Page 44 - 1963-10
P. 44
T*ag. 4 brumai socialismului Nr. 2734
Delegaţia R.P.R.
a sosit în Argentina
RUENOS AlRLS 11. — Trimisul f. Au fost de fală mejnbril legaţiei
special Agerpres, C. Alexandroaie, R.P. Romîne In Argentina-
transmite; In seara zilei de J0 octombrie, po.
La 10 oclombrie a sosit la Bue- trivit protocolului tradiţional, la pre
nos Aires delegaţia R P. Rominc. şedinţia Republicii Argentina a avut
condusă de Cornelia Mănescu, mi loc ceremonia prezentării delegaţii
nistrul afacerilor externe al R. P. lor guvernamentale actualului pre
Rominc, pentru a lua parte Ia fes şedinte J. M. Guido, precum $1 pre
Lucrările Adunării Generale a O.N.U. Mesajul adresat de N.S. Hruşciov tivităţile instalării noului preşedinte zentarea scrisorilor de acreditare do
către delegaţiile participante la fes
al Republicii Argentina, Arturo Illia.
dominaţia asupra unor state africane. lui Kennedy şi Macmiilan cu prilejui intrării Din delegaţie fao parte Nicolae An tivităţi. In cadrul acestei ceremonii,
NEW YORK 11 (Agerpres). — lului. In Intervenea sa reprezentan gliei, adjunct al ministrului comer
In şedinţa din după-amiaza zilei tul Somaliei a exprimat protestul A mm vorbit reprezentantul Repu ţului exterior. Si Dumitru Para. tri delegaţia romlnă, condusă de Cor
de 10 oclombrie. In continuarea de/.- guvernului ţării sale fală de poli blicii Haiti, Charlet Auguste, care in vigoare a Tratatului de la Moscova neliu Mănescu, ministrul afacerilor
baterilor generale In cadrul Adună- tica de discriminare rasială practi a subliniat importanta Tratatului de mis extraordinar şi ministru pleni exlcrne al R. P. Romîne, a depus
rii Generale a O.N.U. n luat cuvin- cată de autorităţile portugheze In potenţiar al RP. Romlne In Argen
tul reprezentantul Somaliei, înmis- coloniile africane ole Portugaliei şt la Moscova pe care l-a considerat MOSCOVA 11 (Agerpres). — aceste probleme fao parte întărirea tina. scrisorile de acreditare preşedintelui
tml dc externe Adbullalii Issn M.v de guvernul rasist din Republica ca inaugurind un spirit nou In re N. S. Hruşciov, preşedintele Con securităţii In Europa. Inclusiv lichi La aeroportul Ezeiza din Bucnos Jose Maria Guido.
liamud. Acesta a salutat Tratatul de Sud-Africană. Ministrul de externe laţiile Inlernaţionale. El s-a referit, siliului de Miniştri al U.R.S S a darea rămăşilelor celui de-al doilea Aires, delegaţia a lost Inlîmpinalâ La 12 octombrie, noul preşedinte
la Moscova cu privire la interzice al Somaliei a cerut, de asemenea, rle asemenea, pe larg la problemele adresai preşedintelui S.U.A., J. Ke război mondial. încheierea unui
rea experienţelor nucleare In cele ca Franţa si recunoască dreptul lo nnedy, şi primului ministru al Marii pact de neagresiune Intre ţările de Bengolea, director adjunct al Ce al Argentinei. Arturo Illia, va de
Irci medii, subliniind ci acest acord cuitorilor Somaliei franceze la auto Si dificultăţile pe care le lnlimpmă Britanii, H. Macmiilan, mesaje cu N.a .T.O. şi statele particinante la remonialului de Stal, Ruben Anto pune jurămintul prelulnd totodată
internaţional trebuie continuat pnn determinare şi a condamnai mane ţările Insuficient dezvoltate in În conţinut similar cu prilejul intrării Tratatul dc la Varşovia, crearea de nio Vela, ministru plenipotenliar, şi preşedinţia republicii de la actualul
noi înţelegeri pe calea rezolvării vrele prin care monopolurile engleze cercările du n-$i asigura îndepen- tn vigoare a Tratatului privitor la zone denudearizale 1n diferite re
problemelor importante ale monini- caută să-şi asigure In continuare denla economică. Interzicerea experienlt-lor cu arma giuni ale lumii, ncadmiterca răs- .leorge Rodriguez, căpitan de rangul preşedinte J. M. Guido.
nuc!e<trâ In atmosferă. In spaţiul pindirii pe mai departe a armei nu
★ cosmic şl sub Apă. cleare interzicerea plasării pe orbită
NEW YORIC 11 (Agerpre.s). — iărll politicii guvernului rasist 6ud* dinla de Jo! a Comitetului politio Subliniindu-.sc Importanţa aces de obiective avind la bord arma nu Adenauer şi-a prezentat demisia din postul
Adunarea Generala O.N.U. a adop african, pe marginea rezoluţiei celor special. 6-a abţinui de la vot, a în tui tratat, In mesaje sc arată râ el cleară, măsurile menite să preln-
tat la 11 octombrie, cu 106 voturi 55 rle 6tale afro-asiatice, au fost cercat şi dc data aceosta să împie a adus o adiere proaspătă In at timpi no un atac prin surprindere de şef al guvernului vest-german
mosfera internaţională, deiuoslrînd
pentru şi 1 contra, o rezoluţie care deschise de reprezentantul Guineei, dice supunerea imediată la vot a că oricit de complexe sini prohlc- Si o serie de alte măsuri. Traduce
rea lor in viată ar contribui la în
conriamiă politica rasistă a guvernu I)ia!!o Telli. Acesta a declarat că iu proiectului de rezolnlie. El a cerut melc actuale, oricit de mari sini tărirea considerabilă a păcii, la în BONN 11 (Agerpres). — şi-a prezentat demisia, anunţă agen
lui 6ud-african şi cere punerea ime mompnlul de fala 5.000 de adversari suspendarea şedinţei pe timp de 20 deosebirile dintre sistemele sociale sănătoşirea relaţiilor inlernalionale, La 11 octombrie, cancelarul Kon- ţia Franse Prense. Heinrich von
diata in libertate a tuturor deţinuţi ai guvernului Vcrwoerd se află in- de minute, pentru a putea avea loc ale statelor se pot găsi soluţii re- ar netezi calea sorc dezarmarea ge rad Adenauer a prezentat preşedin rentano. şeful grupului parlameu-
lor politici din Africa dc sud. Aceas trmnitali în Africa de sud. fără a fi consultări. I.n reluarea şedinlci, te- cinroe acceptabile In interesele in- nerală şi totală şi prin urmare spre telui Republicii Federale Germane, iar creşlin-democral. a propus In
tă rezoluţie a lo.st prezentata de f>5 judecaţi. Kelermdu.se la anunţarea prezentanlii larilor care 6-au abţinui Ireqii omeniri. In interesele menţi izbăvirea popoarelor de primejdia II ei 11 ri cl i Luhke. demisia sa din inod oficial preşedintelui Heinrich
războiului.
de state afro-asiaticc şi a fost adop de către guvernul sud-alrican a jude dc lo vot in Comitetul politic spe nerii păcii ddcâ se manifestă nă Arălind că guvernul Uniunii So postul de $ef al guvernului vest- Lubke pe prof. Ludwig Erhard, mi
tată la 10 oclombrie dc Comitelui cării a II lideri ai mişcării împotriva zuinţa necesară spre aceasta. vietice va face lot ce depinde de german, pe care I a ocupat timp de nistrul economiei al R.F.G, pentru
Politic Special cu 81 voturi pentru, apartheidului din această Iară. Telli cial (S.U.A., Anglia, Australia. Bel Amintind că Tratatul prin el în el puntru Îmbunătăţirea situaţiei mai bine de 14 ani. postul de viilor cancelar Alegerea
După cum anunţă agenţia United
1 contra şi 9 abţineri. a arătat ra regimul din R.S.A. a or gia, Canada. Tranla, Olanda, Noua suşi nu rezolvă principala problemă inlernalionale, Iu mesaje 6e ex Press International, preşedintele R.F. lui Erhard In funcţia de cancelar va
împotriva rezoluţiei a voiai numai ganizat atest proces in momentul Zeelandă şi Panama) au anunţai că Iniei nulionolâ a epocii noastre — primă speranţa că guvernele Germane va anunţa la 15 oclombrie avea loc miercurea viitoare. Intru*
cit grupul crcşlin-democrat dispu
reprezentantul guvernului rasist din cind se desfăşoară dezbaterile ON U. vor vota in favoarea rezoluţiei, deşi nu înlătură primejdia războiului, In Statelor Unite ale Americii şi Marii )n parlament acceptarea demisiei ne In parlament de majoritatea sim
mesaje sc spune că trebuie dezvol Britanii Îşi vor aduce conlribntia
Africa dc sud, în timp ce delega tu privire la apartheid, in scopul au unele rezerve. Schimbarea pozi cancelarului Adenauer. Agenţia ci plă. cu ajulorul deputaţilor liberali,
tat In continuare succesul obţinut. cuvenita la rezolvarea problemelor
ţii Portugaliei, Spaniei, Paraguayului de a sfida organizaţia mondială. In ţiei dclogali'or acestor tărl este o internaţionale in interesul slăbirii tată menţionează că Adenauer va subliniază agenţia France Presse,
trebuie căulale soluţiile altor pro
şi Hondurasului, au fost absenţi. cursul şedinţei au mai luat cuvinlnl urmare a puternicei majorităţi afir bleme internaţionale actuale. Din Încordării internaţionale, al asigu continua să îndeplinească funcţia rle prof Ludwig Erhard va putea obţine
Dezbaterile Adunării Generale In rcprezenlaniii Indiei. I! P. Ungare. mate in favoarea acestei rezoluţii, rării! păcii generale. cancelar ptnă la alegerea succeso majoritatea absolută necesară pen
rului Său. tru alegerea sa In postul de şef al
şedinţa din dimineaţa de II octom Punamei, Finlandei, Belgiei. ceea ce ar fi Ifitul ca ţările respec La scurt timp după ce Adenauer guvernului vest-german.
brie, care au fost consacrate discu- Reprezentantul S.U.A., care in şe- tive să se găsească izolate. E vcniinenfel ' clin A lgeria
ALGER 11 (Agerpres). Un alt comunicat al Ministerului
Agenţiile de prc.să relatează că ADărării naţionale subliniază că „sol Ciocniri între grevişti şi poliţie la Singapore
armata populară naţională a Alge daţii au primit ordinul de a nu face
riei a început să înainteze In re uz do armele lor decit pentru legi SINGAPORE ti (Agerpres). — a\ea de Inllmplnat o nouă acţluna
Comitetul politic special a votat o rezoluţie giunile de munte ale Kabilici, unde timă apărare". Greva generală din Singapore. la populară".
‘ •au concentrat clemente dizidente Potrivii relatărilor agenţiei MENL. care au luat parte peste 100 000 de Corespondentul agenţiei UPI re
prezentată de statele afro-aslatice înarmate. Presa algeriană subliniază unităţile armatei populare naţionale muncitor!, membri a 36 de uniuni latează însă că, fn ziua încetării
că aceaslă măsură a devenit necesa- înaintează spre MicheX principalul sindicale ale Asociaţiei sindicalelor grevei, la Singapore, au avui loc
NEW YORK II (Agerpres). — politicii dc apartheid, precum $1 în probleme de procedură cum or fi Tă r/1 urinare a activităţii antiguver puncl de sprijin al rebelilor. Ocupa din Singapore. a luat slirşil. Con noi Incidente Intre grevişti sl
In şedinţa din 10 octombrie, Comi deplinirea dc către guvernul *ud- imposibilitatea supunerii la vot a namentale lot mai intense a elemen rea acestei localităţi. în râie şi-au ducerea asociaţiei a cerut munci politie. O ciocnire serioasă a avut
tetul politic special al Adunării Ge african a hotărlrilor Adunării Ge telor dizidente, grupate in jurul aşa- sl-vbilli sudul! conducătorii „Frontu torilor să-şl reia lucrul. anun|ind loc la fabrica de cauciuc, unde 200
nerale a O.N.U. a adoptat cu 87 de nerale a ONU. şi Consiliului de unei rezoluţii. chiar In ziua pre numitului „Front al forţelor socia lui forţelor socialiste", este iminentă. Insă că iu cazul in rare In termen 1e qrevlşil s-au opus intervenţiei
voturi pentru, unul contra şi nouă Securitate prin care i se cere În zentării eî. liste". Conducătorii rebeli au părăsii locali* de o săptămînă nu le vor li satis- poliţieneşti pentru a-l obliga să-$l
abţineri, o rezoluţie prezentată de cetarea represiunilor rasiste. Delegaţii africani au Intervenit Un comunicai a! Ministerului apă- Uloa refugiindu-se In munţi. Unită reia lucrul. Patru poliţişti şl 3 gre
55 dc stale afro-asialice. Rezoluţia împotriva rezoluţiei a votat Por Insă. subliniind In cuvlntul lor ne rării naţionale al Algeriei, dat pu ţile armatei algeriene au intîtnpinal fănile cererile cu privire la majo vişti au lost răniţi.
cere Republicii Sud-Africano să re tugalia. Sau ablinul S U.A., Anglia, cesitatea adoptăm acestei rezoluţii. blicităţii vineri seară, anunţă ocupa o slabă rezistenţii din partea unită rarea salariilor şi nu se va renun Acelaşi corespondent anunţă că
nunţe ‘ la procesul arbitrar intentat rea de către armata populară naţio ţilor rchelc. ţa la holărirea de a dizolva cîleva In cursul grevei generale, autorită
unui număr de 11 dintre cei mai cu Australia. Belgia, Canada, Franţa, Trintre alţii. Diallo Telli, repre- nală a loialităţilor A/a/ga, Fort mari uniuni sindicale, „guvernul va ţile au arestat 137 de grevişti.
noscuţi lideri ai luptei antirasiste Olanda, Noua Zeelandă şi Panama. 7cnlanlnl Guineei, a cerut aproha- National şi Tironda. Comunicatul pre- *
din R.S.A,, să procedeze la elibera Reprezentanţii a 14 Hale, printre lea imediată şi unanimă a rezoluţiei, i'Qiuc
rea imedială şi necondiţionată a tu care cel al R.S A. au lipsit de la vot. dală fiind siluatia gravă ce s-a creat «■esle localităţi, care l-au urmat pe la 11 octombrie expulzarea din taiă
şpfii dizidenţi, au revenii în rindu- a patru corespondenţi de presă stră Şedinţa şefilor de guverne din teritoriila
turor deţinuţilor politici, a tuturor Reprezentantul Statelor Unite a In R.S.A. sl urgenta cu care trebuie rlle armatei populare naţionale îm ini. Ei sînt corespondenţii agenţiilor
arestaţilor şi suspendarea oricăror Inrcrcal să împiedice supunerea Ime salvaţi cei 11 lideri ai mişcării Îm preună cu armele lor". Comunicatul americane United Press International ce compun Federaţia Malayezl
restricţii impuse unui mare număr diată la vot a proiectului de revo potriva apartheidului, acuzaţi de „ac edaurră că „mijloacele de susţinere şi Associated Press, ai ziarelor „L‘-
de persoane pe motiv că se opun luţie afro-aslatic, lnvocind unele tivitate împotriva guvernului*. n-au intervenit In cursul acestor de Awrora*' din Franţa şi „New York Ti KUALA LUMPUR 11 (Agerpre*). de convocarea acestei şedinţe, sub
plasări". mes" din S.U.A. La 10 octombrie, primul ministru comitete de lucru s-au Tntîlntt pen
tru a elabora un plan militar pri
al Federaţiei Malayeze. T. Abdul Rah-
vind trimiterea de trupe tn diferite
Congresul anual al pa o şedinţă a şefilor de guverne din regiuni ale federaţiei pentru a ac
man. a convocat la Kuala Lumpur
ţiona Împotriva partizanilor.
conservator britanic teritoriile ce compun federaţia.
Potrivit agenţiei UPI., Rahman a
La Congresul anual al partidului 1950. Această hotărîre este Interpre convocat această şedinţă pentru a
conservator, ministrul de externe, lor tată ca o confirmare Indirectă a in discuta situaţia creată In urma ru Chombe recrufeazâ
dul Home. a rostit o cuviotare ta în tenţiei sale de a-si pune candidatura perii relaţiilor cu Indonezia şi Fi-
chiderea dezbaterilor de politică ex pentru locul rămas vacant prin retra mercenari
R P. POLONA: gerea premierului Macmiilan. Agen llpine. Referindu-se la această si
Fabricu de p/d* ternă Potrivii aqcntiei Reuter, mini LONDRA 11 (Agerpres). —
strul a declarat că ..nenspertivpţo pă
ci de belon Katol cii sini mal bune astăzi decit au fost ţiile de presă au anunţat că pentru tuaţie, In cadrul şedinţei, Rahman a Judecind după relatările preseî
S"'/ercze\vs/</“ din vreodată in ultimii trei am". a înlesni alegerea ministrului pentru recunoscui că In urma ruperii re occidentale, Chombe, care se află
banan produce ele Dinro'o de precizarea poziţiilor p:ohIeme!e ştiinţifice ca deputat In laţiilor cu Filipinele şi Indonezia, In prezent In Spania, recrutează
mente prelobricnfe fată Hp diferitele probleme aflate in Camera Comuneloi. mai mulţi ..prie federaţia se află In fala unei ori- mercenari europeni In vederea unor
teni politici" al săi 6-au oferit să-il
penftu construcţii discuţie, alpnlia ronciresului se con dea demisia din Camera Comunelor noi aventuri politice Jn Congo.
le de locuinţe din centrează asupra desemnării succe detcrminînd astfel orqaniznrea de a- ze. Fără a da detalii, agenţia lasă
Întreaga regiune. sorului premierului Macmiilan. Aqen- legeri parţiale. Lordul Hailsham a să se înţeleagă că această criză îşi Revista engleză „New Statesman".
l\< FOTO: Pe lia France Presse relatează că in condus delegaţia engleză la trataiivele găseşte expresia şi In acţiunile de de exemplu, a publicat un interviu
Lm şantier de lo noantea cind a prezidat ultima şe acordat corespondentului său la
cuinţe din Poznan, dinţă a rahinetului. la numai citpva de la Moscova care au dus la înche luptă ale forţelor patriotice care Bruxelles de un emisar al Iul
ierea Tratatului cu privire la inter
unde se lo/osesc ore înaintea deschiderii congresului zicerea experienţelor nucleare in trei se opun federaţiei de tip neocolo- Chomhc. Însărcinat cu recrutarea
elemente prefabri d® la Blarkpool, Macmiilan a cerut medii. * 10 nifllist. Agenţia anunţă că. înainte de mercenari.
cate. Potrivit mărturiilor acestuia, fie
co!eqi!or săi — dup! cum a devenit
cunoscut ulterior — să se nună rle care mercenar care intră In armata
acord asupra desemnării unui succe Venezuela; Continuă campania de represiuni lui Chombe. încartiruită Jntr-un log
sor în cazul rlnd va trebui să re secret, primeşte ,.o soldă de 130
nunţe la postul său. Majoritatea mi împotriva forţelor democratice lire sterline „neimpozabilă".
niştrilor l-au susţinut pe R A Rutier, Vorbind de recrutările sale efec
adjunctul primului ministru, dar o aeroportului Maracalbo. Partizanii au
parte s-a pronunţat In favoarea lor CARACAS 11 (Agerpresl. — lost respinşi numai după ce trupele tuate în Germania occidentală. Ita
dului Hailsham, aclualul ministru Campania de represiuni antide guvernamentale au primit inlărirt lia. Franla. Anglia fn vederea „com
pentru problemele şliinlifice, tar alţii mocratice declanşată do quvernul substanţiale. In urma acestei lupte, pletării armatei pini la efectivul
In favoarea lui R Maudling, aclualul venezuetean împotriva forţelor de necesar", emisarul lui Chombe a
Operaţiile de salvare a victimelor Italia : ministru de finanţe. mocratice din tară, continuă. La 10 un soldat a fost ucis. Iar alţii ră spus că lipsa de piloţi 11 va deter
Potrivit tradiţiilor încetăţenite în octombrie, politia din Caracas a niţi. Forţele patrlollce au atacat, de
catastrofei din Italia de nord Greva generala de 24 viata politică enole/ă în ultimii ani, efectuat descinderi la sediile sindi asemenea, un post de politie din mina să plece In Repuhlica Sud-
primul ministru trebuie să fie mem calelor muncitorilor din industria Valenrla. reuşind să captureze o Africană In care „Işl pune mari epe-
ROMA 11 (Agerpres). delinitivat planul barajului no) am de ore a lucrătorilor bru al Camerei Comunelor. electrotehnică, din Industria textilă cantitate Însemnată de arme. ranle".
Agenţiile de presă anunţă că în protestat sl am arătat că muntele Vineri dimineaţa la Rlaokpool. lor şi poligrafică. In urma acestei ope
ultimele 24 de ore au continuat ope nu va rezista. Am protestat si mat de la instituţiile dul Hailsham a anunţat că renunţă la raţiuni au fost aresta(l ciţlva acll-
raţiile de salvare a victimelor cata liiziu. dar protestele noastre nu au de cercetări ştiinţifice titlul nobiliar, urmînd să-şi reia ve vlşti sindicali.
strofei din provincia Bclluno (Italia avui nici un ecou". chiul nume Quentin Mc Garel Hngg. Ca răspuns la aceste măsuri re
dc nord) in urma revărsării apei din După cum transmit agenţiile dc ROMA 11 (Agerpres). — sub care a ocupat un loc de Hrmitat presive, In ţară la amploare miş
lacul de acumulare al barajului de pe piesă ziarul „IJmta", organul Parti La 10 oclombrie au declarat o In Camera Comunelor Intre 1938 si carea de protest. După cum anunţă
fluviul Ihave Potrivit datelor ofiria'e, dului Comunist Italian a atras aten- grevă generală de 24 de ore tn în agenţia Prcnsa Latina, Jovito Vtl-
pîră in prezent numărul victimelor lia încă în anul 1959 că există posi treaga tară lucrătorii de la insti laiba, candidat la postul de preşe
se ridică la peste 2.200 dc morii şi tuţiile dc cercetări ştimlilice ale dinte din partea partidului „Uniu
bilitatea unui dezastru. Un ofiler dc
80 de răniţi, dar această cifră creşte politie din aceaslă regiune a trimis Comitetului naţional pentru energie Criza de guvern nea republicană-democratică'* a fă
din oră in oră După cum transmite ziarn) în judecată pentru „ştiri false nucleară. Greviştii protesteaz.ă Îm cut o declaraţie fn cadrul unei con
agenţia l'.’ onre Presse. in localitatea şi tendenţioase", dor tribunalul a dat potriva refuzului conducerii comite din Finlanda ferinţe de presă, care a avut loc U
T.angarone echipele de salvare au gă un verdict de achitare. Articolul din tului de a aproba contractul În 10 oclombrie la Caracas. în care
sit In viată numai două persoane. HELSINKI 11 (Agerpres). — protestează împotriva arestărilor in
Finlanda,
Criza de guvern din
Uriaşul val de apă care s-a revărsat „Unita" a provocat o dezbatere în cheiat la sfîrşitul lunii iunie Intre declanşată ia 30 august prin demi masă şi a represiunilor poliţieneşti.
de la o în’i tiiT’e dc 205 dc metri, a parlament tare o rămas lot fără nici rcprezenlaniii sindicatelor oameni sia primului ministru Karialainen, El a menţionat că alegerile prezi
un rezultat. lor muncii şi ai administraţiei. denţiale nu pot avea loc aida timp
distins in întregime şase localităţi. continuă. După cum transmit agen
Prnlre victime se af’.ă un grup de ţiile de presă, Karialainen. Însărci cît nu va fi creat In ţară „un cli
mat electoral favorabil".
specialişti şi 15<) de muncitori, care Tratativele de la Paris privind crearea nat cu formarea unui nou guvern,
efectuau lucrări de consolidare a ba a hotărlt să renunţe la alcătuirea Pe de altă parlc, agenţiile occi
lui. dentale de presă relatează despre
rajului. forţelor nucleare multilaterale ale N.A.T.O. Agenţia UPI., menţionează că
Min stru! italian al lucrărilor publi preşedintele Kekkonen preconizea noi acţiuni ale partizanilor vene-
ce, Fiorcntino Sullo. care a vizitat PARIS 11 (Agerpres). — susţinător! al traducerii în viată a ză, ca o ultimă alternativă pentru zuelcni. Potrivit agenţiei Reuter, un
locul ca'.riîlrofei, a declarat că „cine La Cdi ticnii general al N A T O. actului plan se ellă Germania occi rezolvarea crizei, formarea unul detaşament dc partizani a atacat o
trece prin I.annaronc. are impresia din Paris au Început la I) octombrie dentală care încearcă in felul acesta guvern de tehnicieni. subunitate militară din apropierea
că se află la Pompei". El a arătat tratativele cu privire la crearea for 6d oblină accesul Ia arma nucleară.
că barajul nu a cedat, catastiofa fiind ţelor nucleare mu'.lilnle/ale ale După cum transmite corespondentul
provocată (le prăbuşirea bruscă In NATO. La convorbiri participă re- din Paris al agenţiei Reuter, Anglia Ţăranii din Peru luptă pentru înfăptuirea
I»rul de acumulare a unui munte în prezonlanli ai 7 din cele 15 lări mem a anunţat că participă la actualele
treg ceea re a lăcut ca trei sferturi bre ale alianţei atlantice: SU.A, Tur tratative „fără să-şi ia nici un fel dc reformei agrare
din volumul de apă al lacului să se da, R F. Germană, Italia, Belgia. Gre angajamente". Franţa, care se opune LIMA II (Agerpres). — loc o demonstraţie la care au par
reverse In valea ţiului Piave. cia şi Anglia. planului american nu şî-a trimis nici Ţăranii fără pămlnt din Peru eon- ticipat o sulă de mii de persoane.
Presa italiană publică articole si Pianul de creare a forţelor nucleare un reprezentant. In ce priveşte parti linuâ lupta pentru Înfăptuirea unei Demonstranţii au protestat împotri
declaraţii alo supravieţuitorilor tn multilaterale ale N ATO., prezentat ciparea Olandei, care de asemenea reforme agrare. Potrivit agenţiei va intenţiei oligarhiei funciare şi
care ara.ă că vina acestei catastrofe de Statele Unite, urmăreşte înfiinţa r.u este reprezentată la tratative, un Prensa Lotina, grupuri de ţărani fără financiare dc o împiedica înfăptui
o poartă constructorii. Unul din locui rea unor forte pe nave de suprafaţă purtător dc cuvint al delegaţiei o- pămlnt au încercat să ocupe pro rea reformei agrare. Ei s-au îndrep
torii din această regiune a declarat dotate cu rachete nucleare de tipul tandeze la cartierul general N ATO. prietăţile Valdivieso, Chnvarry şi tat spre palatul prezidenţial pen- Întreg Vietnamul dc sud este lmpit\/it ar lugurc dc concentrare,
Menacho. Poliţia a intervenit Im-
corespondenlilor de presă „Slidin că „Pohirls" care 6ă fie deservite de a declarat că „pînă In prezent guver prăşliindu-1 pe ţărani. lui a-i cere preşedintelui Belaunde menite să izoleze /jopu/o/io de patriot iii siidvietnarnc/.i, cate luptă
salul nostru va fi distrus de apele echipaje mixte ale larilor membre nul olandez nu a făcut cunoscută In urma represiunilor poliţieneşti, Terry să asigure Înfăptuirea aces pentru eliberarea tării.
Mn/ne sud-vielnamezc la porţile unui lagăr dc cuncentrate In care
din lacul de acumulare. Cind a lost ale N'.AT.O. Printre cei mai activi holărirea 6a In aceaslă problemă". In capitala tării, la Lima, a avut tei reforme. slnt închişi Iii lor. *
40.065
Redacţia sl edmiuisliolia ziarului str, 6 Marile nr. 9, telelon 1589, 1275, 1585, 2078. Teza plJlitJ In numerar con/orm aprobârU Direetlel Generale P.T.T.R. nr. 263 328 din 6 noiembrie 1949. — Tiparuli întreprinderea Poligrafici Hunodoara-Dcva.