Page 5 - 1963-10
P. 5

'  -.'.Cţ,
                                                                                      r-.


                                                                                                     PROLETARI  DIN  TOATfi  ŢASItR  UNIŢl-VA                                                                                                    rm
                                     wulsammului
















                      IBI                                                                                    1  “

                 Anul  XV.  Nr.  2725                        MIERCURI  2  OCTOMBRIE  1963                              4  pagini  20  bani





           Colectivişti, lucrători  din  gospoda»
           riile  de  stat  şi  S.M. T, /  Mobilizaţi

           la  strînsul  recoltei  toate  forfelel
                                                                  Ml! Il DllilN
                Executaţi  semănatul  la  timpul

                                                                                                 • 44♦♦♦•4444444444♦4444444 44444
                optim  şi ta  un  inalt  nivel  cali­
                tativ !                                      Exigenţă  faţă  de  pregătirea  La G.A.C.din Rapolt

           In  scopul  obţinerii  unor  producţii                             seminţei!                               —  o  muncă                                                                                     *-v   Brigada  condusă  de  minerul  <6?
                                                                                                                                                                                                                      |j  loan  Dalos  dc  Iq  sectorul  IA
           bogate  folosiţi  pontru  însaminţâ*              Gospodăriile  agricole  co-   Haţeg.  lucrurile  stau  cu  to­  mal  organizată           Sporesc  indicii  de  utilizare                                %  al  E.M.  Lupeni  îşi  depăşeşte  £
                                                           leclive  din  raional  Haţeg   tul  altfel.  Plnâ  la  30 septem­                                                                                          iţ(  sarcinile  de  plan  lună  de  lună.  §
           rile  de  toamna  numai  seminţe  de            vor semăna  In  toamna  aceas­  brie  din  cele  I  872  tone  sâ-   Colectiviştii  din  Rapolt  au  ob­                                                   ui  Datorită  succeselor  pe   care  ^
                                                           ta  7.250  ha  cu  grîu  —  se­  mîntâ  nu  s-au  condiţionat   ţinut  în  mai  toate  campaniile   La  sltrşilul  celui  He  al  lll-lea  tri­  Sporul  de  producţie  amintit  s-a   \k  le-a  obţinut  pînă  acum,   ca  fc
           buna  calitate!                                 cară  ji  130  ha  cu  orz.  Să-   deci!  1430  tone.  ceea  ce   rezultate  însemnate  în  ceea  ce   mestru  fum aliitli  din  Călan,  ra­  făcut  pe  seama  creşterii  Indicilor  de   este  evidenţiată  in  întrecerea  5
                                                           mintă  necesară  a  fost  asi­  reprezintă  doar  75  la  sută,   priveşte  efectuarea  la  timp  şi   portează,  ca  de  flecare  dată,  noi   utilizare  a  furnalelor.  In  prezent,   y   socialistă
                                                           gurată  din  vreme  In  toate   Iar  tratarea  acesteia  cu  an*                       realizări  In  îndeplinirea  sarcinilor   se  realizează  in  medie  1,12   tone   ^    IN  FOTOGRAFIE:  schimbul
                                                           unităţile,  fie  din  producţie   timălunce  s-a  făcut  în  pro­  de  calitate  a  lucrărilor.  de  plan  Prin  aplicarea  in  vla(ă  a   fontă  pe  m.c.  volum  util  şl  zl  ca­  &  condus  de  minerul  Pop  Tiu-  %
                                                                                                                  In  vara  acestui  an,  de  pildă,
               Cu  sprijinul  mecanizatorilor              proprie.  Iie  prin  schimb  cu   porţie  de  numai  3.9  la  sută.  ei  au  reuşit  să  termine  recolta­  planului  de  măsuri  tehnico-orqanlza-   lendaristică,   ceea   ce   reprezin­  r   lan  din  această  brigadă.
                                                           baza  de  recepţie  6au  cu  alte   In  raionul  Haţeg  există                         torire  sl  a  altnr  obiective  stabilite   tă  o  creştere  de  57  la  sută  faţă   * * * * *  i w ţ r f t f t f t i  *
            Zilele  trecute  s-a  în­  tiviştii  de   aici,   cu   unităti  agricole.  posibilităţi  ca  întreaga  can­  tul  păioaselor  şi   treieratul  la   tn  cursul  anului,  tumaliştli  au  asi­  de  realizările  anului  1959.  O  bună
          ceput  semănatul  cul­   sprijinul  mecanizato­    Ţinind  eeama  de  timpul   titate  de  6ămintă  să  fie  pre­  timp.  Acum  însă,  in   campania   gurat  îndeplinirea  ritmică  a  planului   experienţă  fn  producţie  au  obîlnut   Timpul  liber,  petrecut
                                                                                                                de  toamnă,  lucrurile  stau  cu
          turilor de toamnă şi în   rilor  de  la  S.M.T.  Al­  înaintat,  de  faptul  că  în  nu­  gătită  la  vreme.  Conducerile                                                 Jurnaliştii  din  Călan  $1  In  domeniul
          gospodăriile  agricole   ba,  au  reuşit  ca  pînă   meroase  unităti  s-a  si  Înce­  unităţilor  agricole să  le  folo­  totul  altfel.  Pînă  la  data  de  30   lună  de  lună  evitării  opririlor  accidentale  mecani­  In  mod  instructiv
                                                                                                                septembrie  spre  exemplu,  din
          colective  din  raionul   la  30  septembrie  să   put  semănatul  —  firesc  era   sească  Insă  cu  mai  multă   suprafaţa  de  207  ha  ocupată  cu   In  cele  9  luni  care  s-au  scurs  el   ce  şl  electrice,  In  reducerea  mersu­
                                   însămînţeze  145  ha  cu                           chibzuinţă,  să  ia  măsuri  ca                             au  dat  peste  plan  circa  5.000  tone                              Numeroşi  tineri  din  oraşul  Cu-
          Alba.  Potrivit  datelor                         ca  pînă  acum  întreaga  can­  în  sol  să  fie  introdusă  nu­  porumb  nu  s-a  recoltat  decît  10
                                   gnu,  70  ha  cu  orz  şi                                                                                                                        lui  încetinit  a  furnalului,  ca  urma­  gir  îşi  petrec  timpul  liber în  mod
          aflate  la  consiliul  a-   258  ha  cu  secară  fu   titate  de  sămintâ  să  fie  con­  mai  săminţă  curată,  de  bu­  ha.,  iar  la  cartofi  încă  nu  s-a  în­  tontă  de  bună  calitate.  La  obţinerea   re  a  respectării  stricte  a  procesu­  util,  instructiv,  frecventînd  clu­
          gricol  raional,  colec­  raieră.                diţionată.  Dar,  in   raionul  nă  calitate.        ceput.  Conducerea   gospodăriei   acestui  succes  a  contribuit  şt  dez   lui  tehnologic  şl  a  reţetelor  de  do­  bul  muncitoresc  din  localitate.
                                                                                                                motivează  că  această  rămînere   voîtarea  mişcări!  de  lnov*\il  şi  ra­  zare.                   Datorită  preocupării  de care  dau
                                                                                                                in  urmă  s-ar  datora  faptului  că   ţionalizări.  Punăosră,  în  urma  mo­                         dovadă  bibliotecarele  Ionela  Ale-
          Recoltarea  şi  vinificarea  strugurilor                                                              recoltarea  sfeclei  pe  cele  20  ha,   dificărilor  aduse  venHIalorului   de   rea  planului  s-au  evidenţiat  echi­  xandrescu  şi  Zina  Novac  aici  se
                                                                                                                                                                                      Prin  contribuţia  adusă  la  depăşi­
                                                                                                                s-a  făcut  pregătirea  seminţei  şi
                                                                                                                                                                                                                      organizează  numeroase  acţiuni
                                                                                                                lucrări  la  care  au  fost  antrenate   aer  cald  s-a  îmbunătăţit  mult  func­  pa  de  !a  furnalul  nr.  2  condusă  de   cultural-educative.  De  la  începu­
                             la  timp  şi  fără  pierderi                                                       majoritatea  braţelor  de  muncă.   ţionarea  caupp.relov  de  la  furnalul   file  Coşlluc,  cauperlstul  Cornel  Bo-   tul  anului  şi  pînă  în  prezent  pes­
                                                                                                                Iată  însă  că  la  Rapolt  se  stă  slab
                                                                                                                                                                                                                      te  25.380  tineri  au  participat  Ia
                                                                                                                                                  nr.  ).  In  acelaşi  timp  s-a  întocmit
                                                                                                                şi  in  privinţa   condiţionării  şi   şl  un  qraflc  de  luncţlonare  optimă   bătlâ,  dozatorul  Dumitru  Jenaru  şl   140  recenzii,  103  simpozioane,  60
           Gospodăriile  agricole  de  stat  din   rioară  In  scopul  realizării  obiectivu­  asigurat  fermenţi!  necesar!,  bioxidul   tratării  seminţei.  Astfel,  pînă  la   a  furnalelor  slabiMndu-se  consumul   alţii.  seri  literare,  30  seri  ghicitoare,  36
         regiunea  noastră  posedă  peste  760   lui  propus,  este  necesară  scurtarea   de  sulf  si  alte  materiale.  De  aseme­  aceeaşi  dată,  au  fost  condiţiona­                        ELENA  RUSAN      prezentări  de  cărţi  şi  alte  mani­
         ha  viţă  de  vie  pe  rod.  lntruclt  cam­  termenului  de  recoltare  si  prelucra­  nea  zilele  trecute,  au  fost  instruiţi   te  numai  50  la  sută  din  seminţe­  de  aer  pe  cele  două  furnale.  corespondentă  festări.
          pania  de  vinificatie  a  strugurilor înce­  re  a  strugurilor  după  procedee   cit   tehnicienii  si  lucratorii  care  vor  con­  le  ce  se  vor  folosi  la  însămin-
         pe  peste  tot zilele  acestea,  ne-am  adre­  mai  avansate.        duce  operaţiunea  de  prelucrare   a   ţări,  iar  tratarea  acestora  încă
         sat  iov.  inginer  Georgel  Răican,  di­  De  aceea.  încă  din  luna  iunie,  con­  st’uqurilor  şi  conservare  a  vinurilor.  nu  a  început.
         rectorul  Trustului  regional  gostat,  «o-   ducerile  gospodăriilor  noastre  avind   In  ceea  ce  priveşte  perioada  op­  Din  cauza  rămînerii  in  urmă   - 1
         Jicittnrlu-i  să  ne  spună  ce  măsuri  s-au   îndrumarea  organizaţiilor  de  partid,   timă  de  recoltare,  după  analizele  fă­  a  recoltării  porumbului  şi  car­
         luat  pentru  ca  recoltatul  strugurilor   s-au  ocupat  de  asigurarea  celor  mai   cute  am  ajuns  la  concluzia  că  ea  poa­  tofilor,  într-un  ritm  scăzut  se
         să  se  facă  la  timp  $i  fără  pierderi.  bune  condiţii.  In  primul  rînd  s-a  pus   te  începe  In săptâmlna aceasta  la  loale   face  şi  pregătirea  terenului.
           Redăm  mai  )os  relatările  interlocu­  accentul  pe  extinderea  rapacităţii  de   gospodăriile.  Avem  toate  condiţiile  să   Din  cele  333  ha  ce  urmează  a
         torului  nostru:                   prelucrare  a  strugurilor  cu  ajutorul   terminăm  vinificaţla  în  maximum  20   fi  însămînţafe  în  această  toam­  0  zile  m \  devreme            Fler  vech!
           ÎNTREBARE:  Care  este  aprecierea   instalaţiilor  mecanice.  In  acest  scop.  de  zile  Pentru  aceasta  au  si  fost   nă  au  fost  arafe  doar  120  ha.                               penfru                  Economii
          conducerii  trustului  în  legătură  cu                             luate  măsurile  politice  si  organizato­  Colectiviştii   din   Rapolt  cu­  Pieocupaţl  îndeaproape  de  realizarea  planului
          producţia  din  acest  an î       liiB                     B ' n    rico necesare.  ceea re va asigura  huna   nosc  din   proprie   experienţă   de  transport,  ceferiştii  dc  pe  raza  de  activitate   oţelării  la  preţul  de  cost
           RĂSPUNS:  Anul  acesta,  gospodă­                                  desfăşurare  a  lucrărilor  de  recoltare   care  este  influenţa  lucrărilor  la   a  R C.M.-ulul  Petroşani  'au  obţinut  însemnate  rea­  La  EM.  Petrl-
         riile  din  cadrul  Trustului  gostat  Hu­   Interviu                si  vinificatie.  In  urma  şedinţei  lăr­  timp  şi  de  calitate  asupra  re­  lizări.  Datorită  faptului  că  s-a  urmărit  îndeaproa­  la  se  întreprind,   Minerii  din  Petrila,  in  cadrul
          nedoara  au  sarcina  să  obţină  in  me­                           gite  a  conducerii  trustului  la  care  au   coltelor.  Iată  de  ce  cu  atît  mai   pe  asigurarea  tuturor  sta(iiior  i:u  vagoane  qoale,   din  iniţiativa  co­  întrecerii  pe  care  o  desfăşoară
         die  (pe  total  trust)  o  producţie   de   cu  too.  Georgel  Răican   par’icipat  directorii  si  inginerii  ş°fl   mult  se  impune  ca  tovarăşii  din   precum  şl  a  încărcării  vagoanelor  provenite  din   mitetului   U.TM.   acordă  o  deosebilâ  atenlie   nu
          5300  kg  struguri  la  hectar.  De$i  ge­  directorul Trustului regional   ai  GAS.,  s-a  întocmit  un  plan  ope­                      descărcări,  s-a  reuşii  ca  plănui  pe  cele  trei  tri­  numeroase   acţiu­  numai  .creşterii  producţiei  şî  pro­
          rul  din  iarnă  a  influientat  asupra                             rativ.  cuprinzlnd  principalele  sarcini.   conducerea  gb^pociăiisi  *ă  trea­  mestre  să  fie  realizat  cu  C  zile  mal  devreme.  In   ni  de  muncă  pa­  ductivităţii  muncii,  ci  şi   redu­
                                                                                                                că  la  o  mobilizare  şi  organizare
          puterii  productive  a  viilor,  mai  ales   gostat                 Iar  la  centrele  de  vinificatie,  s-au  al­                                                                         triotică   penlru  cerii  preţului  de  cost  pe  tona  de
          la  cele  din  G.A.S.  Apold  si  Petreşti.                         cătuit  arafire  de  prelucrare  a  «tru­  mai  judicioasă  a  tuturor  forţe­  această  perioadă  s-a  Încărcat  şl  transportat  peste   colectarea   fieru­  cărbune.  Datorită  acestui  fapt  el
                                                                                                                lor  de  care  se  dispune  în  vede­
                                                                                                                                                                                            extras
                                                                                                                                                     plan  125.000  lone  cărbune,  in  majoritate
          In  sensul  că  la  multe  vite  au  dege­  I  R  n  i   'H!'!(8'W  iW iT 'E "® "» 1*  purilor.  In  scopul  realizării  măsurilor                                                         lui  vechi  si  scoa­
                                                                                                                                                                                                     terea  lui  din  sub­
          rat  ochii,  prin   măsurile  luate  de   Întregul  utilaj  cu  care  se  munceşte   stabilite,  tehnicienii  şi  Inginerii  trus­  rea  recoltării  porumbului,  tran­  şl  dat  peste  plan  de  către  harnicii  mineri  al  Vâll   au  redus  cu  mult  sub  planificat
          Inginerii  $i  tehnicienii  din  unităţile   la  vinificatle  a  fost  revizuit  şi  repa­  tului  au  fost  reparlizatl  să  îndrume   sportării  şi  depozitării  lui.  Pa­  Jiului.  Cete  m-if  frumoase  realizări  le-au  obţinui   teran  spre  a   îi   preţul  de  cost  pe  fiecare   tonă
                                                                                                                                                                                                     trimis
                                                                                                                                                                                                            otelăriîlor
         noastre  s  au  putut  recupera  In  mare   rat.  iar  la  G A S.  din  Apold  (impui   în  mod  concret  activitatea  de  vinifi­  ralel  să  se  predea  în  bază  can­  ceferiştii  din  staţiile  Vulcan,  Petroşani,  Lupeni  ş)   Plnâ  acum   s-au   de  cărbune  extras.  Pînă  acum  mi­
          parte  pierderile.  In  timpul  tăierilor,   Miercurea)  s-a  lărgit  capacitatea  cen­  catie  din  fiecare  gospodărie.  Măsurile   tităţile  de  porumb  contractate,   Baniţa.         colectat  273  tone   nerii  pelrileni  au  realizat  econo­
         • -au  făcut  lucrări  mult  mai  raţionale,   trului  de  vinificatie.  De  asemenea,   luate,  răspunderea  cu  eare  este  pri­  de  pe  suprafeţele  recoltate  să     I.  CRIŞAN       fler  vechi.       mii  suplimentare  la  preţul   de
          compenslnd  pierderile  de  ochi.  prin   toate  cele  8  centre  de  vinificatie  pe   vită  această  problemă  ne  dă  garan­  fie  tăiaţi  şi  însilozaţi  cocenii,  iar   corespondent   Pentru  meritele   cost  tn  valoare  de  pesle  1.300.000
         lăsarea  mai  multor  coarde,  iar   în   care  le  avem  au  fost  electrificate,   ţia  că  recoltarea  şi  vinificarea  stru­  pe  suprafeţele  eliberate  să  se                        deosebite  In   ac­
         timpul  verii  viile  au  fost  întreţinute   dolate  cu  aparatura  necesară  şi  puse   gurilor  în  unită iile  noastre  se  va   treacă  imediat  la  efectuarea  ară   Modernizări     ţiunea  de   colec­  lei.  Cele  mal  mari  economii  la
         cu  mai  multe  îngrăşăminte.  In  îelul   în  stare  de  funcţionare  din  vreme.                                                          In  excursie                                    tare  a   fierului   preţul  de  cost  le-au  realizai  co­
          acesta  vom  reuşi  să  realizăm  o  pro­  Folosirea  1n  mai  mare  măsură  a  ca­  desfăşura  cu  succes,  va  fi  încadrată   turilor  pentru  însămînţare  şi  la   De  curind,  un   de  drumuri  vechi,  organizaţia   lectivele   sectoarelor   II,  III  şi
          ducţie  care   depăşeşte   prevederile   pacităţii  de  lucru  a  centrelor   este   In  termenele  stabilite  semănat.                   grup  de     de                                  UT.M.  din  secto­  XI  investiţii.
                                                                                                                                                                                                     rul  II  a  primit  co
          noastre.  Evaluările  efectuate   pînă   determinată  In  mare  măsură  de  asi­        V.  PS [AN                            A.  P.                         Cetăţenii  de  pe  raza  comunei   premiu   echipa­
          acum  in  gospodării  sau  In  brigăzi   gurarea  lor  cu  materie   primă  —                                                             muncitori  de   la   Bucureşti,  au  făcut  in  acest  an   ment  pentru  echi­    D.  IONASCU
          ne  //rată  că  pe  trust  vom  realiza  sar­  «truquri.  In  anul  trecui,  pe  arear.tă                                                 întreprinderea  de   numeroase  propuneri  privind  rea­  pa  de  volei.            corespondent
          cina  de  producţie,  iar  în  unele  gos­  linie  am  fntîmpinat  unele  greutăţi                                                        explorări  miniere  lizarea  de  noi  lucrări  de  Interes
          podării  cum  sint  cele  din  Ga-lda  si   Din  lipsa  mijloacelor  de  transport  nu   Noul  an  universitar  la  Institutul              Hunedoara-Deva,  obstcsc.  In  afară  de  construcţia   La  strînsul  recoltei
          Petresti  (trupul  Vingard)  le  vom  de­  am  reuşit  să  aprovizionăm  în  mod                                                          seci ia   Poiana   unui  local  pentru  şcoala  de  8
          păşi  chiar.                      ritmic  centrele  de  vinificatie  Pentru          de  mine  din  Petroşani                             Ruscă-Teliuc,   q   ani,  care  a  fost  dat  in  folosinţă   Mobilizaţi  de  către  or­  gr/cole  de  stat  din  Pe-
           In  ceea  ce  priveşte  calitatea  stru-   anul  acesta  însă  am  luat  din  timp                                                        tăcut  o  instruc­  la  15  septembrie,  cetăţenii   au   ganizaţiile de  partid, sin­  treşti,  s-au  prezentat  la
                                                                                                                                                                     participat  în  acest  an  la  moder­
                                                                                O  dată  cu  deschiderea  noului  an
          gurilor  se  constată  că  ea  este  mult   măsuri.  S-au  încheiat  contracte  cu   universitar,  Institutul  d?  mine  din   aparate  si  utilaje  cu  care  slnt  dotate   plăcută  nizarea  drumurilor.  Astfel,  a  fost   dicale  si  U.TM,,  un  nu­  recoltat  890  de  salariaţi
                                                                                                                laboratoarele.
          superioară  celei  din  alţi  ani.  Ana­  S.M.T.  pentru  tractoare  si  remorci.   Petroşani  a  împlinit  15  ani  de  la               tivă  şi         lărgit  drumul  Bucureşd-Sesuri  pe   măr  Însemnat  de   sala­  de  la  fabrica  . Sebeşul",
          lizele  făcute  în  laboratorul  qospodă-   Iar  mijloacele  proprii  de  transport   înfiinţare        In  noul  an  universitar  la  Institutul   excursie  In   ora­                     riaţi  ai   Întreprinderilor   întreprinderea  de  indus­
          f>ei  din  Apoiduî  de  Sus  ne-au  arătat   vor  fi  mai  judicios  folosite.  De  ase­  In  cadrul  celor  două  facultăţi  —   de  mine  din  Petroşani  vor   studia   şul  Alba   luliu.  o  lungime  de  4  km  şi  au  fost   Si  instituţiilor  din  oraşul   trie  locală  ,,Economica“,
                                                                                                                aproape  1500  studenţi  la  cursurile
          Că  greutatea  boabelor  si  Jndeoseol   menea.  s-au  procurat  mai  multe  co­  de  mine  şi  electrotehnică,  funcţio­  de  zi  si  pesle  200  la  cursurile  serale   Cu  Qcest   prilej  amenajate  drumurile   Bucureşci-   Sebeş  participă  în  oces*   Sfatul  popular   raional,
          eoncpntratia  de  zahăr  la  unele  soiuri   şuri  evitind  astfel  transportul   în   nează  secţii  de  exploatare  minieră,   si  fără  frecventă.  Pentru  a  li  se  asi­  s-au  vizitat  Ce­  Rovina  şi  Butureşcl-Curechi  pc   te  zile  prin  muncă  pa­  cooperativa  meşteşugă­
          este  bună.  La  soiurile   ,,Fetească",   căzi  sau  alte  vase  necorespunzătoare.  prepararea  minereurilor  şi  cărbu­  gura  condiţii  tot  mai  bune  dc  învă­  tatea  şi  celelalte   o  porţiune  de  5  km.  De  remar­  triotică  la  recoltatul  cul­  rească  ,,Unirea"  etc.  In
          ,.Pinot  gris",  si  altele,  qreutatea  de                         nilor.  topografie  minieră  etc.  Stu­  ţătură  şi  vial'i.  printre  altele,  s-a   monumente   isto­  cat  faptul  că  la  lucrările  obşteşti   turilor  din  gospodăriile   această  21 aici s-a recoltat
                                              Au  fost  apoi  luate  măsuri  şi  pen­
                                                                                                                                                                                                      agricole  de  stat  de
          zahăr  ajunge  U  pesle  175  grame.  tru  asigurarea  spatiilor  de  depozitare   denţii  au  la  dispoziţie  o  bogată  bază   amenajat  un  club.  a  fost  dată  In  fo­  executate  în  acest  an  au  parti­  raza  raionului.  pe   porumbul  de  pe  60  hec­
                                                                                                                                                                                                                               tare,  iar  ieri,  acelaşi  nu­
           ÎNTREBARE:  Din  cele  relatate  re­                               materială  necesară  pentru  activita­  losinţă   o  nouă  sală   de  mese  de   rice  si  puncte  tu­  cipat  pesle  5 000  cetăţeni   care     măr  de  salariaţi  au  ter­
          zultă  că  producţia  este  destul   de   a  vinurilor  Cramele  şi  pivniţele  au   tea  didactică,  ştiinţifică  si  culturală.   mare  capacitate  etc.  S-a  prevăzut  ca   ristice  ale  oraşu­  au  prestat  aproape  94.000   ore   In  ziua  de  30  septem­  minat  recoltatul  de  pe  o
                                            fost  curăţate,  văruite  si  dezinfectate
          buDă.  Ce  măsuri  au  fost  tuate  pen­  Iar  vasele  au  fost  din  timp  pregă­  Fondul  de  cârti  al  bibliotecii  cuprin­  in  primăvara  anului  viitor  să  se  con­  lui.  muncă  patriotică.  brie.  de  pildă,  la  tarlaua   suprafaţă  de  150  hectare
                                                                                                                                                                                                                     porumb
                                                                                                                                                                                                      insăminţată  cu
          tru  prelucrarea   struqurllor  Intr-un                             de  peste  85.000  de  volume  din  care   struiască  un  nou  cămin  cu  400  de   V.  HALĂLAI0   VIOREL  DEMIAN       de  la  Dunctoi  Vinţisoara,   insămintată  cu  această
          timp  scurt  şl  pentru  depozitarea  vi­  tite.                    o  mare  parte  slnt  lucrări  de  spe­  locuri.                          corespondent               corespondent       apartinînd  gospodăriei  a-  plantă.
          nului  tn  bune  conditlunl ?       ÎNTREBARE:  Ce  alte  măsuri   au   cialitate  Biblioteca  posedă  de  ase­            (Ag or preş)
                                                                              menea  peste  250  de  colec(ii  anuale
           RÂSPUNS:  Principalul  nostru   o-   fost  luate,  şl  care  va  (I  perioada  de
          biectiv  este  6lrîngerea  fără  pierderi   vinificatie ?           de  reviste  rominesti  şi  străine  şi
          a  întregii  recolte  de  struguri  şi  obţi­  RÂSPUNS:  Pe  lingă  măsurile  amin­  un  mare  număr  de  caiete  de  inova­
                                                                                                                                                Cpentrn  zestrea
          nerea  unor  vinuri  de  calitate  supe­  tite,  au  mal  fost  luate  şi  allele.  S-au  ţii,  instrucţiuni  privind  folosirea  unor
                                                                                                                     Intre  ei  oamenii  de  la  furnale,   După  ce  a  ieşit  din  cuptoarele  dc   Acesta  le  loce  un  semn  şi  porneşte   doare,  apoi  cu  iunicularul.  Lq  tur­
                                                                                                                   îşi  s/)un :  echipa  de  sus,  echipa  d■;   prăiirc.  tiind  acum  mai  uşor  /educ­  dc-u lungul benzii.  $liebinecă  orta­  natul  lui,  la  IV  s-a  încărcat  prima
                                                                                                                   /os.  Sus,  încărcătorii.  Jos,  topitorii.  abil,  minereul  soseşte  aici,  la  echi­  cii  lui  pun  sullct  in  muncă,  l-au   dată  cu  bandă  Era  în  1953.  Cit  spor
                                                                                                                     Dacă  un  reporter  ar  vrea  sa  scut   pele  de  încărcare  La  turnatul  IV                  arc  munca  dc  atunci  încoace I  A-
                                                                                                                   despre  munca  unui  lumalist  cu  si­  il  primeşte  echipa  încărcătorului  Vu-   dovedit-o  doar  In  august,  clnd  el   ptoape  s-a  dublat.
                                                                                                                   guranţă  ar  ti  atras  mai  ales  de  ac   sile  Durciu,  omul  acela  în  lloaren   era  în  concediu  iar  ci  nu  s-au  lă-
                                                                                                                                                                                                                       Aici,  pc  platoul  dc  unde  priveliş­
                                                                                                                   tivitaten  echipei  de  jos,  acolo  unde   virslei,  înalt,  bine  legat,  ale  cărui   sal  întrecuţi  dc  celelalte   echijye   tea  Hunedoarei  noi  ti  se  deschide
                                                                                                                   omul  de  la  lut nul  —  topitoriiI  -    priviri  se  plimbă  continuu  pe  dra­  Cum  puteau  oaie  să  renunţe  la n ­  in  lată, unde  nu  simţi dogoarea cup­
                                                                                                                   devine  stupînul  ilucărilor  veşnic  vii,   mul  de  cauciuc  al  benzii  transpor­              torului  încins,  ci  razele  blînde  ale
                                                                                                                   unde  omul  cu  mijloace  mecanizat»   toare,  spre  lutnal,  spre  cabina  do   dul  de  evidenţiat  pe  care  l-au  clş-   soarelui,  vinlul  toamnei  sau  getul
                                                                                                                   plămădeşte  metalul  util  de  necesar   comandă.                 tiga!  indatu  ce  s-a  potolit  gerul  ier
                                                                                                                                                                                                                     iernii,  aici  Vasile  Burciu  a  invăfa',
                                                                                                                   industriei  nouslre.              —  Ce  e  Gheorghe ?            nii ?                           a  crescut,  a  intrat  In  marea  lamilie
                                                                                               Datorită   unei       S-ar  irutca  scrie  oare  ceva  inte­  —  Nimic  deosebii.  Merge,  tova   —  Mar/  ştrengari  băieţii  ă.ştia  ai   a  comuniştilor  alături  dc  care  mun­
                                                                                             bune  îngrijiri   şi   resant  de  sus.  de  acolo  unde  cehi   răşe  Bure iu I  $i                  mei  — spunea dau-   ceşte  cu  toată  /yasiunea.  Căldura  cj
                                                                                             hrăniţii   laponulc   pe Ic încarcă minereul  pc benzi  Iran-   Uriărul  din cobina   —   ~--------  “  ™" "   "   nuzi  Durciu.   Cil  care  lucrează  aici  şi  cu  care  şl  a
                                                                                             a  păsărilor,   la    sj>ortnare  ce  alunecă  spre  gura  ne­  dc  comandă  ur­                      am  stat  la  Govo­  apropiat  oamenii  din  echipă  şi  chiar
                                                                                             G.A.S  din   Min­     săţioasă  u  lurnalelor ?  Desigur.  Aici           3  a seintnit'L             ra  n-au  vrut  să-mi  din  secţie  o  împleteşte  cu  cea   pe
                                                                                             tia  producţia   de   se  lucrează continuu, intens,  oame­  măreşte   atent                                            care  i-o  oleră  lumiliu,  căminul  teri-
                                                                                             ouă  şi  came   a     nii  se  întrec  pentru  mal  mult  şi  mai   încărcătura   tur-   __  ____  ___   suie  cum  stau cu  cit  pe  core  l-a  durat  in  casa  lui  cea
                                                                                             crescut  simlitor.    bine,  jienlru  a  aproviziona  neînce­  naiului  pen truca                     planul.  Auzi.   zi­  nouă  din  sliada  Tud<u  V ludimircs-
                                                                                               Printre   îngriji­  tat  lurnulelc  cu  minereul  necesar  repartizarea  materialului  pc  i)ilnia   ceau  că  vor  să-mi  Iacă  sutptizâ,  şţ   cu  5
                                                                                             torii  care   obţin     De  jos.  din  curtco   secţiei  a  I  u   rotativă  sa  se  Iaca  cit  mai  corect  eu  stăteam  ca  pe  loc.  Da'  tot  ml-n   —  sS’i  după  fumul  din  turnat  1(i
                                                                                             rezultate  bune  se   Iu mate  de  la  CSH  nu  poli  bănui   Suferita,  aglomeratul,  calcarul,  a-   scris  ncvaslu.  Zice  „ai  tăi  au  doi   poli  da  seama  ce  trebuie  să-i  dai
                                                                                             numără   şi   Iov.    că  pc  acoiyenşul  plat al unei clădiri   duosul  metalic  şi  apoi  cocsul,  lie­  285  de  tone  lontu  mai  mult.  iar  cei   turnatului  —  spune  deseori  Durciu
                                                                                             Mânu   Munteanu,      in  roşu  c  un  adevărat   şantier  de   care  încărcătura  care  tonnenză  *   dc  la  Timolte  şi  dc  la  Cotea  numai   băieţilor  lui  din  echipă.
                                                                                             care   îngrijeşte     muncă.  Sus,  dincolo  dc  cele  100   'şarjă  c  condusă  spre  lut noi  dc  p li­  cile  ISO.  Cu  c/  eşti  in  inhecerc,  oti
                                                                                             3.000  păsuri.        trepte  ce  urcă  in  zig  zag  pe  perete­  virile   cercetătoare  ale  setului  Uj   cu  cate t"  Auzindu  l.  piivindu-l  cum  utm-i-
                                                                                                                   le  vertical  al  clădirii,  oameni  şi  uti­  echipă.             Setul de echii)ă Vuşile  Burciu  nu   ic.şte  tumul  ce  se  înallă  dm  turna­
                                                                                                                   laje  s-au  prins  infr-o  muncă  eonii   —  Cile  încărcături  om  lăcut, to­  stă  o  clipa  locului.  Cooidoncază  do­  tul  IV,  I(i  aminteşti  tară  să  v/ei  de
                                                                                                                                                                                                                     lănci  Atjoca,  eroul  lui  Dovidogln
                                                                                                                   t.uă  Pentru  că.  dc$i  aceşti  oameni   varăşe  Durciu  ?       zarea  încărcăturii,  funcţionarea   din  „Cetatea  de  toc".  El  n-a  tăcut
                                                                                                                   n-au  înscris  nici  cfnd  iaple  de  ero­  —  22.  Pînă  Ia  slhşitul  schimbului   bune  condipuni  a  instalaţiilor  men
                                                                                                                   ism,  nu  s-nu  căiit  In  ta(a  cuptoare­                        tineica  lurnalului  plin.  munca  con   nici  cind  tupte  de  eroism  ca  Pa-
                                                                                                                                                    mai  dăm  20.  Stăm  bine  şi  luna  asta                        vel  sau  Petru  Atjoca.  Numele  lui
                                                                                                                   lor  arzlnde,  de  munca  lor  depinde,   Cu  sullct  băieţii  Aşa I   Trimiteţi   linuă  a  oamenilor.  Aici  a   crescut,   poate  nici  n-a  dc/)ăşit  poarta  uzinei.
                                                                                                                   de  lapt,  soarta  producţiei  turnate­  corlele  înapoi l       sus  la  turnatul  IV.  Avea  doar  IQ  an<   Dur  rodat  muncii  lui,  a  echi/yei  ce
                                                                                                                   lor.  Aici,  sus,  unde  nimeni  nu  bă­                         cind  a  lăcut  cunoştinţă  cu  el.  Eki
                                                                                                                                                     Alcxondru  îşi  trage  pălăriQ  pc  ochi   in  19-10.  La  numai  un  an  era  cali­  hrăneşte  continuu  lutnalul  (V  se re-
                                                                                                                   nuieşte,  lutnalele  Hunedoarei  îşi   ştrengăreşte  şi  dă  diurnul  corlei.  Pe   ficat.  I  s-a  Inciedintat  conduccicu   varsă  tn  bogata  'zestre  comună  a
                                                                                                                   primesc  hrana  de  liecarc  zi,  dc   bandă  porneşte o noua  încărcabilă.   echipei  Numai  că  pc  atunci  ca   mu>  tării.
                                                                                                                   fiecare  ceas,  de  liecare  minut.  Băieţii  privesc  spte  şelul  echipei  greu.  Incărcaiea  se  /acea  cu  căni-  LUCIA  LICIU
                                                                                                                :I v . v . v . v . v . v . v . v . v . v . v . \ v . v . v . v . v . v . v . v = v . - . ' . v . v . v . v . v . v .  .  .V ,V . .V . V . V , V .V . . V . V . - . V . V . V . V . V . V . V . *
   1   2   3   4   5   6   7   8   9   10