Page 52 - 1963-10
P. 52
Fag. 4 Nr. 2736
Drum ut socialismului1
ULTIMELE STICLI <* ULTIMELE ŞTIQI * ULTIMELE $TIRI * ULTIMELE $Tlftt ULTIMELE $T|W
WASHINGTON. — Casa Albă a de guvernul portughez Pe de altă
anunţai Ia 14 octombrie că ministrul parte, scrie France Presse, liderii o-
torţelor navale ale S.U.A., Fred Korth, poziţiei portugheze cer Iul Salazar
şl-a înaintat demisia sa preşedinte dreptul de a le permite constilulrea
lui Kennedy. Demisia a lost accep partidului „Acţiunea democratică so
tată. Preşedintele Kennedy a însăr cială". La 14 oclombrie,
HAVANA. —
cinat pe actualul ministru adjunct dc
o .n .u . Dezbaterile din Adunarea Generală R ezolu ţia C onsiliului n a ţio n a l război al S.U.A., Paul Nilze, să preia Cuba a declarat doliu naţional de trei
al Republicii
Consiliul de Miniştri
a l păcii din F ranţa
funcţia de ministru al forţelor navale
cu începere de la t noiembrie. zile (n memoria victimelor uraganu
PARIS 14 (Agerpres). — LISABONA. — Corespondentul dlu lui Flora.
NEW YORIC 14 (Agerpres). — mecanismelor seismice. In vederea statele membre 6ă la tn studiu asis 6liiul nsţional al păcii va continua Lisabona al agenţiei France Presse PRAGA. — l.a invllaţia lui Jozel
Adunarea Generală şi-a reluat lu* găsirii *unor posibilităţi de reducere tenta pe care ar putea s-o acorde La sesiunea Consiliului naţional al campania de slrîngere de semnături lenarl, prerodlM Io Con^-Ilu'ul de
crările luni dimineaţă. A (ost exami o urmărilor unor asemenea cata Iugoslaviei si le cheamă să ajule gu păcii din Franţa, care şi-a încheiat pe o petilie care cere aderarea ne- relatează că cinci lideri republi(anl Miniştri al R S. Cehoslovace, la 14
din opoziţie au semnat o scrisoare
nată problema măsurilor in legătură clisme. vernul iugoslav în executarea planu lucrările la 13 octombrie, a lost a- Inlîrziatâ a Franţei la Tralalul de la
cu culremurul de ia Skopije (Iugos In încheierea Intervenţiei sale. lui de cinci ani de reconstruire a o- doplatâ o rezolulie In sprijinul Tra Moscova si 6e anunţă organizarea în adresată preşedintelui Salazar (n care octombrie a sosii la Praga Sirlmavo
cer organizarea unui referendum a-
lavia). Maria Groza, a exprimai In numele roşului Skopije. tatului de la Moscova cu privire la acest scop a unor acţiuni de masă llanda'.inaike. primul ministru al Cey
In şedinţa de luni dimineaţă au delegaţiei romine delegaţiilor Cubei, După adoptarea rezoluţiei, a luai inleizicerea parţială a experienţelor în principalele oraşe ale Franlei In supra politicii coloniale promovate lonului.
luat cuvînTu) vin rn.nre număr de de Haiti, Trinidmt-Tobago si ]taliei con cuvînlul reprezentantul Iugoslaviei, atomice. In rezoluţie se arală că Con- tre 17 si 21 noiembrie 1963.
legaţi care au sprijinit rezoluţia. Din doleanţe pentru victimele cataclisme- Viadimir Popovici, care ă exprimat
parlea delegaţiei romine a luat cu- lor ce au avut loc In ultimele 2ilc în profundele mulţumiri ale guvernului A G E f y O
vlntul Maria Groza. Keafirmind sen- acesle ţări. Iugoslav fată de toate ţările care au
iimenleîe de compasiune ale poporu Adunarea Generală a adoptai în venit în sprijinul populaţiei din Aterizare forţată pe Neva
lui romîn fală de suferinţele pe care unanimitate o rezoluţie Iniţială de Skopije. M O S C O V A 14 ( A g e rp r e s ). — (Radio U il — c in e m a t o g r a fu l ,,P a tria * ; U l
tim a b ă tă lie — c in e m a t o g r a fu l „ A r
le-a cauzat populaţiei din Skopije pu 56 de tărî, printre care si Republica In şedinţa de dupâ-amlază tn faţa L a N o c to m b r ie , un a v io n p ito tot d e a v ia to r u l s o v ie tic V xktor M o s - ta"', S I M E lt /A ; V irsta d ra g o s te i —
ternicul cutremur de pămînt, vorbi Populară Romînă .prin c^re se expri Adunării Generale a luat cuvlntu) t o v o i a d e c o la t d c■ p e a cra fio rtu l d in 7 a l in sp re M o s c o v a , a v in d la b o r d SJ 16 OCTOMBRIE 1963
P E
c in e m a t o g r a fu l „ M u n c it o r u l" ;
toarea a relevat că guvernul romtn mă compasiunea fală de populaţia preşedintele Maurîtaniei. Moklar Ould d e l>ersoaue. D a ltă c e a lu a t a ltitu d in e , m e ca n ic u l d e b o r d a o b se rv a t cu Programul I: 5.05 Concert de di T R O Ş A N I R a ze p c g h c a (ă — c i
s-a alăturat eforturilor depuse de din Skopije şi guvernul Iugoslav In Daddah. Apoi Adunaroî Generală a tren u l d e a te riz a re a l a v io n u lu i s -a d e fe c ta t. S -a h o tă rit ca a v io n u l să z b o a mineaţă; 6,05 Cîntece; 6,30 Emi
«laiul iugoslav şi de guvernele ailor legăliifă cu culrcnmrul din iulie a.c. începui examinarea raportului Comi re p iu ă la L e n in g r a d p en tru a co n s u m a r e z e rv e le d c b en zin ă ca re cre e a ză siunea pentru sale; 6.40 Jocuri n e m a to g r a fu l „ R e p u b lic a * ; C e i d o i
ca re au (u ra l lu n a — c in e m a t o g r a
lărt. In opera de ajutorare a vicii- Rezoluţia 6|>rijiuă recomandarea Con tetului de tutelă privitor la 6iiualia ris cu ri tu jd u s la a te riza re a lo r ţa lă . D a r a ju n s d ra su /tra L e n in g r a d u lu i, fii• populare; 6.45 Salut voios dc pio
meîor $1 la reconstruirea oraşului. Ua siliului economic şi social, care invită din Rhodesia de 6ud. lo tu l a con sta ta t c ă s -a d e fe c ta i un m o to r . In a fa r ă d e a cea sta , d e fi in nier,- 7,10 Cînlece patriotice; 7.30 fu l „7 N o ie m b r ie " ; A l.R A IU L I A .*
a apreciat ca Încurajator fjplul că d ic a to r u l a ră ta c ă m a i ex istă re zerv e d e b en zin ă , c o m b u s tib ilu l se te rm i Sfatul medicului; 7.45 Gintă taraful D e s c o p e rir e a lu i Jiilia u llo ll — c i
nase. C itu l a v io n u l se a flu d ea su fira L e n in g r a d u lu i a în ceta t să fa n e fin n e z e n e m a to g ra fu l „ V ic t o r ia ° ; T a in a ei
pe lingă acţiunile concrete de aju- fi c e lă la lt m o to r d in ca u z a lifise i d e b en zin ă . P ilo tu l a a n u n ţa t a e r o p o r căminului cultural din comuna
tonrc tnlreprinse In astfel de situ G uvernul sutl-african nesocoteşte tu l că v a r e cu rg e la u ltim a san.ui p e n tru a sa lv a p a s a g e r ii fi e c h ip a ju l „lancu Jianu- regiunea Ollenia,- — c in e m a to g r a fu l „ - 3 A u g u s t**
aţii. Organizaţia Naţiunilor Unite a v io n u lu i: să a te rize z e p e N e v a , D a to r ită u n ei m a n e v r e c u r a jo a s e , a v io 8 30 Muzică simfonică; 9,01 Pagini S E R E S : A b se n tă în d e lu n g a tă — c i
manifestă preocupare pentru găsirea rezolu ţia a d o p tată de O.N.U. n u l a e v ita t c io c n ir e a cu un p o d fi a c o b o r ît p e a p a flu v iu lu i. O n a vă din operele; 10,00 Teatru la mi n e m a to g r a fu l „ P r o g r e ş u l" ; A m fost
căilor si mijloacelor de cooperare s p e c ia l p re g ă tită a re m o rca t a v io n u l f i l - a d u s la m a l. N ic iu n u l d in tre p a crofon „Paharul cu apă"; 11.48 tin e ri — c in e m a to g r a fu l „ S e b e fu l“ .
internaţională în studierea originii $1 NEW YORK 14 (Agerpres). — dc viitor în ce priveşte furnizarea *de sa g e ri f i m e m b rii e c h ip a ju lu i nu a fo s t ră n it. Cinlece şi jocuri populare; 12.10 O R A Ş T I E ; R e p o r t a j cu ft r e a n g n l d e
lntc-nn raport înaintat Consiliului arme Africii dc sud au promis si Potpuriuri; 12,45 Lieduri; 14,00 gît — c in e m a t o g r a fu l .,P a tria * ; U r
de Securitate, secretarul general al interzică vînzarca dc arme guvernului Muzică populară din Ardeal; 1500 m e tă cu te — c in e m a t o g r a fu l „ F la
O.N.U., U 1 liant, a anunţat la 14 oc sud-african care să poată fi folosite Normalizarea situaţiei în Algeria Melodii de estradă interpretate de
Sesiunea Consiliului tombrie că guvernul Republicii Sud- în politica acestuia de discriminare orchestre de coarde; 1G.15 Vor c ă r a " ; H A Ţ E G . N o a p te p e a u to
m inislerial al Pieţei comune Africane a refuzat să ia în considera rasială. Statele Unite, a arătat U ALGER 14 (Agerpres). — congresului reprezentanţilor ţăranilor beşte Moscova; 18,00 Melodii popu stra d ă — c in e m a t o g r a fu l „ P o p u la r",
ţie rezoluţia Consiliului de Securitate Thant. au declarat ci vor înceta toa Agenţiile de presă relatează că si care au primit pămînt în urma re lare interpretate la ţambal; 18,30 R R A D : P c d r o p le a c ă în S i e n a —
BRUXELLES 14 (Agerpres). — care cheamă la adoptarea de măsuri te vînzările dc arme la 31 decembrie, tuaţia s-a normalizat pe întregul te formei agrare, congres care urmea Program muzical penlru eviden c in e m a t o g r a fu l „S t. r o ş ie° ; L O N E A :
La 14 octombrie a început la Bru pentru îneelarea politicii de discrimi dar au precizat totuşi că „vor onora ritoriu al Algeriei. Toate oraşele şi ză să se deschidă la 25 odomhrie ţiaţi în întrecerea socialistă» 19,00 O v ia fă — c in e m a t o g r a fu l „ M in e
xelles, sub preşedinţia lui L. dp Block, nare rasială în Africa de sud. Secre contractele pentru furnizarea de arme irealităţile din provincia Kabiiia se La unui din mitingurile organizate Jurnalul şalelor; 19,25 Românie;
secrelar de stat la Ministerul Aface tarul general a fost informat despre şi echipament strategic*' — înţelcgînd află sub controlul armatei nnţiona'r cu acest piilej în Alger a luat cu- ru l* ; T E I U S : T u r n e u l v e s e lie i —
rilor Externe al Olandei, sesiunea or aceasta înlr-o scrisoare trimisă de mi prin această formulare armele nece Imputare. Un singur incident a fost vinlul preşedintele Republicii Algerie 20.30 Noapte bună. copii; „Puiul c in e m a t o g r a fu l „ V ic t o r ia ° ; Z I .A l •
dinară a Consiliului ministerial al nistrul sud-afritan al afacerilor exter sare apărării împotriva unui atac din •-cmualat luni dimineaţa, cind un ne, Bcn Bella. El a chemat la în de rcn“; 20.55 Din creaţia de mu N A : C a m e lia — c in e m a to g r a fu l
Pieţei cumunc. La lucrările sesiunii, ne. Eric Louw. In acelaşi timp, Louw, afara ţării. Marca Britanie a informat grup dc rebeli a deschis focul pe o tărirea solidarităţii şi unităţii po zică uşoară a compozitorului Radu „ M u n c it o r u l" ; I U A ; R iu l fi m o a r
cate va dura două zile, participa mi s a ridicat împotriva apelului O N.U. O N U. că va hotărî singură care anu urca din Kabiiia asupra unor uni porului algerian. Preşedintele a spus . Scrban,- 23,00 Muzică de dan6.
niştrii afacerilor externe ai ţărilor Co de a sc pune capăt furnizării de arme me tipuri de arme furnizate în pre c ii ale armatei naţionale populare. „In timpul războiului am fost legaţi Programul II: 11.00 Jocuri popu tea — c in e m a t o g r a fu l „ L u m in a “ ;
guvernului sud-african, pretinzînd ci zent guvernului | dc Ia Pretoria folo A P O L D U L D E S U S : D u e lu l n -a
munităţii economice vcst-curopcnc. Nu au fost înregistrate victime. prin solidaritatea sîngelui vărsat, iar lare din diferite regiuni ale (ăriii
aceasta ar „contraveni Cartei O.N.U. sesc pentru ducerea politicii de apar In majoritatea localităţilor din Kj - 13.30 însemnări de reporter; 13.40 avut loc — cinematograful „23 Au
Totodată, secretarul general al theid şi care anume sînt necesare bilia au loc mitinguri in cadrul cărora acum trebuie să ne unim în uriaşa gust*.
O N.U. a informat Consiliul de Secu Africii de sud pentru a asigura pro ofiţerii armatei algeriene explică popu operă dc construire a ţării**. Din cinlecele salului nou; 14,05
Preşedintele Ben Bella continuă să
Diferendum între Piaţa ritate că un număr dc 44 dc ţări care iecţia în comun, dc către Anglia şt laţiei situaţia actuală şi demarcă ac primească telegrame in care unităţile Muzică din operete; 14.35 Muzică
uşoară
orchestrală 15,34 Muzică
comună şi Italia au răspuns la ancheta întreprinsă dc Africa de sud. a căilor maritime care ţiunile antiguvernamentale aJc e.e armatei naţionale populare şi orga populară rominească şi a minori- C/jti/efin
trec pc la Capul Bunei Speranţe.
ON U. in legătură cu intenţiile lor
mentelor dczidenle.
ROMA 14 (Agerpres). In diverse regiuni ale Algeriei au nizaţiile obşteşti îşi exprimă încre lăliior naţionale; 17,02 Din muzica meteorologie
guvernul
derea şi solidaritatea cu
. Comisia Pielei comune a pus Tn început luni pregătirile in vederea algerian. popoarelor; 18,05 Solişti şi or-
vedere Italiei că ea consideră pre Congresul Alianţei Cooperatiste Internaţionale chesire de estradă; 13,40 Emisiune PENTRU 24 DE ORF
vederile legii italiene nr. 103 ca de versuri închinate păcii; 19.45
fiind incompatibile cu Tratatul de LONDRA 14 (Agerpres). — cerea porliolâ a experienţelor Conflict la frontiera dintre Algeria şi Maroc Melodii... melodii — emisiune de Vreme neslahllă cu iotul mai
la Roma şi că or Ii bine ca, la slir- La 14 octombrie s-a deschis la arma nucleară. muzică uşoară rominească; 20.15 mult noros ziua. Vor rădea ploi lo
şitul acestui an, această lege să lic Bournemoulh cel de-al 22-lea Con O parle înseninată a raportului a RABAT 14 (Agerpres), — tă|lle de la Rabat au anunţai ocupa Şcoala şi viata; 20.35 Muzică popu cale. Viul moderat cu Intensifi
abrogată. fost consacrată problemelor care se După cum s-a mal anunţat, in ulti rea de către trupele marocane a lo lară inlerpretală de Georgeta An cări din nord-vest. Temperatura fn
Potrivit legii nr. 103, guvernul ita gres al Alianţei Cooperalisle Inter pun tinerelor 6lalc eliberate de sub ma vreme In relaţiile algcro-maroca* calităţilor Massl Beida şi Tindjoub gliei şi Ion Copil; 22.15 Muzică de uşoară creştere, ziua va li cuprinsă
lian 6ubven|ionează exporturile in naţionale, la care participă sproxi- jugul colonialist. ne s-a produs o încordare In legătu care trecuseră cu o săplămînă in urmă dans. intre 16 şi 20 grade iar noaptea
dustriei niclalurgice, compcnslnd niativ 500 dc de)ega|i din 36 de ţări La 14 octombrie, congresul a lost ră cu situaţia unor localităţi de fron sub controlul algerian. Buletine de ştiri şl radiojurnale: intre 2 şi 6 grade ; local pe văl
taxele vamale plătite de lirmele pro ale lumii. Delegaţia cooperatorilor salutat de reprezentanţii Organizaţi tieră, revendicate deopotrivă de Ministerul apărării naţionale al Re- 5.00; 6.00; 7.00; 13.00; 17.00; 20,00;
ducătoare pentru importul unor părli din R. P. Romînă este condusă de ei ONU. pentru problemele alimen ambele părţi. In acesle regiuni de publici! Algeriene a dai publicităţii 22.00; 23.50 (programul 1) 10.00, mai robotită. Ceată locală.
componente ale produselor finite, ca frontieră au avui loc recent ciocniri luni după-amiază un comunicai In 12.00; 14.00; 16,00; 16.00» 21,00; PENT RU URMĂT OAREI F 3 ZILE
si diferite alte cheltuieli. C Maleescu, preşedintele Conlrocoop. tare şi agricultură. Organizaţiei Inter- intre subunităţi militare algeriene şi care se spune că în regiunea de 23,00; 0,50 (programul II). Vreme nestabilă ai cecul larfe*
Deschizind congresul, M bonov naţionale a Muncii, U.N.E.S.CO $i
Ziarul „Financial Times*' anunţă, marocane. La 14 octombrie, oficiali- frontieră algero-marocană continuă bl), mai mult noros ziua. Vint mo
insă, că guvernul italian intenţionea (Suedia), preşedintele acestei organi alţii. să aibă loc lupte. Comunicatul arată fii nema derat cu intensificări pină la po
ză dimpotrivă 60 introducă o nouă zaţii internaţionale, a vorbit despre (ă „Irupe marocane au trocul tron- 16 OCTOMBRIE 1963 lrivil, Temperatura staţionară. Pe
lege bazală pe aceleaşi principii, in- consecinţele nefaste pentru economie In preajma farsei electorale din Coreea de sud llera noaptea trecută şi au înaintat D E V A : U ltim u l tren d in G u n văi ceaţă.
trudl premierul Leone consideră că ale războiului rece. El a arătat că un
„o schimbare a legislaţiei ar avea împotriva politicienilor care desfăşoa 30 de km". In comunicat se spune de
consecinţe serioase asupra opiniei factor pozitiv al relaţiilor Internaţio SEUL 14 (Agerpres). — ră o activitate potrivnica persoanei asemenea, că ..în ciuda bombarda
In Coreea de Sud a luat sfîrşit cam
publice italiene şi chiar asupra sta nale il consliluie in prezent înche pania electorală din ajunul alegerilor sale şi Partidului republican-democrat. mentului aerian şi atacurilor lansate
bilităţii politice". ierea Tralalulul privitor la interzi prezidenţiale ce vor avea loc la 15 actualul partid de guvc.rnămînt. de tancuri, garnizoanele algeriene din C m te m c fo ii,
octombrie. Corespondentul agenţiei Associated cele două localităţi 'continuă să-şl
„Calomnii, acuzaţii şi contraacu- Press anunţă că. pregătindu-sc pentru menţină poziţiile". Guvernul algerian
zaţii au fost formulate de candidaţii alegerile din 15 oclomhrie. autorităţi,e efofotiti m iucltdzJw fdpduAck
Noi arestări la Salgon şi reprezentanţii diferitelor partide în sud-coreene au arestai în ultimele zile a ţinut luni o şedinţă extraordinari
discursurile rostite in timpul acestei mai bine de 270 de persoane, învi consacrată conflictului de frontieră
SAIGON 14 (AgerpreM. — tori al sindicalelor, funcţionari pu campanii, caracterizate printr-o acer nuite de ,,încălcarea legilor electorale" alqeio-marocan. tC lL SlMERiA
încordarea a crescut luni la Sal blici şi militari. Se crede, arată agen bă luptă pentru cîştigarea alegători Printre persoanele arestate se află li
gon, transmite agenţia Associaled ţia, că esle in curs o epurare în ar lor", scrie într-o corespondenţă din deri aî partidelor (le opoziţie, candidaţi Preşedintele Ben Bella a adresai
Press, Autorităţile diemlsle au efec mata diemlslă. Scul, corespondentul agenţiei Associa la alegeri şi alţi politicieni, pi intre simbâtă seara un apel Marocului pen cate bîdde (jaMafo tufiteMă *•
tuai noi arestări, temindu-se că apro Aceeaşi aqenţle relelează că la led Press. care unii foşti membri in Adunarea tru a iniţia tratative prieteneşti fn
piata vizită a misiuni) de anchetă a Salgon a avui loc o nouă sinucidere In discursul rostit la Inchon, şeful naţională sud-coreeană. Guvernul, re vederea soluţionării litigiilor dintre
latează acelaşi corespondent, a insti
juntei militare sud-coreene, Pak Cijao
O.N.U. In Vietnamul dc sud va pri publică in semn de protest împotriva Mi, a cerut din nou populaţiei m tuit severe măsuri restrictive pentru cele două ţări. După operaţiunea de -la ftk tm M u u , ic u th Z , â U c a C a ,
lejul demonstraţii în întreaga ţară. represiunilor organizate de autorită aprobe prelungirea guvernării sale cu a împiedica liderii opoziţiei să des luni dimineaţa tn cercurile oficiale
Printre cel arestaţi se alia conducă ţile diemlsle. încă patru ani. Acelaşi lucru l-a ce făşoare lupta în alegeri. In mediul marocane s-a aflat, potrivit agenţiei (a jite
rural, autorităţile au instituit u at
rut şi într-o scrisoare publică trans
mosferă dc adevărata ternare- Chin France Presse, că „Marocul esle ho- CuMeUmă. 'tiedtet, udptoaAfud,
misă dc postul dc radio Seul. El a în capitala ţării, la Seul, autorită lărjţ să epuizeze toate mijloacele şl
declarat că va lua măsuri drastice ţile au luat măsuri pentru a asigura ţoale procedeele pentru examinarea eternă uKoldjtmi, fiim ă o ţitu /il
„cu orice preţ" victoria şefului jun
tei militare. problemei in fond". 4» alte tkimdedtdecaldate
Conferinţa experţilor 0
in domeniul siderurgiei tie a te i
şi metalurgiei feroase Comunicatul comun egipfeano-ceylonez
din ţările Africii CAIRO 14 (Agerpres). — şi guverne africane de la Addis Abeba
In urina tratativelor care au avut aduce o importantă contribuţie la pros-
MONROVIA 14 (Agerpres) - loc între preşedintele Nasser şi p ri peiitafca popoarelor africane.
La M octombrie, în capitala Libe mul ministru al Ceylonului, d-na Preşedintele Nasser şi primul mi
riei — Monrovia — s-a deschis con Sirimawo Raiuhiranaike. la Cairo a ni; Iru Bandaranaike au condamnat po
funda experţilor în domeniul side fost dat publicităţii un comunicat co lii ca de apartheid promovată de au
fiu pici şi metalurgici feroase din ţă mun. lei itâtile din unele teritorii alricane
rile Africii. La lucrările conferinţei, Comunicatul subliniază că rezolva şi represiunile dezlănţuite de guver
caic sc desfăşoară sub auspiciile Co tea problemei dezarmării are „o inare nul sud-vielnainez împotriva budişti-
misiei Economice a O N U. pcnt.u importanţă pentru omenire".
Africa, parlicipă delegaţi din 13 ţări Preşedintele şi primul ministru Ban- lor.
Printre principalele probleme cart daranaike au salutat încheierea Tra In încheiere, comunicatul menţio
urmează să fie luate în discuţie figu tatului de la Moscova privind inter- nează că in timpul discuţiilor cei doi
rcază problema creării în ţările din zvuca parţială a experienţelor cu conducători au abordat problema re-
Africa de vest a unei industrii pro d«ma nucleară. Ei şi-au exprimat spe laţiilur economice dintre cele două Pentru anul şcolar 1963/1964
prii a fierului şi oţelului în vederea ranţa că acest Tratat va duce Ia în diate, in vederea dezvoltării lor pc
economisirii valutei străine şi creării cheierea unui acord de dezarmare ge viitor. Uniunile raionale a cooperativelor
bazei unei largi industrii dc prelu nerală. La invitaţia primului ministru cey-
crare. Cele două părţi, se arală in comu loncz, preşedintele Nasser a anunţat
nicat, apreciază că spiritul colaborării că în cursul anului viitor va vizita de consum
şi unităţii conlcrinţci şefilor dc state Ceylonul şi alte stalc din Asia.
Incidente între studenfi
Din :
şi politie la Teheran
V izita în Kuw eit a primului ministru irakian ALBA IULIA, BRAD, HAŢEG, IHA, ORAŞTIE şi SEBEŞ,
TEHERAN 14 (Agerpres) —
După cum anunţă agenţia France BAGDAD 14 (Agerpres). — wcilul va acorda Irakului un nnpru- re c ru te a ză can d id aţi p en tru
Prcssc, in după-amiaza zilei de 13 La 14 octombrie a lost dat publi inul.
octombrie, în clădirea Universităţii din cităţii comunicatul final in urma vi l o t cu prilejul vizitei, a fost recu jŞCOALA TEHNICA DE COOPERAŢIE
Teheran au avut loc incidente serioa zitei în Kuweit a delegaţiei guverna noscută, în mod oficial, de către
se intre studenţi şi forţele poliţieneşti mentale irakiene, condusă de primul guvernul irakian independenţa şi su
ca urmare a manifestaţiei organizate veranitatea Kuweitului. Primul minis cu d u ra ta de 4 ani
dc către studenţi în semn dc protest ministru Ahnicd Massan El-Bakr. In tru al Kuweitului, Sabah As Salini
împotriva numirii în postul de rector cursul întrevederilor s-a ajuns la sem As Sabah, a acceptat invitaţia dc a in specialitatea:
al universităţii, a medicului personal narea unui acord potrivit căruia Ku- vizita Republica Irak.
al reginei Farah. Noul rector şi-a - CONTABILI ŞI MERCEOLOGI
atras ostilitatea studenţilor în urma
unor măsuri care au îngreunat acce
sul tinerilor la cursurile universitare Alegerile din M aroc Examenul de adm itere se (ine în ziua de 1 no
Printre aceste măsuri figurează şi ur
De la 5 oclombrie, 156 mineri de la mina carboniferi nr. 3 din oraşul carea taxelor de înscriere la diverse RABAT 14 (Agerpres). giu reslrins pe baza reprezentării iem brie 1963 la Centrul şcolar cooperatist Alba
Vermelles (Franţa) au rămas in subteran la o adinclmc de 630 ro„ in facultăţi La 13 oclombrie au avut ioc în proporţionale. 60 de membri sini a-
Campania dc proteste a început cu lulia şi va consta din probe scrise şi orale la
semn de protest împotriva Intenţiei patronilor de a închide această mină. Maroc alegerile penlru Camera Con Ieşi din rindul consilierilor provin
cîteva zile in urmă, ca căpătînd Li silierilor, care va avea rolul Sena ciali, prefeclurali şl comunali, iar I. romînă şi matematică.
In semn de solidaritate cu minerii din Vermelles, oamenii muncii cele dm urmă un caracter politic. L j tului.
din , minele vecine au declarat grevă şl au organizat ajutorarea gre manifestaţia de duminică scara, stu După cum se ştie, alegerile pen ceilalţi 40 — din comerţ. Industrie, CONDIŢII : se primesc absolvenţi ai şcolii de 7 ani din mediul
agricultură. Fronlul pentru apărarea
denţii au scandat lozinci antiguver rural, vîrsta — băieţi de 14-15 ani, iar fetele 15*18 ani.
viştilor, aprovizlonindu-i cu pături călduroase şi alimente. namentale. Participanţii la manifesta tru Camera Reprezentanţilor au a- instituţiilor constiluţionale. partidul Informaţii suplimentare şi înscrierile se primesc la sediile
IN FOTO: minerii francezi pregătind şl iransportind ajutoarele spre ţie s-au împrăştiat nuinai după inter vul loc încă la 17 mai. Camera Consi de guvernămînt, a obţinut, polrivil U.R.C.C. de mai sus. I
mina nr. 3 din Vermelles. venţia poliţiei, caic a ocupat univer lierilor, care va cuprinde 120 de mem rezultalelor preliminare, o mare ma Y
sitatea. bri, a lost desemnată de un cole joritate.
40.065
Redacţia şi administraţia ziarului 6lr, 6 Marile nr. 9, leleion 15 88, 12 75, 15 85, 20/8. laxa plătită lu numeral cooloim aprobării Direcţiei Generale P.T.Ţ.R. nr. 263.3U8 din fl noiembrie 1949. Tiparul i Întreprinderea Poligrafică Hunedoara-Deva.
»