Page 4 - 1963-10
P. 4
H i
Drumul socialismului Nr. iii*
l_4 ani_ de la proclamarea R.P. Chineze Hotârlrile Prezidiului
ULTIMELE. ŞTlQl * ULTIMELE ŞTIRI ★ ULTIMELE ŞîlRl * ULTIMELE $ m
Consiliului Mondial
R e c e p ţ ia d e la P e k in
al Păcii
PEKIN 30 (Agerpres). — a rostit o cuvintarc Ciu En-Ial, pre
După cum anunţă agen(ia China mierul Consiliului dc Stat. La re VlENA 30 (Agerpres).
Nouă, cu prilejul sărbătorii naţio cepţie au participat Mao Tze-dun. La Viena şi-a încheiat lucrările şe-
preşedintele C.C. al P. C. Chinez,
nale, împlinirea a 14 ani de la for dinţa Prezidiului Consiliului Mondial
Liu Şao-ţi, preşedintele R P. Chi
marea Republicii Populare Chineze, neze, vicepreşedinte al C.C. al P.C. al Păcii în cadrul căreia s-a dat ci*
în seara zilei de 30 septembrie a Chinez şi alţi conducători ai R.P. lire raportului Lui John Berna], pre-
Lucrările Adunării Generale Vizita în Polonia a delegaţiei avut loc la Pekin o recepţie la care Chineze, oaspeţi slrălni. siliului Mondial al Păcii, cu privire la
şedinţele executiv al Prezidiului Con
Marii Adunări Naţionale a R.P. Romîne sarcinile mişcării partizanilor păcii
a O.N.U. VARŞOVIA 30. — Trimisul special Seara, Czeslaw Wycech, mareşal Veşti din R. P. Chineză In condiţiile create după Încheierea
Agerpres, C. Benga, transmite: Tratatului cu privire la interzicerea
NEW YORK 30. De -Ia trimisul spe- Lansana Beavogul. Subliniind cS „co La 30 septembrie, delegaţia Marii al Seimului R. P. Polone, a oferit o experienţelor nucleare in cele trei
ciai Agerpres C. Alexandroaie: lonialismul este principalul vinovat recepţie în cinstea delegaţiei Marii medii.
Cea de-a treia săplămlnâ a lucră de starea de înapoiere în care se Adunări Naţionale a R. P. Romine, Adunări Naţionale a R, P. Romine. NOI MODELE DE UTILAJ După disculiiîe generale, Prezidiul
rilor 6esiunii Adunării Generale a a Mă ţările africane", Beavogul a de condusă de Anton Moisescu, vice fixarea pămlntulul şi reţinerea Consiliului Mondial al Păcii a apro
apei pe terenurile In pantă, pen
O.N.U. a început tuni dimealn. In clarat că popoarele Africii sini liotă- preşedinte al Marii Adunări Naţio La recepţie au participat membrii de ENERGETIC ŞI APARATE tru menţinerea fertilităţii solului bat, cu majoritate de voturi, raportul
cadrul dezbaterii generate, ou luat rile 6ă depună toate eforturile pînă nale ,a făcut o vizită lui Konstantvn legaţiei in frunte cu Anton Moises ELECTRICE şi pentru creşterea productivită lui John Bernal.
cui'intul reprezentanţii Pakistanului, ce „ruşinosul 6islem al colonialismu Domrbowski, preşedinte al Camerei cu, precum şi Gheorghe Diaconescu, ţii în regiunile deluroase şi mun
Iordaniei, Republicii Togo şi Guineei. lui va fi . eliminat pentru totdeauna Supreme de control. După aceea, de ambasadorul R. P. Romine la Varşo SENIAN 30 (Agerpres). — Chi toase. Au fost înfiinţate o serie Participanţii la şedinţă au adoptat
Ministrul afacerilor externe al Pa de pe pămintul Africii". El a criticat legaţia Marii Adunări Naţionale s-a na nouă transmite : dc staţii experimentale pentru a mai multe rezoluţii, printre care o
kistanului, Zulligar Aii Bhulto, a de* cu putere acţiunile represive ale Por- ţnlllnit în clădirea Seimului R. P. via. La Semăn, unul din centrele întreprinde cercetări in această rezoluţie in legătură cu 6ilualia din
clacat ci principala sarcină a Naţiu lugalici în Angola, Guineea portu Polone cu mareşalul Seimului, Czes- Din partea polonă, la receplie au Industriei constructoare de ma direcţie în diferite regiuni ala Vietnamul de 6ud, o rezoluţie da
nilor Unite este in momentul de fata gheză $î Mozambic precum şi acele law Wycech, şi cu viceniareşalul J. participat Zenon Kliszko şi Jan Ka- şini din China de nord-est, s-au ţârii. Potrivit cercetărilor făcute sprijinire a Republicii Cuba şi o re
„să se pună capăt cursei periculoase ţări care sprijină Portugalia. K. Wende. rol Wcndc, vicemareşali ai Seimului produs anul acesta o serie de In valea cursului mijlociu al flu zoluţie de protest împotriva politicii
a înarmărilor". Salutind încheierea Paralel cu desfăşurarea dezbateri A fost de faţa ambasadorul R P. R. P. Polone, şi numeroşi deputaţi. modele noi de utilaj energetic viului Iantzl, în urma Incrâriloi de apartheid promovate de guvernul
Tratatului cu privire la interzicerea lor din Adunarea Generală alenlia Recepţia s-a desfăşurat intr-o at şi aparate electrice pentru sale. de terasare a pămlntulul s-ar pu Republicii Sud-Africane.
experienţelor nucleare In trei medii, observatorilor de la ONU., este În Romine la Varşovia, Gheorghe Dia- Noile produse, ieftine, uşor de tea obţine aici o creştere a pro Prezidiul Consiliului a holărîl să
el a arătat că este necesar să se în dreptată asupra activităţii diplomati conescu, mosferă caldă, prietenească. instalat şi de minuit, sini menite ductivităţii solului de 50 pînă la
treprindă paşi noi pe colea dezarmă ce susţinute care are Joc în aceste să ajute Ia dezvoltarea reţelei 100 la sulă. convoace sesiunea ordinară a Consi
rii, mcntionînd printre aceştia inter zile în afara clădirii Naţiunilor Uni Conferinţa partidului laburist englez energetice la sate Ele vor fi fo liului Mondial al Păcii la Varşovia
zicerea experienţelor nucleare subte te Referindu-sc )a întrevederea de la losit c la lucrările de irigaţie, ia In provinciile Sensl. Gansu, Intre 28 noiembrie—2 decembrie 1963,
rane, instalarea de posturi de control sfirşitul săptămînii trecute dintre mi LONDRA 30 (Agerpres). — Chiar de la început conlerlnta a prelucrarea produselor agricola Sansi Tinhai şi Henan, precum
In diferite regiuni ale lumii şi îm nistrul afacerilor externe al U.R S.S , La 30 septembrie a început la Scar- fost marcată de o serioasă ciocnire sau pentru iluminat şi în regiunile autonome Mongo Din R P. Romînă a participat acad.
piedicarea râspindirii armei nucleare. A. Gromiko. secretarul de stat al între aripa de stingă şi cea de drep- REALIZĂRI lia Interioară si Ninsia. au fost Horin Hulubei, vicepresedinle al
Refcnndu-sc la problemele ţărilor în S.U.A., Dean Rusk şi ministrul aface borough, cea de-a 62-a conferinţă a- efectuate piuă acum lucrări de Comitetului naţional pentru apăra
curs de dezvoltare. Bhulto a arătat că rilor externe al Angliei, lordul Home, nualâ a partidului laburist. La con- ia a partidului. IN INDUSTRIA HlRTlEI terasare pe o suprafaţă totală de
greutăţile economice a!c acestora se ziarele americane comentează favo lerintâ participă 1.233 de delegaţi, re- Reprezentanţii slîngil au protestai peste 1 milion ha. rea păcii.
datore6c scăderii permanente a pic rabil atmosfera în care s-au desfăşu prezenllnd 6.477.000 de membri ai par împotriva eliminării de pe ordinea de PEKIN 30 (Agerpres). —
In ultimii cinci ani Industria
turilor la materiile prime si scum rat aceste convorbiri Slnt semnifica tidului, dintre care 5.521 000 fac par zi a conferinţei a numeroase proble hîrliei a R P. Chineze a produs SUCCESE
pirii preturilor la mărfurile finite. El tive titlurile sub care au apărut di te din partidul laburist prin interme me referuoare la politica externă şl peste 50 sorturi dc hlrtie de scris. IN PRODUCŢIA DE SARE
a propus, de asemenea, convocarea feritele articole şi comentarii pe diul sindicatelor, precum şi 2.000 de militară a Angliei. Iar în prezent in republică se La Havana s-a deschis
unei noi conferinţe o popoarelor afro- această temă : „Vestul şi Uniunea So invilap. Conferinţa de anul acesta Agenţia Erauce Presse subliniază produc pină la 200 sorturi de PEKIN 30 (Agerpres). — China
asiatice. vietică caută căi noi pentru slăbirea are o deosebită importantă, datorită că este pentru prima dală In analele lijrtie. Nouă transmite : Congresul internaţional
In cuvîntarea sa, reprezentantul încordării internaţionale11. „La ce bun faptului că ea are loc înainte de ale partidului cind la o conferinţă anuală Pină la sfirşitul lunii Iulie ex
permanent al Iordaniei la O. N, U„ războiul rece?", .,Ce mai trebuie fă gerile parlamentate care urmează să nu stal dezbătute problemele de po Una din ultimele realizări este ploatările rle sare din cele şapte ai arhitecţilor
Abdul Monem Rifai, a criticat men cui?", Ziarul New York Times'4 sub producerea de către fabrica de provincii de roaMâ ale Chinei
ţinerea de baze militare engleze în liniază faptul că, „potrivit surselor fie organizate în următoarele 12 luni litică externă şi militară. Singurul hlrtie din Sandun a hîrliei line şi-au îndeplinit planul anual In HAVANA 30 (Agerpres). —
Âden ceea ce, după cum a spus el, diplomatice, această primă întrevede şi care, potrivit părerii majorităţii proiect de rezoluţie menţinui pe oi- pentru tipării Anul acesta fa proporţie de 83 la sută. La 29 septembrie In Palatul Spor»
„constituie un motiv de tensiune şi re a prilejuit un schimb de vederi observatorilor, ar putea li ciştigate de dinea de zi In probleme externe cere brica va trece la producţia în In regiunea salină Cianlu din burilor din Havana s-a deschis cel
nesiguranţă în întreaga regiune a pozitiv şi totodată constructiv, in laburişti. întărirea ON U. masă a acestui tip de hlrtie, care provincia Hebei, principala regiu de-al 7-lea Congres internaţional al
Orientului Mijlociu". El a cerut spri legătură cu problema importantă a Conferinţa a fo«l deschisă de pre De pe agenda conferinţei au fost. fşi găseşte o largă întrebuinţa ne producătoare de sare din apă arhitecţilor. La congres participă o
jinul O.N.U., pentru ca poporul din dezarmării generale si totale şi cu şedintele partidului laburist. David de asemenea, eliminate problemele re la tipăritul dicţionarelor şl de mare din China planul anual deleqatie de arhitecţi romini, con
Onun să-şi capete independenta. alte probleme legate de aceasta, cum Davies. In cuvîntarea &a, Davies a referitoare la polilica de naţionali ghiduriîor de buzunar. a si (ost denăsil. In provinciile dusă fie prof. arh. Guslav Guşti, vi-
Ministru! afacerilor externe al Re a: fi: necesitatea interzicerii plasării criticat cu asprime politica guvernului zare. In vederea satisfacerii nevoi Guendun si Fulzian. au fost date cepresedinle al Comitetului de stat
publicii Togo, George Apedo-Amah, pe orbită In spaţiul cosmic a arme conservator. El a declarat că este ferm Lucrările conferinţei urmează sl lor interne de hlrtie. In anii pu peste plan pină la sfirşitul lunii pentru construcţii, arhitectura şi sis
si-a consacrat cuvîntarea problemelor lor nucleare, ajungerea la un numitor convins că această conferinţă este dureze cinci zile. Raportul principal terii populai* In R P. Chineză au iulie 120.000 tone de sare. tematizare.
ţărilor In curs de dezvoltare. El a comun asupra fixării punctelor de va fi prezentat marii de către liderul fost construite o serie de mari Salinele din cele patru provin La prima şedinţă plenară a Con
adresat un apel pentru încetarea control pentru prevenirea unui atao ultima dm cei 12 ani de guvernare fabrici de hlrtie. Iar vechile fa cii de coastă din jiord, care dau gresului au fost prezenţi In alar*
cursei înarmărilor şi folosirii fonduri prin surprindere Consemnînd anun conser valoare. partidului labunsi Harold Wilson. brici de hlrtie din oraşele Şanhai. 80 la sulă din producţia loială de delegaţi numeroşi oaspeţi, pre
lor rămase disponibile pentru spri ţarea unei 6erîi de noi convorbiri di Tiantzin, Gu/mciţou, Ţzdin si din de sare, au avut de suleril de pe şedintele Osvaldo Dorticos, membri
jinirea dezvoltării economiilor state plomatice pentru această săptămlnâ, H. Willson despre politica externa alte oraşe au fost reconstruite urma ploilor abundente care au ai guvernului revoluţionar, membri
lor care şi-au obţinut de curind in ziarul „New York Times" a scris Ia şl lărqite. ai misiunilor diplomatice. Congre
dependenta, 30 septembrie că acestea au drept a Angliei VASTE LUCRĂRI DE TERASARE căzut în perioada în care deobi- sul a lost deschis de Osmani Cien-
Un puternic rechizitoriu la adresa scop să contribuie la realizarea „unui cei se usucă sarea — in lunile fuegos, ministrul lucrărilor publice
sistemului colonial a rostit ministrul nou efort major în direcţia slăbirii LONDRA 30 fAgerpres). dentale şl « respins totodată planul PEKIN 30 (Agerpres). — martie--iulie. Muncitorii însă dm Cuba.
afacerilor externe al Guineei, Louis Încordăm între Est şi Vest". Harold Wilson. liderul partidului emerican de creare a aşa-ziselor „lor- Lucrările de terasare consti si-au schimbat metodele de lu Preşedintele Uniunii Internaţionala
laburist, a rostit duminică seara, îna te nucleare mutlilaterale ale NATO". cru po trivit timpului, astfel incit a arhitecţilor. Robert Malthew a ară
inte de deschiderea Congresului aces Relevind că un viitor guvern labu tuie In China una dintre măsu tat in cuvîntarea sa că tema prin
R e z u H a t e S e a l e g e r i l o r d f n R e p u b l i c a tui partid, un important discurs în rist va respecta alianţele tării, W il rile cele mai importante pentru producţiei nu a avut de suferit. cipală a congresului este arhitectură
G u in e e a care s-a referit la politica externă son a declarat lotodată: „Noi consi In ţările in curs de dezvoltare.
CONAKRY 30 (Agerpres). 90,5 la sută din totalul alegători a Angliei. Subliniind că Tratatul de derăm apărarea occidentală nu ca pe
La Conakry au fost dale publicităţii lor au aprobat lista randidaiilor la Moscova trebuie să deschidă ca o lunctie sterilă Intr-o lume irevoca Extinderea grevei generale în Nigeria
rezultatele alegerilor generale pentru Partidului democrat din Guineea, lea pentru realizarea altor acorduri bil divizată, nu ca operaţiuni de tran
6ingura listă prezentată la aceste ale Internationale, Wilson a cerut Înche LAGOS 30 (Aqerpres). — general al organizaţiei sindicale Con Reuniunea Mondială
Adunarea Naţională a Republicii Gui şee 'lntr-un război rece lărâ efîrşit.
geri. 14 din cei 75 de deputaîi aleşi ierea unor înţelegeri pentru a împie Greva generală a muncitorilor din gresul independent unificai al muncii a Ziariştilor
neea care au avut loc la 28 septem în organul legislativ superior al re dica răspindiren armelor nucleare, ci drept un mijloc de a Înainta spie «i purtătorul de cuvînt al Comitetu
o adevărată înţelegere". Liderul la
brie. i publicii slnt femei. crearea unor zone denur.learizale in burist a criticat ceea ce el a denumit Nigeria a intrat in cea de-a treia lui unit de acţiune at grevei, a de ALEXANDRIA 30 (Agerpres).
Africa, America Latină, Orientul M ij zi. Comitetul unit de acţiune al gre clarat corespondenţilor de presă .că Motonava „Lilva" a ancorat azi di
„eşecurile politicii externe ale guver vei. cuprinzînd reprezentanţi ai tu
lociu şi Europa Centrală El a spus nului Macrnillan. handicapată de În In actuala grevă generală din Nige mineaţă în portul Alexandria (R. A.
Dizolvarea parlamentului congolez că această din urmă zonă ar trebui cercarea zadarnică de a se alătura turor sindicalelor, continuă negocie ria s-au încadrat muncitorii din tran Unită).
In cursul călătoriei pe bordul mo
că fie, de asemenea, locul unde să Pielei comune europene". rile cu ministrul muncii in legătură sporturi. munci.torii de la Uzinele e-
LEOPOLDV1LLE 30 (Agerpres). — Patrice Lumumba şi forţele progre lectrice. funcţionarii dm uncie insti tonavei, participanţii la cea de-a
La 29 septembrie, preşedintele siste congoleze. 6e aplice un program de dezarma Liderul laburist a cerut să se pună cu revizuirea salariilor proporţional tuţii guvernamentale, muncitorii mi treia Reuniune Mondială a Zairişti-
Republicii Congo, Kasavubu, a anun Totodată, preşedintele Congoulul re convenţională controlată. Liderul capăt politicii de sprijinire a Purtu- cu creşterea preţurilor. De la 200.000. neri, lucrătorii din comerţ, o parte lor şi-au continuat lucrările. In ca
ţat dizolvarea parlamentului congo- a anunţai crearea unei comisii con gaîei, Africii de sud si a rasiştilor ca numărul greviştilor 6-a ridicat deja drul comisiilor, care au dezbătut ra
lez. Cele două camere se întruni slilutbnale In care vor fi incluşi laburist s-a pronunţat in favoarea a- din funcţionarii de la transporturile poartele prezentate, s-au Încheiat dis
seră în sesiune extraordinară pen „reprezentanţi ai guvernului,, sindi doptăriî unui „program dinamic con Welensky. Vcrwoerd. la peste 300 000. L, Borhd, secretarul aeriene, precum şi lucrători din alte cuţiile. In şedinţe plenare âu luat cu-
tru a adopta o n:>uă constituţie a calelor, cercurilor patronale şi ai ceput cu imaginaţie" pentru lărgirea cer vicii. vintul peste 100 de ziarişti din toate
tării Deşi au trecut peste 3 ani de diferitelor sectoare ale economiei" comerţului dintre Est şi Vest. Comitelui unit de acţiune a adresai
la obţinerea independentei. Republi pentru a elabora un nou proiect de Noi lupte în Angola continentele, lăcvnd o serie de pro
ca Congo nu are pînă în prezent constituţie care ar urma să fie su Wilson s-a declarat împotriva acor tuturor muncitorilor şi tunclionarilor puneri.
o constituţie. pus unui referendum. dării armei atomice Germaniei occi LUANDA 30 (Agerpres). provincia de nord In Cablnda, de nigerieni chemarea de a 6e alătura Subcomisiile create au începui 6ă
Dizolvarea parlamentului consti Citind un comunicat militar al lor- pildă, partizanii au aruncat In aer grevei generale elaboreze rezoluţii şi recomandări.
tuie epilogul unui conflict Îndelun T ulburări în A lgeria (elor armate portugheze, agenţia Fran un camion militar care transporta
gat Intre guvern si parlament care. ce Presse anunlă că in cursul săp- trupe.
după cum se ştie, a votat In repe ALGER 30 (Agerpres) — mentelor care au pus la cale aceas lămînti trecute au avut loc noi cioc Răfuindu-se cu populaţia paşnică, Victoria social-democraţilor în alegerile
tate TÎnduri împotriva politica pro La 29 septembrie a avut loc In tă demonstraţie. Ben Hella a anun niri Intre forţele patriotice şt tru trupele portugheze Întreprind opera
movate de guvernul central. Ea a centrul administrativ al regiunii al ţai totodată demiterea colonelului pele portugheze în regiunea de nord ţiuni „dc curăţire" in întreaga pro din landul Bremen
Intervenit Intr-un moment in care gerîene Kabilia, Tizi Ouzou, o de El HaJj din funcţia de comandant a Angolei. Comunicatul menţionează
s-a înregistrat o înrăutăţire consi monstraţie antiguvernamentală, or al regiunii a 7-a militare şi Irece- vincie de nord. In prezent, subliniază şi înainte de alegeri puterea în gu«
derabilă a relaţiilor dintre Kasa ganizată de asa-numitul „Front al tea unităţilor acestei regiuni in su- că detaşamentele de partizani ango comunicatul portughez, au loc opera BONN 30 (Agerpres vernul landului, a obţinut 54.6 la 6ulă
vubu şi parlament şi eind a devenit forţelor socialiste", organizaţie clan bordinea directă a Ministerului Apă lezi au lansat numeroase atacuri îm ţiuni „de curăţire" şi in jungla din Duminică au avut loc în landul din voturile exprimate. Candidaţii
evident că parlamentul nu va apro destină. Înfiinţată de o serie de foşti rării Naţionale. potriva punctelor colonialiştilor din regiunile nordice ale Angolei. Bremen. cel mai mic land al Repu Partidului crestin-democrat au obţi
ba proiectul de constituţie elaborat membri ai Frontului de eliberare Numeroşi ofiţeri al regiunii a 7-a blicii Federale Germane, cuprinzînd nut 28,9 la sulă, iar partidele ele
de autorităţile centrale cu ajutorul nalionolă care au intrat In conflict militare, inclusiv comandantul ad oraşul şi portul Bremen, alegeri pen
unor,, experţi*' străini. tru Adunarea legislativă locală Re dreapta, printre care „Partidul ger
cu actuala conducere a Frontului şi junct al regiunii, şi-au manifestat Planuri de colaborare americano-vest- man", au Inreqistrat pierderi sub
Acest proiect a fost întocmit în a guvernului algenan. Acestor ele sprijinul faţă de măsurile guvernu zultatele au indicat, după cum su
linii generale pe baza principiilor mente li s-a alăturat şi comandantul lui si au condamnat cu hotărîre po germană în dauna Franţei bliniază corespondentul agenţiei As stanţiale. In prezent, în landlagul
Bremenului, Partidul social-democrat
elaborate int impui crizei congoleze regiunii a 7-a militare, colonelul ziţia fostului comandant al regiu sociated Press „O victorie răsună
de o conferinţă a liderilor de dreap Mohand Ou El Yadj. nii. De asemenea, Comitetul Fron WASHINGTON 30 (Agerpres). — pot fi folosite, potrivit acordului, toare’4 pentru Partidul social-de- deţine 57 de mandate, Partidul eres»
şlin-democrat 31, Partidul liber de
ta la care a participat şi Chombe. In seara aceleaşi zile. preşedintele tului de eliberare naţională din Tizi Ziarul „New Yoik Times" şi agen decît de trupele S U.A. şi nu pot fi mocrat din Germania occidenta mocrat — 8 şi „Partidul german"
Proiectul reia în multe privinţe di Republicii Algeriene, Ben Bel la, a Ouzou a dat publicităţii o declara ţiile de presă D.P.A. si France Pre- concesionate de către acestea lăra lă. Acest partid, care deţinea — 4.
ţie In care condamnă acţiunile co
verse elemente „federaliste", res adresat poporului algeriau un me lonelului El Hadj şi Îşi exprimă sse au anunţat că zilele acestea au asentimentul guvernului francez.
saj .radiotelevizat, In care este con Început şi continuă discuţii Intre Tialalivele actuale au fost deschise
pinse la timpul lor cu holârire de sprijinul şi ataşamentul faţă de Bi
damnat actul de nesupunere al el-- Statele Unite. Franţa şi RF. Ger de Washington tocmai cu scopul de
roul Politic al F.E.N. şi guvernul mana in legătură cu o propunere e a obţine acest consimţâmînt Co Conferinfa Fondului Monetar
algerian. S.U.A. de a „folosi în comun" cu mandantul militar american. prin
Ziarul ,*,Alger Republicam" În Bundeswehrul vest-german unele iniţierea „colaborării" de acest Ici
deamnă populaţia algeriană să ma baze militare dc aprovizionare ame cu R. F. Germană, „urmăreşte — Internationa!
nifeste vigilenţă, subliniind că In ricane situate pe teritoriul francez. după cum sublinia sîmbăta trecută ternaţionale. George Woods, a sub
actuala etapă istorică trebuie men Aceste baze, acordate Statelor Unite ziarul „New York Times" — să lege WASHINGTON 30 (Agerpres). — liniat că se va discuta, printre al
ţinută unitatea ţării pentru a întări Germania federală cit mai slrîns de La Washington a început luni o
de Franţa în virtutea unui acord conferinţă a Fondului Monetar In tele, o eventuală modificare a sta
independenţa naţională şi pentru a Iranco-american semnat în 1950, nu forţa militară americană, în spe ternaţional, (F M I ) la care parti tutului FMI., arălind că în aceas
obţine victoria In lupta împotriva ranţa că o asemenea manevră va cipă miniştri dc linante, experţi li- tă privinţă „se manifestă divergen
neocolonialismului. zădărnici eventualele Intenţii nle nnneiari, conducători de bănci şi re te ele vederi" între Statele Unite,
Bonnului de a încheia vreun acord
La Tizi Ouzou domneşte în pre D eclaraţiile prim ului bilateral cu Franţa pentru folosirea prezentanţi ai cercurilor economice pe de o parte, şi unii din partenerii
zent calmul, iar unităţile militare ministru al Canadei în comun a armamentelor nucleare". dm aproximativ 100 de ţări membre lor occidentali, pe do altă parte.
Dintr-un comentariu
al agenţiei
au rămas In cazărmi Locuitorii ora Generalul de Guulle Insă. relatează ale acestei organizaţii. Pe ordinea Associated Press reiese că se exer
şului şi-au reluat luni activitatea NEW YORK 31) (Agerpres). acelaşi ziar, ,.a manifestat iritare'4 de zi a conferinţei figurează discu cită presiuni asupra cercurilor con
tarea problemelor ridicate de defi
normală. La 29 septembrie cu prilejul unui tată de această iniţiativă america citul balanţei de plăţi $i de simple- ducătoare ale F.M-l. pentru a sa
dineu organizat in cinstea «a Ja Cle- nă Iar in cercurile politice şi mil obţine adaptarea unor măsuri d«
vela iul (Ohio), primul ministru al iare din Paris, după rum arată zia mele de scădere a rezervelor mo sprijinire a dolarului, considerai rl»
rul, „se consideră ca Improbabilă netare in Statele Unite şi Mareo către economiştii occidentali ca
Canadei, Lesler B Pearson,. a hiat Briiame. precum şt problema rela
Situa)':* din Republica permisiunea guvernului francez* fiind ameninţat.
cuvinlul, referindu-se la actuala si ţiilor financiare Intre puterile occi La deschtderea conferinţei, pie-
Dominicană tuaţie internaţională. pentru aplicarea planurilor americane dentale şi ţările In curs de dezvol şcdintcle Statelor Unite a adresat
După cum menţionează agenlia| de colaborare cu vest-germanii la tare In cuvinlul de deschidere al acestei organizaţii iln mesaj recu-
SANTO DOMINGO 30 (Agerpres|. France Presse. primul ministru al aceste baze. conferinţei, preşedintele Băncii in- nosclnd implicit unele dificultăţi in-
Campania de proteste împotriva timpinale de moneda naţională ame
loviturii militare reacţionare, care Canadei a declarat că „atmosfera in ricană. Preşedintele a sprijinit pro
a adus la putere o juntă militară in ternaţională s-a imbunătăţit" şi „as Măsuri represive împotriva opoziţiei din R.S.A. gramul de reducere a impozitelor
Republica Dominicană, continuă să tăzi in lume sînt mai multe speranţe prezentai Congresului S.U.A., sub
la amploare. de pace decil ieri". Este esenţial, a JOHANNESBUBG 30 (Agerpres). ceele cu limba de predare engleză. Ea liniind că acest program ar con
După cum relatează agenţia Preu- bpus Pearson. si folosim fiecare pri Guvernul rasist sud-afnean conti s-a pronunţai in mai multe ocazii tribui la reducetea deficitului ha-,
ssu Latina, Consiliul Universităţii lej pe care ni-I oferă aceaslă at nuă să ia măsuri împotriva persoa împotriva politicii de apartheid. lanţei de plăţi Înregistrată de Sta
ndţionale din Republica Dominicană mosferă mai bună pentru a promova Intr-o declaraţie de răspuns sem tele Unite ,, In prima jumătate <t
a dut publicităţii o declaraţie sem nelor şi organizaţiilor care îndrăz anului 1963, scrie in lcqălurâ oi
nală de decanii tuturor facultăţilor pacea şi securitatea. Primul ministru nesc să-şi exprime opoziţia fată dc nată de M. Driver şi Kcnnelh Par aceasta agenţia Associated Press,
universităţii, în care se cere resta al Canadei a menţionai că nu este politica de discriminare rasială din ker. liderii acestei organizaţii, se deficiuil balanţei de plăti a S.U.A,
bilirea imediată a constituţiei. lotuşi cazul să se manifeste un „en Republica Sud-Africană. arată că ministrul de justiţie Vor Indica o pierdere anuală de apro
Studenţii de la aceaslă universi tuziasm prematur" in legătură cu îm Balthazar Vorsler, ministrul dc sler acuză organizaţia lor de comu ximativ 5 miliarde de dolari, ceea
tate au organizat in capitală cîleva bunătăţirea atmosferei internaţionale. justiţie sud-african. a dat pubiicitălii nism pentru a găsi pretextul să ac ce constituie un nivel alarmant". In
demonstraţii de protest împotriva o declaraţie în care anunlă că va ţioneze împotriva ei în virtutea le mesajul preşedintelui se vorbeşte
acţiunilor cercurilor militare. In discursul 6ău, Pearson s-a re gii „cu privire la sabotaj". de „eforiul pe care ti depun in
Fostul ambasador al Republicii ferit şi la problema rasială menţio- tntreprinde acţiuni Împotriva organi Marais Stein, membru in parla momentul de (ată S.U.A., pentru a
Dominicane în S.U.A., Enrfjillo d el nind că aceasta „este o problemă a zaţiei Uniunea naţională a studenţilor mentul R.S.A, din partea opoziţiei, a reduce pierderea de dolari" care
Rosarlo, se pronunţă, de asemenea, întregii omeniri". După părerea 6a. din Republica Sud-Africană (NUSAS) declarai că atacurile Autorităţilor sud- slăbeşte posibilităţile financiare ale
pentru un regim constituţional în posibilitatea intervenţiei guvernelor din care fac parte 18.000 de studenţi, africane împotriva organizaţiei 6tu- SU.A In cadrul acestor eforturi, se
ţară. El a publicat în ziarul „New In acest domeniu este „limitată", dar pe motiv că „esle dc orientare co spune în mesajul prezidenţial, se
S.U.A.: Pentru a-şi exprima protestul împotriva discriminării rasiale York Times" o scrisoare în care ea are un rol important, „întrucîl ra denleşti NUSAS ,sint în acelaşi timp prevăd programe de sporire a ex
praclicale la angajarea braţelor de muncă în cfomeniul construcţiilor, subliniază că „drepturile poporului siştii observind o ezitare în vocea munistă". NUSAS esle o organizaţie un atac Împotriva tuturor celor care porturilor americane $i de reduceie
acest pichet de oameni de culoare împiedică cu trupurile lor accesul dominican au lost uzurpate şl înă reprezenlind circa 40 la sulă din to se alătură acestei organizaţii" in ac a sumelor cheltuite In străinătate.
unui camion cu materiale pe şantierul unui cenlru medical in con buşite în mod cinic de un grup de autorităţilor se consideră încurajaţi talul studenţilor din R.S A., membrii ţiunile 6ale îndreptate împotriva po Lucrările conferinţei F.M-L vor
strucţie în cartierul new-yorkez Brooklln. reacţionari notorii". In a comite noi acţiuni". 6ăi 6iudiind In universităţile şi li liticii de apartheid, dura o săptămină.
40.065
Redacţia ti admlnlstiatia ilarului tir. 6 Martie nr. 8, lelelon 15 88, 12 75, 15 85, 20 78, Taxa.elillU In numeral- eon/nnn-enrebjrtt Direetlel Generale P.T.TJb nr. 263.328 din 8 noiembrie 1949. — Tiparul i Inlrepnndeiea Poligrafica Hunodoara-Deve.