Page 48 - 1963-10
P. 48
F&gTI Nr. 273Î
Dramaî tociaRimalm'
ULTlME.Lt $ T IR I HOtTlM ELI l$TICl * OOlMELI ŞTIRI
©
La Conakry —
capitala Republi
ci] Guineea, — se
construieşte un ma
O Dezbaterile generale au luat sfîrşit Ceremonia instalării dr. Arturo lilia in funcţia re complex spor-
N Săptămîna viitoare se va frece liv. Principalul com
acestui
al
plex
U de preşedinte al Republicii Argentina
la discutarea pe problem e stadion va avea
BUENOS AJUES 12 - De la trl- te pe plao economic şi social pentru 25.000 locuri.
NEW YORK 12 (Agerpres). — piat, subliniind In special lupta unor inisul Special Agerprcs, C. Alcxan- a se pune capăt haosului economic din IN FOTO: Po
Vineri âu luat sfîrşit in Adunarea târî din această regiune pentru cîş- droaic : ţară El şi-a reafirmat intenţia dc a şantierul de con
La 12 octombrie. Ia Buenos Aires
Generală O.N U. dezbaterile generale, tîgarea independenţi. El a cerut, de a avut luc ceremonia instalării dr. anula contractele încheiate de guver strucţie al com
ia care in actuala sesiune ou fost in* asemenea, aplicarea, unor sancţiuni Arturo lilia în funcţia de preşedinte nul Frondizi cu companiile petroliere plexului sportiv din
sr.n.şi l'S de delegaţi. La ultima şe Împotriva Portugaliei şi Republicii bl Republicii Argentina. Cu acest îord-americane. Pe plan politic. Ar- Conakry.
turo lilia a anunţat reîntoarcerea ţării
dinţă consacrată dezbaterilor gene Sud-Africane. dacă guvernele aces prilej, preşedintele provizoriu al A r la un regim civil.
rale primul a luat cnvinlul reprezen tor ţări nu vor renunţa la politica gentinei, Jose Marin Guido, a trans Referiudu-se la relaţiile internaţio
tantul Mexicului, Padilla Nervo. A- mis puterile sale prezidenţiale noului nale ale ţării sale. preşedintele A r
cesta s-a pronunţai in favoarea trans lor de discriminare rasială. şef al statului, după caic Arturo gentinei a subliniat „ataşamentul faţă
formării Americii Latine Snlr-o zonă A mai luat cuvînlul reprezentanta Dlia n depus jurămintul. Concomitent de Organizaţia Statelor Americane1'. 0
lipsită de arme atomice şi a subliniat Indiei, Vijiya Lakshmi Pandit. şi-au luat în primire sarcinile 22 de El a declarat că guvernul său va
că Tratatul de la Moscova cu privire Dppă încheierea dezbaterilor gene guvernatori, l'J2 deputaţi şi 46 sena căuta sa obţină integrarea Ia teritoriul
tori ai Congresului Naţional, precum
la interzicerea experienţelor nuclea rale. Adunarea Generală va trece şi deputaţii adunărilor provinciale. In naţional a insulelor Falkland, care
re trebuie continuat şi extins prin săplflmina viitoare la discutarea pe felul acesta, in Argentina a luat sfîr sînt ocupate în prezent dc Marea Bri
tanic.
noi acorduri internaţionale. In le probleme. Luni urmează să fie dis şit regimul de tranziţie, instaurat în La ceremonia instalării noului pre-
gătură cu aceasta cl a subliniat că cutată si votată rezoluţia aprobată ţară iu urmă cu 18 luni ca urmare a şedite al Argentinei au participat un Tratativele de la Paris cu privire la crearea
este utilă continuarea şi extinderea cu o majoritate covîrşiloare de vo destituirii fostului preşedinte. Arturo marc număr de invitaţi dc onoare,
lucrărilor conlerin|ei celor 18 state turi în Comitetul de Inlelă prin care Frundi/.i, dc către forţele armate. precum şi delegaţii oficiale din 70 de forfelor nucleare multilaterale ale N.Â.T.O.
pentru dezarmare do la Geneva. 6C cerc Marii Britanii să acorde in Jn primul său mesaj adresat naţiu ţări. Delegaţia R P. Romi ne este con
A vorbit apoi reprezentantul Ira dependenţa Rliodesici de snd alunei nii, noul preşedinte a) Argentinei a dusa de Corneliu Măncscu, ministrj PARIS 12 (Agorj)rcvs). — octombrie, la Washington, a6pcclclc acofit plan". „Tribune" arată că înfăp
kului. Talii) Hussein Şnbib, care 6-a cliul în această ţară se va constitui anunţat adoptarea unor măsuri urgen al afacerilor externe. La cartierul general al N.A.T.O. militare ale înfăptuirii acestui proiect. tuirea planului ar „constitui o piedi
referit la silualia din Orientul Apro un guvern cu adevărat reprezentativ, din Paris continuă tratativele cu pri Rc(crindu-sc la comunicatul pu că pc calea spre noi acorduri In care,
vire la crearea forţelor nucleare blicat la Paris, agenţia France Pressc judecind după declaraţiile 6ale, pre
multilaterale ale N.A.T.O. La convor menţionează că paragraful In care se şedintele John Kcnucdy îşi pune mart
Componenţa misiunii O.N.U. care va Situaţia din Algeria biri participă reprezentanţi ai S.U.A., arată că propunerea privitoare la speranţe".
Turciei. R. F. Germane, Italiei. Bel crearea forţelor nucleare inullilale- In continuare ziarul scrie că „din
ancheta situaţia din Vietnamul de sud ALGER 12 (Agerprcs). Ben Bolta. El s-a ocupai de problema giei, Greciei şi Marii Britanii — nu rolo revine propriu-zis guvernelor punct rle vedere strategic, forţele nu
Ţoale oraşele şi centrele Impor- acţiunilor antiguvernamentale ale mai 7 din cele 15- ţări membre ale ţărilor interesate „a fost cerul fără cleare multilaterale sint inutile, pe
NEW YORK 12 (Agcrpro/,). — prczonLanlul Afganistanului, Abdul lanfe din provincia Kabiiia au fost alianţei atlantice. In cercurile poli îndoială dc Marca Britanic şi Bel plan politic lint periculoase, din
Preşedintele actualei sesiuni a A- Rahman Pazlnvuk. ocupate dc unităţile armatei populare elementelor dizidente şi de problema tice occidentale se remarcă lipsa dc gia care participă Ia tratativele dc punct dc vedere financiar sint costi
dunărij Generale a ON.U„ Carlos Preşedintele Adunării Generale a naţionale ale Algeriei. Un comunicat relaţiilor alqero-marocane care au la convorbiri a reprezentanţilor Fran la Paris. Iară să .sc fi angajat în pre sitoare, ele creează piedici In regle
Soia-Rodriguez, a anunţat vineri sea făcui cunoscut că misiunea va pleca a| Ministerului Apărării Naţionale a! cunoscut o înrăutăţire considerabilă ţei şi ci altor ţări membre «le alabil asupra participării lor ld cre mentarea problemelor europene... nu
ră componenţa misiunii ONU. care toarte curind in Vietnamul de sud şi Algeriei anunţă că simbătă unităţile in ullima vreme. Preşedintele şi-a ex N.A.T.O., care, după cum se ştie, area acestor forţe". satisfac nici o necesitate si nu rezol
ve ancheta situaţia din Vietnamul de îşi vu prezenta Adunării Generale armatei algeriene au ocupat iară a primat speranţa că o dală cu pre dinlr-un inoliv sau altul. 6e opun Comonlinrl planul de creare a for vă nici o problemă. Planul de creare
sud după marile demonstraţii ale bu- raportul asupra constatărilor făcute inlîmpina rezistenţă localitatea Mi- proiectului american de creare a a- ţelor nucleare multilaterale a!e a forţelor nucleare multilaterale tre
diştilor şi studenţilor. Misiunea este în această iară cit mat repede po chrlct din munţii Kabiliei. principa luarea controlului întregii provincii cestor torţe. N.A.T.O. în Europa, săplăminalul la buie abandonat pentru totdeauna",
alcătuită din reprezentanţi ai Afga sibil. Adunarea Generală va relua lul punct de sprijin şi sediul co Kabiiia de călre unilăţile armalei Vineri după-amiază a fost dat pu burist „Tribune" cere Statelor Unite scrie in încheiere săplăminalul „Tri
nistanului-, Braziliei, Ceylonului. Costa dezbaterea problemei violării dreptu mandamentului elementelor dizidente. populare naţionale s-a pus capăt In blicităţii un comunicat oficial privi ale Americii „să abandoneze treptat bune'*.
Ricfii, Dahomcyului, Marocului şi rilor omului iu Vietnamul de sud SirnhăU seara a avut loc la Alger linii generale acţiunilor antiguverna tor la prima şedinţă a grupului de
Nepalului. Ea eslc condusă de rc- după ce va primi raportul misiunii. o conierinţâ de presă a preşedintelui lucru însărcinat *ă studie/e toate as
mentale ale elementelor scizioniste
pectele proiectului american de crea
grupate în jurul aşa-numitulul „Front re a forţelor nucleare multilaterale fo’ew York Tim es despre
Conferinţa partidului conservator a| forţelor socialiste". El a arătat că ale N.A.T.O. In comunicat f-e arată
liderii acestei grupări vor fi arestaţi. că grupul dc lucru vn studia moda s (oRcitia. econom ică, dinu Ita lia
din Anglia a luat sfîrşit Referindu-se la relaţiile algero-ma- lităţile constituirii forţelor nucleare
multilaterale, urmind ca hotărîrea a-
rocane, preşedintele Den Bella a che ROMA 12 (Agerpres). — economici consideră sporirea produc
supra creării propriu-7.isc a lor să
LONDRA 12 (Agerpres). te r, comentiud închiderea aces „Alegerea este cil se poate de com mat pe conducătorii Marocului să revină guvernelor ţărilor inlere.satp. Sub titlul „Silualia economică a Hn- ţiei in Italia „drept rezultatul unei
Cea de a 82-a conferinţă anuală a teia. To|i candidaţii posibili, arată plicată, relevă „limes", cu cit con manifeste calm. „Problemele noastre liei îngrijorează pc experţi", cores spirdic inllaţioniste care, la un mo
partidului conservator, ţinută ia agenţia, au lua! cuvintu) In faţa dele servatorii sc tem că vor pierde ale In cadrul şedinţei de vineri s-a pondentul din Roma al ziarului „New ment dat, ameninţă să scape de sub
Biackpool, a luat sllrşit printi-un mi gaţilor. incercîml să-şi creeze o plol- gerile. De aceea ei încearcă să sta nu pot fi rezolvate de.clt prin trata holărlt crearea unui subgrup militar
ting al celor 4.000 rle delegaţi. La mi formă care sa le asigure alegerea bilească tine este persoana capabilă tive", a spus e!. „Este periculos de care va studia, ţncepînd dc la IF. York Times" subliniază că experţii control şi să transforme miracolul
ting a fost citit un mesaj ui primu ca lideri. In legătură cu aceasta, ofi In mai mare măsură să recîştigc vo italian Lntr-un dezastru".
lui ministru. Macinillan, care se află ciosul „limes" se plinge că „dato turile pierdute". a lăsa să sie creadă că ele ar putea Importurile au crescut într-o măsuri
in spital, unde a suferii o operaţie, rită convorbirilor dc culise, zvonuri Agenţia Reuter arată că pe mă Ii reglementate prin alte mijloace de Republica Dominicană
si care a anunţat anterior că va fi lor şi întrunirilor reslrinsc, conferin sură ce conferiri») se apropia de ci! prin tratative frăţeşti". covîrşitoarc în timp ce exporturile au
nevoie să se retragă din funcţia de ţa a semănat mat mult cu un con slfrşil, mulli delegaţi au venit cu o Puternice demonstraţii de protest sporit doar într-o măsură moderată.
conducător al partidului Inainle de gres american pentru desemnarea u- soluţie dc compromis în vederea apla In felul acesta, deficitul halanţei co
viitoarele alegeri. nuî candidat la preşedinţie", Ziarul nării divergenţelor, propunînd ca merciale s-a ridicat la 1 184 000 000
Cuvlnlarea de încheiere a fost ro relevă existenţa unor divergente în succesor al lui Macinillan pe mini împotriva loviturii de stat militare
stită de R. Builcr, locţiitorul primului sinul partidului, membrii cabinetului strul de externe, lordul Home, ale CONFLICT COMERCIAL dolari în primele şase luni ale acestui
ministru. El a tăcui elogiul persona suslinînd un candidat — R Rutier, cărui şanse par In momentul de faţă INTRE S.U.A. ŞI COREEA SANTO DOMINCO 12 (Agerpreşţ. In localitatea San Pedro dc Maco- an
lităţii lui Macmillan şi guvernării con fracţiunea parlamentară susţinind un apreciabile. Potrivit agenţiei United Press In ris, la est de capitala ţării, menţio Iu anul acesta s-a manifestat şi o
servatoare sub conducerea acestuia altul — pe ministrul finanţelor, Mnnrl- Problema .succesiunii nu va putea fi DE SUD ternational, l« 11 orlomhrle In Sonlo nează agenţia Associated Press, un
şi a declarat că şi in viitor partidul Iing. iar organizaţiile locale de partid insă rezolvată înaintea restabilirii Domingo a avut loc o putnrnică de- foarte pronunţată fugă a capitaluri
intenţionează să ducă polilica promo pe un al treilea — lordul Ilailsham, primului ministru, al cărui cuvint va WASHINGTON 12 (Agerpres). - rnonşlroţlc dc protest fmpolriva lovi mare număr de membri al fostului lor in străinătate. In primele şapte
vată de Macmillan. După ce a răs ministru pentru problemele ştiinţifice. fi liotărîlor. Agenţiile americane de prc*â reh- turii de stat militare care a înlătu Parlament, dizolvat de junta militară,
puns unor acuzaţii ale partidului la teziă despre izbucnirea urmi conf-:ct rat Ia 25 septembrie pe preşedintele s-au întrunit intr-un congres protes- luni a’.c acestui an. capitaluri tn va
burist în ce priveşte problemele de comercial între Statele Unite şi Corcea Junn Bosch. -Politia juntei militare a tind împotriva actualului regim mi loare de peste 1 000.000.000 dolari au
politică internă, Bulîer s a ocupat dc După catastrofa din nordul Italiei de rud. Conflictul a fost provocat de părăsii Italia. ,
politica externă, subliniind că un vii zchiziţionarea în secret dc către gu deschis torul împotriva demonstran litar.
tor guvern conservator va continua vernul sud-corecan a unei importante ţilor. rănind nouă persoane. Agenţia
eă depună eforturi „în vederea men ROMA 12 (Agerprcs). — a invitat, într-un aviz public, popu cantităţi dc produse alimentare «Im menţionează că demonstraţii asemă t o n t i i u i m o i u t u i u u u u s r t m t m w
ţinerii actualului ritm al tratative )n regiunea dezastrului provocat de laţia să evacueze o parte a comunei Canada şi Australia. In S U A , araiă nătoare au avut loc şi in alte locali
lor" Est-Vesl. FI a declarai că există revărsarea apei din lacul dc acumulare datorită alunecărilor de teren**. Inter agenţia United Press International, s-a tăţi din Republica Dominicană, intre 5 2
spera/Uc de „noi paşi înainte" care al barajului de pe fluviul Piave con pelarea cere guvernului să arate ce manifestat o adîncă nemulţumire fa»a care oraşele Santiago şi La Vpga. la t CENTRUL ŞCOLAR FORESTIER \
vor putea fi realizaţi „fie prin trata tinuă operaţiunile de .salvare. Potrivit măsuri au luat autorităţile ca urmare dc faptul că Coreea de sud, a cărei nord de Santo Domingo. Aici poliţia
tive speciale, cum a fost cazul cu Tra relatărilor agenţiei United Press In a acestor avertismente clare. Docu economie sc sprijină în marc măsura a deschis, de asemenea, fonii împo
tatul de interzicere a experienţelor ternational, a apărut un pericol tul mentul întreabă, dc asemenea, „care pe ajutorul american, a ales pieţe străi
nucleare, fie prin intermediul unei inai accentuat dc declanşare a unei este părerea guvernului cu privire la ne şi nu piaţa americană pentru a triva demonslranţilor şl a ultlîzal
conferinţe la nivel înalt1'. Rutier a epidemii. 'Foaie drumurile dc acces spre răspundrrile directe şi indirecte care 'ia bombe lacrimogene pentru a-1 Îm et TIMIŞOARA
menţionat totodată că guvernul con regiunea sinistrată au fost închise. apărut ca urmare a imensei tragedii achiziţiona produsele respective. prăştia.
servator intenţionează să-şi menţină şî „re măsuri a 2<loptat guvernul şi flf
factorul nuclear de descurajare oină Agenţia Reuter relatează că „dezas intenţionează să adopte ulterior pen I
ia realizarea unui „ocord atotcuprin trul de pe fluviul Piave ameninţă să tru a ajuta pc supravieţuitori". Acţiuni de solidaritate cu greva * I
provoace un scanda) de proporţii in
zător de dezarmare". Italia, unde situaţia politică este si ir
Problema alegerii succesorului lui Totodată, interpelarea cere guvernu docherilor pe fluviul St. Lawrence A N U N Ţ A ■
Macmillan în tuncţia de lider al aşa nesigură*". Se ciede că supravie lui să precizeze „ce cercetări au fost ■
ţuitorii dezastrului vor da în judecata
partidului şi implicit de prim-mini- ordonate pentru a verifica securităţii 1
6tru, In cazul unei victorii consorva- compania care a construit harajuţ fără totală şi stabilirea terenurilor din OTTAWA 12 (Agerpres). — te cu greviştii de pe St. Lawrenre. 51 I £
toere la viitoarele alegeri [care nu a lna măsurile necesare dc securitate Agenţia Unilcd Press International Tratativele dintre reprezentanţii 2 ţinerea unei noi sesiuni de examene de adm i- 3
trebuie să aibă loc mai tirzin de penlru populaţia din localităţile situa amonte dc bazinul de acumulare înain Informează despre numeroase acţiuni docherilor din cele trei porturi de pe
te în aval de baraj. te ca autorităţile centrale ale Minis
toamna vîiloare), si-a pus amprenta de solidaritate cu greva docherilor fluviul St. Lawrence şi patroni nu au | fere Ia şcoala tehnică, specialitatea silvicultură |
Slmhâtă, grupul parlamentar comu terului Lucrărilor Publice să fi: autj- din cofe Irei porturi dc pe fluviul
so asupra desfăşurării întregii nist a depus în Camera Deputaţilor o dus piuă in prezent la nici un re \ şi exploatare între 16—19 octom brie 1963.
conferinţe, transmite agenţia Rcu- interpelare cu privire la catastrofa dc rzat construcţia barajului". Si. Lawrence. care au incelal lucrul zultat, din cauză că patronii se opun
pe fluviul Piave Interpelarea este sem de mai bine de o săptămină in spri satisfacerii revendicărilor greviştilor. « Se primesc abso'venji ai şcolii medii, cu sau
nată de 30 de parlamentari. S-a cerul jinul revendirărilor cu privire la mă Venind in ajutorul patronilor, au-
NOI CREDITE PENTRU aplicarea unei proceduri dc urgen.â IN VENEZUELA CONTINUA rirea salariilor. După cum se ştie, fn lorităţilc canadiene au luat uncie mă r fără examen de m aturitate, avînd vîrsfa între
FINANŢAREA FORŢELOR O.N.U în vederea examinării acestei interpe CAMPANIA DE REPRESIUNI porturile Montreol, Trois Rivieres şi suri, in speranţa râ prin Intimidare J 17— 30 ani, r e c o m a n d a ţ i de o întreprindere jj
lări. Ouebec, ţn urma grevei docherilor sc
DIN CONGO ANTIDEMOCRATICE află ancorate nave ce nu pol li dos- vor puica stăvili grevele. Agenţia
Interpelarea subliniază eă „dc mm 2 feresiieră. *
multe zile, tehnicienii şi populaţia din CARACAS 12 (Agerprcs). — cârralo. Aulorilâţite canadiene au ho- France Pressc anunţă că in seara zi m
NEW YORK 12 (Agerprcs). — legiunea respectivă se aflau în stare Jn Venezuela continuă campania de lăril sâ deplaseze aceste nave spre lei rle II octombrie, Camera reprezen-
Comitelui pentru problemele buge de alarmă. Cu o oră înainte de de leprosiuni antidemocratice. Agenţia portul Ilalifax dc la Oceanul Pacillc. fanţilor din Canada a votat, la cea Inform aţii se primesc la secretariatul şcolii, ?
tare al Adunării Generale O.N.U. a zastru a fost cerută şi efectuată blo Associated Press anunţă arestarea lui de-a doua citire, o lege prevâzind in
aprobat vineri o rezoluţie prin care carea traficului rutier în această zonă Guillciino Garda Ponce, membru al Agenţia anunţă că Jack Campbell, I telefon 7.9—47.
se acordă noi credite in valoare de fără să se fi avertizat autorităţile Io- Camerei Deputaţilor din partea Parti conducător «1 sindicatului docheri stituirea controlului guvernului asu I £
13200.000 dolari pentru finanţarea foi rate pentru a proceda la evacuarea dului Comunist din Venezuela. Guillcr- lor din Hatifax, o declarat râ cei 5.000 pra sindicalelor maritime din zona
ţelor O.N.U. din Congo. Această ho- populaţiei ameninţate. Cu mai puţin de ino Garcia Ponce, şi alţi 22 deputati Marilor Lacuri. Aceeaşi agenţie men
tărlre înseamnă că trupele O.N.U. vor c oră înainte dc cataslrulă, familiile dnt acuzaţi pentru activitatea palr.o- de docheri ai acestui sindicat nu vor ţionează că şeful opoziţiei, Dlefenba- i o • a m t v <
continua să rămînă în Congo pină la caic locuiau sub baraj şi salariaţii fa t.’câ dcsfâşuială în fruntea Frontului descărca navele. In consecinţă, men w v .v • C • • « O B l * a • • H % •"
30 iunie J9GL In favoarea rezoluţiei dc eliberare naţională. ker, a declarat că partidul conserva
bricii dc hîrlie situate in apropiere ţionează agenţia, nava „Empress"
au votai 68 dc delegaţii. 11 state — au fost avertizat! să nu fie îngrijora*! După cum se ştie, şase deputaţi, sub pavilion canadian, a cărei sosi tor „aprobă fără rezerve" acţiunea
printre care Uniunea Sovietică şi ţă printre care şi Gustavo Machado, se guvernului liberal •: ŞCOALA TEHNICĂ FINANCIARĂ CLUJ ?
Jacă o mîcă cantitate dc apă se va re re în porlul Ilalifax este aşteptată
rile socialiste — au voiai împotrivă, cretar naţional al Partidului Comuirsl
vărsa uşor peste haraj Două zile inain din Venezuela, au fost arestaţi la 30 duminică, va zămine nodcscărcată,
iar 18 6tate s-au abţinut. 14 delegaţii Două explozii nucleare I - “ “ !
nu au participai la vot. le (le tragedie, primarul din Erlo Casso septembrie a.c. ca urmare a acţiunilor de solidarita
RIO DL 1 AX EI HO- — După cum rezolvate unele sarcini importante ca în revistă a situaţiei internaţionale şi tonsă a văii Rio Santa (Peru), for- subterane la poligonul ii A N U N Ţ Ă : i;
transmite agenţia Pronia Latina blo lichidarea rămăşiţelor feudalismul,n a problemelor legate dc apărare. mîud un baraj înalt de 40 metri. Ru experim ental din Nevada
cul partidelor guvernamentale dm şi imperialismului SAlJSBURY, — La 11 oclombtie ralul împiedică scurgerea apelor si ii ii
Brazilia ou propus Camerei Depula‘ XLW YORK. — După cum ham- in fa(a clădirii înaltului comisar bri ameninţă instalaţiile hidroelectrice de WASHINGTON 12 (Agerpres). - un nou examen de admitere ţi
iilor înfiinţarea unei Comis i parla milc agenţia France Pressc, delega tanic din SuHsbury a avat loc o dj- la Palo. Avalanşa a fost provocată di Agenţia Associated Press transmite :
mentare care să cerceteze răspunde ţia Republicii Chile la O.X.U. a ce mnnslralie dc protest împotriva in eroziunea solului. Experţii considera „Comisia pentru energia atomică a
S.U.A. a anunţat că vineri 11 octom
rea. guvernatorului Cm Ins Lacerda in rul sîmbălă înscrierea pc ordinea de tenţiei guvernului englez de a trans că masa de roci care s-a fnăbuşit ar brie au avut loc două explozii nucle j: pe data de 14 oct. 1963, $
mişcările subversive din (ară. I)up,î zi a Adunării Generale a O.X.U. a fera actualului guvern al Rliodesici de reprezenta 96.000 metri cubi.
cum se ştie, guvernatorul reacţionar UAR$OUlA — In noaptea sp-c are subterane la poligonul experimen / ••
a! stalului Guannbara, Laccrda, a 12 octombrie, asupra litoralului dc tal din Nevada — una dinlic cic \u
felul ele mijloace să provoace Sa u rie legătură cu dezvoltarea unur arme
încercat în ultima vreme prin lot vest al Poloniei s-a abătut un ura orele 8 dimlrtea
o
criză politică in (ară. gan. Uînlul, care a bătut cu 70 de nucleare şi cealaltă în scopuri paşnice.
kilometri pe oră, a provocat distra
Ambele explozii au fost dc putere
CIUDAI) DE MEX1CO. - La 12 geri considerabile. In Marea Baltică, redusă, ceea ce înseamnă că au avut
octombrie au sosit la Ciudad dc Mc- punctului intitulat: „Măsuri nece snd suveranitatea fi controlul forfe furtuna a fost de gradul 10. Xume- c forţă explozivă dc mai puţin de
xico cosmonauţii sovietici luri Gu- sare a fi luate ca urmare a uraga tar armate federale. Dcmonstran'ii roasc nave nu au pulul ieşi in larg, 20 000 tone dc trinitrotolucn. j: SE PRIMESC BĂIEŢI Şl FETE, ÎNTRE 17—25 ANI, £
gorin şi Valentina 7ercşkovu, care vor nului care a binfuit asupra terito purtau pancarte pc care scria ,.Tri iar cele care se aflau la pescuit, în
participa la lucrările celei de-a 56 t> riilor Republicii Haiti, Cubei şi 7rî- miteţi puflilc înapoi in Anglia !, „Ce apropiere dc portul sovietic Kluipcda, Experienţa în scopuri militare a •i CU Şl FĂRĂ EXAMEN DE MATURITATE.
conferinţă generală a Federaţiei in nidnd-T obago"4, rem libertate !". au fost nevoile sa acosteze neintirziat fost cea de-a 13-a anunţată la poli
ternaţionale rle aviatic. KUALA LUMPUR. — Agenţiile de KUALA LUMPUR. — Greva do in porturile sovietice. gonul experimental din Nevada aiul
COLOMBO. — Intr-o prelegere in presă relatează că peste 150 de par cherilor din portul malaycz Swelleu- JOHAXXLSBURG. - După cu.n acesta, şi cea de-a şasea dc la semm-
titulată „Unele probleme ale unităţii lamentari din ţările membre ale Cj - ham, declarată in urmă cu zece zile. relatează ziarul sud-african „Star' jea Tratatului anglo-amcricano-sovi-
for(rlor dc stingă", prezentată la Co mmnnzocallhnlui urmează să se în continuă. O încărcătură de 15.000 to'ic oficiile poştale, telegrafice şi tele etic pentru interzicerea tuturor expe Şcoala are căm in şi cantină,
lombo, secretarul general al PC dm trunească Ift sfîrfilul acestei luni i-j dc cherestea, precum }i alte mărfuri fonice din Uganda şi 7 unganica n,t rienţelor nucleare cu excepţia celor *w
Ceylon, P. Keineman, u subliniat cu continuă să rămină ncdcscărcatc. Ac subterane.
formarea Frontului unii dc slinga dm Kuala Lampa) pentru a pregăti cea tivitatea fabricilur de cherestea este, var mai primi scrisori şi telegrame în preziua
dc-a 9-a conferinţă n parlamentari de asemenea, afectată din cauza ma şi vor refuza să efectueze convorbi Cealaltă explozie face parte d:n :• î n s c r i e r i l e se fac pînă
Ceylon a schimbat considerabil situa-
lor din tarile Commnuwcalthului. rilor stocuri. ri telefonice cu Republica Sud-Af)i- programul comisiei pentru folosirea
(ia politică din fără m favoarea for :: , . ::
Participanţii la conferinfă, ale că LIMA. — Agenţia France Pressc canu, în semn de protest împotriva paşnică a explozivelor nucleare, şi este •: examenului.
ţelor progresiste. In acelaşi timp, a rei lucrări se vor desfăşura între 4 relatează că o uriaşă avalanfă de politicii rasiale a guvernului Uer- cea dc-a cincca experienţă in acest
subliniat P. Keineman, urmează să ■ie ji 9 noiembrie, vor face o trecere roci s-a prăbuşit in regiunea mun- woerd. •: ::
scop. V .V , .V a V .W . V .V . W . V . V . W . W . W . V . V W V .
40.065
Redaclia el admwisUa|ia 2iaiulul «Ir, 0 Majlla nr. 9, teleloo 1588, 12 /5, 1585, 20 /8. Taxa plătită In numeral conlorm aprobării Dlrea|iel Senara Ie P.T.T.R. or. 263.328 din 8 noiembrie 1949. — Tip.irul, Întreprinderea Poligrafica Hunerloara-Devu.