Page 49 - 1963-10
P. 49
PROLETARI DIN TOATE ŢĂRILE UNIŢT VA !
ui social ionului
Ml
1
Anul XV. Nr. 2736 MARŢI IS OCTOMBRIE 1963 | 4 pagini, 20 bani
Hotărîrea noastră: cocs mai mult, După nouă
luni
de calitate superioară de întrecere
In luna Ianuarie a acestui an co ta, iar reglarea regimului lermo-hl- constă In folosirea deplină a capaol- La sfirşilul celor trei trimestre de
lectivul secţiei cocsificare, de la u- draulic al cuptoarelor e. uşurat. Apoi, tătii maşinilor, eliminarea timpilor aolivilate din anul acesta, colectivul
7.lua noastră a rămas în urmă fată de la bateria nr. 4 s-a lerminal insta- neproductivi. Organizaţia de partid a întreprinderii regionale de transpor
sarcinile de plan cu 9.768 tone cocs •aiia dc încălzire a cuptoarelor cu îndrumat mai mult organizaţiile de turi auto Hunedoara-Deva s-a pre
ntRiiiluigic. Una din cauzele răminerii gaz de coos. înainte la această bate tnasă, ajiitîndu-le să ducă in rîndu- zentat cu un bogat bilanţ de realizări.
lu urmă o constituie condicile grele rie încălzirea cuptoarelor se făcea rîle muncitorilor o susţinută muncă La to|i indicii de plan s-au Înregis Colectiviştii din comuna Băcăinll, raionul Orăştie, acordă o marc Importanţă achitării la timp a obliga
din timpul iernii. Nereali^area sarci xu gaz de furnal. Or, deşi ou 6-a de mobilizare penlru recuperarea râ- trai imporlanle depăşiri, Aceasta a ţiilor contractuale şi a muncilor S. M. T.
nilor de plan se daloreşlc insă şi Inlimplat pînă acum niciodală, ne pu mînerii in urmă. Comuniştii secliei fost posibil in primul rind datorită IN FOTOGRAFIE: un nou transport osie pregătit pentru a lua calea bazei de recepţie din Orăştie.
slabei preocupări din parfea conduce team asu.pta la întreruperea gazului cocsificare de la Uzina cocso-chimi* îmbunătăţirii indicilor tehnico-econo-
rii secţiei penlru efectuarea in 1962 do lurnal,- deci la o avarie destul că a C S. Hunedoara au transfor
h pregătirilor de iarnă. La maşinile do mare. încălzirea cuptoarelor cu mat gazeta de perele intr-o adevăra mici, Cele mai frumoase realizări 6-au
de sarja-re, de pildă, s-au făcut prea rjjz de cocs, pe lingă faptul că a- tă tribună a experienţei Înaintate. oblinut la indicatorul „tone kilome îrc T O I U L L U C R Ă R I L O R A G R IC O L E
puţine corfe pentru dezgheţarea pi «iqură o lunclionarc continuă şi nor Membrii de partid Căbnlâ Ioan. Cră trice convenţionale", unde planul a
loţilor de cărbune. mală a cuptoarelor, e şi mal econo ciun losif, Miron Gheorghe şi alţii, fost îndeplinit in proporţie de 105,2
Rezultatele din luna ianuarie ne-au micoasă au 6cris la gazeta de perele articole la sulă. De asemenea a lost îmbună D E T O A M N Ă
determinat să analizăm posibilităţi Penlru scurtarea şi îmbunătăţirea vii interesante, care abordau problc- tăţii mull şi coeficientul de utilizare
le pc care le avem ______________ mc legate dc pro- a parcului. La autocamioane depăşi
penlru recupera- ducţie Rezultatele rea fiind de 1,6 la 6ulă. iar la auto
rea pierderilor- Co şi metodele bune de în contul Pe ogoarele colectiviştilor
muniştii din secţie Să îndeplinim planul la toţi indicii munci au fost buze de 0,9 Ia sulă.
au venit cu propu popularizate pr:n Din unilâlile Întreprinderii noastre contractelor
neri valoroase, s-au ™ panoul de onoare, cele mai bune rezultate au lost ob din Toteşli v . v . w . v . s v .
ţinute de autobazele din Sebeş şl şi a muncilor S.M.T.
ongajat să muncească mat bine, 6ă operaţiilor de curăţire a cuptoarelor, aralice, lozinci etc. In adunările or
tacă lotul penlru recuperarea minu 6-a automatizat degralitarea cu aer ganizaţiei de partid. U.TM., in cons- Alba 1 ulia. care şi-au realizat planul — Gatu-te mai iute Rujo, fi lu (olan, Sofia T urcu cu Laura Dă- *■
Gospodăriile agricole colective
sului, penlru depăşirea planului de o bolţilor fiecărui cuptor. Ca urmare, lătui/ile de producţie, muncitorii e- la producţia globală în proporţie de din Benic, Cricău, Cistei, Galda Aurora / E vremea să /decani! nescu fi al(i ci(iva. •*
producţie lună de lună. Si rezultatele capacitatea lor a crescut. S-a îmbu videnliali cum sini Marco vioi loan. 115,7 la sulă şi respectiv 107,5 la Şi, insolit de nevastă fi fiica, co Brigadierii Trandafir Lăzăroni — *■
n-au înlîrzial 6ă se arate. Incepind nătăţit calitatea lucrărilor de repara Andrei Vasile, Cosmincă Dumitru si sută. In ordinea depăşirilor de plan Mihalţ, GaJtiu, Teiuş, Căpud şi lectivistul Ion Cololan din Totcşli la 7 otcfti, Victor Rofca — ta Reia •*
din luna februarie şi pinâ acum sar re a maşinilor pe lingă micşorarea alţii. împărtăşeau celorlalţi din ex urmează apoi autobazele din Hune Stremt — ne relatează corespon iese in uliţă. fi Artur Woserman — la Picii fa,
dentul nostru tov. N. Lăncrănjan
cinile de plan au lost depăşite lună duratei de staţionare. La maşina de perienţa lor. doara, Deva, Pelroşani şi Brad. In curtea sediului gospodăriei se sint în mijlocul oamenilor, indrn- *•
de lună. Aşa se foce că pină la slu comprimat nr. 4. in scopul mai bunei Colectivul sadici noaslre poale Prin aportul adus la obţinerea a- — ?u predat la baza de recepţie face repartizarea. Viccprefcdintclc. mîndu-i mereu. •*
din Teiuş, pînă la 11 octombrie
inginerul agronom, brigadierii fi se
titul lunii septembrie colectivul sec tunclionări. reducloarcle planetare au munci mai bine. In secţie mai sint cestor succese s-au evidenliat condu- cretarul sfatului popular comunul ..Cimpul seamănă eu un funii- %
ţiei a reuşit să recupereze râmîne- fost schimbate cu reductoare cilin rezerve interne pe care încă nu în contul muncilor S.M.T., 513 constituie „ statul major". car neobosit. Două liacloare întorc
brazdă după brazdă,
pc
terenul %
rea In urmă. Cuin s-a reuşit acest drice a căror rezistentă este inai le-am valorificat deplin Pentru de călorii-auto Pelru Deac şi Zafei Bo- tone porumb, iar la contract a- — Nicolae Cioană, Virgil Munleanu unde cu cîleva ceasuri mai înainte
lucru 1 mare. De asemenea, la talpa maşinii păşirea sarcinilor de plan pe 1963 rlea de la autobaza Deva, Aurel Popa, proape 200 de tone. fi Ionel Virvoni o să lucreze la se era un lan cu porumb Al treilea, •*
In primul rlnd, conducerea secţiei, de şarjare nr. 1, care execută ope sînleni holăriţi 6ă le valorificăm, să Gheorghe Grecu şi loan Toma de la Fruntaşă la achitarea obligaţii mănat. 7 raclorislul a fi început sâ fi-a oprit mersul fi dinspre el se •"
îndrumată de biroul organizaţiei de raţia de încărcare a cuptoarelor, au nc organizăm mai bine munca, să lo- autobaza Pelroşani. De la autobazele ine. Cind ajungeţi, începeţi semă unde un strigăt ; \
partid, a Întocmit un grafic ciclic cu fost montaţi $i puşi In funcţiune li- losim deplin capacitatea agregatelor, Brad, Sebeş şi Hunedoara. 6-au evi lor faţă de stat este gospodăria natul in „Rovină". Ave(i grijă, — S-a term inal sâni inia. Auzifi? ■*
periodicitate care să asigure recupe mitalori care nu permit depăşirea de să eliminăm timpii neproductivi. denţiat in aceeaşi ordine. Iov. Traian colectivă din Mihalţ care a predat pinâ la mejdină punem Ponca. iar Aduceţi de grabă sărutată/ Şi, din- •*
rarea răininerii in urmă pină la 20 către aceasta a limitei de intrare In S. SALAJAN Medrea, loan Radu şi Viclor Marian. întreaga canlilate contractată şi dincolo, numărul 301. Ir-o căruia plină cu suci, Anton *•
•septembrie a.c. Lo baza acestui gra cuptor. înainte de punerea in func secretarul comitetului de partid muncile S.M.T., adică 351,6 tone ...Unul după altul, oamenii plea Floroni dă bice cailor. Lingă trac- •"
că. Gligor Sbuchea, urmat de Ion
EV A MOISE
fic a' stat creşterea timpului efectiv ţiune a limitalorilor, d;n cauza celei de la U.C.C. a C. S. Hunedoara corespondentă porumb. Cazac fi Anton Casian se duc la tor descarcă fi pînă să tragi un %
de lucru a agregatelor din secţie cu mal mici neatenţii talpa maşinii de selectorul electric fi la porzolator, fum de ţigară, semănatul începe !•
din nou.
»■
aproximativ 20 ore. Apoi. numărul şarjare putea să intre in cuptor şi iar Axente Podeanu cu Petru Ca
* .......................::
piloţilor de cărbune, care se lncăr- In acest caz se producea avarie zac fi Anton Floroni au pus mina ...Cimpul s-a lin iftit fi oamenii-s
cau, a lost mărit in medie pe zi la In alară de aceste măsuri, la ben T * 1 pe hăţurile cailor. Sint conductori acum pe la caiele lor. Doar „sta- **
&
245. Paralel cu aceasta am pus un zile transporloare de la sortarea la căratele ce Iranspottă cocenii tul major" mai. e încă întrunit ji !•
mare accent pe îmbunătăţirea calită cocsului s-a montat un dispozitiv de l i v din cinip. slabilejle „ bătălia" penlru ziua ur-
ţii cocsului. Cantitatea, de altfel, e centrare automată a acestora. Apoi, Soarele nu fi-a arătat încă bine mătome. *„
slrîns legată de calitate. Dacă cocsul pentru eliminarea pierderilor de căr fota cind dc la sediul gospodăriei, în Bilanţul ? II oglindesc cifrele ce
care iese din cuptoare e de calitate bune la maşinile de şarjare, au fost Valorificarea fructelor E videnţiaţi în îsitfirecere spre „Cimpoi mare'', pornefle gă exprimă munca acelei zile fi a al- •"
slabă se 6parge uşor, nu e rezistent etanşate ţoale şuberele. de pădure lăgios mi numeros grup de colecti tura dinaintea ei.‘ porumb cules, re- *•
coltat coceni fi eliberat terenul = •'
viste. Ajunse in cinip, se . resfiră.
şi astfel putem avea pierderi de Incepind din luna februarie, con Colectivul secţiei reparaţii side cu 13,30 )3,61 la sută. Din luna Secerile încep să-fi facă datoria fi 153 hu. (din cele însumîn(ate): pe *»
producţie. trolul, îndrumarea şi sprijinul dat Lucrătorii sectorului silvic din regiu rurgice din C. S. Hunedoara, prin aprilie ele sînt mereu evidenţiate lanurile de porumb sini inundate ăO de ha s-a terminat cu semăna- «•
Succesul se datoreşte în mare par- colectivului de către organizaţia de nea noastră au oblinut 6uccese fru îmbunătăţirea calităţii şi scurta în întrecere. La individual s-au de freamătul muncii. Pe tarlaua in tul orzului fi al secarei; cu grîu •"
tf şi trarjncprîi în viată a măsurilor partid a crescut. Cel mai huni mun moase (n recoltarea fructelor de pă rea timpului de execuţie a lucră evidenţiat m întrecere maistrul timă muncesc mai bine de două aveau semănat. UG ha., iar altele H7
"din "plănui M.T.O.- Una" 'din nfăsnri citor!’ an lost primiţi tn rlndurlle dure şi a ciupercilor. De la începutul rilor de reparaţii la agregatele si Balint Karol, electricianul Anton sute de oameni. Culeg porumbul, erau gata pregătite fi-fi aşteptau •*
prevede punerea in funcţiune a ins membrilor şl candidaţilor de partid. acestui an şi pină in prezent ei au derurgice, îşi aduce o contribu Peter şi sudorul loan Surd. taie cocenii fi-i leagă, eliberează sămînla. Fără îndoială că la ora °*
talaţiei de reglare automată a pre Agitatorii au desfăşurat In această reuşit să recolteze canlităti însemnate ţie însemnată la realizarea planu HM 11 PĂLIM ARI' apoi terenul. uceasta cifrele nu mai corespund.
siunii de la bateriile nr. 1 şi 2. Apli perioadă o vie activitate de mobili de produse peste sarcinile de plan. lui de către secţiile direct pro corespondent La încărcatul celor trei autoca Fie sint depăşite. Colecliviflii •*
carea acestei măsuri a imbunălătit zare a muncitorilor pentru obţinerea ductive. Angajamentele ce se iau mioane dau zor colectivişti ca Vio din 1 olcşti sint oameni harnici ji %
mult procesul tehnologic la cele două unor rezultate lot mai frumoase. Ei La afine negre, de pildă, s-au recol în întrecere se îndeplinesc cu suc rica Balica. Pătroi Prejban, Neli pufi pc fapte mari. <
PETRE FARCASIU
baterii. Dacă înainte, din cauza pre au popularizat în rînduriîe acestora tai peste cifra planificată 307,000 kg., ces. Brigada maistrului Nicolae Vîrtd statului Cozac fi Ştefan Cololan. Puţin responsabilul subredacţiei*»
siunii care nu era constantă, tempe felul cum îşi organizează munca e- afine roşii 55000 kg., la ciuperci Bodea şi-a depăşit planul cu 12,87 \nai la o parte. la o altă mafină, noastre voluntare o"
ratura oscila, acum la aceste baterii videntiaţii In întrecerea 60cialistă, 24 000 kg. ele. la sută. Echipele conduse de Sava surplusul de cereale ajută Măriţi Floroni. Axente Co- din Haţeg
presiunea şi temperatura e constan lămurindu-i că secretul succeselor NICOLAE ŞTEFAN Năstase, Popa Teodorescu şi Gri- Conştienţi de importanţa asigu V* *• W .V .V .V .V .% W .W .- .V ^ w . V A m v . v . v . v ,.1 V .V .
corespondent goriu Mihalis şi-au depăşit planul rării fondului central de produse
agricole, colectiviştii din Miercu Semănătorile stau
Se Înfăptuiesc angajam enle^e rea, raionul Sebeş, au contractat
La întrebarea noastră privind sta
Cu ocazia consfătuirii respecte întocmai Ins lei, echipa condusă de Realizări la Câlan cu statul surplusul lor de grîu. diul întămmţârilor din aceasta toam- semănatului, erau pregătite încă din
ziua de 10 octombrie pesle 40 ha D.n
dc producţie ce a avui trucţiunile tehnologice. Iile Bllatu a elaborat în Pînă acum ei au predat, în baza t.ă, tovarăşul losif Ghilia, preşedinte in 5 zile, aici nu s-a insămîntat nimi.
loc luna trecută, echipe Aşa se face că pe gra plus 245 tone otel. In cadrul întrecerii socialiste furnaHşlll din Călan s-au angajat să dea contractelor încheiate, 2.000 kg. le Sfatului popular al comunei Cris- «u toate că gospodăria dispune dc
le de oţelari. de la ficul Întrecerii se ins Rezultate bune au în pesle planul anual 4 000 tone de iontă cenuşie de hună calitate, colectivul grîu care a şi intrat în baza de lur ne-a răspuns cu multa seninăta doua semănători cu tracţiune meca
O.R.M. nr. 2 a C. S. Hu crlu mereu no) succese. registrat şl alte echipe. secţiei semlcocs 5.000 tone de semlcocs, Iar turnătorii 550 lone de pro recepţie. Printre cei dinţii care te : „La noi totul merge bine. Pinj nică. Aceste semănător) stan însă d-
nedoara şl-au luai anga Spre exemplu, echipa Perl angajamentele lu duse turnate.. Angajamentele luate sint traduse in viată. Făcind un bilan| au vindul statului surplusurile m ziua de 10 oclomhrie am însămi.i- citeva zile Ja grajdurile gospodărie ,
jamente valoroase Pen condusă de prlniloplto- ate In întrecere se în al realizărilor de pină acum constatăm cu bucurie că lurnaliştii au dai, lor se numără colectivişiii ; Petru laf cu grîu, orz şi secară furajeră o fara sa fie folosite Este o situaţie
suprafaţă de 129 ha“.
tru traducerea lor in rul Alexandru Stoica a deplinesc cu succes. pină la 10 octombrie, peste angajamentul anual 1.300 tone de fontă, cor Durcău, Mihai Thaiss, loan Mo Situaţia fa 10 octombrie era înlra- care trebuie să dea de gindit consiliu
elaborai pinâ (n pre V. IONESCU sarii 380 lone de seiulcdcs, Iar turnătorii 140 lone piese turnate pesle ga, Mihai Kaizer, Gheorghe Fleacâ lui de conducere. Aici se impune lua
vla(ă ei se străduiesc să devăr aşa Dar dc atunci au mai trecut
zent 140 tone oţel, in- (din postul de co angajament. şi alţii. 5 zile Ieri, de pildă, gospodăria inai a- rea unor măsuri urgente, astfel înc't
exploateze cit mal ra deplintndu-şi astfel an respondenţi de la IOSIF CRASCA GH. LOMNAŞAN vea să insăminţeze cu grîu o supra lucrările de insâmînlări să se facă iii
ţional cuploarele şl să gajamentul lunar. Ia O.S.M. nr. 2| corespondent corespondent faţă de 76 lia Din suprafaţa destinată epoca optima.
Strungarii) Gheorghe Crislescu ţi trenul, surprizele... E o reuniune plă
controlorul tehnic Jircă Marin, ambii cuta, in care se cunosc mai bine ti Invitaţie la drumeţie
de la U M C . au loale motivele sa nerii oraşului
fie deosebit de grăbiţi. După ce au Această duminică în Cugir e o In anii din urmă ne-am obişnuit să seu au admirat frumuseţile Văii Pra
luat masa, nu mai pierd nici o clipa zi „sportiva". Cei mai înflăcăraţi su vedem in majoutalea localităţilor hovei.
din regiunea noastră aţife care con
ci se îndreaptă spre locul unde ii
porteri ai echipei de fotbal din lo
Bl aşteaptă microbuzul. Acolo se în- calitate s-au pregătit din timp Ei stituie o adevărată invitaţie la dru fi al(i excursionişti amatori blccali
Du r să urmărim in acest timp liber
meţie, iar la o asemenea invilatie
tîlnesc cu tovarăşa Irina Kovari, te vor pleca într-u excursie colectiva pe alte itinerarii tot afa de frumoa
la Tîrgu-Murcş, acolo unde are ine:i răspund mereu un număr lot mai se. Este vi,-, ba de un grup de 35 mc-
lefonista şi cu fiul acesteia, elev )a „A. S. Cugir“ cu „Murcşul-Tg. Mu mare dc oameni ai muncii. talurgifţi din Cugir care an pornit
şcoala medie, precum şi cu alţi co în Cugir. Nenumăraţi oameni «i utîtca altele din an, zi tn care fi-an într-o excursie dc 2 zile prin Turda
reş". Dar nu numai fotbalul e iob‘1
Duminică 13 octombrie. O zi ca
U legi de., tcatru- unde arc loc un meci dc handbal in luat startul.. in drumeţie peste S00 fi Cimfna Turtii cu vizitarea tn cele
stadion
muncii sc îndreaptă spic
din urmă a oraşului Tg. Mureş. Tot
îŞi microbuzul porneşte cu membrii
de excursionişti amatori din regiu
echipei de teatru a clubului munci
7, între A.S. Cugir şi .Şcoala spor nea noastră. Itinerar iile au fost di duminică au pornit, in drumeţie cu
toresc din Cugir, spre Călan. Acolo, tivă dc elevi din Deva. ferite după cum diferite sint. fi pre trenul, spre Craiova, Timişoara y.
Deva fi un număr de 100 ie mineri
ei vor prezenta în această siinbătă In timp ce pe stadion spectatori ocupările acestor oameni lo locurile lu din Valea jiului. iar 70 de siderur
n seara in faţa siderurgiştilor piesa susţin echipa favorită de liadhal, de muncă Printre ei se aflau mineri gisii din Călan au poposit la Ama
mulţi dintre copiii lor au venit !,i
„Carnavalul-
din Valea fiului fi Brad, construc
l)upâ-amiaza, numeroşi oameni ai club. Aici ci au participat la o audi făcind cnnoflinlă cu noile frumuseţi
ţie colcdtivă la radio, în cadrul ‘ ru tori fi siderurgifti din Hunedoara fi
muncii din Cugir se îndreaptă spre ale bulrinului ora) de pe Mureş. Dc
bricii „Teatru la microfon', asem- Călan, melalnrgişlt din Cugir, elevi
sălile frumosului club muncitnrcic tînd piesa „Livada din stepă' Cei fi cadre didactice din oraşul Deva asemenea un alt autocar a dus Iu
i împreună cu familiile ori cu prietenii. mai mici însă au preferat să ia etc Cu tulii sînt dornici de frumos Cluj peste 40 de elevi ct.dre ui
Unii o iau spre sala dc cincmatogral
dactice din orafut Deva.
parte, în sala de lectură, la dimi
şi, înainte dc a intra aici. zăhovesc î vor să cunoască cit mai multe din Din toate direcţiile oamenii s-ou
neaţa dc basm in cadrul căreia to frumuselilc patriei noastre.
în fata bogatului stand de cârti ame hiturs cu amintiri plăcute iar aceste
varăşa bibliotecară Novac Zma Ic a 35 de mineri din Carabnrza au
najat in hol. Alţii, urcă la etaj, sa amintiri se păstrează fi iu sutele dc
citit povestea „Tei legănat". plecat cu un autocar elegant spre
împrumute o nouă carie dc la bi vederi fi ilustrate care s-au revăr
Pentru elevi la club a fost orga Bucureşti. Printre ei puteau fi x.-ă-
bliotecă sdu răsfoiesc in safa de lec sat duminică hxlr-un adevărul evan
In holul Clubului muncitoresc al sindicalelor din Cu gir a fost amenajat un stand nizat şi un matineu cu filmul „Fa.i- zu(i mulţi ' mineri care in. cursul
de carii. El este vizitat zilnic de nu rnerofi pasionali ui lecturii. tură colecţiile revistelor cc-i intere tomclc din Spcssart'. săptămânii s-an evidenliat în între tai către rudele fi prietenii din re
giune Dar colecţia de amintiri y
sează O parte dintre aceştia se aşea
Sportivii nu se află insă numai pc cerea socialistă pentru minereu mai vederi va fi maieu îmbogăţită pen
ză în faţa meseloi dc şah sau renu,
După o săpLamina de intensă activitate in fabrici fi uzine, pe şantiere sau ogoare, vi
i laboratoare sau in diverse instituţii, oamenii muncii se recreează parlieipind duminica la di picgătindu-sc dc partide pasionant:. stadioane, l-am găsit în această du mult fi dc bună calitate. La Bucu tru că invitai ia la drumeţie rănime
minică şi în sala clubului. E vuroa
re fii ei au făcut cunustin(ă cu arhi
deschisă şi în uite zile, penlru alte
ferite spectacole ce se organizează l.i club, la căminul cultural, la casa de cultură sau biblio
tecă. O mare parte dintre ei asistă la diferite compelilii sportive, iar alfii organizează excursii ÎL scară. Grupuri dc băieţi şi fete, de şahiştii pasionaţi, şi mai ales de tectura modernă a capitalei noastre sute fi sute de oameni ai muncii din
la muzee ţi monumente istorice. Redăm mai jos pc această linie citeva aspecte din diferite di scutind veseli, gălăgios, se îndreap doi dintre aceştia, Paul Boieru, lă mereu întinerită au vizitat Muzeul regiunea Hunedoara.
pur(i ale regiunii, culese duminică )3 octombrie a.c. tă spre acelaşi loc. Spre sala clu cătuş şi Angliei Tiberiu, maistru, dc Istorie a partidului, iar pe tra- I. MANEA
c Cugirenii, la sfîrşit de săptămînă bului asociaţiei sportive din locali ambii dc la U.M.C. secţiile mecanica
tate. Aici va avea loc
traditional-i
reuniune dansantă prilejuită de cule I şi mecanică II, caic se întrec în In oraşul de pe malul Streiului
dispute „spectaculoase' de şah oii
S-a încheiat o săptămînă de formează muncitorii, tehnicie mai dc grabă în mijlocul fa sul strugurilor, organizată de această dc cîtc ori sc întîlncsc în clipele li
nii şi inginerii Uzinelor meta
miliilor cc-i aşteaptă. Ce vor
dală dc secţia tenis de masă. Ex
muncă. Pc porţile întreprinde
A rilor şi instituţiilor din Cugîr v:c tocicletele, bicicletele ori pc jos face loti aceştia în timpul li punerea prezentată de inginerul loan bere... nou, construit pe platoul din mar bală, se gîndesc cum să petreacă m-ii
!n staţia dc autobuze din Oraşul
lurgice. Cu autobuzele, cu mo
bine duminica.
Am relatat cîleva aspecte surprinse
revarsă un adevărat torent viu,
ei se îndreaptă spre casă pui- ber acum, la sfîrşit de săptă Coldca. cu care se deschide reuniu la sfîrşit (Ic sâptăminâ în Cugir. Oa ginea Slrciului, în aşteptarea cursei, — Di seară mergem la spectacol !:«
club, se aude o voce Să vedem cum
oameni ai muncii dc virslc şi tînil în suflet satisfacţia datoriei mînă, care vor fi preocupările nea, este urmărită cu viu interes dc menii muncii sc recreează in sâli‘c oamenii discută S-a încheiat o săp- joacă cugirenii. Ain auzit că au o
profesii diferite. Majoritatea o împlinite, dornici sa ajungă cit lor dc predilecţie ? tineri Apoi arc cuvîntul muzica, an- clubului, pc terenurile dc sport, in tăinină (Ic muncă în uzină, şi acum piesă bună...
excursii, îşi îmbogăţesc cunoştinţele preocupărilor de fiecare zi le-au luat Aflind despic ce e vorba, cîţi/a
de cultură generală, sc distrează locul altele. Locuitorii — munciton
tineri se consulta :
la uzina „Victoria* Călan sau la se-
N M E G I Î U N E Şi, în noua săptămînă, ei vor păşi micucserie, vorbesc despre ceea ce vor — Noi ce facein ?...
Ia lucru cu forţe reîmprospătate.
C. VASILE face in această după-amlază dc 6im- (Continuare in pag. S-a)