Page 47 - 1963-10

Nr. 2733
Dramul sdiialiaWutuî Pag. 5

Curs V

de ridicare
• •
a calificării
In cadrul fabricii de ciorapi
şi tricotaje „Sebeşul" din Sebeş Măsurile luate în ultim ii ani specializate, produse în ateliere­
funcţionează un curs de ridicare de partid şi guvern au constituit le proprii.
a calificării pentru muncitorii tri- un sprijin puternic pentru dez­ Uniunea centrală a cooperati­
coleri din secţia „coton". La a- voltarea apiculturii în ţara noa­ velor de consum, ca achizitor u-
cest curs sînt înscrişi un număr stră. Ca urmare, numărul dc nic, va contracta şi achiziţiona de
de 43 de muncitori, majoritatea stupi cu albine a crescut de la la'G.A.C. şi crescătorii de albine
lor fiind tineri. încă de la început 478.000 în anul 1954, la 725.000 la cu gospodării personale cantită­
s-a putut observa o preocupare sfîrşitul anului 1962. A crescut ţile de miere şi ceară pentru con­
atît din partea lectorilor cît şi de asemenea cantitatea de miere sumul intern şi pentru export.
a cursanţilor pentru ca acest curs livrată pentru fondul central al Sînt prevăzute, de asemenea,
să-şi atingă cu adevărat scopul statului. sarcinile CENTROCOOP si ale
său: ridicarea calificării munci­ Rezultatele obţinute pînă în Ministerului Comerţului Interior
torilor tricotieri. prezent au dovedit posibilităţile privind îmbunătăţirea aprovizio­
Lecţiile sînt predate de către mari pe care le oferă baza meli- nării populaţiei cu miere pe sorti­
ingineri şi maiştri bine pregătiţi feră a ţării noastre pentru mări­ mente de floră.
şi sînt legate de specificul secţiei rea numărului de familii de al­ Hotărîrea stabileşte avantaje
respective. Printre cci mai buni bine şi a producţiei de miere şi pentru gospodăriile colective şi
cursanţi care la locul de muncă ceară. Pentru a stimula creşte­ crescătorii de albine care con­
se străduiesc să aplice în practică rea albinelor Consiliul de Mi­ tractează pentru fondul central
cele învăţate la curs se numără niştri a stabilit printr-o hotărî- al statului miere şi ceară, pre­
Macarie Ciucă, Nicolae Găldean, re noi măsuri în vederea dezvol­ cum şi roiuri şi familii de al­
Traian Zahiu, Vasile Bran, Sa- tării apiculturii. Holărîrea stabi­ bine, printre care: acordarea de
moilă Ciomor, Ioan Ilie şi alţii. leşte creşterea numărului fam ilii­ credite, scutirea de taxe pentru
PETRU PEPELEA lor de albine în perioada 1963— amplasarea stupilor în stupăritul
corespondent 1965 în organizaţiile socialiste şi pastoral, aprovizionarea cu bio-
în gospodăriile personale ale stimulatori, faguri artificiali şi
încă două unităţi crescătorilor de albine la cel pu­ mătei selecţionate etc.
ţin 1.100.000, în scopul obţinerii In vederea stimulării şi extin­
de d e s fa c e re unei producţii de cel puţin 14.000 derii practicii apiculturii, Hotă-
In scopul unei cît mai bune a- tone miere marfă şi a unor can­ rîrea Consiliului de M inişliri
provizionări a populaţiei cu le­ tităţi sporite de ceară. prevede dc asemenea ca gospo­
gume şi fructe, la Teliuc au fost Potrivit prevederilor holărîrii, dăriile care realizează venituri din
deschise încă două unităţi de des­ Consiliul Superior al Agricul­ apicultura să fie scutite de impo­
facere. Unităţile respective sînt turii împreună cu consiliile agri­ zit pe veniturile agricole ale
deservite de vînzători conştiin­ cole regionale, raionale şi orăşe­ populaţiei aferente stupilor cu
ALBA IULIA — POARTA CSTAŢII cioşi ca A. Badiu şi Lina Gabor. neşti şi în colaborare cu Asocia­ albine.
Fotografie executata cle I. Vin ătoru^ inginer la E.Mm Jeliuc, membru al cercului de folo-amalori de la clubul VIOREL HALALAE ţia crescătorilor dc albine vor Pentru răspîndirea cunoştinţe­
„Siderurgislul" H unedoara. corespondent îndruma dezvoltarea apiculturii lor de creştere a albinelor şi în
în organizaţiile socialiste şi în vederea formării de cadre de a-
gospodăriile personale ale cres­ picultori, Consiliul Superior al
Peisaj hunedorean Penfru cei mici cătorilor de albine. Hotărîrea Agriculturii împreună cu Mini­
sterul Invăţămîutului vor
lua,
măsuri
prevede dc asemenea
Ieşite din toridele cuptoare Tara mea pentru elaborarea şi introducerea potrivit prevederilor hotărîrii,
măsuri pentru predarea dc lec­
Scînteile, încinse Intr-un joc, în practică a metodelor noi de
îmbracă cerul necuprins de mare creştere şi întreţinere a albine­ ţii dc apicultura în şcolile de
In falnică manta de foc... Ţara mea cea draga „Lucrez cu pamînlul, cu ma­ lor mai diverse preocupări în- lor, pentru producerea materia­ cultură generală de 8 ani din
$i-n toate-i faur el doar, oţelarul, Briu de ape-o leagă, şinile, cu plantele, cu oamenii cepînd de la vizionarea unui lului biologic dc calitate superi- mediul sătesc în cadrul obiectu­
Care cu iscusite mîini îmbină Şi de-argint cunună şi cu mine însumi". Astfel şi-a Ulm, cititul unei cârd şi pînă la oară, precum şi asigurarea bazei lui „Agricultura", cuprinderea în
Pe fundamentul vastei Hunedoare formulat profesiunea tractoris­ pregătirea pentru a deveni elev tehnico-materiale necesare dez­ tematica didactică a şcolilor a*
Superbe constelaţii de lumină. Falnici munţi i-adunâ. tul Dumitru Dogaru. Apoi adău­ al şcolii medii. Intr-adevăr, o voltării apiculturii. gricolc, horticole şi veterinare a
VIRGIL STOENESCU Jara mea sub soare gă : „Mă pasionează aceasta dată cu intrarea în repaus a ce­ In hotărîre se arată de aseme­ unui număr corespunzător clc ore
elev Şcoala medio din Hunedoara Creşte ca o floare, muncă pentru că in afară de lor 45 de cai putere pe care-/ nea sarcinile Ministerului Econo­ pentru predarea cunoştinţelor de
apicultura şi organizarea
unor
In clasa întîi Zilnic mai frumoasă alte îndeletniciri, preocupările conduce, tractoristul Dumitru miei Forestiere de a asigura pro­ cursuri dc specializare dc scurtă
Şi mai luminoasă. unui tractorist sînt lipsite de Dogaru îşi petrece timpul liber ducerea de stupi standardizaţi durată pentru lucrătorii din a-
Au părăsit căminul copilaşii, monotonie. De la o campa­ în mijlocul familiei. şi ale Asociaţiei crescătorilor de cest sector la Staţiunea centrală
Măsuţa alburie ca floarea de lăinîi ; nie $i.de la o lucrare la alta, Singurul copil al lui e Da­ albine de a asigura aproviziona­ dc apicultură şi sericicultură şi
Şi iată-i azi micuţii, drăgălaşii, T o a m n a tractoristul este pus în faţa niela, care abia a împlinit 3 ani. rea organizaţiilor socialiste şi a în unităţile agricole socialiste cu
Păşind pe pragul ciclului întîi. unor activităd şi sarcini inedi­ Dar, asta nu o împiedică să-i crescătorilor de albine cu roiuri, sector apicol dezvoltat. Se vor
— Din cartea cu desene minunate, încălţată in tirllci, te. Dar. munca noastră. înţelea­ fie tatălui părtaş la problemele maici selecţionate, familii dc organiza cursuri apicole în ca­
Voi slova o veţi prinde negreşit, Din salcimi cu Irunze mici, să aşa cum pretinde ea să he mai accesibile. Pasiunile lor sînt albine, faguri artificiali, biosti-
Dar nu uitaţi, gîndiţi întîi de toate Vine toamna pe poteci înţeleasă, e şi o muncă de comune. Cînd tatăl se apleacă mulatori, precum şi cu piese dc drul învăţămînlului agrozooteh­
C-aceasla v-a fost dată gratuit. Lăsînd urme ude, reci. creaţie". asupra unei cărţi — acum re­ nic de masă.
Pentru aceste bunuri din popor Baba Iarnă, după ea, Din toate cele povestite îţi citeşte „Pămînt desţelenit" — stupi, unelte şi materiale apicole (Agcrpres)
Care Partidul vi le-a dat în dar, dai seama că Daniela este lin-
Munciţi copii, cu rîvnâ şi cu spor... Le acopere cu nea. tractoristul Du­ gă el, iar cînd
NICUŞOR N1CULAJE Petreştl ION MARINESCU mitru Dogaru de # ascultă vreo pie­
la 5 M. T. Alba să de teatru, fe­ A <& IE N IU» Â\
e un om comunicativ. II înso­ tiţa îşi face foc pe genunchii (.Ucidia — cinematograful „A rla “ ; SIMBRIA:
motogralul „Potrla"; U/tima bătălie
ţim de vreo două ore pe pote­
Teatrul de stat „Valea Jiului“ ca de sub viile Teiuşului unde nualelor de istorie, matematică, 14 OCTOMBRIE 1963 Vîrsla dragostei — cinematogra­
tatălui. Numai in studiul ma­
ful „Muncitorul" ; • PETROŞANI:
lucrează în prezent. Purtîndu-şi
grijuliu paşii găseşte mereu su­ geografie etc. nu-l poale însoţi. PROGRAMUL 1: 5,05 Jocuri in­ Iubire Încătuşată — cinematogra­
Aici e nevoie de mai multă li­
la împlinirea a 15 ani de activitate biecte de discuţie. Amintiri din nişte şi atenţie şi Daniela în­ terpretate de fanfară; 5/25 Melo­ lural luna — cinematograful „7
ful „ Republica“ ; Cei doi cate au
dii populare; G,07 Muzică uşoară
călătoriile sale prin
ţelege acest lucru. De
Bucureşti,
aceea
interpretată Ja acordeon; G.JU E-
apoi discuţii despre plaiurile na­ ori de cile ori cineva le pă­ misiunca pentru sate ; 0,40 Jocuri Noiembrie"; ALBA IU I.IA: Des­
(urmare din pag. I) în acest sens a existat preocuparea dicat întotdeauna pentru noi pro­ tale ale Tg. Mureşului, despre şeşte pragul casei, ridică un populare,- 7.10 Melodii populare coperirea lut Juhan lliill — cine-
pentru tălmăcirea ideologică a idei­ blema unei cît mai strlnse legături staţiunile de odihnă pe care deget la gură zicînd: „Linişte, interpretate la vioară ; 7,Ju Malul matrograful „Victoria" ; Taina el
lor pieselor şi valorificarea interpre­ — cinematograful „23 August" ;
s-a urmărit: promovarea cu prioritate cu masele. In acest sens nu ne-om le-a vizitat în concediile din tăticul învaţă !". modicului; 7.45 Cltilece; 8,06 Es­ SEBEŞ: Absen(ă îndelungată —
a creaţiei dramatice oriqmalc con­ tării pe baza metodei de creaţie a mărginit numai la ideea îngrădirii în- ultimii ani, înlîmplări din via­ trada dimineţii; 9,00 Muzică din cincmalogrolul „ Progresul" : Am
temporane, oglindă a vieţii noi; cu­ reaiismsocialismului, cit şi qrija pen- tr-o activitate strict profesionala, ci Că Daniela are dreptate o opere; 9,30 progr.Hiu interpretat lost tineri — cinematograful
trii_montAri 1 e cele mai competente si ta tractoriştilor şi cile altele. In spune şl preocuparea tatălui
noaşterea dramaluroiei sovietice, ex­ am cântat o lărgire a orizontului răs­ cele din urmă. ca o sinteză, de orchestre de mandoline; 11,30 „Sebeşul" ; ORĂŞTIE : Reportai
presia artei reallst-socialiste, rod al mai corespunzătoare. In afara regi­ punderii noastre cetăţeneşti. Cheia aduce vorba tot despre pămînt pentru ridicarea continuă a Scene din operete; 12.30 De la cu ştreangul dc git — cincmalo-
experienţei $î cuceririlor revoluţio­ zorilor săi, teatrul si-a asigurat co­ succeselor obţinute a stat în porpia- gradului său dc calilicare In fluier la marile ansambluri; 13,10 gralul „ Patria" ; Urme lăculc —
laborarea mai multor maeştri ai sce­ şi tractoare Probabil că e o cărţi a găsit multe lucruri bune, Concert dc muzică uşoară; 14,00
nare; reconsiderarea valorilor cultu­ nentă în sprijinul si îndrumarea parti­ delormaţie profesională şi, ţine cincmalogrulul „Flacăra" ; HA­
rale ale trecutului şi cultivarea celor nei romlncsli, printre care tovarăşii dului. Ea s-a manifestat printr-o gri­ iar ca urmare 5-a putut prezen­ Din folclorul popoarelor; 15,30 ŢEG : Din toamnă pînă In pri­
Sică Alcxandrescu, Val Mugur, Mi- cu lot dinadinsul, ca orice ex­ ta la un examen în urma că­ Tineri solişti de muzică uşoară; măvară — cincmalogrulul „Popu­
Diai nobile tradiţii ale creaţiei noa­ jă permanenta fată de colectiv si prin plicaţie să o dea lîngă tracto­ 1 G,00 Muzică populară interpreta­
stre clasice; valorificarea operelor liail Zirra si a unor tineri talentali consecventa urmărire a activităţii. rul lui pe care îl consideră ca ruia a primit titlul de tracloiisl tă de Ana Pop-Corondan ; 16,15 lar" ; BRAD: Pedro pleacă in-
din tezaurul culturii universale; nd- ca Vlod Mugur, Floarea Popescu, O. principal Sicrra — cinematograful „St. ro­
Rafacl, P. Sava Buleanu si allii. Ea a dus la dezvoltarea necontenită pe un prieten apropiat. Vorbeşte Moscova? 1G,45 Şcoala şie" ; LONEA: O viaţă — cine­
ţîvarea prieteniei si solidarităţii in­ a colectivului si la investirea Iui cu Cînd a venit vorba despre nc o dragă — emisiune de cînlecc matograful „M inerul"; TEIUŞ:
tre popoare. Prioritatea acordată con­ Cultivînd sănătoasele tradiţii ale cinstea de factor important al ope­ — E o maşină bună — spune sport. Dumitru Dogaru. pentru pioniereşti; 17.50 Jocuri populare
temporaneităţii o dovedesc cele 93 artei noastre scenice, asociind rolul rei de culturalizare a maselor. el. O am în primire de cînd a un moment numai a ezitai să interpretate dc orchestra de mu­ Turneul veseliei — cinematogra­
dc scoală cc revine teatrului, scena ful „Victoria" ; ZLÂTNA : Stra­
premiere care au adus în discuţie Văii Jiului a creat actorilor posibili­ O dată cu sărbătorirea noastră venit aici, nou nouţă. Cu aju­ spună prea multe lucruri. In zică populară Lazăr Ccrnescu din da mezinului — cinematograful
probleme cu care e confruntat omul tăţi de dezvoltare a măiestriei ar­ lăsăm să cedă festiv cortina peste un torul ei am reuşit ca în timp Caransebeş; 1<1,00 Emisiune pen­ „Muncitorul" ; IU A : A vlnlul ti­
zilelor poaslrc. deceniu si jumătate de activitate, dar de trei ani să depăşesc cu 75 cele din urmă s a trezit în el tru sale; 19,20 Muzică simfonică» nereiii — cincmalogrolul „Lumi­
tistice, consliluindu-se cu mindrio
In privinla dramaturgiei romîncstl, In promovaloare de talente, care au o ridicăm cu sporită vigoare pentru numărul de hantri executaţi. uiwis mai vechi oc care dacă a- 20,10 Jocuri populare; 20.30 Noap­ na" ; APOLDUL. DE SUS: Acade­
putem arăta că in cel 15 ani ce s-au reuşit frumoase realizări la noj şi in începutul celui de-al 16-lea an care Motorul a mers ca ceasul, iar cum i s-a oferit prileiul, vrea să-l te bună copii: „Comoara cea mai micianul din Askonia — cinema­
scurs de la înfiinţarea teatrului am alte teatre din provincie şi clnar din vrem să însemne anul unei r.oi ti­ \curn după ce am executat cu împărtăşească şi altora. „Am iu­ de preţ"; 22.20 Muzică de dans; tograful „23 A u g u s t C A L A N :
montat 55 de spectacole cu piese Capitală. In cci 15 ani, in statele nereii a teatrului nostru. O facem ei primele însămînlâri de grîu, bit şi iubesc loarle mult spor­ RPOGRAMUL II: 10.10 Emisiu­ Pe urmele bandei — cinematogra­
ne dc cînlcce sovietice,- 11,00 Mu­
originale, între care 43 ale autori­ teatrului nostru şi-au înscris numele cu hotă ţî re a de a dărui şi de aci pe o suprafaţă de 73 hectare, i-a zică de estradă interpretată la vi­ ful „ l.C.SH.
lor contemporani. Din numărul to­ 141 actori. Tuturor Ic adresăm cu oca­ înainte toată puterea noastră de sosit sorocul si a trebuit să-l tul. Cu ‘ ani în urmă jucam în oară ; 12.05 Melodii de toamnii —
tal de 6pectacoic 2 009 au fost rea­ zia sărbătorii Diuîţumirile noastre schimb. Esle vorba numai de special fotbal şi handbal. Un pă­ muzică uşoară romlnească; 13.37
lizate numai cu Piesele romineşti si pentru realizările la care au contri­ muncă cauzei pe care o slujim: artă motor pentru că indicativul J. cătos de accident m-a trecut Sulte de potpuriuri interpretate de rB ti U t h i
ele au fost vizionate de 615.223 spec­ buit si-i asigurăm de prciuirca noa­ pentru popor, pentru înfrumuseţarea insă pe tuşă. Cu toate aces­ fanfară ; 14.05 Clnlfl Corina Bar-
tatori. stră caldă. vieţii sale, pentru progres, pentru 73 a rămas acelaşi. Dar nu-i buicscu $i Ion Stoiun ; 14.35 Me­ meteo vataq,ic
Aceste date dovedesc respectul faţă Caracterul social al teatrului a ri­ pace şi bunăstare. nici un bai, că şi acest motor tea merg şi acum la manifes­ lodii vleneze; 15.00 Cînlece $1 jo­
de creaţia majoră a trecutului si mă ascultă şi se supune docil tări sportive dar... ca spectator. curi populare; 17.00 Solişti sl or­ PENTRU 24 ORE
cinstirea acordată operelor contem­ tuturor comenzilor şi voinţei E şi acesta un mod plăcut de chestre de muzică populară din Vremea se menline răcoroasă,
porane inspirate si plămădite din su­ diferite regiuni ale lărll ; 19.00 cu cerul puţin noros ziua. Vînt
flul revoluţionar al poporului stăpîn Fier vechi p en tru oţelârii m elc.. a-ţi petrece timpul liber, iar Pagini de mare popula rit a le din moderat din sectorul nord-vest.
pe soarta sa, făuritori de viată nouă. Despre pămînt şl tractoare ar despre acest mod se pot spu­ muzica uşoară ; 19,40 Muzică popu­ Temperatura va fi Cuprinsă ziua
şi totodată, precizează linia progra­ Colectivul 1 E.M Hunedoara, sec­ $il Neda Gheorghe, Dumitrescu Vlr- fi în stare să-ţi vorbească ore ne multe lucruri. Numai că ..". lară din ţări soci al Î9 le ; 20.00 Arii Intre 16 şi 20 grade, Iar noaptea
matică a 'repertoriului teatrului mi­ ţia Poiana Ruscă Teliuc, sc preo­ gil. Ginscâ Aurel si alţii Am înţeles. Tractoristul Du­ şi duete dc dragoste din operete ; Intre 2 şi 8 grade. Local mai co-
nerilor, linia cc corespunde telurilor cupă intens de colectarea si preda­ Pină la slîrşllul anului colectivul şi chiar zile in şir. Am vrut 23,05 Muzica dc dans. borlto. Dimineaţa ceată.
si necesităţilor estetice si ideoiogi- rea către l.C.M. a deşeurilor metali­ secţiei Poiana Ruscă şl-a propus să să aflăm însă care îi sînt pre­ mitru Dogaru se grăbea să PENTRU URMĂTOARELE
ce ale masei de spectatori pentru ce. Pînă in prezent el a colectat şl predea I.C.M.-ulul încă 30.000 kg. ocupările tractoristului în tim­ facă iar confruntarea cu ogo­ C inem a 3 ZILE
care a fost creat. predat 78 000 kg. fier vechi. fier vechi. pul liber. Şi, a început să facă rul.
Un obiectiv permanent ce a fost 14 OCTOMBRIE 1963 Vreme relativ frumoasă eu tem­
mereu in atenţia colectivului nostru La acţiunea de colectare a fie­ V. HALALAE o adevărată reconstituire a ce- I. MANEA DEVA: C ainalXV IIl-lcu — cinc- peratura staţionară.
l-a constituit lupta pentru calitate. rului vechi s-au evidenţiat tovată- corespondent iW i V A N V M 1V .V .S % V .W .% W A W .V V .V .V .V .V V .V .W .*
F I L M E L E S Ă P T Ă M I N I I

M-am săturat de căsnicie Ultimul tren din Gun Hill
Cain al XVIII-lea Ultima bătălie
Filmul cu titlul de mai sus este o producţie a studiou­ Producţie a studiourilor americane, filmul prezintă con­
Este o producţie a studioului „ Lenlilm", realizat în ge­ Producţie <i studiourilor poloneze, filmul „Ultima bătă­ rilor din R P. Ungară. Acţiunea surprinde conflictul dintre fruntarea dintre un so( care vrea să răzbune asasinarea
nul unui basm împletit cu elemente de actualitate. Fil- lie" ne vorbeşte despre eroismul soldaţilor din armata po­ doi tineri care. deşi căsătoriţi de scurtă vreme, nu se în­ soţiei sale si un tată care luntă nenfru a-si salva fiul des­
loneză care au luptat cu sacrificiul vieţii penfru elibera- ţeleg în familie Neînţelegerile sînt provocate atît de ti­
niul parodiează uneltirile aţâţătorilor la război, simbolizaţi nereţea cît si de lipsa lor de experienţă, de liosa unti coperit ca autorul oimei. Malt. solul -femeii asasinate,
prin regele Cain al XVIII-lea $i miniştrii săi. încercările rea patriei lor de sub jugul hillerist. Situaţia specială în locuinţe, d l şi intenţiile si dorinţele lor cu totul diferite. vrea cu orice preţ ca vinovatul să lie judecat, iar Craig, pu­
lor criminale se întorc împotriva lor înşişi, iar uriaşa forţă care sint puşi soldaţii si comandanţii lor dezvăluie carac­ Pe linia acestor neînţelegeri, ei sînt doar la un pas de ternic datorită averii ce-/ făcea temut în tot oraşul, re­
luată de popor în mîinile sale. va aduce oamenilor bel­ tere. generează conflicte care vor li rezolvate în favoarea despărţire, dar devin conştienţi de obligaţiile oe care le
şug Şi fericite. patriotismului înflăcărat, simţului răspunderii şi disciplinei. incumbă câs.lfona. curge la toate mijloacele pentru a-şi salva fiul.