Page 40 - 1963-10
P. 40
PBg. « Drumul socialismului Nr. 2733.
ULTIMELE ŞTIRI «drULTIMELE ŞTIRI * ULTIMELE ŞTIRI * ULTIMELE $TlOl * ULTIMELE $TIW La Budapesta s-a deschis sesiunea
extraordinară a Comisiei Dunării
BUDAPESTA 10 — Coresponden şapte ţări membre ale comisiei.
tul Agerpres transmite : Lucrările sesiunii au fost deschi
Joi. 10 oclDmbrie, s-a deschis la se de G. A. Denisov, preşedintele
Budapesta sesiunea extraordinară a Comisiei Dunării, ambasadorul
Comisiei Dunării, convocată din ini U.R.S.S. la Budapesta.
ţiativa comună a guvernelor R. P. Apoi Mihail Koşictnu, abasadDrui
Romîne si R ST. Iugoslavia, la care R.P Romîne la Budapesta. repre
parlicipă reprezentant! din cela zentantul R P.R. în Comisia Dună
Sesiunea Adunării Generale a O.N.U. Comunicatul comun al guvernului Uniunii rii, a prezentat o informare In le
gătură cu proiectul nodului hidro
NEW YORK JO (Agerpres). — 6ă pună capăt politicii de represiune Republicilor Sovietice Socialiste, Regatului energetic $1 de navigaţie de la Por
In şedinţa de joi dimineaţa a Adu rasială, politică condamnată de în Vizita tovarăşului ţile de Fier, Întocmit conform acor
nării Generale a ONU. a luai cu- treaga lume. Unit al Marii Britanii şi Irlandei de nord dului existent Intre guvernul Re
publicii Populare Romîne si guver
vinlul. in cadrul dezbalerilor gene A vorbit apoi ministrul afacerilor Leontin Sălăjan in Indonezia nul Republicii Socialisle Federative
rale reprezentantul Republicii Sud- şi al Statelor Unite ale Americii Iugoslavia
exlerne al Republicii Arabe Unite, DJAKARTA 10 (Agerpres). — de fală generalul maior Achmad
Africane. ^ubsecrclar rlc stat la mini Mahnuid Fawzi. Acesta a salutat In In conform-itate cu punctul 3 al ar La 9 octombrie, generalul de ar JanI, ministru, comandant suprem al In continuare a luat cuvlntu!
sterul Afacerilor Exlerne. G l\ Jooste. cuvinlarea 6a Tratatul de la Moscova ticolului 3 al Tratatului privitor la Instrumentelor de ratificare către mată Leontin Sălăjan, ministrul Armatei de uscat a Republicii In Mustala Vilovici, reprezentantul
Acesta a încercai. să apere politico cu privire )a lnlerzicerea experien lnlerzicerea experienţelor cu arma participanţii iniţiali, adică lncepind Forţelor Armale ale Republicii Popu donezia. şi Pavel Silard, ambasa R.SF. Iugoslavia, care a prezentat
cu dala de 10 octombrie 1963.
rasistă a guvernului său în fata unei ţelor cu arma nucleară si a subli nucleară In atmosferă, In spaţiul cos lare Romîne, împreună cu solia si dorul R.P, Romîne la Djakarta. o Informare pe aceeaşi temă.
6ă li din care. după cum au remarcat niat că el trebuie să constituie un mic si sub apă, participanţii iniţiali In conformitate cu prevederile tra Insolit de geneiali şl ofiţeri supe După vizita la preşedintele dr Din partea Administraţiei fluvia
corespondenţii de presă, lipseau in prim pas pe calea 6pre noi acorduri l<a acest tratat, guvernele Uniu tatului, instrumentele de ratificare si riori ai Portelor Armate ale R P. Sukarno^^ generalul de armată le a Porţilor de Fier a fost pre
mod demonstrativ reprezentanţii a internaţionale. El a declarat că gu nii Republicilor Sovietice So documentele privind aderarea altor Romîne, au fost primiţi In audien Leontin Sălăjan. Împreună cu so zentată o Informare despre îmbu
tă la Palatul Merdeka din Dja
state vor fi predate spre păstrare gu
lia, generalii sl ofiţerii care 11 În
.numeroase Mato din Asia şi Africa. vernul său salută propunerea Uniu cialiste, Regatului Unit al Ma vernelor depozitare. karta de către dr. Sukarno, pre soţesc, precum si Pavel Silard, am nătăţirea condiţiilor de navigaţie in
De altfel, in timp ce reprezentantul nii Sovietice de convocare a unei rii Britanii si Irlandei de nord si şedintele Republicii Indonezia. basadorul R.P. Romîne la Djakarta, sectorul Porţilor de Fier.
guvernului rasisl al R S.A.. vorbea In conferinţe la nivel înalt a ţărilor Statelor Unite ale Amertcil nu pre Tratatul prevede că orice stat care La InUInire, care s-a desfăşurat au plecat cu avionul In oraşul Me- Lucrările sesiunii extraordinare a
sala de şerlinlc. conducătorii unor participante Ia Conferinţa pentru de dat lo 10 octombrie 1963 guvernelor nu a semnat tratatul înainte de in lntr-o atmosferă cordială, au fost dan din Sumatra de nord. Comisiei Dunării continuă.
delegaţii din grupul statelor afro-a- zarmare de la Geneva. Republica A- depozitare, spre păstrare, Instrumen trarea lui în vigoare, poate adera la
siatlce s-au lnlilnit inlr-o 6a!ă sepa rabă Unilă. a spus Fawzi. consideră tele lor de ratificare ale acestui tra el oriclnd.
că Africa trebuie să constituie o zonă Tratatul prevede, de asemenea, că
rată pentru a disenla un proiect de denudearizală. tat. respectiv guvernului Uniunii Re pentru statele ale căror Instrumente
rezoluţie de condamnare a guvernului publicilor Sovielice Socialisle, la
Verwoerd Un asemrnea proiect de Ministrul de exlerne al R A.U. s-a Moscova, guvernului Regatului Unit de ratificare sau documente de ado
rezoluţie, condamnînd guvernul sud- referii în continuare la problema A- al Marii Britanii şi Irlandei de nord, rate vor fi predate spre păstrare după
zfrican pentru represiunile aplicate frioii de sud, condamnînd poli lira de Ia Londra, şi guvernului Statelor intrarea in vigoare o Tratatului, el
împotriva celor care se opun poli".- discriminare rasială aplicelă de gu Unite ale Americii. la Washington. Intră în vigoare in ziua acestei pre U.R.S.S. : La u-
vernul din această tară si a criticat dări. zinele de utilai
cii sale rasiste va li discnlal in Co de asemenea, politica prin care Marea Potrivit prevederilor tratatului, el
mitetul Politic Special, urmind ca apoi a intrat In vigoare în ziua predării (Agerpres) greu „ Eleclrostali“
Rrilanie caută să-si menţină influ planul de produc
să fie prezentat cit mai curind posi ent n pc teritoriul Africii si in Orien ţie pe primele
bil Adunării Generale. tul Apropiat. C erem onia predării spre păstrare trei trimestre ale
tn continuarea şedinţei, a luat cu- Au mai luat cuvlnlul reprezentan anului a lost în
înainte
deplinit,
vinlul Albert Sylla. ministrul aface tul Voltei Superioare — ministrul de a in stru m en telor de ratificare de termen. Aici
rilor externe al Republicii Malgaso. externe Lompolo Kone — şi repre- se produc trans
care a cerut guvernului sud-ofriran zenlantul Guineei — Diailo Tclll. a T ratatului de ia M oscova portoare cu role,
mari cu bile, uti
La 10 oclombrie a avui loc la Mos de ambasadorul M. David Bruce sl laje pentru lami
cova, Washinqton si Londra ceremo din partea guvernului U R.S.S. de A noare.
Proiect de rezoluţie in sprijinul ajutorului nia predării spre păstrare a instru I Romanov, însărcinatul cu afaceri LV FOTO: Con
mentelor de ratificare a Tratatului cu ad-*nterim al U.R S S. in Marea Bri- trolorul P Clinov
pentru reconstruirea oraşului Skoplje privire la interzicerea experienţelor tanie. vcritică rofile din-
cu arma nucleară în almosleiă, în laie pentru cen
spaţiul co»mic si sub apă Tratatu! de I* Moscova rare in trala electrică din
NEW YORK 10 (Agerpres). — tele membre ale O N.U. de a studia La Moscova, instrumentele de rati tră in vigoare lncepind din ziua de Ural.
Un număr de 48 de ţări din toate ajutorul care trebuie acordat Iugo ficare au foM predate spre păstrare 10 octombiie. a fost serrmat plnă a-
continentele lumii, printre care figu slaviei pentru punerea în aplicare a guvernului Uniunii Republicilor So cum de guvernele a peste 100 de
rează Uniunea Sovietică. Statele Uni olanului de reconstruire a oraşului vietice Socialiste, in calitate de gu r - y
te, Marea Britanîe. Franţa, an depus Skoplje. In proiectul de rezoluţie se vern depozitar, tio către reprezentan lări si este In continuare deschis y y j
joi în fata Adunării Generale a cere seorelarulni general al O.N.U. ţii guvernelor S.U A. si Anqliei — oricărui guvern care-si va manifesta
să dea instrucţiuni agenţiilor specia Fov D. Kohler. ambasadorul S.U A. dorinţa de a adera la acest tratat
ONU., un proiect de rezoluţie prin la Mosrova, $1 Thnma* Rrimelow. în
care. îsi exprimă simpatia cea mai lizate ale ONU., conducătorilor pro sărcinai ru afaceri ad-inlerim al An (Agerpres)
gramelor mondiale pcnlrn probleme
profundă cu populaţia oraşului Sko- le alîmenlatiri şi Comitetului de gliei in U R.S.S. Instrumenleîe de ra
plje $1 cu guvernul Iugoslav, în le tificare ale tratatului au losl primite Represiuni îm potriva forţelor P resa upnsetuiă
asisienlă tehnică al O.N.U, să stu de Valenlin Zorin. lortiilor al mini
gătură cu catastrofa care a distrus dieze nevoile imediate si pe termen strului afacerilor exlerne a! U.R.S.S.
această localitate; Proiectul de rezo lung ale guvernului iugoslav în ce Totodală an fost depuse In arhiva progresiste în Venezuela 'iesjtrc cotnerţul Esfi-Vest
luţie confirmă recomandarea Comdr- priveşte planul de reconstrucţie a ora guvernului U.RS.S. instr'inirnle’p de CARACAS 10 (Agerpres). — rea unul post de poliţie Intre poli- NEW YORK 10 (Agerpres). — rul austriac „Die Presse" releva
tului economic si social către sta şului Skoplje. ralificarc ale Uniunii Sovietice, Presedlnlele Venezuelel, Romulo tlşll $1 civili înarmaţi, In urma căre In presa apuseană au apărut In rlndul său apariţia unor lendinte noi
l a Washington, In clădirea Depar In coneepha occidentală refetiloare
tamentului de Stat al S.U.A., ceremo- Betanrourt. a emis la 9 octombrie un ia cinci persoane au fost ucise. Ata aceste zile noi luări de poziţie In
favoarea lărgirii comerţului Est Vest
nîa predării spre păs'.rare a instru- decref prin care ordonă „arestarea curi ale palriotîlor venezuelenl îm la comerţul cu ţările socialiste „Oc
Lucrările Conferinţei rpppt^jor de ratificare a Tratatului tuturor membrilor Parlidulul Comu potriva unităţilor armalel sau a unor „Destinderea survenită tn războiul cidentul se interesează de c o m e rţu l
privitorla interzicerea experienţelor nist şî al Mişcării revoluţionare de posturi de politie s-au semnalat, dc rece, ca urmare <i Încheierii Trata cu Răsăritul" — scrie ziarul citit.
asupra utilizării forţei de muncă nucleare în ce'.e trei medii, a fost slînqa" din tară. Măsura se încadrea asemenea la Cariqual (stalul Falcon) tului de la Moscova — scrie (n le- Potrivit ziarului, „politica comerţ ia.
deschisă de secretarul de stat al şi la Camanlaqua. qătură cu această chestiune cotidia lă a Occidentului fată de lăiile ră
Inferventia delegatului oamenilor muncii din R.P, Romînă S.U.A., Dean Rusk. ză In campania de represiuni anti Potrivit agenţiei Prensa Latina. In nul cercurilor de afaceri engleze. săritene se caracterizează jmin pro
Dean Rusk. D. Ormshy-Gore. am democratice declansală in ultimele „Financial Times" — consuiuie o funde modificări ale liniei arpialo.
GENEVA 10 (Agerpres). — muncii. In acelaşi timp numă-,i: sa- basadorul Angliei în S.U.A., si A F zere zile de guvernul venezueican reqiunca munţlor Coro, unde ope parte a motivelor pentru care ame .Statele Unite iau tn considerare o.
La Geneva, continuă lucrările Con Wrinţlor a sporit cu 24 la sută. * Dohrlnin. amhasadnrul U.R.S.S. în împotriva forţelor proqreslste. rează detaşamente de partizani, au ricanii privesc cu bunăvoinţă o reevaluare a principiilor striclp care
ferinţei asupra utilizării tortei de In încheierp. P. Despot a mop s ca. S.U A„ au semnal apoi prolocolul cu După cum relatează agenţiile de foct trimise miercuri întăriri ale ar schimbare în bine a relaţiilor lor co stau la baza embargoului asupa
muncă a Organizaţiei Internationale tn documentele ce vor fi adoptata de privire la dorea în păstrare a instru presă, rirepl răspuns Ia acţiunile re matei. mcrciale cu ţările socialiste". mărfurilor pe care siatele membre
a Muncii. Cu privire la punctul de Conferinţă, să fie prevăzute obliga presive ale autorităţilor, tn intreaqa Pe de altă parle, poti|la a procedat Ziarul ..New York Times" relevă, ale N A TO. le ar pute« exporta in
pe ordinea de zi intitulat: ..Proble ţiile patronilor şi ale statelor de a mentelor de ratificare. (ară se Intensifică acţiunile de pro la noi percheziţii $1 areslâri In ca la rInelul său. necesitatea de a se tarile socialiste".
mele forţei de muncă In condiţiile va suporta toate cheltuielile pentru re f a Londra. în carlrul unei ceremo test care au luat un carader armai. pitala tării, Caracas. Au lost perche adopta o atitudine realistă In rela „Die Presse" consideră că aceas
riaţiilor nivelului activităţii economi- adaptarea muncitorilor 'a modifică nii similare, prolocolul care atestă ziţionate locuinţele unor membri al ţiile cu ţările socialiste. Potrivit zia tă „reevaluare" se datoreşte „pau
ce si ale Introducerii tehnicii noi" a rile de structură, inclusiv asigurarea darea in păstrare a instrumenlelor Aslfel, la Caracas s-a desfăşurat o Parlidulul Comunist precum sl sedii rului, „politica promovată plnă (n zei investiţiilor intervenite In lu
luai cu vinlul. în şedinţa de teri. Pe- mijloacelor de subzistentă necesare de ratificare a fost semnat în nume luptă de mai multe ore In apropie ale sindicatelor. prezent de S U.A. a fost o politică mea occidentală". Referindu-se Ia
tie Despot, prim-adiunct al şefului muncitorului si familiei sale pe toată le guvernului Marii Britanii de lor a struţului". Ea s-a dovedii complet poziţia R F.G. fată de o liberalizare
Comisiei Economice a Consiliului Con- durata pînă la ocuparea unui loo de dul Home. ministrul afacerilor- ex lipsită de eficacitate deoarece alunei a comerţului cu ţările lagărului so
trM al Sindicatelor din R. P. Rominâ. muncă. terne, din partea guvernului S U.A In K e n y a s-n p ro d u s clnd sovieticii au dorit să obţină cialist. ziarul citat subliniază că,
eare parlicipă la Conferinţă, în cali ceva, cumpărau de la aliaţii euro In ciuda poziţiei rigide a cancela
tate de delegat al oamenilor muncii La Paris vor fncepe tratativele cu p rivire la crearea o în c o r d a r e a s ifu a lie i peni ai S.U.A. Ziarul subliniază că rului Adenauer, de a nu se modi
din R P Romină. lărgirea relaţiilor comerciale cu ţă fica vechea politică comercială a oc
Analizînd influenta negativă a fluc fo rje lo r nucleare m ultilaterale ale N.A.T.O. NAIROBI 10 (Agerpres). — K A.D.U. se opun Iul Kenyatta, care rile socialiste va usucă problema ba cidentului. in „Germania Federală
tuaţiilor economice ciclice si sezonie tanii. Germaniei occidentale, Italiei. In timp ce la Londra conferinţa cu preconizează un stat centralizat şl lanţei de plăli a S U A. care Înregis domneşte părerea că această tară
re asupra folosirii forţei de muncă PARIS 10 (Agerpres). — Greciei, Turciei si Belgiei. privire la acordarea independentei o constituţie care si favorizeze con trează tvn de an deficiie serioase nu trebuie In nici un caz să râmină
vorbitorul a subliniat că acestea nu La 11 oclombrie vor începe la Paris Kenyei, începută de peste două sap- solidarea Independentei Kenyei. Fi Inlr-o corespondentă din lionn, zia izolată In această fază a evoluţiei".
Participanţi la tratative vor exa
constituie fenomene generale Expe iralalivele cu privire la examinarea mina aspectele politice şi juridice ale tămîni, se prelungeşte, agenţiile de cer ca Conferinţa de la londra să
rienţa tării noastre, de exemplu, ca proiectului american dc creare a for presă relatează că în Kenya s-a
si a altor ţări, demonstrează posibi ţelor nucleare multilaterale ale planului american de creare a forţe produs o încordare a situaţiei. aprobe o constituţie conform căreia
litatea dezvoltării economice fără va N A TO . La tratative parlicipă dele- lor nucleare multilaterale, urmînd ca Agenţia Associated Press anunţă Kenya ar urma să aibă un statut Şedinţa Consiliului de Miniştri al Franţei
problemele tehnice $i militare ale a-
riaţii ciclice sl deci fără consecinţe galii permanenţi la N ATO. ai Sta că Daniel Moi, unul din liderii parti „descentralizat". Aceste acţiuni sci
negative asupra utilizării forţei de telor Unite ale Americii, Marii Bri cestui plan să fie examinate la 25 dului de opoziţie Uniunea democra zioniste nu se bucură de sprijin In PARIS 10 (Aeqrpres). — bărtle ziariştilor, Alain Peyrefitte,
octombrie la Washington.
muncă. Iluslrinrj prin cifre situaţia tică africana (K.A.D.U ), care asigu La 9 octombrie a avut loc o şedin ministrul informaţiilor al Franţei, a
din tara noastră. Petre Despot a a- ră conducerea acestui partid în timp Kenya, dar sînt susţinute de cercu ţă a Consiliului de miniştri al Franţei declarat referindu-se la rezultatele
rătat că In anii 1950—1962. produc- Conferinţa anuală a ce preşedintele său. Roland Ngala, rile colonialiste. la sfîrşilul căreia a fost dat publici planului de „stabilizare economică sl
tla Industrială a R P. Romîne a cres se altă la Londra la conferinţa amin Kenyalla a declarat că guvernul tăţii un comunicat din care reiese financiară a Franţei1*, că est® necesar
cut an de an. la sfirsitul acestei pe Partidului conservator britanic tită mal sus, a declarat In cadrul său este stăptn pe sltuaţe şl că că au fost examinate probleme de ca în această direcţie să se „conti
rioade fiind de 4,5 ori mat mare decît unei conferinţe de presă că inten este gata să Iacă faţă oricăror eve politică internă şi externă. nue multă vreme eforturile".
In 1950» în acelaşi timp. numărul LONDRA 10 (Agerpres). — conducerea partidului în perioada ţionează să creeze un stat separat, nimente neprevăzute. După şedinţă, răspunzînd la între- In ceea ce priveşte evacuarea ba-
salariaţilor a înregistrai o creştere Joi dnpă-ainiază, in cea de a electorală. In consecinţă, scrie pri care ar urma să cuprindă regiunea zei militare franceze de la Bizerla,
'de 80 la 6Ulă. doua zi a Conferinţei anuale a Parti mul ministru, osie de dorit să se Rift Valley, regiunea de vest a Ke ministrul francez al informaţilor a
In continuare, delegatul oamenilor dului conservator britanic, ministrul Înceapă curind în cadrul partidu nyei, regiunea de coastă şl regiu Ruperea barajului de pe fluviul italian Piave
muncit din Romînla a criticat păre de externe lordul Home, a dat citire lui conservator consultările in ve nea de nord-csl a tării, cu un gu arătat că evacuarea acesteia 6e va
rile exprimate de unii delegaţi la unei scrisori adresate conferinţei derea alegerii noului conducător vern K.A.D.U. El a adăuqat că acest ROMA 10 (Agarpres). — că barajul ar fi rezistat şi că inun termina în curînd, deoarece Franţa
Conferinţă potrivit cărora promova de premierul Macmillan. In scri al partidului. „stat" nu va depinde de guvernul Agenţiile dc presă anunţă că. in daţia ar li fost provocată de alune „dispune de armament mai modern".
rea tehnicii noi ar genera, prin ci soare se spune că datorită operaliei Scrisoarea premierului englez este central al Kenyei, în frunte cu Ke- urma catastrofei care 6-a produs in cările dc teren care au făcui 6â se Răspunzînd la o întrebare a ziariş
chirurgicale pe care a suporlal-o
Insâsl şoma'). Relerindu-se Ia situa şi a perioadei de convalescentă, consideială de agenţia Reuter ca nyatla, liderul partidului de quver- provincia Bclluno (Ilalia de nord| reverse apele lacului artificial. tilor referitoare la o eventuală vî-
un anunţ oficial al faptului că Mac-
ţia din R.P. Romînă. el o arătat care după spusele medicilor, va fi millan nu va mai conduce partidul nămint Uniunea naţională aîrlcană prin ruperea barajului de pe fluviul zilă a preşedintelui dc Gaulîe in
eă peste 75 la sulă din sporul pro lungă, Maomillan nu-şi va mai conservator la viitoarele alegeri din Kenya (K.A.N.U.). Piave. s-au înregistrat uriaşe pagu Aceasta este cea de-a 5-a catas
ducţiei din ultimii 3 ani s-a realizat parlamentare prevăzute a avea loo Agenţiile de presă relatează că be materiale si mii de victime. Po trofă provocată de ruperea unui ba S U A„ Alain Peyrefitle a subliniat
pe seama creşterii productivităţi- putea îndeplini obligaţiile privind In Anglia cel mai lirziu In toamna trivit unor dale neconfirmalc. nu raj în ultimii palru ani. Precedentele că in cadrul şedinţei Cabinetului
anului viilor unităţi de politie ale Kenyei au ocu mărul victimelor se ridică la 4000 catastrofe au provocat moartea a francez nu a fost disoutaiâ această
Prin publicarea scrisorii lui Mae- pat poziţii (n punctele cheie ale în dc persoane Orăşelul Lonqaronc In peste 1.700 dc persoane. problemă.
mtllan s-a accentuat atmosfera de tregii |ări pentru a contracara orice apropiere de care 6e află acest ba
neclaritate In care se desfăşoară raj, a fost pur şi simplu slcrs dc pe
conferinţa partidului. De altfel, in acţiune a scizionlştilor. fala pămînlnîui. Numeroase locali-
cea dea doua zi a conferinţei, dis La Londra, Jomo Kenyalla a avut lă li situate în aval de barai au fost îngrijorarea Danemarcei faţă de măsurile
i « ««a* * i cursurile unor lideri ca fostul mi in dimineaţa zilei de 10 oclombrie distruse aproape în întregime
' W 1 U E S D C N nistru de exlerne Selwyn Lloyd s-a i Harapi], situai la bO de kilomclii protecţioniste adoptate de Piaţa comună
axul mai ales pe polemica cu parli- o înlrc\cdere extraordinară cu nord de Veneţia, este unul din cele
dul laburist. ,,Cartierul general ol membrii Cabinetului său. aliaţi la mai mari din Europa si chiar din COPENHAGA 10 (Agerpres). — porturile daneze erau dirijate in
} « sho» srtwaaos oommiîth partidului conservator, comenta a- conferinţă pentru a discuta situaţia lume. avind o înălţime de 265 5 me Lo începutul acestei săptămini mi proporţie egală spre Urile Asociaţiei
gentia Associated Pioss. csle centrul tri. Construcţia a lost terminată în nistrul dc exlerne al Danemarcei. Europene a Liberului Schimb
unei aclivităli de culise intense si creată in tară. anul 1956. Cauza catastrofei se pare Per Haekkctup, s-a deplasat la Bru (A.ELS.). in special spre Anglia,
AM TGWU ET.U C i W U al unor consultări febrile". Ngala şi ceilalţi reprezentanţi ai că 6e datoreşlc unor aiunecări dc xelles pentru a expune Comisiei Pie >i in ţările Pielei comune.
cantităţi mari dc păinlnt şi roci din-
tr-nn munte evaluate la 50000 de lei comnne îngrijorarea Danemarcei Aderarea Danemarcei la Piaţa co
^ IP’ «I» IRt ir metri cubi. Presiunea acestora a dus fată de măsurile prolctjionislc adop mună ar crea dificultăţi sporite de
la o ruptură in baraj, pe trei sfer
turi din lungimea sa. Agenţia France tate de tănlc Pielei comune in do desfacere în Anglia ; răminerea in
VARŞOVIA 10 (Agerpres). — August" din Capitală v'a găzdui jo Presse subliniază că responsabilii ba meniul importurilor agricole. Cu afară aduce prejudicii exporturilor
Selecţionata masculină de bas cul dinltc echipele bucureşlenc Ra rajului erau incunostiintnli de alune acest prilej, ziarul „Die Presse" late in ţările Pielei comune. Intre 1 sep
chet a R.P. Romîne a repurtai a pid şi Progresul, htcciul v'a în carea de teren care se deplasa cu o u analiză a perspectivelor exportu tembrie 1962 şi 1 septembrie 196'J
Ireiu victorie Iu campionulclc eu cepe l-u orele 10 şi va avea ( q des vile/ă de 40 m pe 7*. Se prevedea rilor agrare ale Danemarcei. de pildă, exporturile de ouă în R FC.
ropene. de la W rodau', invingind chidere inli/nirca: Tug-Eleclronica golirea lacului artificial (lung dc 7 Danemarca fiind o tară săracă, lip au scăzut cu 39 la sulă Prevederile
echipa Finlandei cu 09—55 (28— contind pentru campionatul orăşe km sl lat dc 400 ni) dar in timp re
281. Alle rezultate inrcgislrute joi : nesc. tehnicienii presupuneau că masa de sită dc o bază proprie de materii prolecţonisle, care au generat „răz
RP. Polonă — RD. Germană 93— Luni pc acelaşi start ion are loc pămînl şi rocă în mişcare va ajunge prime este obligată sâ-si asigure ma boiul puilor cu S.U A." afectează si
C2 (47—23): Spania — R. S. Ce derbiul bucureşleun: Dinamo-Sicaua ia lac în jurul zilei de 15 noiembrie teriile prime necesare industrie-) această ţară. „Die Presse" scrie că
hoslovaca 90—76 (39—43); R. P. (orele 13,30). In deschidetc (le la viteza alunecării a crescut pe nea sale numai prin impoit Datorită nu la Copenhaga se aşteaptă cu multă
Bulgaria — Belgia 50 — 72 (37—37) orele )3,43 Granitul Inlllncşie pe şteptate provoeînd această catastro mărului mic de locuitori — 4,3 mi nelinişte intrarea în vigoare a vii
Asfdz/, in u/lima zi a preliminarii Metalul Florcasca (campionului oră fă Drumurile, căile tcrolc, curentul lioane — această tară este în mă toarelor măsuri prolectioniste privi-
lor, bar ci'clbalişlii romini tntllnesc şenesc). sură să exporte 60 la sută din |>ro- toaie la produse lactate.
echipa R.D. Germane. electric sînt întrerupte. Autorilălilc Tocmai pentru a încerca să îm
Meciurile programate duminică in italiene au luat măsuri urgente şi au ductia agrară a tării, acoperindu-şi
Campionatul cat. A la lotbal con provincie C 5.M.S. laşi — Farul Con trimis spre regiunea sinistrată echipe In acest fel importurile necesare piedice o asemenea evoluţie s-a
tinuă cu (IcstâşurarcQ meciurilor stanta ; Dinamo Piieşli — $iiinţa In aceste Împrejurări, orice piedici deplasat Per Hackkcrup la Bruxelles.
Muncilotii din industria consi tucloure de muşini din regiunea din cadrul celei de-a 7-a etape. Sim- Timişoara-, Crişul Oradea — U.T. de salvare. aduse posibilităţlor dc desfacere a Misiunea lui conslă. potrivii ziaru
Wembley (Anglia) Ia Iimpui unui marş de solidaritate cu muncitorii botâ la Focşani Siderurgistul Ga- Arad; Sfiln/a Cluj — Steagul roşu Pe de altă parte. Oficiul naţional produselor agrare reprezintă o atin
de la Urma P. A. Marriott, care sini In grevă de 16 săptămini. Gre iu(i va in iilni pe Petrolul Ploieşti. Braşov, de electricitate a dat publicităţii un lui, în a „înnoda iarăşi firele care
va a lost declarată In urma concedierii a 5-1 de muncitori. Duminică dimineaţa stadionul „23 (Agerpres) comunicat joi 6Cara în care şusline gere adusă intereselor vitale ale po- ş-au rupt cu prilejul discuţiilor pri
porului danez. Pînă în prezent ex
vitoare la aderarea Angliei"
Redaclii $1 admliilJUatii ilaiulul «U. 6 Martla nr. 9, leleloa 15 88, 12 7&, 15 S5, 20 71. Taia platul In numarar eonJorm aprobării Directei Generala P.T.T.R. nr. 263.328 din 8 noiembrie 1949. — Tiparul i Întreprinderea Pollgrallcl Hunodoara-Deva. 40.065