Page 41 - 1963-10
P. 41
PROLETARI DIN TOATE TARILE, tJNrjI-VA I
M M
p a
• Din experienţa comite
telor de partid din G.A.C, şi
a organizaţiilor de baza pe
brigăzi : întărirea orgatiizalo-
rico-economică a G.A.C — r]WMSâ
preocupare principală a comu
niştilor (pag. 2-a) ;
• Cum inslruim şi educăm
tineretul şcolar: Colectivul de
elevi — ajutor preţios în
munca dirigintelui (pag. 3-o); m u § i
• De peste hotare
(pag. 4-a). ■ 1®
Anul XV. Nr. 2734 SÎMBÂTA 12 OCTOMBRIE 1963 4 pagini, 20 bani
■*
-.Tir
Pentru lichidarea stocurilor supranormative mm
tive pe capitole de materiale şl sec
Bilanţul contabil încheiat după opt
Preocupare luni de activitate la C. S Hunedoa dierii din diferite motive a unor sor zâtoarc. O preocupare mat susţinui ţii. Pe baza acesteia, să sc studieze 5
pentru îmbunătăţirea calităţii acesto
turi de laminate.
Prin urinare, la situaţia existentă
ra şi procurarea de mijloace dc trans
susţinută, realizări ra arată că situaţia stocurilor supra a stocurilor supranormative au con port a altora ca, dc pildă, ben/cnul, temeinic posibilităţile dc lichidare a
lor, atît prin consum propriu, cît si
normative este nemulţumitoare. Mul
te milioane de lei sînt înregistrate la tribuit mai mulţi factori. In primul ar fi condus la valorificarea lor in prin valorificare externă. Iar pentru m 8 •
frumoase capitolul materii şi materiale. Aici, rînd nelichidarca conform prevede tegrală. a avea un control permanent al si
rilor a stocurilor create în 1962 şi Dc aici rezultă că în combinat e* tuaţiei şi a putea interveni cu masuri Noul laminor dc prollle line dc la C. S. Hunedoara. Vedere interioară.
grevează in mod deosebit siderita
Şi la Uzina „Victoria" din Călan ncluarca din timp a celor mai efici xista posibilităţi de preînf j'.pinarea
au existat multe stocuri supranorma. bulgări şi mărunta dc la Teliuc şi ente masuri pentru a preveni forma formării de noi stocuri sucrjno'mati- atunci cînd se ivesc neajunsuri, ar fi
tive ; la data dc 15 ianuarie a c. erau Ghelnr. rămase încă de anul trecut rea altora în anul acesta Şi aici s-ar vc şi lichidarea celor existente. O pfc- bine să se întocmească grafice de Plecarea delegaţiei R.P. Romîne ia cea de-a 9-a
înregistrate la acest capitol materii datorită neintrării în funcţiune la putea adăuga că reducerea opririi,t mă condiţie este realizarea ritmica urmărire a lichidării stocurilor cu
prime, materiale, obiecte de inventar timp a prăjitoarei________________ termene precise şedinţă a Comitetului Executiv al C.A.E.R.
şi piese de schimb în valoni c de a- noi. staţiei dc zetuj w , # pentru fiecare mn-
proapc 15 milioane Iei. Comitetul dc dc la Ghelar şi Sînt necesare m asuri chibzuite i r ^ r 0'-
partid al uzinei, sesizîndu-se de a O delega ţie a R P. Romîne, con La plecare, In Gara de nord. de
cest lucru, a îndrumat conducerea fabricii de aglome _________________________________________________________________________________________ In ultimul tinm. dusă de tovarăşul Alexandru Birlă- legaţia a fost condusă de C.h Gas-
tehnico-administrativa şi sâ ia cele rare nr 2. colectivele dc deauu, mcmhui supleant al Birou ton Marin, vicepreşedinte al Consi
mai potrivite masuri pentru a lichida N'eintrarea în funcţiune la timp a la furnale, mai ales in trimestrul III, a planului de producţie şi creşterea muncă din combinat au înregistrat o lui Politic al CC. al PMR. vice liului de Miniştri, de membri ai con
pină la sfirşitul anului stocurile su- aglomeratorului nou a condus Ia cre ar fi schimbat mult starea lucrurilor exigenţei faţă de calitatea produse scamă de realizări frumoase în înde. preşedinte al Consiliului de Mi ducerii unor ministere şi instituţii
pranoimalive. area de stocuri importante şi la ini- la stocul de cocs. Respectarea grafi lor Apoi, trebuie avut în vedere a- plinirea planurilor dc producţie Nu niştri, a părăsit vineri seara Capi centrale de stat şi allo persoane ofi
nercurile de Căpuş şi Xrivoirog. La celor de reparaţii la cuploarele side p.iriţia în ultimul timp a unor factori încape îndoială că mergînd pe dru tala. liulrepdndu-so spre Moscova ciale.
In baza indicaţiilor primite, servi rurgice şi realizarea ritmica a planu noi, caic influenţează pozitiv rezol pentru a paiticipa la con de-a 9-a Au fost de fala reprezentant! al
ciul aprovizionaic al uzinei a întoc minereul de Vatra Dornei, stocul su- lui dc oţel ar fi condus la reducerea varea lucstci i roblcinc Este vo;»i fie mul realizării ritmice a planului, îm- sedmlă a ( lomilelulni Executiv al Ambasadei Uniunii Sovietice la Bu
pranormativ s-a creat datorita ncrca-
mit un grafic de consum propriu în Hzării planului de fontă oglindă la stocurilor dc cărămidă. La tuburi din funcţionarea in plin a fabricii noi huutăţirii continue a calităţii pro Consiliului de Ajutor Economic Re cureşti.
procesul dc producţie De asemenea, furnalele nr. 3 şi 5. Cît priveşte coc fonta, stocul supra normativ ar fi dc aglomerare, mărirea capacităţii ducţiei şi cântării celor mai judici ciproc. (Ager preş)
s-au stabilit materialele cc prisoseau fost lichidat dacă s-ar fi realizat pla prăjitoarei noi şi punerea la punct oase căi de valorificare a materiilor
uzinei şi s-au întreprins acţiuni pen sul pentru furnale şi cărămizile re nul sortimental (beneficiarul, baza nr. a principalelor agregate. Ar fi bine prime şi materialelor supranormative,
tru livrarea lor. Graficul de consuni fractare — alte materiale la care 4 Biaşov, preia tuburile numai a dacă. (inînd cont dc toate acestea, în momentul dc faţă muncitorii, in Pesfe angajamentul lunar
s-au creat stocuri însemnate — acesta
propriu a fost urmărit in permanen tuna cînd luate sortimentele prevă ginerii şî tehnicienii din scoţii. îndru
ta de către serviciul aprovizionare şi se datorează în parte livrării pentru conducerea combinatului, cub îndru
furnalele 5-6 a cocsului pentru bri zute în repartiţie sînt realizate). maţi de organizaţiile de partid, vor In luna septembrie la laminorul Pnn găsirea unor căi şi metode
nu s-a mai făcut nici o coinaniâ chete în afara planului de aprovizio O scrie dc produse ale Uzinei coc- marea comitetului de partid, ar al înregistra succese şi în această di de sîrmă al C S. Hunedoara locul eficiente de creştere a indicelui de
fără a se analiza bine dacă ea nj nare, ncconsumării cantităţii prevă sochimicc, cum sînt c.rcuzotul şi sul cătui nu plan de măsuri bine chib recţie. fruntaş in înlreeerea socialistă a utilizare, mărirea producţiei şi pro
poate fi acoperită din stocurile zute de cocs mctaluigic datorită mul fura de carbon sînt refuzate de cum zuite Sâ fie întocmită o evidentă cit leveml schimbului condus de ingi ductivităţii muncii, pnn reducerea
tor opriri ale agregatelor şi respectiv părători datorită calităţii necorcspun- mai exactă a stocurilor supranorma-
existente. Din cind în cînd comite GH COMSUŢA nerul Alexandru Lupu, şi maistrul timpului de staţionare tehnologică,
amînării unor reparaţii mijlocii la Aurelian Rusu. acesi schimb a icuşil sa lamineze
tul de partid a analizat măsura în
cuptoarele siderurgice De remarcat 95 de tone slrmA peste angajamen
caie se lichidează stocurile supranor că din rele peste 39 060.000 lei de tul lunar şi a redus rebutul cu
mative, luind măsuri in acest sens. clarate la I ianuarie stocuri supra 4,1 la sulă sub cifra admisă.
Toate acestea au făcut ca pină la normative şi de prisos, pină la 1 sep Construcţii zootehnice
tembrie n-a fost lichidată nici o La acest succes au contribuit în
data de 1 septembrie să se lichideze şi gospodăreşti
treime. mare măsură laminalorii Petre Pe-
o mare parte din stocul supranorma- Iraru, Boianţ Dumitru. Miliai Aioa-
Bilanţul încheiat la 1 septembrie Pentru o bună adăpostire a ani
tiv*. răminind doar materiale in va indică stocuri supranormative in va nei, Nicodm Oaidă. cuptoiarn loan
loare de 461 000 Iei Tmind seama loare de mai multe milioane şi la ca Şl»au achita) ob!ig«fiife Evidenţiate în întrecere malelor pe timpul iernii, membru Ceapă, Gli Sincrăianu şi loan Gifu.
gospodăriei colective din Ruşi, ra
de faptul că s-au făcut renunţările pitolele rezerve în producţie şi rezer contractuale la porumb ionul Haleg, au acordat o atenţie In consfătuirea de producţie
ve in circulaţie Ele s-au formal da
corespunzătoare la multe materiale, Folosind cu pricepere timpul de lucru, respectîntf întocmai regulile sporită ridicării construcţiilor zoo :aie s-a ţinut la începutul lunii
torită nerealizăni planului la unele
se poate aprecia că pînâ la sfîrjitul secţii, producerii în ultima parte a In această campanie la gospo procesului de fabricaţie a otelului $1 allmenliud cuploarele la timp si tehnice planificate Avînd procura octombrie a c., majoritatea munci
anului vor fi lichidate complet sto lunii anterioare a unor laminate cu dăria agricolă colectivă din BeriB in bune condiţiuni, echipa prîin-to pilorulul ştelan Raholă, de la cup te in mare pane malenalele nece torilor din acest schimb şi-au luat
raionul Oiâştie, munca a fosl or torul nr. 1, şl echipa prlm-topiloru Ini Petre Bogdănescu, de H cupto sare pe plan local, ei au reuşit să noi angajamente individuale 5pie
curile supranormative. ciclu scurt de fabricaţie, şi neexpe-
ganizată mai bme decit în alţi ani rul nr. 2, rle la olclărla elediică a C.S. Hunedoara, au reuşit ca şi dea în folosinţă o îngrăşâlone pen exemplu, manevranlul şef Nicolaie
Drcpl urmare, colectiviştii au reu in luna septemhrie să lie evidenţiate in întrecerea socialistă. Ambele ii u 100 poici Unuan s a angajat ca in luna aceas
şit sa siringă recolta de pe aproa echipe şi-du depăşii planul cu 0.9 la s»jţă şl respectiv 4,2 la sută. De ta să contribuie şi mai mult la mă
Totodată, pentru înmagazinarea
Planul de producţie poate pe întreaga suprafaţa ocupată cu asemenea, aceste echipe au redus rpbuturlle sub procentul admis cu producţiei de cereale, colectiviş rirea indicelui de u 111 iz a«e a agre
porumb, cartofi şi alte culturi tîr- 1.6 la sulă şl respeUtv 1,93 la sută. tii au construit *i o magazie pen gatului pnn mărirea vitezei de
zii. Paralel cu aceasta, au fost pre TP Al AN !OV lammaie. ieglaiea liniei după
si trebuie si fie îndeplinit gătite 300 ha teren, din care peste *el de echipă tru cemale O magazie dc cerea schimbările de caie, calibre şi ci
150 ha au fost însămînţale cu ce le cu o capacitate de 200 tone lindri in minimum de timp.
a fost dată in folosinţă şi la G A C
început
Angajamentele lor au
la toate întreprinderile! reale pâioase. Cu 2,41 la sută sub admis din Vîlcele Rele In prezent, colec deja să prindă viaţă. Aşa se face
O atenţie deosebită au acordat
colectiviştii achităm obligaţiilor îndrumaţi tn permanenţă de or sută lucrîndu-se sub cifra de rebut tiviştii de aici lucrează la termina că pînă in ziua de 7 octombrie,
In cursul primelor 9 luni ale aces conducerile I F-urilor, s;e sectoare contractuale faţă de srai Concomi- ganizaţia de partid, muncitorii de admisă. tea construcţiei unui grajd, care schimbul respectiv a laminat peste
tui an DREF Hunedoara nu si-a rea lor şi în special ale parchetelor, se lenl cu recoltatul porumbului ei la turnătoria de Imgohcre a uzi La obţinerea acestor succese va fi dat în folosinţa in această cifra planificată 6.3,2 tone laminate.
lizai sarcinile planificate la princi preocupau mal mult de întărirea dis au organizai transportul din cimp nei ,,Victoria" Călan desfăşoară o şi-au adus contribuţia brigăzile
palii indicatori, l.a producţia qlobală ciplinei muncii, de respectarea pre direct la baza de recepţie, a can- susţinută muncă pentru îndepli conduse de Kişner luliu. care a lu toamnă. CiHFORGHE T AM AŞ
a rămas 6ub plan cu 2.6 la sută, la vederilor normelor de tehnica secu nirea sarcinilor de plan, pentru Muncind cu tot mai multă sir- mancvr*nt la laminorul dc
producţia marfă cu 2,6 la *ută. iar la rităţii munc-i. de eliminarea timpilor lilăţii de porumb cuvenite pentru crat cu un rebut de 1,11 la sulă guinlă pentru înfăptuirea sarcinilor sîrmă al C S. Hunedoara
productivitate.a muncii cu 7,4 la *ut*. neproductivi muncile 5.M.T. şi contract îmbunătăţirea calităţii lingoberelor faţă de 3,20 la sută cît era admis.
Această rămînere in u r mă f e da tor pste DREF, Hunedoara are ca sarcină In felul acesta, zilele trecute co Ca urmare a preocupăm lor, în Stanciu Aron, care n-a rebuiat nici prevăzute in planul de producţie,
nerealizării planului producţiei Glo să aplice fn acest an metoda de lu lectiviştii au terminat predarea la luna septembrie planul de produc o piesa turnată, Adumitroaie loan. colectiviştii din cele două sate vor
bale si marfă in trimestrele I si II In cru tn brioăz* complexe cu plata în baza de recepţie a celor 73 tone ţie a fost Hppăsit cu 4,34 la sută, r.oIHescu Vaier, Dascălii Aurel şi ghtine noi realizări
trimestrul 111 al acestui an planul pro acord global în proporţie de cel pu- porumb, cîte au avut contractate. t rebuturile au fost reduse cu alţii. Noi materiale
ducţiei gîcbale a fost depăşit cu 2.2-1 tin 60 la sută din masa lemnoasă dală De asemenea, au mai lost pre 2,41 la sută fa(ă de procentul ad V. ta ta r u ş m . tiA ra
Ia <suta, iar cel al producţiei marlă in producţie. Or faţă de această sar mis In trimestrul III al anului cu corespondent corespondentă didactice pentru anul
cu 6.25 la sută. cină, in nr:mul semestru al anului date 10,5 tone floaiea-soarelui şi rent planul de producţie a fost
Din cadrul DREF Hunedoara In- curent briqăzile complexe s-au extins o mare parte rlm cantitalea de car realizat în proporţie de 101,3 la de învâţâmint
t:er>rindpri!e forestiere Baia de Cri* numai In proporţie rle 39 la sulă. In tofi contractaţi cu U R C C.
Dobra si Orăstie şi-au realizat sarci timp ce la I. F, Baia de Criş, care C. FM ÎL O consfătuire rodnică 1963-1964
nile de plan la ioti indicatorii. I. F a reuşit să ohtină în cele 9 luni suc corespondent
Hunedoara. Petroşani si Seb»ş. se tră Venituri din legumicultura Pentru a ajuta cadrele didactico
sese însă sub plan la producţia alo- cese frumoase în muncă. 6-a extins Zilele trecute, la principiile care stau dovedit deosebit de rlin şcolile de B am si medii să
bală şi marfă. această metodă In proporţie de 70 Şcoala medie „Aurel la baza feme/or date utilă, transmitind ex- Imhunâtăţească continuu predarea
La nerealizarea ________________ ________________ la sută. la 1 F. Expunere In acest an, colectiviştii din Hă- Vlaicu" din Orăştie elevilor pentru aca<ă peiien(a clohindttă de
sarcinilor de plan Sebeş şi Orăstie s-3 rău, raionul Iha au extins conside a avut loc o consfă In continuate, pe mar cari re le didactice tn lecţiilor şi să facă, mai uşoară tn-
leleqeien rle către elevi a feno
au contribuit m*i extins numai tn In cadrul Lunii prieteniei romîno- rabil suprafaţa de grădină a gos tuire de muncă a gru ginea celor relatate, activitatea c/epusă la menelor şi legilor naturii. Între
cauze.
multe cauze. In l a f) i? P E H« m ^r- a proporţie rle 16.6.5 sovietice, la Casa raională de cui podăriei. pe/ sindicale-profe- au luat cuvintul nu catedră prinderea de material didactic din
La D.R.i.F. Hunedoara,
trimestrele I si II la sută şi respec (ură din Brad a avut loc zilele Acesl lucru le-a permis sâ valo sori. Cu acest prilej, meroa<-e cadre didac Bucureşti realizează noi materialo
condiţiile climate după frei trim estre tiv 1 30 la sută acestea o expunere pe tema .Rela rifice prin unităţile comerţului de iov prol Dânilâ Re- tice ale fcnlii GEORGE HL'ZOIU didactice necesare anului de ^nvă-
rice-au fost nefavo de activitate Cu toate că in ţiile romîno-ruse de-a lungul veacu stal cantităţi de legume cu mult mus a vorbit despre Consfătuirea 5-a profesor lămlnl 1963—1961
fnceplnd din cel rle-al doilea Re-
mai mari decît în anul trecut şi,
rabile S-au îngreu __________________________________ momentul de fată rilor". pe această cale, sâ obţină însem meslru al anului tn curs. colectivul
nat astfel lucrări D R E F. Hunedoa- Expunerea, prez.entală de Iov. nate venituri băneşti. acestei întreprinderi a produs apa
le de fasonat, scos n nu şi-a realizai prof. Popa Sexlilia, a fost urmă Livrînd peste 10.600 kg. roşii, Noi sate electrificate rate moderne necesare studiului fe
Si apropiat, drumurile au fost Imprac sarcinile de plan la principalii indi rită cu viu interes de participanţi. B.454 kg castraveţi, 3 465 kg pe nomenelor moleculare, demonstrării
ticabile iar randamentul lucrătorilor catori, pînă Ia sfirşitul anului avem MARIN STAN Ieri s-au terminat lucrările de electrificare a satelor Valdei rezonantei eleclro-mecanice, panto-
«că2ut. Greutăţile acestea puteau (: toate condiţiile să ne realizăm pla corespondent peni şi alte legume şi zarzavaturi, si Romos, raionul Orăşlie. Astfel, becul electric s-a aprins în ca rjrafe şi altele.
lotuşi învinse dacă toate I. F,-urile nul rle stal De altfel, putem spune ei au reuşit să sele a peste 800 familii de colec tiviştl. Pina la sfirşitul acestui an. între
eveau pregătit storul necesar de ma că începind din luna iulie am pornit obţină pînă acum La lucrările efectuate sau evldcn(iat îndeosebi membrii co prinderea de material didaclin va
terial Ipmnos. A cpsI lucru în*ă nu s-a pe un drum bun. In trimestrul III mitetului de iniţiativă în frunte cu tov. Sebaslian Iordan, loan livra aparate rlestinale procesului
făcut pentru că nu 6-a acordai aten sarcinile rle p!an au fo>| depăşite. venituri în valoa inslriietiv-educotiv din şcolile de
ţia cuvenită pregătirilor pentru iarnă In această perioadă întreprinderile re de 102.931 lei Bucur, Cornel Bălan, Ana Basarab şl alţii. La electrificare, cetă toate gradele ca : aparate de pro-
In trimestrul II întreprinderile fo forestiere s-au preocupat mai mult ţenii din cele 2 sate au prestat un număr însemnat de ore de lorpe pentru diafilme, planetari, noi
restiere an dus )ip«ă de muncitori şi rle descoperirea si valorificarea re ÎOAN BOLDURA muncă patriotică. P- BALINT tipuri de mîcroscoape etc.
atfilaîe. Apoi. nu s-a terminat cons zervelor interne, si-au organizat mai corespondent corespondent (Agerpres)
trucţia unor drumuri în reme rlin ca bine munca au extins mecanizarea
drul I. F Baia de Cris si Jîa|r>g şi a lucrărilor grele. Conducerile I F.-uri
unor drumuri executate In antrepriză lor şi-au intensificat controlul asupra
de către I CF. Olui )Ritil R»tp?ai, Valea activităţii sectoarelor şi parchetelor.
Tioanulni. Vale* lazuri, Rustra. Dobra. Totuşi, pentru r.a fiecare întreprindere La semănat—-o muncă temeinic
Valea Sebeşului etc b ceea ce a pro să-şi îndeplinească planul pe anul 1963
vocat slrnnaulare* transporturilor la e necesar să se întocmească pentru pe.
exploatările amplasat» oe aceste ar- rioada care a mai rămas un plan o-
tere. I F. Hunedoara nu a nutut da în nerativ rar» să cuprindă măsuri me
producţie materialii! lemnos din ex nite 6ă ducă la mai buna organizare organizată!
ploatările Topliţa si Hăidău, deoarece a muncii, la valorificarea deplină a
drumul auto Cincis. construit de masei lemnoase, la întărirea disci
I C S. Hunedoara, a devenit imnrac- plinei. După cum se ştie. efectuarea la timp si discuri şi tăvălugul, aflate In dolai»a bri
ticahil. Cu toate acestea atiţ 1 F Hu la un înalt nivel agrotehnic a insămînti- găzii au fost revizuite şi reparate din ne pe întreaga comună. Intre altele, tn
nedoara. dar în sper'al 1. F. S»b»? Pînă la sfirşitul ânului Întreprin rilor constituie chezăşia obţinerii unor pro acest plan s-a stabilit ra viteza medie zil
si Petroşani puteau să obţină rezul derii» forestiere vor li înzestrate cu ducţii sporite de cereale. O îuare răspun timp Astfel, mecanizatorii nu avut posi nică la semănat să lie de peste 30 ha.
tate bune tn muncă. Dar la aceste un număr apreciabil de fnniculare. bilitatea să efectueze un volum do lucrări Realizările de pină acum insă. dovedeso
I F.-uri munca a fost slab organi fierăstraie mecanice, autoîncărcătoa- dere pentru înfăptuirea acestei sarcini re echivalent cu aproape 40 la sută din sarci că lucrările dc pregătire a terenului si
vine mecanizatorilor, care trebuie sa asi
na de plan care le-a (ost stabilită. Trac
zată capacitatea .maşinilor nu a fost re. decovile ele. Se cpre deci rlin gure tn permanentă o bună folosire a trac semănat sini rămase In uimâ. In cele
folosită la maxim, controlul si îndru partea conducerilor întreprinderilor toarelor şi a maşinilor agricole să execu toristul Mundnca losd, care lucrează la 5 gospodării colective sa pregătit patul
marea au lipsit. De altfel. I F. Hu fă ia toate măsurile pentru 6curlarea te lucrări de hună calitate. gospodăria colectivă din salul Lăsău. se germinativ pc numai 170 ha. rlin cate 70
nedoara si Petroşani sînt singurele duratei montării şi punerii lor în numără printre cei mai buni mecanizatori ha au fost Insămintatc. Rezultatele pot si
întreprinderi care nici în trimestrul funcţiune, să acorde cea mai mare a- Brigada a Vl-a de tractoare de Iu dm brigadă. Pină acum el a efectuat ală trebuie să (ie insă mult îmbunătăţite dacă
III cînd au existat condiţii bune de tenlie folosirii maşinilor la capaci SMT. Dobra, raionul Iha. deserveşte gos turi pe mai mult do 50 ha„ din care ţinem seama de faptul că a trecui mai
lucru, nu şi-au realizat sarcinile de tatea maximă. podăriile colective dc pe raza comunui 30 fia. au fost pregătite pentru Insâminla- bine de jirmătaie rlm perioada optimă :U»
plan. Experienţa de Dină acum a demons- Lăpugiu. Cei 7 mecanizatori care lucrează rea cerealelor pâioase. a discuit aproape semănat. Pentru aceasta, cfortuule colec
Verealizărl s-an înregislrat sl i* tral că munca în brigăzi complexe tn această brigadă sînt oameni harnici şi 40 ha. — suprafaţă pe care a semănal-o tiviştilor trebuie îndreptate in primul rin.l
planul pe sortimente. I.a sectorul de a dus la obţinerea unor rezultate pricepuţi. Pnn realizările pe care le-au oh- cu grîu. orz si secară — iar pe o bună spre eliberarea terenurilor ocupate cu po
ovn'o-'ţare forestieră, din întâiul ce bune. Este necesar deci ca in parche linul în campania agricolă dr; vară, trac parte a făcut si tăvăln^itul culturii. Re rumb şi care urmează să (ie Insămmtaie
lor 15 produse la 19 sortimente ş-a te să sc extindă această metodă rle toriştii au făcut ca brigada lor să se nu zultate asemănătoare au obţinui şi alli cu grîu. Dc asemenea, este necesar să se
rămas sub sarcinile de plan. La buc- mutică Conducerile întreprinderilor mere printre brigăzile evidenţiate pe shi- tractorişti din brigadă, printre care amin dea o mai mare atentie organizării mun
reni de derulai f?g lemn dp mină. vor trebui, de asemenea, să grăbeas luine. La aceasta a contribuit In mare mă tim pe Oclaviun Crişan. Ion Tro/.noi ş.a. cii la semănat. Că acest lucru a (ost scă
lemn de celuloză si mangal rle bocşe, că deschiderea parchetelor planifi sură faptul că tractoriştii silit permanen In ceea ce priveşte calitatea lucrărilor, pat dm vedere d dovedeşte (aplul că la
rămînorile în urmă sînt mai pronun cate, să urgenteze terminarea tutu tizaţi de mai mu 1 li ani In cele 5 gospo colectiviştii din Lăsău şi Lăpugiu nu au gospodăria colectivă din Lăsau, Intr-un*
ţa*» Ele .ce daiorecr în marp măsmă ror lucrărilor, pentru ra în timpul dării colective pe care le deserveşte bri nimic de obiectat. din zilele trecute, cu o semănătoare S.U-
oreocuoăril Insuficiente pentru reali Iernii să 6e poala lucra în plin. pre- gada. Unii mecanizatori slnt chiar din sa — Totdeauna — ne-a relatat tov. losd 29 s-au tnsâminlat mai puţin de 6 ha. In
zarea tuturor indicatorilor de p’au gălindu-se astfel temeinic producţia tele respective. Astfel, ei au avut posibili Munteami, preşedintele gospodăriei colec ziua respectivă nu *-a asigurat transpor
La nero*!îza rea sarcinilor de plan pentru anul viilor. tatea să cunoască bme terenurile pe care tive dm Lăsău — cei rloi tractorişti cate tul In cimp al seminţei necesare, ceea ce
a" mai roncimaf si alli factori. De Colectivele întreprinderilor forestie le lucrează, să stabilească o st r ins A co deservesc gospodăria noastră colectivă au a făcut ca semănătoarea să fie oprită de
pildă, timpul ci» lucru nu a fost ju re din cadrul D.R.E.F, Hunedoara laborare cu brigăzile de cimp ale gospo efectuat lucrări rle hună calitate. Acest seori dm lucru. Apoi, si deservirea se
dicios folosit. Tu crsul celor 9 luni pot şi trebuie să-si îndeplinească dăriilor colective. lucru este dovedit şi de producţiile sporiţi* mănătorilor trebuie făcută de către co
indicele utilizării timpului 'de lucru planul pe anul 1963. Lucrătorii fo In această campanie, tractoriştilor dm de cereale pe cuie le obţinem. De alt lectivişti instruiţi in acest scop. Po lingă
îd muncilordo»- a fost realizat în pro restieri din regiunea noastră slnt ho- -A brigada a Vf-n le revine sarcina să efec fel, citul execută vreo lucrare, tractoriştii asigurarea seminţei la capului tarlalelor,
porţie de 97 97 la sulă. Pe DR.F^ tărîli să raporteze, la 6firşîţu 1 acestui tueze im volum dc lucrări echivalente cu sini Îndrumaţi şi supravegheaţi de eăhr brigadieri de cimp au datoria să ia mă-
Hunedoara s-au înreo'sirat multe ab realizări friimoa6e în muncă. peste 1 C00 lianţii. Cea mai mare parte din conducerea gospodăriei, şeful brigăzii du -iiri si pentru luna aprovizionare a trac
sente nemolivnte. 1 om/rîle în- la gospodăria aqmolă colectivă din iurdaş, raio numărul de hanlri stabilit se realizează tractoare şi agiono'mnl de sector. toarelor cu combustibilul şi Inbrifiantvi
volrt şl concedii fără plată eV. Tn- CORNEL FULGA nul Orăşlie, mecanizatorii lucrează Intens la pregăti (« pregătirea terenului şl semănatul cerea Pentru ca lucrările agricole dm această necesari, deoarece numai astfel Insâminla-
dW V nttV-7ărtl Ump'^uî de lucru al Inginer şef la D.R.F.F. rea terenului pentru insămintări. lelor pă.oase. In vederea înfăptuirii acestei campanie să se desfăşoare In limitele epo lul cerealelor poale li făcut la timp şi
muncitorilor putea M mal bun daci Hunedoara — Deva In fotograiie; Tractoristul Murgo! Ion la arat. sarcinh tractoarele, semănătorile, grapa cu cii optime, s-d întocmit un plan de acţiu de calitate. N, TIRCOB