Page 45 - 1963-10

.■(.v i1': 3 \

j Manc'uocua-Devâi ^ PROLETARI DIN TOATE ŢARII F, UNIŢI-VĂ I

miămâsBabi

I
\k

DUMINICA 13 OCTOMBRIE 1963 4 pagini, 20 bani

Qle. ier ia eoreifiondeiîţiidia
Noi trasee
S de autobuze Economiile la preţul de cost -
T Pentru a veni in
sprijinul elevilor, ca­
din comu­ un obiectiv important al întrecerii
i drelor didactice si lo­
cuitorilor
nele Ampoi|a. Miceşli
U şi i>ard. incepînd cu ■ OOOOOOOO oooooooo OOC 30000 oooooooo
1 octombrie s-a pus Lupta pentru creşlerea producţiei, a productivităţii muncii si im- jj Prin efort propriu
1 in circulaţie un auto­ jjljunălălirea calităţii produselor pe care o desfăşoară colectivele de}
buz pe rula Alba lu-
8 muncitori, ingineri si tehnicieni din secţiile C. S. Hunedoara, sub con-..
lia — Ampoila. Ple­ 2 ducerea şi îndrumarea organizaţii lor de partid, sc impleteşie strinsj Colectivul dc laminatori al sec­
© carea din Alba lulia | cu lupta pentru reducerea preţului de cosi. Economiile constituie unul?. ţiei laminorul de 650 mm se rnîn-
este la orele 6,66 şi r din obiectivele principate ale Întrecerii socialiste ce se desfăşoară in . dreşle pe bună dreptate cu econo­
(LJ 14,00, nu din Ampoila «combinat. { miile pe care le-a realizat la pre­
® la orele 7,00 si 15.00. O00OO0OL OOOOOOOG ooeocooo OOCOOOOO r ţul dc cost al producţiei fn cele
" Pentru a lace o le- nouă luni care au trecut din acest
chintă mai bună intre an. In această perioadă Întregul co­
centrul muncitoresc Ce spun cifrele
Zlatna şi Alba-lulia lectiv al sccliei noastre, muncind cu
1 6-a pus in circulaţie In procesul tehnologic de elabo­ iul de cost au fost obţinute ca ur­ (dan şi pasiune, a reuşit să obţină
un autobuz care plea­ rare a otelului, materiile prime re­ mare a reducerii consumului de fie- o economic la preţul de cost care
Ii că din Alba-lulia la prezintă ponderea cea mai mare In ro aliaje. însumează peste 5.200.000 lei.
orele 12,00 şi altul la cheltuielile de producţie. Deci, era Comitelui de partid al secţiei Cea mai mare parte din aceste
I orc'.e 20,15 cu sosirea şi liresc ca militind penlru redu­ O.S.M. 2, sprijinindu-ss pe organi­ economii s-a oblinut prin reduce­
cerea continuă si sistematică a ine­
la orele
la Zlatna
zaţia sindicală şi de UTM., a des­
rea consumului de metal, a consu­
__ 14.01 şi 22,16. lului de cost, alenlin şi eforturile făşurat o aqilatie vie si concretă mului de cilindri de laminor, a
Traseul Sebeş — Vinqrad a colectivului să lic îndreptate in care a mohilizat colectivul la ob­ consumului de enerqic electri­
fost prelunciit cu 9 km., pini această direcţie, f n am lăcul noi in ţinerea de economii. că, cit şi pe seama reducerii rebu­
lo localitatea Ohaba, cu pleca­ această privinţă ?
rea din Sebeş la ora 18,00, iar Prelungirea duratei de funcţiona­ turilor.
din Ohaba la ora 5,30. Mai jntji conducerea secţiei, în­ re a cuploarelor şi folosirea oale­ O contribuţie Însemnată fa obţi­
Pentru a asigura o cit mai drumată de comitetul de partid, a lă­ lor la. un număr mai mare dc tur­ nerea acestor economii şi-eu adus-o
buni legătură intre comunele cul un studiu amănunţii asupra tu nări au dus, de asemenea, la scă­ prin munca lor de zi cu zi colerti-
de pe Valea Sebeşului şi a luror rezervelor care puteau duce derea consumului specific de cără­ vele de laminatori. cuptorori, munci­ Vizita delegaţiei Asociaţiei de prietenie
veni in aiutorul elevilor care la scăderea preţului de cost. Mă­ mizi refractare, la economii. Pe an­ torii de la întreţineri mecanice ei
frecventează şcolile din Sebeş surile luate pentru micşorarea con­ samblul secţiei. In cele trei trimes­ electrice din rlnrlurilo cărora s an sovieto-rom înă în regiunea noastrâ
s-au introdus pe acest traseu sumurilor specifice, folosirea chib­
Încă 2 curse. zuită a materialelor a dus la obţine­ tre din acest an, s au realizat mai evidentait tovarăşii : Adrian Fulop.
Pentru elevii si muncilori! mult de 8.000000 lei economii supli­ Alexandru Tace, Avram Giurca. DEVA 12 fcoresp. Agerpros). —- Constantinoscu, adjunct al ministrului al Muncii socialiste şl deputat In
din comuna Răhâu. care cir­ rea rezultatelor scontate. Consumul mentare la preţul de cost al pro­ Lmerik Papoy, Viorel Pâdeanu, Mi- metalurgiei şi cunslruclillor de ma­ Sovietul Suprem al R S.F.S.R, Au fost
culă la Sebeş, t-a deschis un specific de metal pe lona de otel ducţiei de otel. ron Negrilă şi mul[i alţii. Delegaţia Asociaţiei de prietenie
nou traseu pe ruta Sebeş — produs a scăzut considerabil, erhi- sovieto-romini a vizitat sîmbătă ora­ şini, director general al combinatu­ vizitate apoi cîleva din serţlile prin­
Răhău. vallnd pe cele nouă luni care au GHEORGHE CROITORESCU VALERJAN MART1NIAC şele Deva şi Hunedoara, La Combina­ lui. In numele delegaţiei a răspuns cipale de producţie ale combinatului,
Ir.trucît legăturile CFR. intre trecut din acest an cu circa maistru inqiner (animatorul V. A. Garîunov, de la Castelul Huniazllor şl noul oraş
comuna Vintul de Jos şi Alba- 2.500.060 lei economii. Alte 2.006 000 (din postul de corespondenţi din postul de corespondenţi da tul siderurgic Hunedoara membrii de­
lulia nu sini potrivite pentru lei economii supli'mentare la pic­ de la seclia O.S.M. 2). la secţia laminorul de 656 mm) legaţiei au (ost salutaţi de Ştefan U2lna „IjorsR" din Leningrad, Erou muncitoresc al siderurglşlllor,
elevii core urmează la diferi­ i CZ22D CZZ2D CZZ2D CZZZD
tele şcoli din oraşul Alba-lulia, r?Z2 0 C-7 7 SO CZZ2 3 CZZ2D CZZZ3 CZZ2 D C S T 3 G T 2 3 CZ2 2 P Cd2 2D GZZ2 5 CZZ2 3 CZZ2 3 r z v ? ) CZ22D Cv^ZP C22Z3 CZF2D CSZ23 ^
6-a deschis un nou traseu
IR.TA. pe ruta Alba-lulia. —
Vintul de Jos.
Cursa de pe traseul Sebeş La arături şi însămînfări — operativitate şi răspundere
— Cîlnic. cu plecarea din IRt
Sebeş la ora 1300. s-a prelun­
git cu 9 km — pină In comu­ Nu rare sini cazurile rlnd tractoriştii Teodor Fordean şi şi personal de căite Iov. Pelrovici, zile pe aici. Măsuri pentru Îndrep­
na Gîrbovo. A\ Zilele acestea In majoritatea gospodăriilor agricole co Gheorghe Jigmonrl din brigada a XII a a S.MT. Alba, in loc preşedintele consiliului agricol ra­ tarea ei nu s-au luat Insă. De ce
DADFA 10AN lective din raionul Alba se dă o adevărată bătălie pen­ să folosească tot timpul hun de lucru, Işi lasă tractoarele In hraz- ional, care a trecut acum cltcvn oare ?
corespondent tru ca alit recoltatul culturilor de toamnă, cil şi semănatul rlă sau Ip aduc la sediu cu mult Înainte de terminarea progra­
vd fie terminate in epocc optimă. Există Insă şi unitâli mului, In plină zi, şi pleacă dr la ( ăpud (unde sini repartizaţi iit la rm a ee Hm* 8 a lţ i
II unde aceste lucrări se desfăşoară anevoios. Constatările fă­ să muncească), ta Teîuş. Alteori. îşi petrec timpul din plin dar.,,
Peste 4 5 0 0 ore cute cu prilejul raidului întreprins la II octombrie in ra­ nu pe ogoarele colectiviştilor ci... In bulei, bi tocmai acum, in Nu o dată s-a scris că In mai In special la grlu. cultură lnsămln- ►
ionul amintit sînt in măsură su ilustreze acest lucru. plină campanie. toate campaniile agricole, gospo­ tată pină acum pe abia 94 ha. Ră- ţ
de muncă patriotică
Itll In tindurile de mai jos, publicam. cilevu exemple: dăria colectivă din Straja s-a si­ minerea In urmă cu această lu­
tuat In urma tuturor celorlalte uni­ crare Îşi găseşte explicaţia In sta-
Pentru tinerii din secţia la­ tăţi din raion. „Dornici" parcă să ba preocupare a consiliului de con- f
m inorului de 450 mm din Ighiu, Sard, Alba lulia etc., unda 4fîj> nu dezmintă nici dc astă dată tit­ ducere al G AC. (preşedinte loan |
C. 5. Hunedoara a devenit aceste lucrări s au terminat sau lul de. . rodaşi, ce pe drept cnvint Suşman), de a rnobiliza toate (or­
un fapt obişnuit organizarea Fruntaşi se apropie de sfîrşit. li se cuvine, colectiviştii dc aici
sistematică de acţiuni patrio­ __ au rămas şi Iii campania de recol tele ia recoltarea prăsitoarelor, la
tice. Din iniţiativa comitetu­ la strînsul recoltei Nue deajuns U: & -*>**■*- tare şi Insămlnlare tot pe ultimul eliberarea terenului şi la pregăti­ CI
lui U.T.M. de la această sec­ loc. Pină nuim. ei an recoltat car­ rea lui In vederea Insămintărit.
ţie un număr de 2 270 tineri „Toate forţele, toate atelajele să • • ; tofii de pe mai pulin de 50 la sulă Aici, s-a Încetăţenit n practică
iun
au efectuat anul acesta peste fie folosite din plin la reeditarea numai atît zs-Pster, diri supralaţă, porumbul de pe abia dăunătoare. Sc aşteaptă sprijin din
i Că
4 500 orp muncă patriotică. culturilor dc toamnă". Sub această La prima vedere s-ar părea că 90 ha din cele 204 cultivate cu altă parte. O asemenea practică Q
De subliniat că. c ri mai lozincă s-n desfăşurat la GAC. tn GAC. din Drîmbar lucrările areastă plantă, iar la slecla de za­ trebuie curmată. Să cerem spri i i , |
mare volum de muncă s-a din Rurerdea o însufleţită Inlrc- din actuala campanie se desfăşoa­ hăr nici măcar n-au început re­ nul' săT acceptăm, dar să iui aş­
cheltuit la stringerea fierului cere în vederea urgentării lucră ră „ca pe roate". Dar, treburile coltatul.
vechi, curăţenia în interiorul rilor de recollare a porumbului şi nu stau chiar aşa. Este adevărat Slab se stă aici şi cu semănatul, teptăm ca treburile noastre să le
rezolve alţii I
Si exteriorul secţiei, îngriji­ n relorlafle mituri Urzii. Si mun­ că membrii acestei qospodăiii au 8
rea instalaţiei si agregatelor, ca harnicilor colectivişti de aici strlns întreaga recoltă de cartofi,
încărcarea si descărcarea d i­ judicios organizată şi îndrumată că au recoltat porumbul de pe 120 C «155 N C IL IU ff II II
feritelor materii phme $i ma­ de către consiliul de conducere ha si că au predai Ia baza de re­ Din constatările făcute cti prilejul raidului şl din comunicările uni­
teriale in depozitul PesUs al GA C şi organizaţia de partid, cepţie aproape în întregime obli­ tăţilor către consiliul agricol raio nal rezultă că în raionul Alba, rit­
CONSTANTIN MÎNDROC s a soldat cu rezultatele scontate. gaţiile fată de slal Dar, numai allt mul lucrărilor de recoltare şi însă minţări este sub nivelul posibili­
corespondent IMnă In urină cu clteva zile, ei au nu e deajuns. Colectiviştii de aici tăţilor. Datorită acestui fapt. pină la 11 octombrie ac., in gospodă­
terminal, primii din raionul Alba. vor trehui să Insămînţeze 366 ha riile colective de aici s-a recoltat porumbul de pe numai 55 la sută,
recoltatul porumbului de pe toate cu griu. Potrivit planului. 90 ha CEI DOI intre e i: cartofii de pc 04,5 la sulă, iar sfecla dc zahăr de pe abia 67 la sută
Cantină cele 192 ha cultivate cu această vor fi semănate după porumb. Or, Si zici câ-i bal diseară la Teiuş ? Dar, cu arăturile. ? din supralaţa cultivată cu aceste plante.
plantă Slab se stă şi in ceea ce priveşte semănatul. Pină ta aceeaşi
cu deservire model Concomitent, din noua recoltă, plnă Ia ora actuală, deşi s a recol­ Ce lot trăncăneşti? Grăbeştc-te. Md aşteaptă Lili. cTal.i, secara furajeră a fost insâmînţată pe numai 78 la sulă, orzul
tat porumbul de pe 120 ha, n-an
colectiviştii din Rucerdca şi au loşt eiîherate de coceni decit 6 pe 67 ta sulă, iar griul şl secara pe abia 30,3 la sulă din suprafaţa pla­
la cantina C. F. R. din In­ achitat In întregime ohligatiile fată Ritm nesatisfăcător la recoltarea nificată.
cinta statici Petroşani servesc de stal şi an eliberat terenul de ho Datorita acestui fapt. te­ Cauza rămînerii în urmă trebuie căutată in organizarea defectuoasă Pl
masa zilnic 350 abonaţi. Acest pe aproape întreaga suprafaţă re renul nu poale fi pregătit şi deci porumbului a muncii la uncie gospodării, in sta ba mobilizare a colectiviştilor la lu­ a
lucru este cit se poate dc coltată Aceasta le-a permis ca lnsămîntârile Jnlîrzie cu fiecare zl
firesc. Hrana este consisten­ pfnă în preveni, cu ajutorul me­ ce trece Nu-i deci de mirare că Recoltatul porumbului la G.A.C. liul de conducere el GAC., cit şi cru, in ncfolosirea tuturor maşinilor agricole şi a atelajelor ou maximum
tă. sala dc mese curată, iar canizatorilor do la S.M T. Alba, să pină acum planul la semănatul din Căpud a început de 7 zile. In organizaţia de partid din gospodă­ dc randament.
personalul rte deservire se a- pregătească aproape 266 ha teren griului a fost realizat aici In pro­ acest timp. aici s-a strlns Insă re­ rie, lasă ca treburile să meargă Timpul este înaintat. Curind vor începe să cadă ploi care ar putea
chită in mod conşlincios Ce şi să lnsăminlcze mai mult dc 130 porţie mai mică de 30 la sulă. colta de fie numai 35 ha. In me­ do Ia sine. nu se ocupă de mobi intirzia şi mai mult executarea acestor lucrări, fată de ce se Impune
sarcini. ha cu pâioase. Braţe dc lucru sînt sulicîente la dic. 5 ha la zi. Mcrqindii se şi In lizarea colerlivişlilor Ia lucru, de ca »n aceste zile, atît tovarăşii din comitelui executiv al sfatului, popu­
I. CMIRAŞ Ritmul în care se desfăşoară se­ Drîmbar. Ele să fie Insă mai judi­ continuare lot cu un asemenea organizarea muncii. lar raional, cît şi cei de ta consiliul agricol să fie permanent pe
corespondent mănatul la G AC din Rncerdea cios folosite. In felul acesta, atlt ritm. rezultă că aici vor moi fi ne­ Aceasta situaţie este bine cu­ teren, (n unităţile agricole, să aju le ta organizarea muncii, să îndrume
întreaga activitate şi să la mă.s urî operative fn vederea urgentărlt
constituie o garanţie că şi aceaslă recoltările cit şi semănatul vor cesare — dacă se are în vedere noscută de către comitetul exe­ acestor lucrări dc marc importanţă pentru soarta actualei şl a viitoa­
lintea fi executate în epoca optimă.
S ch im b lucrare va fi terminală pînâ cel De acest lucru să se ocupe insă suprafaţa cultivată ai porumh — cutiv al sfatului popular raional rei rccolle.
tîrziu la 26 octombrie. încă col puţin 6.3 de zile penlru ca 9
de e x p e rie n ţă £ Bune rezultate s-au mai obţinut cu moi multă răspundere atlt con­ această lucrare să fie termina­ C2223 CZZ2D CZZ23 C A yi > cyrrpo (i■rvy CdZZO J
siliul de conducere dt si inginerul
N la recoltarea culturilor şi la se- agronom al G.A.C, tov. Ioan tă!? II-
Zilele trecute la E. M Cer­ | mănat In gospodăriile colective din Gligor. De ce o asemenea situaţie la \
tei Consiliul sindical local din Căpud ? Pentru că aici allt const- >
Dia a organizai un valoros CZZ23 CZZ2D CP72D C- VL CZZ2D CZZ2D u T * ; CZZZD CZ72D CZZZL) le a tn d de stat J iu lu i’
schimb de experienţă pe tema
îmbunătăţirii calităţii minereu­
lui tnlre colectivele de mun­
citori de la E M. Certei şi la îm plinirea a 15 ani de activitate
E M. Mtincel. In cadrul aces­
tui 6chimb de experienţă mun­
citorii evidenţiaţi în Întrecerea O zi însorită de iunie a anului 1948 Istoria teatrului Văii Jiului s-a con­ menilor muncii şi adeziunea lor fată
socialistă Duc Florian, Ivan a stat de bun augur pentru deereta- stituit pe baza unor realităţi obiec­ de frumuseţile artei.
Gheorqhe. scli fic briqadă la lea înfiinţării unuia dintre primele tive şi pasul ei a împrumutat ritmul Cele 121 de premiere reprezintă un
E M. Certei, minerii Vlădeseu teatre din provincie destinat harni­ vieţii in continua dezvoltare din pa­ număr tot atit rle marc de piese,
Traian. Ferhele Andrei si alţii cilor nimeri ai Văii Jiului, caro cu tria noastră. Ea s-a oglindit in re­ fiecare cu tematica şi ideile sale, cx-
au Împărtăşit celorlalţi metoda puţin timp înainte deveniseră slă­ pertoriul prezentat care a constituit primînd qîndurile şi sentimentele
ninii aurului negru; iar o altă zi
lor de muncă privind Îmbună­ programul de muncă al teatrului no­ multor dramaturgi romini 6au uni­
tăţirea calităţii minereului. cu soare, ce. poleia crestele Parîn- stru. înfăptuirea acestui program s-a versali. clasici sau contemporani,
qului, ziua de 28 august 1948, a
S-a acordai o atentic deose­ inlîmpinat pe peronul gării din Pe­ sprijinit pe învăţătura partidului, ca transpuse scenic prin intermediul a
bită discutării problemelor le- troşani micul dar entuziastul colec­ izvor de viaţă nouă şi îndrumare in sule de personaje. De cele 4 391 dc
ciate de extinderea folosirii li­ tiv arlîstic şi tehnic care avea să munca dc creaţie, pe înţelegerea de spectacole se leagă un număr de 269
către membrii colectivului a menirii
nei singure vetre, selecţionării tcincinicească activitatea creatoare a şi activităţii teatrului pusă in slujba scene ale ţării pe unde a poposit co­
minereului la locul de muncă, Teatrului rle stat nou înfiinţai. artei realisl-socialistc şi. în sfîrşit. lectivul nostru, 80 dintre acestea a-
Era un mănunchi de oameni, abea ftindu-60 în regiunea Hunedoara. De
extinderii iniţiativei „Nici un vreo 46. desprinşi din formaţia „Tea­ pc adeziunea publicului spectator aitfel, ceie 3 506 spectacole (1 104 la
vaqonct dc minereu rebulat" trului poporului" din Bucureşti, rare fală de el Cu a6tfel dc jaloane, dru­ sediu) şî cci 97.3.0B7 spectatori
— procedee care asiqură o primiseră sarcina dc a fonda un nou mul dezvoltării teatrului s-a lărgit (429 5B3 în Valea Jiului) ai satelor şi
nucleu artistic aici, în valea pe care mereu şi a înaintat, limitele lui fiind oraşelor hunedorenc dovedesc ptclui-
calitate corespunzâloare mine­ determinate de rezultatele obţinute,
hiirghezo-moşierimea o condamnase rea acordată teatrului nostru.
reului. să fie o „vale a plingerii" în anii puse in permanenţă sub semnul în­ Accslc realizări au fost posibile da­
odiosului regim trecui. noirii şi al îmbogăţirii calitative. torită sprijinului şi îndrumării orga­
Rucuria şi căldura cu rare au fost Fiecare stagiune din cele 15 scurse nelor de partid şi de slal. reperto­
întâmpinaţi aceşti mesageri ai lină- pină acum a însemnat o etapă dc riului variat şi valoros ca tematică,
T e l e g r a m a ruliii teatru era o dovadă a impor­ muncă, dc învăţăminte, 6lrâdanii grijii sporite pentru calitatea produc­
tanţei cu care fusese privită solia pe puse în slujba aceluiaşi dez.iderat ţie! noastre artistice, preocupării
Preşedintele Consiliului de Miniştri care o aduceau, Martorii acelor clipe care a determinat existenta noastră penlru ridicarea continuă a nivelului
al
profesional, politic şî ideolog e
al Republicii Populare Rominc, Ion îşi reamintesc cu vio emoţie de ospi­ ca insliliilie dc artă pc aceste me­ colectivului, precum şi climatului să­
taliera primire de atunci şi azi după
leaguri. Din rodul acestor strădanii
Gheorghe Maurrr, a transmis o tele­ un deceniu şi jumătate, o r^lrăiecc putem prezenta bilanţul realizărilor nătos dc muncă şi dorinţei de a ne
gramă preşedintelui Consiliului de aevea cu transfigurarea adăugată celor 15 ani concretizaţi in cifre: aduce modesta contribuţie la înălţa­
Miniştri ol Republicii Italia, Giovajini de ani .şi de alte mărturii de căldură 121 de premiere. 4 89t de spectacole rea mereu mai sus a prestigiului tea­
LeonC, prin care exprimă scnlimen- şi interes. vizionate dc l 447.768 spectatori. trului socialist din tara noastră.
tele de proiundă compasiune ale gu­ Seara vilei dc B octomhrîe 1948 Pentru colectivul teatrului nostru a- Prin repertoriul celor 15 stagiuni
vernului şi poporului romîn iată dc rămine în istoria teatrului nostru ca cesle cifre a.i pc dc-o parte accep­ PETRU STOICAN
una dintre paginile cele mai impor­
durerea încercată dc poporul italian ţia sentimentului de dragoste faţă de diredorul Teatrului dc Stat
tante penlru că o dată cu spectaco­ popor şi de înţelegere a datoriei ce-
In urma catastrofei din provincia Bcl- lul inaugural al „Scrisorii pierdu „Valea Jiului"
luno. te" a fost statornicită activitatea ar- lăleneşli, iar pc de altă parte ele
ţAgerpres] Scenă din spectacolul .Despot Vodă" in interpretarea teatrului de stat „Valea Jiului", tislică a teatrului minerilor. demonstrează setea dc cultură a oa­ (Continuare in pag. 3-al