Page 46 - 1963-10

Pag. 2 Brumat socialismului Nr. 2733

-
Metfeotaonul — a p a r e

aduce p l o a i e s a a s

tim p f? & m i© §
Rccenf, pe platoul de la Lan- foc tufişurilor pentru a se ob­
nemezan, In sudul Pranfei, Io ţine ploaie. un
Pentru ca sd se formeze
Aud ©are albinele? Virsta părinţilor poalele munţilor Pirinel, 60 de nor de ploaie este nevoie să
fizicieni venift din 12 ţări
ou
şi sexul copilului asistat la experimentarea meteo- fie Întrunite două condiţii: un
Se ştie de mult cd albinele deo­ riul. Prin intermediul unul gene­ tronului, aparat conceput şi rea­ curent ascedent de aer cald care
sebesc culorile galbenă, porlocolte rator de sunete sensibil s-au anga­ Pe baza unei serii de observaţii lizat de prof. Dessens. Autorul antrenează vaporii dc apă spre
înălţimi unde el se condensează
Si verde Şi cd ochii lor Ic dau o jat „discuţii" cu reginele albinelor şl studii, efectuate in anii 1956— Jşi denumeşte aparatul „instru­ In picături mici şi o atmoslcră
imagine complexă a lumii înconju­ din dileriti stupi. S-a stabilit că la 1958 într-o clinica din Erevan, cer­ ment de fabricat nori", iar me­
rătoare. Dar, pol oare albinele să sunetele emise reacţionează nu nu­ cetătorul sovietic V. S. Kamalian a toda, „a face ploaie cu ajutorul încărcată cu „capcane pentru
şi audă ? mai regina, ci toate albinele din locului". Numeroşi specialişti molecule", mici părticele dc ma­
Bî2iHul liniştit al unei familii de apropierea el. stabilit că virsta părinţilor Inîlucn- străini au descoperit cu surprin­ terii (fum, praf ele./, adică in
albine care lucrează se deosebeşte ţează asupra sexului urmaşilor in dere noile posibilităţi de lolo- termeni ştiinţifici — „germeni
de 2gomotul agitat al aceleiaşi lo- Oamenii de ştiinţă au ajuns la sensul că la părinţi mal in etate de condensare".
m ilii cînd ea este neliniştită din(r-un concluzia că deşi albinele nu pose­ predomină urmaşi de sex masculin. sire ale acestui original aparat Din aceste două condiţii, mai
anumit motiv sau cînd lipseşte din dă organe auditive speciale, ele sini Dacă media este de 105 băieţi la Instalat de doi ani lingă mica importante este prezenta unui cu-’
stup regina. O albină care duce o în stare sd perceapă unele sunete. 100 de lele, in cazul cînd mama localitate Ccimpistrous. reni dc aer cald. Căldura In
Încărcătură grea de miere sau po­ Aceasta sc realizează prin vibrarea are mai mult de 30 de ani propor­ Esenţialul la meleotron II re­ sine nu este suficientă, altmin­
len, emite sunete mal joase decit păijilor stupului sau fagurelui pe ţia creşte la 137 băieţi la 100 de prezintă bateria de arzătoare. La teri Saharu ar li In mod per­
o albină care zboară fără să trans­ cere stau Îngrămădite albinele, lu­ început, acestea au fost aşeza- manent acoperită de nori. Ceea
porte vreo povară. cru confirmat şi de faptul cd ■ al­ fete, iar dacă tatăl a trecut de 49 | te In jurul unui pătrat cu latura ce importă este „încălzirea dife­
S-ar putea trage concluzia că al­ de ani sc ajunge la 65 băieţi, fa(ă de 125 m. Astăzi cele 100 dc ar­ renţiată", cu alte cuvinte încăl­
binele posedă un organ auditiv loar- binele care zboară prin aer nu de 37 de fete. Numărul Ielelor este zătoare formează un exagon cu zirea unei zone înguste deasupra
te lin şi că emiterea şi perceperea reacţionează la excitaţii auditive. mai mare atunci cînd la naşterea latura de 35 m. Drept combus­ căreia sc produce un adevărat
sunetelor ar constitui o metodă Sc crede cd cu ajutorul semna­ lor părinţii au 25—35 dc ani, adică tibil este iolosită gazolina, care „tiraj", ca intr-o sobă.
principală de legătură Intre membrii lelor sonore se pot chiar transmite sînt în apoqeul dezvoltării din liind pompată prin ţevi este pur
familiei. Cercetările ştlintiiicc elcc- şi simplu aprinsă, llăcările ce­ Cele 700 arzătoare ale meteo-
tuatc la început nu au confirmat a- albinelor diferite „ordine". punct dc vedere bioloqîc. lor 100 de arzătoare ridieîndu-se tronului, care dezvoltă o putere
ceste presupuneri. termică de 700.000 k\V, dc peste
In ultim ii ani Insă cu alutorul apoi In aer. Cind toate arzătoa­ 700 ori mal mult decit puterea
unor aparate perfecţionate s-a do­ aiştele poSeaaszeaaă flo r ile rele intră in luncţiunc ele dez­ primită de la Soare pe platoul
vedit In mod incontestabil contra­ voltă o putere dc 700.009 de k\V dc la Lannemezan, creează un
După cum relatează revista „Toen- peralura mediului, atunci cînd este şi consumă 7.000 litri dc gazo­ lei de sobă stabilă pentru a
lină In 5 minute. conduce curenţii asccdcnţi. Fără
bouwgids", la Institutul olandez de mai mică de 5 qrade C poale opri a mai socoti faptul că funinginea
Teren de foibal Focul creşte cu furie translor-
legumicultura există o secţie spe­ metamorfoza ouălor. După ce crisa­ mindu-se Intr-un virtej de lum St praful luat de lum din aer
pe un pe trolie r cială pentru creşterea musculitelor lidele sînt Iransportate intr-o încă­ negru. Apoi, toarte repede, llă­ constituie excelente „ capcane pen­
care sînt apoi folosite la poleni­ pere caldă, metamorfoza continuă cările înalte de 4 m scad şi se tru molecule
Petrolierul gigant „Borne", care Ministerul Etlucaţiei Naţionale
urmează să fie lansat la 1 noiem­ zarea florilor din sere. Producţia răpiri, iar niusculilele contribuie la sting. Este s/lrşituf incendiului, din Franţa a alocat o sumd im­
brie la Sundcrland (Anglia). co­ de crisalide continuă in tot cursul polenizarea plantelor care se făcea iar pentru specialista francezi Şi portantă pentru transformarea
mandat de o companie norvegiană, anului, acestea fiind cultivate pen­ pînă acum artificial în sere prin străini care au asistat la expe­ mcteotronulul creat dc prof.
va avea printre instalaţiile sale si tru vînzare. Grădinarii cumpără clătinarea plantelor sau folosirea rienţă momentul cel nici impor­ Dessens intr-un centru model dc
un teren de fotbal. Pasarela este tant : sus, dCQSupia turnului, care cercetări. Acesta se străduieşte
înlocuită cu un fel de turn cu cinci crisalidele în perioadele de înflo­ unar vibratoare cu aer. Cu cîtevi mai acoperă încă orizontul, pe ca preţul de cost" al unul nor
etaje. Restul Instalaţiilor dc punte, rire a florilor si legumelor pe care zile înainte de a începe să Înflo­ cerul pînă alunei perfect se­ să revină cit mai ie.lfin posibil.
sînt astfel amenajate incit să poa­ le cultivă. Crisalidele sînt ti nu te In rească o anumită plantă, o parte nin, s-a iormut un nor cu mu lux. Dc pe acum. el a reuşit să cree­
tă li degajate, lăsînd loc pentru rumeguş sau gunoi de grajd timp din crisalide, păstrate pînă atunci $i aceasta in mai puţin dc cinci
marcarea unui teren de fotbal nor­ ze un nor In cinci minute cu
mal şi pentru o piscină. ( de citeva săplămmi, pentru că tem- la Irig, sînt transportate într-o în­ minute. ajutorul a numai cinci arzătoare.
căpere caldă pentru a se obţine la Experienţele ou dovedit că Plecind de la aceleaşi consta­
timp un grup d£ musculiţe. Muscu- j prol. Dessens creează nori. Prol. tări ca şi constatările prof. Des­
sens, un grup de cercetători dc
„Omul A!piii“ pe cale de dispariţie 1 iţele cultivate pentru lcqumiculturî | Dessens a ajuns la ideca mc- la Societatea americană „Essn
> feofromi/ui observind un obicei
in sere nu trăiesc decît 5-14 zile. î din Congo, şi anume de a sc da Research and Englnccrlng Com­
Sediu! Organizalici Naţiunilor Un ile. Clădirea, a^erală po arlcra Easl Homo Alpinus, locuitorul Alpllor, este pe cale de dispariţie. In­ De aceea, esle necesar un anumit pun)’", este pe cale să realizeze.
ii) sensibili la pitorescul şi romantismul care au inspirat o Întreagă lite- Interval pentru înmulţirea lor. In Libia un metcotron de tip
Rlver din New York, numără 39 de etaje. Voratură de mal bine dc un secol, ţăranii elveţieni îşi părăsesc munţii nou: Iară pompe. Iară arzătoare
Wpenlru a căuta de lucru in uzinele dc |a şes — constată Richard Weiss şl Iară incendii. O suprafaţă dc
Y profesor de sociologie la Ziirich. „Locuitorii munţilor noştri, a spus 25 kmp. dc pustiu a lost aco­
;; cl înlr-o conferinţă, au pierdui orice speranţa de a-şl îmbunătăţi * * '> • 1 ♦ ~v!> perită cu bitum impermeabil ia
^)> s î;*nj. ?a . apa. Dcosupra acestei suprafeţe,
O e x p o z iţie sir S vapSus Ei se simt rămaşi în urmă şl consideră dezavantaje laturile ar- ■ i-'J * care va iradia căldura solară,
M haice ale vieţii lor care slîrnesc entuziasmul turiştilor. Ţinuturile cete - . ' » j r, > ~ ■ yenfov;* ffCt+t tW C t. sc va crea un strat de aer su­
cunoscute sub numele de „Crema- ____ s praîncălzit care va favoriza for­
rn cadrul săptăminii muzicale dc V mal înalte sini abandonate, tot mai multe dropii sînt părăsite la I . tU . “ r% I- ^ - - î t t
In Sirena (nordul Italici) in pala­ ne.se" (1715) şi „ Pagamni“ (1723), V /imita superioară a culturilor, numer°asc fermo si cabane elveţiene ră­ marea de curenţi ascendenţi, deci
tul Borromco, situat pe Isola licita un violoncel din 7690 şi o harpă ii/ inin iără locuitori. Anchetele cu privire la sănătatea oamenilor de V .tJ . 'S' lr* '.A ' . formarea norilor.
pe lacul Mag io i c, au fost expuse care sc ailâ la Conservatorul din /(fia munte au dat un rezultat trist: din cauza lipsei dc varietate a hra- •■'«fiLMftr*
47 instrumente originale realizate N'enpnle. Unele din instrumentele l'<( nei, bolile sint la ordinea zilei. După părerea prof. Weiss, singurul
de marele constructor de viori An­ expuse vnr li lolositc cu prilejul (((avantaj al omului de la munte asupra locuitorului de Ia cimpie este
in nio Stradivarius. Aşa, de pildă, (( o mai marc putere dc rezistenţă morală. Pfioai<e& şt z ă p a d a
sînt expuse: prima viola din Ui 72, celor două cnnccile organizate la a u m i r o s
Viori din anii 1633, 1093, 1701, viorile palatul Donomco. - t£ R « v » - . . .
- r - Un om de ştiinţă german a des­
coperit că unii locuitori de Iu
C actuşii în lupta îm p o triva Sistem a'e protecţie împotriva încercărilor «M Lnunto din Elveţia sau din ţările din
Extremul nord, put „mirosi" cu an­
deşertului de sinucidere - ■ : ticipaţie venirea ploii sau a ză­
j M pezii. Ei alirmă că ploaia are miros
Ca răspuns la cererea mai mul­ protecţie pentru sinucigaşi. Vor fi tfe' nuci proaspete, iar zăpada —
cleme sînt corectate greşelile na­
In republicile sovietice din Asia tor consilieri municipali care şi-nu amenajate parapete care vor face un miros asemănător cu al fle­
Centrală mai sînt încă multe re- turii In desertul altădată fAră via­ exprimat îngrijorarea in legătură cu Imposibile accidcntete de pe urma ’ JS0k rului. Jn ciuda dezvoltării meteoro­
qiuni de desert, care se caracteri­ tă se întinde in prezent, pe o dis­ numeroasele persoane care s-nu ameţelii. m logiei, iu Suedia şi Finlanda stnt
zează printr-un climat conlinenUil, tantă de mii de kilometri, o re­ sinucis In ultimul timp aruneîndu-se Cu toate acestea, direcţia Socie­ fer* căutaţi şi bino plătiţi şi in zilele
n*pru. cu soare arzător si lipsa de ţea deasă de canale Deserturile se din turnul Eiffel. — scrie „Le Fi- tăţii de exploatore a turnului Eiffel noastre oamenii cu mirosul fin.
apa. Dar cu ajutorul tehnicii mo- transformă in grădini şi cîmpii ro- gnro” — prefectul Departamentului esle de părere că va fi greu să se Aceştia pot prevedea aproape fără
.diloare. Una dintre plantele minu­ Sena a anuntat in „Buletinul Mu­ Instaleze un sistem eficace de pro­ qreş apropierea ploii sau a zăpezii
nate in stare să conţiîbuîe la re­ nicipal Oficial" că se studiază po­ tecţie care să împiedice pe dez­ cu 24 do ore şi uneori chiar cu
C e a tra g a ţînţari»? zolvarea acestei probleme impor­ sibilitatea instalării unui sistem de nădăjduiţi să-şi pună capăt zilelor. *18 do ore înainte.
tante este cactusul opunţia.
S-a stabilit că liniarii au un mi­
ros extrem (le dezvoltat şi sini a- Această plantă se dezvoltă admi­ De ce are nevoie crocodilul de pietre? Nori luminoşi
rabil in solurile fertile, dind lăs­
traşi de emanaţiile corpului ome­
nesc, de bioxidul dc carbon elimi­ tare suculente si fructe gustoase S-a observat că După părerea zoo- ţine ne fundul apel, ln urma unor cercetări efectuate
nat prin respiraţie, de zahărul în De loc pretenţioasă, ea se dezvoltă crocodilii care trăiesc loqului G. Scott din căci ar fi tirît de cu­ Cit vezi cu ochii — fiaTo sălbatice. Aşa arata „ralul fiarelor"; întin­ în comun de către oameni de şti­
singe şi de alte „mirosuri pe care şî în regiunile do munte cu soluri in rîurile nămoloase, Cambridqe, crocodi­ rent. Pietrele repre­ inţă americani si suedezi a fost dez­
le degajă fiecare om in parte. Cer­ pietroase Ţesuturile acestei plante se Urăsc din cînd In lul are nevoie să în- zintă balastul necesar dere de 7.000 km. pătraţi din Alaska, unde hălădulcsc In voie turme uria­ legată taina norilor care luminează
cetătorii caută un preparat sau o minunate pot acumula apă In pro­ cind afară din apă qhită din cînd în — aproximativ unu şe de animale sălbatice. noaptea şl cvire se observă în pe­
ninsula Scandinavă în timpul scur­
metodă care să neutralizeze acesle porţie do 93 la sută, păslrindo pen­ In căutare de pietre cind pietre, altminteri la sulă din greutatea telor nopţi de vară.
mirosuri, sau mai bine zis să ani­ pe care Ie înghit. nu s-ar putea men­ corpului r/ocodilului. Cu ajutorul unor rachete de cer­
hileze efectul atraoliv al acestor tru mai multe luni. cetare au fost aduse pe Pâmint
factori asupra liniarilor. In scopul experimentării diverse­ probe a căror analiză a arătat că
lor varietăţi de cactus, botnnişlii aceşti nori conţin pulbere meteorică
din Asia Centrală si Caucoz au Pieilor roşii li se oferă „despăgubiri44 Primăria oraşului Whitby de pe un important centru pentru vînatul încărcată cu cristale de gheaţă care
Din nou în Matriarhat creat plantaţii in regiunile excesiv urmă cu 110 ani. Guvernul a recu­ coasta de nord-est a Angliei a co- balenelor si căpitanii de baleniere o- reflectă razele solare Invizibile dup4
de secetoase din Azerbaidjan, Uz- Pieile roşii din Pil River, Califor­ mandat unei firme din Oslo. care se bişnuiau să-şl împodobească porţile apusul Soarelui,
S.U.A. sînt ameninţate dc... Ma­ bekislan şi deşertul ICara-Kum. nia, au respins ofertele făcute de noscut că acesle pamînturi au fost ocupă cu vînr.loarca de balene, o pe­ cu arcuri formate din maxilare de Norii care luminează noaptea sa
triarhat, deoarece bărbat ii mor In ocupate în mod ilegal şl a oferit ca balenă. In regiune nu mai există de înlilnesc la o Înălţime de aproape
Cactuşii opunţia sădiţi anul trecut guvernul do la Washington drept despăgubire 27 cenţi per acru la pre­ reche de maxilare de balenă. Expli­ 80 km. Apariţia lor numai tntr-un
această fără prea tineri. De tapt au suportat r.u bine iarna şi con­ compensatio pentru pămînlurile lor mult balene, dar locuitorii oraşului anumit timp al anului şl numai în
este vorba de „ gcronlomaltiathulu turile din anuj... I35J, Negocierile con­ caţia acestei comenzi neobişnuite este doresc 6ă-şi reamintească pe această
deoarece numărul lemeilor In vîrs- tinuă să se dezvolte normal. pe care albii puseseră slăpînirc in tinuă. că pe vremuri oraşul Whitby a fost cale trecutul lor. anumite locuri nu a fost Încă lă­
murită.
td esfe mult mai mare dccil acela
al bărbalilor. Există dc patru ori
mal multe văduve decit văduvi. sene devin vizibile de pe o colină şlefuite din toate părţile cu mlnu«
ţiozitate şl aşa de bine sint aşe­
Avocatul clinilor A opta minune a iumii In momentul cind răsare Soarele. zate una lingă alta, incit Intre ele
Razele de dimineaţă ale
Soarelui
parcă smulg pentru citeva minut*» nu poale pătrunde nici măcar o
Ziarul „11 Giorno" ne informează că După cum se ştie, cele şapte mi­ figurile din pâmint, apoi. intr-o cli­ lamă de bărbierit..,
În Arnglia, clinii Îşi au un avocat al vătămat foarte puţin Imaginile ră­ pită, acestea se pierd din nou. După Nu Intimplător cel care cerce­
nuni alo lumii antice se remarcau @ Desene de dimensiuni kilom etrice mase de la maeştrii antici.
lor care le apără cauza şi îi scapă de prin dimensiunile lor uriaşe. Aşa Autorii desenelor nu au lăsa* cit se pare. cindva a fost calculat tează cultura vechii Americi spun
ln
cu exactitate unghiul luminii
la diferite pedepse. Sala de aşteptare au fost barul din Alexandria, pira­ @ Pictori sau matematicieni ? nici un fel de inscripţii, aşa că nu coborîre şi a adindlurii liniilor ce despre munca lo r: „Cu cit ne mun-
a „avocatului dc clini", care se nu­ midele din Egipt, Colosul din Uho- ştim nimio despre viata lor. alcătuiau desenele gigantice. cim mal mult să dezlegăm miste­
doss ele. rele istoriei acestui continent. cu
meşte Henry Newman — 6crie zia­ @ C iudăţenii ale lumii a n tic e Amatorilor de senzaţii cosmice, atu mai multe lucruri misterioase
Jală de ce ni se pare că croni­ care sint gata să atribuie toate a- Desenele din valea Nask nu sini
rul — esle veşnic plină dc clienţi a- carii bizantini, printre primii caie cestea oaspeţilor de pe alte planeta unicul mister al vechiului Peru. Îs apar in faţa noastră".
părtinind tuturor claselor 60ciale. au vorbit despre minunile culturii © S a v a ra gii e m i t i p o t e z e nu strică să li se amintească ca­ loria acestei ţări sud-amerlcam (După „Nedelia")
Hcnry Newman apără fără deosebire antice, ar fi trebuit să enumere prin­ @ Misterele râmîn nerezobate zul „cosmonauţilor cu cască" de­ păstrează Încă numeroase taine. Ar
licologii desenatori descoperă fi
clini de rasă sau bastarzi. Acum cilva tre ele şi desenele aflate in valea senaţi pe nişte slincl din Africa do guri sculptate de animale sălbali
Nask din Peru. Dar despre aces­
timp el a fost felicitat de un magis­ nord. După cum au dovedit ulterior
tea n-au ştiut nimic nu numai cro­ etnografii, aceste căşti nu erau alt ce, ai căror ochi sini făcuţi din ple
trat pentru că, Intr-un proces In care nicarii vremurilor străvechi, dar şi ln Întregime brăzdată de linii. Spi­ parte şi de alta dc corp. Pe capete ceva, decît nişte dovleci, uscaţi şi tre preţioase. Se ştie Insă că a
un cline era acuzat de cineva că fi multe generalii de europeni. Des­ rale uriaşe, triunghiuri, linii para­ se află coroane. Lungimea fiecărei ornamentaţi, pe care negrii îi Im ceste pietre nu se formează ln Ame
ucide puii de găină, a reuşit ca par­ coperirea cetei de a opta minuni lele se împleteau In construcţii geo­ figuri — 600 de metri. brăcau In timpul dansurilor rituale rica. Pe pereţii unuia dintre temple
a lumii a avut loc abia la mijlo­ metrice ciudate. Marginile triunqhiu- E greu chiar şi să-ţi Imaginezi Desenelor din valea Nask dc ase sint desenaţi luptători care ţin ln
tea reclamantă 6ă fie condamnată la cul secolului XX. tilor şi liniile se Întindeau pc lun­ varietalca folosită de aceşti dese­ menea li s-a găsit o origine pămln mîinl o armă ciudată, un fel de
o Jună închisoare pentru că a rănit Savanţii, care au văzut primii a- gime de J5 krn, traversînd albiile natori. Dar au fost ei oare doar de­ teană. Arheologii au reuşit să gă tub, a cărei destinaţie de luptă
clinele. ceste desene gigantice, au fost pur nurilor secate, soscle, dealuri mici, senatori ? Nu. In primul rlnd ei au sească resturi de vase ceramice ră­ Încă nu se cunoaşte. Nu este încă
şi simplu uimiţi. In fala lor au a- slin ci abrupte si povirnisuri. Ce să lost matematicieni desăvlrşili. Ex­ mase de Ia vechii incaşi. Pe ele dezvăluit secretul culorilor de pe
părut figuri de animale. oameni, tic ? Glume ale vechilor incaşi? traordinar de exacte sint distantele se repetau exact acele spirale duble frescele vechilor indieni. Ele ui­
plante, dimensiunile unora depăşind S'au calendarul lor? Sau o hartă dintre figurile care sc repetă. Tri­ ce se găsesc şi ln pămlntul din Va­ mesc prin prospeţime şi plasticitate,
Un paznic un kilometru. Si. ce esle mai in­ astronomică? întrebările năpădeau unghiurile gigantice sint desenate lea Nask. Unele vase sînt mai ve­ deşi virsta lor depăşeşte 1.000 de
teresant, — aceste desene nu pot cu miile. cu precizie de plnă la un grad. E chi, iar altele mal noi decit dese­ ani. Lingă oraşul Kusko există un
crcaincios fi văzute de pe pâmint. Contururile Imaginile fotografiate din avion problematic chiar ln zilele noastre nele. După caracteristicile vaselor templu Împrejmuit de ziduri de
lor au fost descoperite Intimplător treceau din mină ln mîuă. lată o să poţi trasa pe pămlnt cu o ase­ s-a dedus că ele erau Întrebuinţate piatră. Templul şi curtea lui sint
Primăvara in insula Vrnn* iar în toată măreţia lor au putut sopîrlă, iată un păianien, o cara­ menea exactitate două lini paralele, In scopuri rituale. alcătuite din blocuri (masive cu
gliei sosesc eirduri de gîşte fi văzute doar din avion, de la catiţă. un peşte... Iar ăsta cc-o fi ? avlnd Intre ele o distantă echiva­ Vechii locuitori ai Americii de multe colturi. In fond acesta este
sălbatice. Hle se aşează în înălţimea de 2.5U0 de metri. Valea L un păun. . O pasăre in zbor, vul­ lentă cu o mila marină. sud — poporul Soarelui cum se nu­
colonii mari. uneori de cile Nask esle un loc ciudat prin el turul. semănind asa de bine cu cei Multe linii merg de la nord la meau eî, se închinau Soarelui, Lunii, un mozaic uriaş format din blocuri
600 perechi de păsări. Gis- însuşi. El reprezintă un platou us­ Infăiişali pe stemele antice. sud deşi nici unui trib din Ameri­ plantelor şi diverselor forte ale de piatră mari cit o casă. Ele sint
lelo se simt cit se poale de cat. cu o suprafaţă de peste 250 Figurile identice ale citorva ani­ ca do sud nu-i era cunoscută bu­ noturii E posibil ca ln valea cu de­
bine pe această insulă. kilometri pălrali, acoperit de pie­ male şi plante sc întindeau în lanţ. sola, tar Ursa Mare. nu poale fi sene ei să fi avut locuri pentru
tricele de culoare neagră. O dală, alternind, pe lungimi de zeci de văzută pe cer din Peru.
Singurul duşman de care arheologii ou curătit de pietre o kilometri. Si e greu de găsit la sărbători rituale somptuoase. Pro­
se tem acesle păsări mindre mică suprafaţă şi-au descoperit linii ele chiar cea mai mică deosebire. De ce oare In aceste locuri, des­ babil că pe aici păşeau armatele,
esle vulpea. Dar pe insula drepte săpate în păminl. Locuitorii Parcă ar fi marcate in solul pietros părţite de ocean de lanţurile de treclnd in marş solemn pe liniile
Vran.ghcl, ele şi-au găsit un de o stampilă uriaşă, de mărimea munţi uriaşi, incaşii au desenat care prevesteau succes In război,
mai
din împrejurimi văzuseră si
npărător, de nădejde. Colonia înainte asemenea urme. late de 15 unei pieţe gigantice. peşti, caracatiţe şi alte animale ma­ după cum făgăduiau slujitorii cul­ Desene din va­
glslelor se instalează de obi­ rine? $i de ce se află desenate tului. Aici erau aprinse focuri sfin­ lea Nask văzute
cm. pînă la 20 de metri. Ele an Si încă o ciudăţenie — figuri de aici maimuţe? Se ştie doar că Jun­ te, închinate zeului focului.
cei in apropierea cuibului fost luate drept rămăşiţe ale unui oameni. Ei arată complet neobişnui­ glele se află la depărtări de sule Se slie ca la vechii incaşi era din avion.
unei bufniţe polare. De în­ vechi sistem de irigaţie. Dar in ţi. De exemplu, trup fără cap, dar de kilometri de valea Nask...
dată ce vreo vulpe Îşi face ai ri nit savanţii s-au convins că cu două mi ini. La una sini şase Timpul, apa. vlnlurile — nimio un obicei ca, la marile sărbători,
să scoată pe locurile sfinte cele mai
arrarilia, bufnita se năpusteş­ aceste linii au şerpuiri alil dc fan­ degete la alta doar patru. N’u cum­ n-a distrus aceste desene Gene preţioase lucruri aflate în stâplni-
te cu furie asupra ri şi o n- tastice, Incit nici vorbă nu poale va stnt figuri ale musafirilor din raţii la rlnd. neşliind nimic de pre­
lungă. Paznic credincios. ea li de rămăşiţe ale unor canale. altă lume? Inlr-tm loc al văii — o zenta acestor figuri uimitoare. au roa stalului. Iar un loc nimerit pen­
tru aşa ceva era tocmai Valea Nask.
stă la plndă ore întregi, ne­ Si iată că arheologii s au ridicat serie inireagă de figuri omeneşti deschis peste ele. la început cărări
Absolut Inlîmplălor.
entuziaştii,
mişcată. ocrotind colonia. cu avionul deasupra cîmpnlui. De Trupurile sint întinse, rle parcă ar şi drumuri, apoi linii rle telegraf si care studiau valpa Nask. au reuşit
la Înălţime, valea a apărut aproape sta pe spate, cu mîinile lipite de-o şosele moderne Toate acestea au să descopere că o parte din de-