Page 51 - 1963-10
P. 51
Nr. 2736 • Drumul socialismului Pag. 3
Agitaţia vizuală, legată - v rvwfutiŞf.JWBWK ^ Duminică în regiune
de sarcinile producţiei! (Continuate din paq. f-a) tehnicianului Lucian Alcx'andracbe, a
muncitorului Gavrilă Budiu, şi al;i
— Cum cc facem, n-am hota rit zeci urmăreau desfăşurarea piesei, la
Un mijloc important $i cficacc de bri sini împărţiţi pe sectoare de mun porlanla executării unor lucrări de odată ? Mergem la „Datul strugu- clubul din Slrcisîngcorgiu, alte fa
mobilizare a oamenilor muncii di.i că, ajută organizaţiile de bază in cea mai bună calitate. viloi ■*. milii. alţi tineri, aplaudau echipa dc
Întreprinderile industriale la îndepli lansarea celor mai imporlanlc lozinci Experienlă bună în asigurarea unei — Putem veni la bal după spec dansuri. Interpretat dc tineri colec
nirea şi depăşirea sarcinilor de plan care să însullelcască pe fiecare miner agilalii vizuale cil mai mobilizatoare tacol. tivişti din localitate şi numntmi din
— Cum vrei! Dar cu ţin să văl uzină ca Elena Kiss, Ana Bardiş, Mă
11 constituie şi agitaţia vizuală. Prin in parte. Astfel valoroasa iniţiativă au acumulat şi organizaţiile de partid echipa dc dansuri. Arc un dans cu ria Scbcstcn, Glicorglic Vrabie, losif
grafice, panouri, lozinci sini limite a minerului Ioan M Popa „Nici nn din celelalte întreprinderi ale oraşu temă... Nistor Francisc Bogoş. Hint Romu-
mereu vii în alentia colectivelor de vagonet dc minereu rebutul" a găsit lui regional Hunedoara. Pentru a ge Intr-un alt grup, era în discuţie 1 tis Şi alţii, dansul cu tema „Culc
muncă obiectivele trasate de partid un larg ecou in Întreaga exploatare. neraliza unele metode si torme de a- programul pentru a duna zi. Cineva sul strugurilor" a plăcut mult celui
cit şi sarcinile operative, specifice Pentru ca întrecerea pentru traduce gilalie vizuală cu mare eficacitate, întrebă : prezenţi- Apoi. spectatori şi inter
liecărut loc de muncă. rea în viată a acestei lozinci să fie comitelui orăşenesc dc partid şi con — Vii cu noi In Arad, Duşane ? preţi au intrat in vîrlcjul dansului,
Dc aceea Comitetul orăşenesc de cit mai vie, mai mobilizatoare, a siliul local al sindicatelor au organi — Şti că nu-mi prea place fotba pctrecînd ore plăcute. .
partid Hunedoara a îndrumat orga fost întocmit un gralic unde sini tre zat o expoziţie cu fotocopii de pe lul... Duminică, locuitorii oraşului dc pe
— Nu-i vorba numai dc asfa. Vi
nizaţiile de partid să asigure la lo cute echipele care rcbtilcază vago- cele mai reuşite panouri, grafice şi zităm şi oraşul. Şi-apoi dc, să sus malul Strei ului,. şi-au împlinit fie
care „programul". Unii au vizionat
curile de muncă o agitaţie vie. ope ncte cu minereu şi ce înseamnă a- lozinci din întreprinderi. Cu prilejul ţinem echipa... împreună cu familiile şi prietenii
rativă, care să răspundă atit obiecti cea6la Cînd în ziua de 2 septembrie deschiderii a fost organizată o dis —Nu pot. Am fost invitat la Puş filmele cc rulau la club şi la cămin,
velor generale ce stau în fa|a între a.c. de exemplu, la acest grafic a a- cuţie la care au participat activişti caş Ştii că i-a născut soţia... alţii au poposit în Arad unde au vi
prinderilor cit şi sarcinilor la ordi părut in dreptul sectorului II cilra 2, dc partid, U.T.M. şi sindicat, membri ...S-a înserat. Din aceeaşi staţie oa zitat oraşul şi au urmărit incccd
nea zilei Vizitând unele întreprin care indica două vagonete de mine ai colectivelor de ogitatic vizuală menii. îmbrăcaţi sărbătoreşte au luit fotbal dintre echipa favorită şi C F R
deri se constată că agitaţiei vizuale, din întreprinderi şi alţi tovarăşi. A- autobuzul spre Călan. Mergeau U Arad.
reu rebuCate, iui a fost deloc o cinste ccusla a constituit un minunat prilej club, la spectacol. Aici. echipa dc tea Iar în familia sudorului Emilian
important mijloc de creştere a conş- pentru mineri» din echipa lui N. Ga- dc evîdenlicre a importanţei şi efica tru a artiştilor amatori din Cngir a Puşcaş, cîţiva prieteni ciocneau palia-
ştiinţei oamenilor muncii, i se acordă vrilut vinovaţi de acest lucru. A cităţii agitaţiei vizuale. prezentat piesa : „Carnavalul" de rele în sănătatea celui mai tinăr lo
atcnti.i cuvenită, lată de pildă cum Ni: peste lot însă agitalia vizuală Ivan Şopov. Şi( în timp cc familu cuitor născut în noul oraş al side-
stan lucrurile la uzina cocsorliîmică se bucură de atenlia cuvenită. La maistrului furnalist Ştefan Szaho, a rurgiştilor.
a Combinatului siderurgic dm Hune
sediile O.S.M. nr. I. cuptoare indus TINERI MINERI, IN DRUM SfRE D. M. BARZA.
doara. In fa|a colectivului de aici s a triale, agîomcralor de la CS.H, şan La Simeria
pus sarcina sporirii producţiei şi îm tierul nr. 4 si 5 de la I.C.S.H. agita Foto : V. CHIŞ
bunătăţirii calităţii cocsului In spri ţia vizuală se schimbă la intervale Ziua de odihnă pentru ceferiştii Giiar şi pentru cei mici 8-au or
jinul acestor sarcini a Io,st axată şi mari. iar multe lozinci au un conti simeneni a început încă de sîmhă- ganizat manifestări plăcute şi in
tă scara Spre sala marc a clubului structive. In jurul orei zece, circa 50
agitalia vizuală. La locurile de mun nui general care nu mobilizează pe sindicatului şi-au îndreptat paşii p:- dc şcolari au participat la un ma
că s-au afişat panouri şi lozinci caic doua zi au dat mai multă alenlie se muncitori. Deşi în alte seclii s-a acu reclii, perechi, tineri şi vîrstnirî, pen tineu literar, unde tov. Transilvan a
cheamă cocsarii l.i respectarea ciclu lecţionării sterilului din minereu. Ca mulat o experienţă bogată, comitete In Editura politică au a p ă ru t: tru a-şi petrece o scară împreuna. Miluiil. bibliotecara clubului a citit
lui de incărcare-descărcare, la ledu- urmare numele lor nu a mai apărut le de partid de la C.S.H. şl I.C.S.H. Prin grija comitetului sindicatului şi din opera scriitorului Miltai Sado-
ecre-j spargerilor de piloţi de cărbu In rîndul celor ce dau rebut. nu au organizat Insă schimburi de Lucrarea generalizează o scamă a conducerii clubului cîlcva sule de veanu, povestirea „Dumbrava minu
ne, indicind şi metodele folosite de Asigurarea (urnalişlilor cu mine experienţă cu acestea, nu an gene F. CODEANU, I. TUDOSE, K. familii, tineri şi tinere din cadrul nată”.
unele eelfpe fruntaşe. Textele scurte, reu în cantităţi lot mai mari depinde ralizat ceea ce este bun şi eficace. TUDOR : înaltul titlu <le mem tic metode hune folosite dc organi unităţilor C.I'.R. Simeria au petrecut Multă animaţie a cunoscut şi sala
scrise curat au stimulat activitatea şi de telul in care la E M. Teliuc se Sînt de asemenea, şi întreprinderi ca bru <lc partid zaţiile de partid în conducerea şi ore de plăcută destindere pină in dc şah. Aici în jurul celor zece mese
cocsarilor. Ele au contribuit în bună desfăşoară transportul cu autocami I.I.L. Hunedoara. „Ardealul" Teliuc şi 90 pag. 1,25 Ici îndrumarea activităţii organizaţiilor zori. s-au adunat un marc număr dc ama
inlMCtatc.’ .
tori pentru a şi disputa
măsură la sporirea el or tu r i 1 or colec oanele. de folosirea lor judicioasă. Ca nnna de talc Lclese unde agitalia vi Lucrarea înfăţişează cititorilor sindicale privind organizarea şi des încă din orele dimineţii, pc malul Ială-i gîndind fiecare mutare pc tov.
tivului dc aici, care din luna aprilie urmare a lost lansată lozinca dc a se zuală este aproape inexistent.1. Nu preocuparea permanentă a partidu făşurarea întrecerii socialiste. Mureşului într-o linişte perfectă, în Iuliu Vcrmchcscu. inginer şef la Ate
treruptă doar de clipocitul apei, pes
şi pină la sfirşilul lui septembrie a efectua cu fiecare camion, zilnic cile este deci înlimplălor faptul că aici lui nostru pentru aplicarea cu con S. DOBROV1CI, T. MARIAN: carii au aşteptat să „cadă” peştele. lierele RMR Simeria. pc tehnicia
produs peste plan, lunar Intre 1.130- o cursă in plus. Aceasta înseamnă o disciplina în producţie lasă dc dorit, secvenţă a învăţăturii leniniste cu Pentru mulţi din ei ziua a fost bo nul Petru Gircadă. profesorul Flo
1 490 lone cocs meldlurgic de bună depăşire a planului dc transport lu iar sarcinile de producţie nu se În privire la titlul dc membru dc Activul fură dc partid de Iu sale gata Scara la masă s-a mîncat peş ria n Cioara şi pc mulţi alţi oameni
calitate. nar de către fiecare conducător auto deplinesc peste tot in mod ritmic şi partid. 56 pag. 0.75 Ici te prăjit sau alte... specialităţi culi ai muncii.
După-amiază punctele dc atracţie
La şantierul lf montaj al I CS. Hu cu 82 lone minereu. Lozinca afişată la nivelul cerinţelor. I. PÎRVU. GH. NICOLESCU, N. Broşura împărtăşcşle cititorilor nare pescăreşti. Căldura cu care i-a ale ceferiştilor simericni şi a fam.-
nedoara un obiectiv important al tn incinta exploatării îndeamnă zilnic Pe baza experienţei acumulate şi PADUREANU : Eficacitatea din experienţa organizaţiilor dc învăluit razele solare ca şi cele ci- liilor lor au fost ccic două cinema- j
planului de produefe il constituie re pe conducătorii auto la realizarea a- a lipsurilor manifestate, organizaţiile bază din duuă gospodării colective leva orc petrecute în aer liber au togiafc (sindical şi ai I R C S 1J;
ducerea duratei de execuţie o lucră ccslui obiectiv. Mulţi din ei H rea de partid vor trebui să ia cele mai controlului dc partid în între în formarea, creşterea, educarea şi constituit pentru pescarii amatori unde au vizionat filmele „Raional
rilor. fapt ce duce la darea moi de lizează. corespunzătoare măsuri de imbunată- prindere. clipe de adevărată rccrecrc. dc Muncliliausen” şi ..Idiotul'1.
vreme în folosinţă a obiectivelor in Un continui mobilizator are şi a- |ire a agitaţiei vizuale. Prcocuptn- 52 pag. 0.50 Ici folosirea activului fără dc partid. Deşi echipa de fotbal nu a jucat O deosebită animaţie au cunoscut
dustriale. Tocmai de aceea şi agita gitalia vizuală de la uzina „Victoria*4 du-sc de îmbunătăţirea conţinutului Lucrarea prezintă experienţa or H. DONA : Un principiu dc buza în localitate totuşi cîţiva zeci dc şi aleile frumosului parc dcmlrolo-
ţia vizuală a fost îndreptată spre a- din Călan. La secţia furnale dc pildă agitaţiei vizuale, de întărirea comba înfocaţi suporteri au ţinut să unne:.c gic dm Simeria. (n plimbările pc caic
tivităţii şi de operativitatea ci, orga ganizaţiei dc partid de la Uzinele al politicii externe a R.P.R. — favorita la Petroşani unde au aval le-au făcut oamenii muncii din lo
tmgerea acestui obiectiv. Astfel o lo s-a constatat că o sursă importantă ,.Elcclropiilcre"-Cr:iiova în exerci coexist culă pa plică o dublă satisfacţie: aceea a victa- calitate sau chiar cei din regiune j j
zincă arată că liecare minut dştigat dc sporire a producţiei este şi redu nizaţiile dc partid vor oblinc rezul tarea dreptului de control asupra rici echipei C.F.R. Simeria în faţa trăit clipe plăcute, recreative.
tate tot mai bune în mobilizarea oa
In liccarc zi de către fiecare munci cerea opririlor accidentale prin exe menilor muncii la înfăptuirea sarci 01 pag. I leu Ştiinţei dm localitate cît şi a cunoş După o zi dc odihnă ceferiştii au
tor duce la o economie de 2.180) ore, cutarea unor lucrări dc reparaţii dc nilor economice şi politice cc le conducerii (clinice administrative. Broşura analizează principiul co tinţei cu oraşul şi împrejurimile Pc- început o nouă săptămină dc mun
timp în care se pot monta în plus bună calitate. Lozinca afişată la sec revin. S. ORBAN : Munca politica ji în existentei paşnice, subliniind contri troţuniului. că cu noi forţe, cu un clan sporit.
185 tone construcţii metalice. ţia furnale arată că prin executarea NLIP LAZAR trecerea socialistă. buţia activă a târli noastre pentru
Si la E. M. Teliuc organizaţiile de unor reparaţii dc calitate şi reduce instructor al Comitetului orăşenesc 101 pag. 1.25 Ici promovarea lui. Căminul cultural — neîncăpător
partid dau importonta cuvenită agi rea opririlor accidentale In trimes Hunedoara al P.M.R. ...Zi de duminică. Aici, în satul nuţiozitale dc tov. Maria Cărbunar
taţiei vizuale. Aici, pe lingă comi trul IV cu cel puţin 50 Ia sulă fată Mcteş dc pc Valea Ampoiului, oa
şi Cieopatra Onncca, învăţătoare în
tetul de partid (secreta: iov. Petru de trimestrul II a.c. se pol produce menii şi-au făcut un obicei. Pc la sat.
Oarbu) 6-a organizat un colectiv din peste plan l 000 tone fontă. In felul orele II coboară spre centrul satu Alături dc locuitorii satului, la
15 tovarăşi cuie se ocupă dc asigu occsla pe lingă măsurile luate în ca Pe şantierele T. R. C. H. lui. la căminul cultural, şi se înto-c programul artistic sc află şi Ion
rarea ta locurile dc muncă a unei a- drul secţiei, agitaţia vizuală tine me acasă după-masâ, pc la orele 3 saj Dan, instructorul Comitetului raio
gitatii vii, concrete, mobilizatoare şi reu trează in conştiinţa muiuiloiilor 4. Salul c lung şi împrăştiat, aşa nal de partid. Florian Paiascbie,
Munca trebuie îmbunătăfită de munte; dc aceea oamenii se gră sfatului popular comunal. Petru Oan-
operative. Colectivul, ai cărui mem de la întreţinere necesitatea şi im- cum sînt toate satele din regiuni c preşedintele Comitetului executiv al
besc şi la venire şi la întoarcere. Pen eca, directorul şcolii, Ioan Rof, învă
tru cine nu cunoaşte obiceiul aces ţător şi mulţi alţii.
In cadrul Trustului regional de numeroase lipsuri care privează des munca, de mare productivitate, la ta, rămîne surprins cînd vede că la — Nu lipsesc niciodată dc la ac
(Jn pasiumz tinerească .construcţii Hunedoara-Deya-.a fosţ făşurarea în bune condiţiuni a ora actuală există prea putină preo căminul cultural activităţile de du tivităţile căiainului — îmi şopti ci
procesului de execuţie, a dării în
organizat un schimb de experienţa
întrebarea
mea. Apoi adăugă : şi la repetiţii vin
la care au participat delegaţi de folosinţă a blocurilor ta termenul cupare pentru organizarea unor rr- minică au loc tocmai atunci cînd în neva. drept răspuns la
alte sale c ora mesei, sau a odili
teliere în care să se confecţioneze
• • V . V . W . V . V . planificat. Dintre acestea cele mai nci dc după-masă. dc m uite ori. I
• la trusturile de construcţii dm re ansambfe de instalaţii de încălzi
...Anul 7956 O dimineaţă obiş (//or de la maşina pneumatică de »* giunile Braşov, Banat, Bacău, Mu- frecvente sînt deficienţele de or re centrală şi sanitare, care să fie Dar să vedem ce se petrece la că După programul artistic locuitorii
nuită de iulie. O mulţime de oa încărcat" şi „ Dispozitiv de struo- "• reş-Aufonomâ Maghiara şi Hune din organizatoric Pe şantiere nu apoi montate la punctele de lucru minul cultural. Pînă la începerea satului au rămas în continuare la
film, căci aici, la Mcteş, există şi
meni se îndreaptă cu paşi sprin- //re a bucşelor lungi". «* doara. Participanţii la schimbul de este asigurată o urmărire zilnică a De asemenea, parcul de utilaje cu spectacolului unii ascultă la radio, cinematograf.
tem spre „şut". Unii o iau spre ...Anii s.ur scurs unul după altul “• rezultatelor pe loturi Se constată care este dotat I.P I.P.-ul va tre -alţii joacă şah, iar cei mai in vîrsu La sfîrşit, discutând despre spec
gura galeriei de cojsfă de la Bea- In 7958, cu ocazia sărbătoririi Zi- «•* experienţă au vizitat şantierele apoi că termenele de execute a discută despre treburile zilnice, des tacolul artistic al copiilor, am aflat
T.R.C.H. şi au urmărit modul cum
pre noua construcţie a şcolii, des
lomaş sau put, iar alţii spre ate lei minerului, tînărul strungar Du- biocurilor pe unele şantiere sînt bui sa fie folosit la capacitatea pre aprovizionarea cu lemne de foc că în fiecare duminică au loc In ci-
lierul minei Vulcan. Printre aceş mitru Albescu a fost decorat cu <•* decurge procesul de execuţie, fe maxima, pentru a asigura o con şi cîte altele. Toţi cei interesaţi au min programe artistice Formaţiile
lul cum sînt îndeplinite sarcinile cu mult depăşite fată de prevede tinuitate în transportul matenale-
tia din urmă se află şi tînărul Medalia M uncii, iar în vara anu- trecut şi pe la expoziţia de cărţi căminelor culturale sînt 'planificate a
Dumitru Albescu. lui următor Comitetul regional >“ de plan, calitatea lucrărilor efec rile graficelor de execuţie Aceas loi atit pe verticala, cît şi de la zootehnice, pe care tov. Ileana Ilă- prezenta spectacole prin rotaţie în
In atelier, Dumitru Albescu, U T.M., drept răsplată a muncii *• tuate etc. La sfîrşitul schimbului de ta şi din cauza ca nu se face o depozite. râguş, bibliotecara comunei, a orga satele vecine.
atent la rotirea universalului de sale neobosite, i-a înmînal diplo- experienţa a avut loc o şedinţă urmărire strictă a consumului de Pe alocuri calitatea execuţiei n-a nizat-o cu atita gust aici, la că — Să vezi, cînd vin cei din Tăuli
la strung, lucrează la un dispo ma de onoare. J» unde participanţii au prezentat ore pe fiecare apartament. Neeşa- stat în permanenţă în atenţia cons min. Cu pricepere şi adevărat tact aici. sau cînd merg cei din Mcteş
la Tâu(i, cc înghesuială e în sală —
zitiv de slrunjire a bucşelor lungi Conducerea minei Vulcan, co- concluziile desprinse de pe urma lonaroa judicioasă a lucrărilor a tructorilor Pe unele şantiere cum pedagogic, ca ştie să trezească cu îmi spuse instructorul dc partid, iov.
Tînărul lucrează cu pasiune, pare lectivul de muncitori in m ijlocul vizitelor efectuate pe şantiere. dus deseori (a iieconcordanţe în sînt cele din Vulcan, Petroşani, Cli riozitatea fiecărui ţăran muncilor Ion Dan. Păcat că n-ali nimerit în
contopit cu maşina şi munca lui. căruia a lucrat, l-au propus în \ tre munca zidaiilor lencuitori şi pentru tainele cărţilor, aşa că la tr-o astfel de duminică.
Din cînd în cînd verifică piesele toamna anului 7959 să candideze »• * instalatori Din această cauză mul pi r vopsitoriile sînt executate de despărţire nu le miri cînd vezi oa Intr-adevăr, dacă nimeream în- •
cu şublerul. Nu vrea să greşească la concursul de admitere în Insti- \ Pe şantierele He construcţii de te lucrări au trebuit reluate de că fectuos, fie din cauza tîmplăriîlor menii plecînd spre casă ţinînd cu Ir-o astfel de duminică, vedeain un 1
Şi nu greşeşte, nu rebute$ză, ci tutui de mine — Petroşani... „• locuinţe aparlinînd Trustului regio de slabă calitate livrate de furni I grijă o broşură, o revistă. spectacol dat dc cei mari, care au
dă numai lucru de calitate. Mais In anul universitar care a în- ”• tre zidari, fiindcă instalatorii au e- zor, fie din cauză că vopsitorii nu .. Inccpc programul artistic. Mai format o brigadă artistici, o echi
trul îl cercetează adeseori cu p ri nal de construcţii Hunedoara, în tncbiat dese spargeri Acest fel de întâi se face o expunere : „Cetatea pă dc teatru, una dc taragotişti. Aş
ceput nu de mult, printre cei pregătesc cu atenţie feţele pentru Tăuţului. un important monume.it
virea. E mulţumit, li apreciază aproape 7.500 de studenţi ai In- “• liecare an sarcinile de plan au a planifica lucrările a slăbit preo istoric dc pe Valea Ampoiului”, fi avut atunci prilejul să-i văd pc
priceperea şi treptat ii dă sa lu slilutului de mine din Petroşani «.* c/escut simţitor Majoritatea cons cuparea nenlrii calitatea tencuie vopsit. întocmită la cererea oamenilor de scenă pc Ghcurglic llărăguş, Marin
creze numai piese care cer o se numără şi tînărul Dumitru Al- "• tructorilor s-au străduit sa şi în lilor conducînd la creşterea pre La prima vedere sînt lucruri ce către colectivul ştiinţific al Muzeu Cărbunarii, Lncreţia Palcău, Elena
muncă atentă şi migăloasă. par mărunte Insă în realitate, de Melcşan, pc Viorel Ivaşcu, pe Ioan
bescu. El este acum student în anul <•* deplinească sarcinile de plan, să ţului de cost şi la întîrzieri nejus lui din Alba Iulia. In cadrul pro Ursa, Petru Pila şi pc mulţi alţii,
Dumitru Albescu lucrează pe V al facultăţii de mine şi se bucură \ ficienţele amintite împiedică des gramului artistic şi-au dat dc data iubitori ai cîntccului şi jocului, ai
zi ce trece mar bine. Ceva nu-i de stima şi preţuire pentru har- realizeze o calitale superioară a tificate De asemenea, organizarea aceasta concursul elevii clasei a VJ-a teatrului şi poeziei, despre care,
este însă pe plac. Se gîndeşte ca apartamentelor executate Ca ur şantierelor nu s-a făcut întotdea făşurarea în bune condiţiuni a
nicia şi conştiinciozitatea cu care dc la şcoala dm localitate. Ei au după fiecare spectacol, lot satul vor
ar putea aduce şi el o îmbunătă se pregăteşte pentru a deveni un mare, unele construcţii realizate în una corespunzător In special dru muncii, dau naştere la decalaje prezentat cîntcce, recitări şi o şeză beşte cu multâ plăcere,
ţire în prelucrarea pieselor ce ne specialist al industriei noastre im- J» ultimul timp au un aspect arhi murile de acces lasă de dorit Din mari între prevederile graficelor toare pe tema „Viata nouă a pa — ...Duminici mai sînt, aşa că nu
cesită atita migală. Strădania lui niere în plina dezvoltate <** tectonic plăcut, reconfortant, dau de execuţie şi stadiul fizic al lu triei”. Aplauzele au însoţit fiecine e târziu.
de a contribui cu ceva nou lă cauza lor transporturile pe timp punct din program, pregătit cu mi- I. CIO BOTA
Student sîrguincios, om de mi- % crărilor.
bunul mers al producţiei i-a adus liativă şi bun coleg, iată doar «• o nouă faţă oraşelor. Calitatea fi nefavorabil nu se pot face în cele
mari satisfacţii A reuşit să rea ci leva dintre calităţile comunislu- % nisajelor exterioare la multe blocuri mai bune condiţiuni, mărind şi * Nota redacfiei
lizeze ceea ce gindea In între lui Dumitru Aibescu. Acestea l-au He locuit dovedesc urija construc uzura maşinilor Pentru remedie In cadrul discuţiilor ce s-au
prindere se desfăşura concursul făcut să fie iubit şi apreciat de *• torilor respectivi pentru munca ce rea acestor situaţii, una din mă purtai, vorbitorii au scos în evi In general, duminică oamenii mun dedt nti număr redus de acţiuni Iar
in titu la t: „ Pentru cea mai bună
întregul colectiv de studenţi în «• o depun Există o preocupare mai surile care va trebui aplicată şi de denţa unele lipsuri ce se manifes cii îşi petrec timpul fn mod plăcut in altele deloc.
inovaţie". A participat şi el Şi miflocul căruia trăieşte şi învaţă. Este dc datoria organizaţiilor de
inovaţiile sale au (ost printre cele Timpul va trece şi curînd mare în ce priveşte executarea către T R.C.H. este construirea unor tă în munca conducerii T. R. C H. şl recreativ. Multe acţiuni la care
mai bune de la mină. A fost minerii cb fa Vutran vor primi V betoanelor şi mortarelor, de a drumuri flotante, din dale prefa Deficienţele semnalate vor tre ei pdrlicipă sini organizate de comi partid să manlicslc un Interes eres-
cfnd la|ă dc (ciul cum organiza
greu. dar priceperea in muncă şi un nou inginer miner bine pre- »• căror calitate depinde structura de bricate de beton, care s-au do bui să constituie obiectul unei in tetele sindicatelor, do instituţiile cul ţiile sindicale şt U.T.M-, instituţiile
perseverenţă şi-au spus cuvintul s*ht ;> rezistenţă, precum şi finisajele in vedit a fi economice şi foarte tense preocupări, urmata de mă turale, de asociaţiile sportive etc. culturale şi diferitele asociaţii spor
' nrwoat prim ul loc cu inova V. URAGAN "I suri urgente, care aplicate pe toa Există insă şi localităţi unde nu se
ţiile făcute la concursul amintit. M terioare şi exterioare practice organizează pentru oamenii muncii tive, organizează timpul liber al oa
menilor muncit.
Printre inovaţiile sale se aflau : student la Institutul de mine «* Pe şantiere se întîlnesc multe Pe şantiere va trebui să se a- te şantierele T.R.C.H. să conducă
,,Dispozitiv de irezare a segmen- Petroşani •,* aspecte pozitive ale muncii, dar corde o atenţie tot mai mare in la îndeplinirea sarcinilor de plan
a i t « a a a a a • a • : a i in acelaşi timp se fac simţite şi troducerii unor metode noi de pe anul 1963.
a % • • • a r a t * * Obligaţiile către stat
■ ■ - a — -r r -----------
au fost îndeplinite
soiul Punea însămînţat după o bună mînţate. etc. La realizarea acestor lu
plantă premergătoare (trifoi) să sc ob crări, o contribuţie de seamă şi-au In aceste zile, colectiviştii din co In acest 6Cop, el au transportat la
ţină o producţie mult inferioară. Pc adusro tractoriştii Cbirilă Vanilc şi Cri- muna Berghin, raionul Alba, muncesc baza de recepţie întreaga cantitate
acest teren, arătura a fost Iacută pe ş.'ln Ion care au efectuat o arătură da de zor la recoltatul porumbului de
timp secetos şi a ieşit bolovănoasă Ei bună calitate, la adîncimea de 25-27 contractată cu 6lalul (52.000 kg. po
iui s-a mai discuit şi astfel nu s-a cm., fără greşuri şi unii urmă, iar se pe cele 446 ha. Paralel cu această rumb boabe). Avînd o recoltă bună,
ucal un pat germinativ corespunză mănatul l-au executat în cele mai bu acţiune, prima grijă a colectiviştilor colectiviştii din IJerghin au hotărit să
tor, pentru seminţe Ca urmare, semi ne condiţiuni. de aici a fost .să-şi achite datoriile
nalul a fost făcut la adîncin'ii dilcri- Colectiviştii din brigada noastră sînt pentru muncile S.M.T. şi obligaţiile mai vindă 6lolului, Iu afara contrac
convinşi că aplicmd în practică cunoş- tului încă 1.800 kg. porumb boabe.
tc fapt ce a determinat şi o răsărire conlracluale către stal.
Pregătirea terenului» lucrare de foază ncuniformă. Accaslă situaţie a făcui imţcle dobîndilc la învăţămîntul agro
tehnic
contribui
vor
la
sporirea
ca plantele să înfrăţească puţin şi vi
pentru obţinerea de recolte sporite intre în iarnă slab pregătite. Rr/.ulla producţiilor de cereale şi deci la în Pregătesc sărbătorirea majoratului
tărirea cconumico-organi/.atoiică a gos
tul ? Do pe accaslă tarla s-a rcali/.at
o producţie de grîu sub media rea podăriei.
Comitetul U.T.M. clin minării felicitărilor cu legea de bază a statu
In prezent, ne aflăm în pragul nou
La gospodăria agricolă colectiva ica nrestei lecţii, tov. inginera a fo din soiul Pouca in cantitate de 210 lizată pc gospodărie, pc cîlă vreme dc lui an de Invăţămînl agricol Pentru C.S H. se preocupă in ocazia majoratului. lui democrat popu
I ragresuT din Galda dc Jos. in ca losit şi numeroase exemple din gos kg la ha. asigurîodu-se astlel un nu pe tarlaua „Calea CricăuluC s-a rca buna lui desfăşurare s^uu luat din tnnu
dru! învăţămlntului agricol dc masa podăria noastră. Ne-a demonstrat de măr dc 550 hoabc germinaţiile la m p li/.at o producţie mai marc dccît me măsuri pregătitoare. Împreună cu lec tens de pregătirea Din acest program lar", „Cum să ne com
a funcţionat în anul 1962 — 1903 A pildă care au fost factorii ce au asi Datorită faptului că s-a asigurat un dia pc gospodărie cu 420 kg. la ha- tora coreului am strîns colecţii dc sc» sărbătoririi tinerilor face. parte întîlnirea portăm în societate"
u i ccrc dc „Cultura plantelor dc gurat ca dc pe tarlaua din punctul pat germinativ bun. semănatul fiind Trâgînd învăţămintele cuvenite şi imnţe şi plante, am procurat diafilinc- care anul accsia vor celor 423 de tineri cu eic. vor fi prezentate
numit „Calea Ciicăului", să se obli - efectuat în condiţii corespunzătoare şi acumulînd o mai bogată experienţă nat licee pragul majora dc activişti ai U.T.M.,
41 ii(>“. Lecţiile predate dc către im i.â o producţie eu mult mai marc de- Ic necesare şi s~a stat. de vorbă cu fie tovarăşul Ion Nicules-
k m -va Suliov Mana’ (lectorul cercului) la epoca optimă, plantele au răsărit botă rit ca In această toamnă să apli care cursant în parte. tului. In pritrml ritul cu, secretarul Comi j u r i ş t i , muncitori
cit pc alte tarlale. uniform şi au intrat în iarnă Innc pre căm cu strictele luate regulile agro
a i fost Innc documentate şi legale Pe această tarla s-a efectuat ime gătite. Gerul din timpul iernii însă. a tehnice. Astfel, am luat măsuri dc a re Sintcm hulărîţi să participăm cu re au Lost identificaţi toţi tetului de partid pe fruntaşi în producţie.
de problemele producţiei din gospo gularitate la cursuri, să ne însuşim în cci 423 clc siderurgişti combinai, caic va pre Cci 423 dc tineri
diat dopa recoltarea griului, arătura dc făcut ca pe unele porţiuni din aerai- colta in primul lînd culturile dc pe mod temeinic cunoştinţele predate, *n
dăria noastră Printre expunerile la- vară Ih adinrimea dc 28 cm. urmată tă tarla plantele să iasă elâbite Pen orele suprafeţe unde urmează a se în- de 18 ani. Apoi sub în zenta în laţa lor expu majori vor participa
t,u'e la cerc se numără şi aceea ca de o lucrare cu gupa stelată. In con tru a le ajuta, primăvara, din vreme, săminţa griul. S-a făcut o organizare scopul obţinerii unor rezultate bunr drumarea comitetului nerea: „P.M.R. — pă apoi la reuniuni ale
care să se reflecte in practică, în pro
I ! vire la „Pregătirea terenului pen tinuare. terenul a fost menţinui ca au fosţ aplicate cile 100 kg. a/.olat de judicioasă a muncii, pentru ca fieca ducţiile cc Ic vom realiza. de partid a fost slabi rintele iubit al tinere tineretului organizate
t i cglţunlc de toamnă şi de primă- rat de buruieni şi afinat piuă Ia in- amoniu Ia ba. re tractor, atelaj şi braţ de muncă să lit uri amplu plan dc tului". Alte expuneri în cinstea lor, la di
s jj a Din lecţia amintita am aflat sămuilare. prin disruirea lui de doua Pentru ca exemplul amintit sa fie şi fie folosit din plin. In felul acesta CRISAN SILVIU activităţi educative, ca: „Ce a dat regimul ferite concursuri gen
ce lucrări Irebuie executate la fiecare ori- Înaintea celei de a doua discuiri mai convingător, ni s-a arătat şi cau atn reuşit ca pină acum, din cele 112 brigadier de ciinp premergătoare lunii de democraţie popu „Drumeţii veseli", la
SONEA MARIA
culturi tn parte, importanţa lor şi i-a aplicat cîte 200 kg. superfosfat si zele care au făcut ca de pe o altă ha. cît revine brigăzii a Il-a pentru şefă de brigadă la G.A.C. din decembrie, cînd va a- lară t i n e r e t u I u i", acţiuni de muncă pa-,
gradul tn care ele influenţează creş cîte 80 kg. sulfat de amoniu la ha. tarla, numita „Valea Noui'*, in su a însămînţa cu grîu, să pregătim 73 vea Ioc festivitatea lu „Coustituţia R.P.R. — triotică etc.
terea producţiei la hectar. La predî- Pentru însămînţare a fo9t folosit gria prafaţă de 42 ha., cultivata toţ cu ha din care 68 ha. au şi fost Insa-» Galda de jos