Page 43 - 1963-10
P. 43
r Nr. 2734
Dramul socialismului fa g S
u
ffiai î ă b a t e m şatena Noi sortimente produse
de industria sticlăriei
După o jumălote de orci de la llcul întrecerii socialiste. Rezulta prescrisă, dacă colitatea materiei şi ceramicei
Întrecere însufleţită terminarea descărcării lur naiului, tele echipei sale şi a celei con prime c bună. Apoi, oontrola tem
maistrul de schimb a venit de la duse de lacob il interesa deopo peratura aerului insuflat in Jurnal,
pentru sporirea recepţie cu o vesfc bună. trivă. Isl cunoştea bine oamenii. starea lucrărilor de pregătire. „Toa Tehnica nouă a căpătat un larg
producţiei de fonta — /ocobe, ai scos mal mult La începerea lucrului, Unind scama te slnt bune. Furnalul merge de cîmp dc aplicare în industria sti
clăriei şi ceramicei din tara noas
de-o „ porfle". de calilicarca fiecăruia, II împăr minune", îşi spunea pentru sine.
— Cit V ţea pe operaţii de lucru, expli- — Prcgălltl-vd pentru descărcare tră. Ca urmare a introducerii u-
ocobc, c oră palru, Nu des- — Patruzeci şt ceva peste plan. cîndu-le concret ce au de lăcut. — anunţă mai llrziu lacob. Mais nor utilaje noi dc mare produc
/ r cărcăm ?l Selul de echipă işl şterse ca Pe Grădinara si pe Marin Mando- trul de schimb se uită şi el la tivitate. în prezent întreaga can
— La „posturi" băieţi I — se dosul miinil broboanele de su- cescu i-a pus să Iacă câptuşirca şl ceas, mai controlă o dală lurna- titate dc sticlărie de menaj se
adresă lacob loan muncitorilor doare de pe fată. Apoi, s-a adre- uscarea rinelor, pe Stoica Con lul, apoi încuviinţă descărcarea. realizează din nisip înnobilat,
din echipă. sat lurna/jştl/or din echipă : stantin la zgura superioară, Pd- lacob începu perforarco şticu- ceea ce asigură produselor un
— Am dat mai mult. aşa-t?
In timp ce „băieţii lui lacob curaru Aurel şi Muntcanu Ghcor- lui. Un zgomot înfundat, citiva alb mai pronunţat şi reduce pro
Işi ocupau posturile, şeful de echi- Am trecut pe locul intii. Nu uilati ghe se ocupau printre altele de nori de turn negri ca tăciunele, şl centul impurităţilor. Pe linia îm
ajutat Ue lur'nallslul L u c ia n «> aprovizionare. din gura de evacuare începu să bunătăţirii calităţii, unităţile din
lonescu prinse cu „ade/d* radina de°_ “ f m noi ce Izvorască un tiu de lontă cloco acest sector au extins folosirea
de perforat şi-ncepu spargerea . 7 răspunse parcă pentru titoare. sticlei colorate pentru fabricarea
........ ........
şhcului. Trecu un minut, apoi al lacem? C e muncea cu pasiune in toate Ttff
tul. Un lum negru, Inecăclos, ie foii Lucian. trei echipele. $1 rezultatele IJItim cle zile ale lunii septem- de servicii, iar în industria cera
erau mal Inimoase de la zi la zi. micei s-a introdus glazurarea
şit' din gura furnalului, anunţă cei In 27 septembrie diferenţa dintre brie au trecut pe nesimţite.
peste o clipă „lava" de lontă va C elelalte echipe de la fur rezultatele obţinute de echipele Echipele de la furnalul nr. 4 al ceştilor pe bandă şi ornarca lor
porni serpind spre oale. Oamenii nalul nr. 4 au auzit despre conduse de lacob şi Bildea nu C.S. Hunedoara au obtlnut suc cu aur. Paralel cu măsurile luate,
tac ,* toii Işi îndreaptă privirile succesul obţinut de echipa con- era prea mare. Aceosla i-a pus pe cese Inimoase Ia muncă. între s-a lărgit şi numărul sortimente
spre orificiul de evacuare a Ion- dusă de lacob. gîndurl pe lurnaliştii celor două cerea socialistă a lost cişligută de lor. Astfel, a început producţia
tel. Pe Ielele lor citeşti emoţie si — E», ii Intrccem ? Doar lucrăm echipe. brigada condusă dc lacob foan, unor noi modele dc servicii de
nerăbdare. „CU vom scoale? Dcpă- h* acelaşi lurnal. Trebuie să lim care a dat peste prevederile pla apă, vin şi lichior.
şim planul?". După cilcva rnomen- mai alcnfi. Să dăm drumul la zgu- — Azi trebuie să grăbim des nului 388 tone foniă. Si celelalte
cărcările ~ se adresă lacob to echipe si'au depăşit planul. Cea a Fabricile dc faianţă au început
ic fon/a incandescentei porneşte '» '" » * «I hţnt cap. varăşilor de muncă. In hccare cli lui Bildea a dat peste sorclnlle să producă pentru prima dată
fmn„.
liniştit pe drumul oalelor.in iu- W ’ a pă putem li inlrcculi... planificate 304 tone lontă. servicii de ţuică, lichior şi cafea,
rut rinelor futnnllşlh lucrează acum mco Va , /e z,sc ° , Toii ştiau ce trebuie să locă. — Te felicit, locobe A(l mun cu decor aurit. Şi colectivele fa
dc zor. Gluoc Ntcolae veteranul Z ă m de ^muncă ne- Un minut pierdut înseamnă fontă cit mal bine ca noi. Totuşi, hai să bricilor de porţelan au pregătit
echipei, se ocupă de dcsulluratca curdţnim Asta, desigur, contează, mai putină. Setul de echipă se batem palma şi penlru octom noi sortimente. Este vorba dc mo
foniei, Mazuru Mihai şi Enc Va- ţn întrecere. interesa dacă cei de sus, de la brie... dele noi de servicii dc ceai, de
sile lucrează la pragurile de zgu- $} parcâ din acen l{ şJ furna. încărcare au respectat dozarea I. DEMETER condimente, garnituri de fumat şi
rd si fontă. Rusii Gavrilă pregu- /jşi/j djn echipa Iul Dildea mun- f* BRAD: DIN NOUL PEISAJ mai ales dc bibelouri.
teşte pămintul pentru astupat. Se- ccml mai cu s//f7> $c/u/ de echi-
AL ORAŞULUI MINERILOR. O parte însemnată din noile
lul de echipă controlează, dă in- pg a început să vinci mai de Foto: V, CHIŞ sortimente au şi fost livrate co
dicaţii şi se alătură efortului co- vreme la serviciu, să controleze merţului.
lectlv. mai exigent starea agregatului şl Criiica a ajutat conducerii clubului
— Ene, pafi să începi sparge- a sculelor, să se Intereseze des-
rea pragului. Aşa. . Pine. Tu, N i- pre felul cum a decurs munca In
cule, deschide rina pentru oala a schimbul anterior, bincinfe/cs, nu
doao uita să-şi arunce privirea pe gra- [ Constatările făcute cu prilejul atractive şi mobilizatoare, nu a şi „Soţul inventiv" şî vor participa
ultimului popas la clubul munci dovedit preocupările necesare în la un concurs cu premii întitu \ C? IE N © A
toresc al sindicatelor dm Gurabar- direcţia amintită. In continuare, lat : „Cine recită şi cînla mai fru
za au fost relatate cititorilor în zia ziarul venea cu o serie de suges mos — cîşligă". De asemenea, tot & a dia (Cinema
rul nostru nr. 2.713 din 10 sep în perioada respectivă, tinerii vor
tembrie a.c., sub titlul „La clubul tii, de propuneri privind tematica participa în fiecare luni din săp- 13 OCTOMBRIE 1003 13 OCTOMBRIE 1963
Pregătiri pentru sezonul rece din Curabarza — mai multe ac planurilor de muncă lunare, în tămînă la informări politice cu PROGRAMUL 1: 6,00 Concert de DEVA: Caia al XVtll-lea
ţiuni culturale pentru tineret !". In sensul îmbogăţirii calendarului ac Caracter intern şî extern făcute cu
ace. t articol se arata că, la clubul tivităţilor organizate la club cu ajutorul unul bogat material intu dimineaţa; 7.ţ0 Cînlecc Inspirate — cinematograful „ Patria" ,* Or-
fl realizat în aceste zile în între din viaţa noua a salului ? 7,25 Mu dlnul Ana , — cinematograful
ita Atelierele de reparat mate amintit, acţiunile vii, cu un con acţiuni specifice pentru tineret. itiv ihărţi, planşe, materiale decu
rial rulant din Simeria, pregătirile gime. ţinut bogat şi interesant, speci pate din ziar etc.), la expuneri zica simfonică; O.OG înfrăţiţi în „Arta" ; SIMERIA: Idiotul — cl-
de iarnă sînt pe terminate. Au Prin munca depusă la termi fice preocupărilor tineretului din Şi iată-ne din nou la clubul din pe teme profesionale, la programe munca, în cintcc şi joc — program ncmatnqralul „ Muncitorul" ; PE
TROŞANI : Nori albi — cinema-
tost executate numeroase lucrări narea înainte de termen a lu localitate sînt organizate la inter Curabarza, interesîndu-ne de efi artistice date de formaţiile clubu de muzica populara romlneasca si
după planul stabilit încă din luna crărilor penlru sezonul rece, s-au vale mari de timp, fapt pentru cacitatea ajutorului acordat condu lui. Spre sfîrşilul lunii, tinerii vor a minorităţilor naţionale; 8,30 Tea Ingratul „ Republica“ ; Elena din
Troia — cinematograful „7 No
august, în care s-au fixat termene evidenţiat instalatorii loan Trifu, care şi eficienta lor este scăzută. cerii acestuia prin ziar, de măsu putea participa la o seara dc odih tru Ia microfon pentru copil „Li
vada din stepa"; 9,30 Concert de
Macovei Canija, zidarul Crăciun
de execupe şi responsabilităţi pre Pentru o atare stare de lucruri era rile luate şi felul cum sînt tra- nă cu prilejul căreia se va face o iembrie"; ALBA IUL! A : Cetco-
Nelega, tinichigiul losif Murg şi valsuri; 10 50 Cînlcce pentru cel muşki — cinematogralul „ Victo
cise. electricienii Cimpoieşu Viorel şi criticată conducerea clubului care, duse în fapte. Critica din ziar. „nlîmbare pe hartă", avînd ca te mici; 11.30 Vorbcsle Moscova!; ria“ ; Expresul dc scară — cine-
Pînă în prezent muncitorii de ignat Aron deşi dispunea de posibilităţi şi mă „Aspecte ale luptei de elibe 12.00 Muzică popular.1 interpretata malngralul „23 Atigtist" ,* SEBES:
la secţia V-a întreţinere, sub în 10SIF V1SK1 condiţii în vederea desfăşurării după cum am putut constata de rare a popoarelor din colonii". la acordeon de Marcel Biulală ; împotriva 2cilnr — cinematogra
drumarea ing. june Inochente au corespondent unei activităţi mai complete, mai această data, a fost binevenită şi Această acţiune va fi însoţită de 12,20 Interpret! de muzica uşoara < ful „ Progresul" ; Dragostea lui
completat geamurile lipsă, au re Însuşită de conducerea clubului. o expoziţie de cărţi cu conţinut
parat sobele şi burlanele, au cu Aceasta, îndrumată mai îndeaproa adecvat. 13,10 De loate pentru toii? 14.00 Alioşa — cinematograful „Sebe
Muzica populara ccruia de ascultă
răţit şi desfundat canalele. S-au pe de comitetul de partid şi corni- Conducerea clubului intenţio tori; 15.00 Din viaţa satelor pa şul" ; ORĂSTIE: Regina staliei
mai executat lucrări de reparaţii nează ca tot în această lună să de benzină — cinematogralul
şi revizuiri Ia gurile de apă indus Manuala pentru Tnvă|ăm?ntul agrozootehnic programeze acţiuni legate de co triei ; 15.40 Program muzical dedi „Patria" ; Şampanie şi melodii —
trială şi potabilă, la conducta de memorarea a CO de ani de la cat fruntaşilor dc pc ogoare; 16 15 cinematograful „Flacăra" ; HA
aer, la instalaţia de gaz metan şi Secţia de învăţămînt şi propa mântului lectorii au pregătit în moartea pictorului Andreescu (în Transmisiune sportiva,* 18.00 So- ŢEG: Din toamnă plnâ In pri
la instalaţia de abur. In prezent gandă a Consiliului Superior al perioada de vară mostre de se llsti $1 formalii arllslîcc de ama măvară — cinematogralul „Popu
se execută lucrări dc extindere a Agriculturii a trimis recent Con minţe, dc plante agricole, ier cadrul acesteia va fi organizată o tori ? 19,00 Melodii... melodii... omi lat" i BRAD: Rial şi moa/tca
iluminatului fluorescent la toate siliilor agricole ‘raionale din în bare, insectare. Tot pentru ilus expoziţie cu lucrări ale membri siune de muzica uşonră rominens- — cinematogralul „St. roşie";
locurile de muncă precum şi izo treaga ţară manualele pentru în trarea practică a lecţiilor, sînt a- lor cercului de arta plastică) şi cu ca ? 19,35 Program de romanic » LONEA: Strada mezinului — ci
văţământul agrozootehnic de ma proape terminate seturi dc cit?- 20.00 Teatru la microfon „Oameni nematograful „Minerul" ; TEIUS:
lări contra îngheţului şi ermeti- prilejul împlinirii a 179 de ani de
zarea uşilor la hale şi ateliere. să. care se va deschide în luna 100 planşe ce vor fi difuzate fie !a izbucnirea răscoalei lui Hoţia, Si umbro'1 » 21.35 Muzica uşoară Bunica Snbclla — cinematogralul
Acoperişul de la secţia I montaj noiembrie. Pentru cursanţii anu cărui cerc dc învăţămînt. Cen Cloşca şi Crişan. Interpretată de formaţia „Los Pn- „Victoria" ; 7.LATNA: Strada me
locomotive aflat în reparaţie ca lui I şi II s-au editat manualele: trul de material didactic al Con PUBLICATE După cit se vede un plan lunar raguavos" ? 22,25 Muzica de dans. zinului — cinematogralul „Mun
pitală a fost terminat şi s-a dat Cultura plantelor de cîmp, Creşte siliului Superior al Agriculturii a PROGRAMUL II: 7.00 Blned In citorul" i ILIA : Avlntul tinere
în funcţiune instalaţia de încăl rea animalelor, Legumicultura, realizat mulaje dc animale, de bogat, bine' orientat cu acţiuni gospodărie, program de cîntece sl ţii — cinematogralul „Lumina" ;
zire interioară cu aeroterme. Pomicultura şi Viticultura. In ve plante de cultură, fructe etc. zilnice dintre care o mare parte jocuri; 8,00 Clubul voioşiei; 8.30 APOLDUL DE SUS: Academicia
Planul pregătirilor de iarnă va derea bunei desfăşurări a învăţă (Agerpres) tetul sindicatului de Ia E. M. Bar adresate tineretului. Ant mai avea Clnlă Fanfara reprezentativa a Ar nul din Askania — cincmatogra-
za, s-a preocupat ca în planurile matei ; 9.00; Estrada melodiilor; lul „23 August"; C ALAN: Că
de muncă lunare să fie cuprinse însă ceva de adăugat. La 8 oc 9,30 Muzica din opere ceruta de pitanii lagunei albastre — cine
acţiuni frumoase, inedite, care să tombrie conducerea clubului lu ascultători; 10,00 Melodii popu matograful „ l.C.S.H
răspundă preocupărilor zilnice ale cra încă la definitivarea planului de lare; 10,10 Revista presei străine»
tinerilor, sa le dezvolte gustul muncă pe luna curentă. Pentru 12.47 Arii dîn operete; 13.15 Drag
pentru ştiinţă şi tehnică, literatură viitor nu trebuie să se mai întîm- ml-e cîntecul şt locul „program de (Buletin
şi muzică, să le îmbogăţească cu ple aşa. Planul trebuie pus la melodii populare/ 11.45 Muzica ii-
noştinţele profesionale şi de cul punct şi afişat cu cîteva zile cel $oară Interpretată dc Nlcolae Nî- meteorologie
tură generală. Pe luna octombrie, puţin înainte de începerea funii, ţescu ; 15.00 Muzică uşoara cerută
spre exemplificare, au fost prevă lucrînd prea mult la definitiva de ascultători» 16,08 Jocuri popu PENTRU 24 ORE
zute o serie de joi de tineret în rea lui trece luna octombrie şi lare ; 17,15 Schiţe umoristice» 17,25 Vremea se raonţlno noroasă
cadrul cărora tineri/ se vor întîl- frumoasele acţiuni planificate râ- Din muzica popoarelor; 18.10 Me ziua, cu înseninări în cursul nop
ni cu activişti de partid, vor asis rnîn doar pe hîitie. lodii de dragoslc » 19 00 Muzică ţii. Vor cădea ploi locale fn re
giunile do miluţe. Vini slab pină
ta la scenetele „Căsătorie fulger" V. CHIŞ populară ,* 20.05 Muzică dc dans» la potrivit din nord*vcsi. Tempe
21,15 Clnlă orchestra do muzica
ratura staţionară, ziua va fl cu
populară a Ansamblului dc ctntcce prinsă fnlro 17 şl 22 grade, Iar
$1 dansuri „Ciocirlia"» 22,00 Mu noaptea Intre 7 şl 9 grade, local
zică dc dans. mal scăzută.
La introducerea apel potabile Buletine de $lirî şi radiojurnale ; PENTRU URMĂTOARELE
7,00; 13,00» 19,30? 22,00; 23,50 3 ZILE
Datorita dezvoltării comunei si * rjime, Intr-un timp record. Plnfl la
minei, concluclo existenta la Ghe sfîrşitul lunii octombrie noua con (programul I) 7,50; 14,00; 20,00/ Vremo nestabllâ cu cerul noros
lir nu mai putea satisface necesi ducta va fi dală In exploatare. La 23,00; 0,50 (programul II). ziua. Temperatura staţionară.
tăţile de apă potabilii. In urma (lis- obţinerea acestui succes şi-mi ndus
cutiibr purtate de către conducerea contribuim majoritatea locuitorilor
lî.M. Cilic)ar si comitetul executiv al din satele amintite cîl şi echipa de
monlori condusa de tov. Nirolae
sfatului popular co’muno), s-a ajuns
I.âscutoi care a executat 400 de su GRUPUl ŞCOLAR DE CONSTRUCŢII DIN DEVA
la concluzia că este necesară intro
duri. O dolă cu punerea In funcţiune
ducerea unei noi conducte pe o a noii conducte, satele Ghclar şi
Brigada condusă de minerul Fcrcntz Bolaj lucrează în sectorul de investiţii al E. M. Lupcnl. Lună dc distantă de C00 m., in roci dure. Plop îşi vor mari consumul dc ap<ă A N U N Ţ Ă
lună această brigadă îşi depăşeşte planul de producţie, Jiumărlndu-se printre brigăzile evidenţiate in întrece Pentru aceasta s-au mobilizat lo de 2,5. ori.
rea socialistă, 4
cuitorii din Clielar $1 Plop care au Ing. M1RCEA LEONTE eă examenul de adm ifere la şcoala tehnică |
IN FOTOGRAFIE: Schimbul condus de mîneruî Horvath Carol.
executai lucrarea aproape fu Intre- corespondent penlru tehnicieni în construcţii civile şi industriale |
Msmisai
se va fine in ziua de 14 \
octombrie 1903, orele S. J
Cum instruim şi educăm tineretul şcolar ridică în picioare şi rosteşte cu te ale muncii mele de diriginte
vintele : „Şi eu mă voi îndrepta. pentru asigurarea unei discipline Se fac înscrieri pînă în preziua examenelor. {
Imi dau seama că numai fiind conştiente şi am subliniat cîteva Inform aţii suplimentare se pof obţine la secre- ]
Colectivul de elevi—ajutor prefios disciplinat şi învăţînd, îmi voi în din realizările concrete obţinute Ia fariaful şcolii din Deva, slr. Alexandru Sahia nr. 3, j
suşi cunoştinţele predate de tova
răşii profesori". Era unul dintre clasa a Vl-a A. telefon 1875. l
In acest an şcolar conduc maî
în munca dirigintelui eievi şi-au luat angajamente ase departe elevii fostei clase a Vl-a.
elevii criticaţi. Apoi, ceilalţi doi
mănătoare. De la început am pornit cu gîn-
dul să muncesc cît mai mult pen
Muncesc la Şcoala de 8 ani din lor, veneau în majoritatea cazuri lor, în cadrul unei ore educative ...Ora de dlrigentie a luat sfîr- tru închegarea colectivului de
comuna Vinţul de Jos şi mi s-a lor nepregătiţi la lecţii. Din aces aceşti elevi au fost puşi în discu şil, dar munca mea pentru îndrep elevi, pentru ridicarea nivelului de Pentru anul şcolar 1963/1984
încredinţat încă de anul trecut te cauze, doi dintre ei au şi ră ţia colectivului clasei. Rînd pe rind tarea acestor elevi, încă nu. Am învăţătură şî disciplina a clasei.
conducerea orei educative la cla mas corigenţi în primul trimestru au luat parte la discuţii aproape ţinut de-atunci o slrinsă legătură Voi câula să înlătur încă de pe Uniunile raionale a cooperativelor
sa a Vl-a A. Mi-am dat seama ca pînă la cinci materii. Fără a negli toţi colegii lor care. în mod prie cu ei, i-am obişnuit să-mi spună acum orice fisură care-şi va face
rezultatele la învăţătură şi purtare ja colectivul mare de elevi ai tenesc. le-au arătat lipsurile, de- din realizările şi greutăţile lor, loc în rîndurile elevilor clasei me
ale elevilor sînt slrîns legate şi de clasei, mi-am îndreptat atenţia rnonstrîndu-le cit de dăunătoare i-am ajutat să învingă aceste greu le, să previn rămînerile în urmă de consuni
stilul dc muncă pe care îl voi spre elevii menţionaţi mai sus. sînt abaterile lor penlru întrea tăţi. In timpul recreaţiilor, înainte
adopta în această ora, de modul Mi-am îndreptat atenţia asu- ga clasă. Atitudinea pe care a de ora începerii cursurilor, pre la învăţătura, să întăresc discipli D in :
în care voi ţine legătura cu clasa, pia lor pentru că nu rareori luat-o colectivul clasei faţă de ele cum şi după orele de curs, discu na şi răspunderea faţă de muncă.
cu părinţii elevilor, cu ceilalţi în starea de indisciplină pe care o vii menţionaţi mai sus. era po de tam cu ei despre învăţătură şi pur Pentru a realiza acest lucru, în ALBA IULIA.BRAD, HAJEG, ILIA, ORAŞTIEşi SEBEŞ,
văţători şi profesori, de felul cum provocau aven repercusiuni nega plin justificată, iar propunerile lor tare. începuse să-i preocupe îndrep şcoala nostră sînt toate condiţiile :
îndrumare atentă din partea con
mă voi strădui să cunosc colectivul tive asupra întregii clase. Ceilalţi de a se îndrepta nu au rămas fă tarea situaţiei lor la învăţătură, ducerii şcolii, sprijin permanent re c ru te a z ă candidaţi p en tru
de elevi şi cauzele care determină elev), care-şi înţelegeau sarcina ră rezultate. lucru ce mă bucura. Îmi cereau
existenţa unor lipsuri. lor de baza — învăţătura — erau Am arătat în cadrul otel con sfaturi cum să înveţe, cum să-şi din partea organizaţiei de partid, [ŞCOALA TEHNICA DE COOPERAŢIE |
A cunoaşte colectivul de elevi adesea deranjaţi de „iniţiativele diţiile minunate în care învaţă ele nrganîzeze mai bine studiul. Aju armonie Şi conlucrare între toate
în general, înseamnă a cunoaşte vitejeşti" ale celor trei elevi, ne- vii din patria noastră, grija părin taţi de ceilalţi profesori, de unu cadrele didactice, o legătură slrîn- cu d u rata de 4 ani
să între profesorii diriginţi şi or
particularităţile psihice ale fiecărui putînd sa-şi ia cum trebuie noti- tească pe care Ic-o poartă partidul colegi, unul din cei doi elevi a
ganizaţiile de tineret. între diri
elev, posibilităţile lui intelectuale, te sau pierzînd, din această cau nostru, manualele şcolare graiuite promovat cu bine clasa la sfîrşitul ginţi şi familiile elevilor. in specialitatea:
telul cum munceşte pentru a-şi în ză, unele din noţiunile expuse în pe care le primesc în dar de la anului şcolar, iar celălalt şi-a re
suşi cunoştinţele predate în şcoa cadrul lecţiei de către tovarăşii partid Le-am arătat că sarcina lor dus corigentele de la 5 la 2 ma Elevii clasei a VIl-a pe care o - CONTABILI ŞI MERCEOLOGI *
lă. condiţiile în care munceşte piofesori. Ce am constatat luînd de bază este învăţătura şi ca nu terii. In timoul vacanţei de vară conduc, vor mai sta doi ani pe
acasă. în familie, lată de uncie am m atenţie aceşti elevi ? In primul mai învăţînd vor deveni cadre do acesta si-a plătit Indisciplina şi lip băncile scolii noastre. In aceşti ani,
pornit pentru a-mi forma o părere rînd că starea de indisciplină i-a nădejde ale patriei noastre, îşi vor sa de muncă din primul trimestru alături de ceilalţi învăţători şl pro Examenul de adm ifere se fine în ziua de 1 no-
justă despre elevii clasei ce mi caracterizat din clasele mai mici, putea aduce o contribuţie preţi orîvîndu-se de la multe ore de fesori. voi face fotul pentru a. for l iem brie 1963 la Cenfrul şcolar cooperafisf Alba
s-a încredinţat. Desigur, un ajutor dar că n-au fost luaţi cu toată se oasă, mîine, în procesul de. pro joacă, pentru a studia, a-şi com ma din ei oameni bine pregătiţi
preţios am primit din partea ca riozitatea în seama. Faptul că aba ducţie, ca înflăcăraţi constructori al pleta golurile din cunoştinţele sa pentru viaţă, care să iubească mun lulia şi va consfa din probe scrise şi orale la
drelor didactice care au lucrat cu terile lor nu constituisera o pro comunismului. Elevii ascultau şi în le Acum se numără şl el printre ca si să participe cu însufleţire la 1 I. romînă şi matematică.
aceşti elevi în anii anteriori. blemă care neaparal trebuia rezol fiecare din ei vedeam hotarîrca cei promovaţi. Angajamentele pe nnile înfăptuiri ale socialismului,
Aveam în clasă un număr de 37 vată, aducea acum prejudicii cla de a munci neobosit, de a purta care şi le luaseră au fost resnec- înfăptuiri care se fac spre binele jj CONDIŢII: se rtrlmesc absolvenţi al şcolii dc 7 ani din mediul 4
elevi, dintre care 3 erau indiscipli- rei. colectivului de elevi, lata deci cu cinste cravata de pionier, de a lite Au devenit elevi disciplinaţi lor, a întrer*iHr ii ponor. |rural, vîrsta — băieţi de 14-15 ani, iar fetele 15-18 ani.
Gir. CORNESCLJ
naţi ; vorbeau în timpul orelor, cum trei elevi indisciplinaţi influ fi utemist, aşa cum organizaţia de iar munca lor de zî cu zi — ' în 1»! Informaţii suplimentare şl in scrierile se primesc la sediile *
îşi adresau în mod reciproc unele enţau acum situaţia la învăţătură U.T.M. îi învaţă. văţătura — era acum privită cu dirîciînîe la clasa a Vll-a A | U.R.C.C. de mal sus. jf
porecle, nu-şî luau notiţe la lec a unei clase întregi. Deodată, în aceste cline de aten seriozitate. Şcoala dc fl ani Vtntul de Jos,
ţiile ce se expuneau în cadrul ore Pentru abaterile şi atitudinea ţie încordată, unu! dintre elevi se Am redat maî sus cîteva aspec- raionul Alba