Page 54 - 1963-10
P. 54
G * . I" branşăt ttifăltiffiotăi Kt. m l
P rim a lecţie
Cocenii — o rezervă însemnată la în v ă ţă m în tu l
politic U.T.M .
de hrană pentru animale In multe organizaşi ale U.T.M.
clc pe raza oraşului regional Deva
Gospodăria noastră colectivă a tinerea unui furaj valoros s-a avut s au deschis zilele trecute cursu
dezvoltat continun creşterea animale tn vedere faptul ca umiditatea ames rile invuţănimtului politic la for Răul trebuie curmat
lor. In prezent avem peste 570 bo tecului să fie dc 65—75 la 6ulă, fată ma „Studierea Statutului U.T.M.".
vine. din care 212 vaci şi j tini net, de umiditatea dc circa 35 la sută cu Prima lecţie de la această for
1 154 ovine si 209 porcine. Pentru care cocenii sînt aduşi din cînip. In mă, intitulată: „P.M.R. Conducă de la rădăcină
sporirea si mai Însemnată a efective acest scop, la o parte clin coceni torul nostru iubit", a fost expusă
lor de animale şi pentru obţinerea se adaugă 1,5—2 părţi nutreţuri su şi în cercul de învăţămînt politic După cum se ştie. echipa de lot- ncjuslificată este şi forma slabă- ri
unor producţii mai ridicate ele lap culente, in funcţie dc conţinutul lor din organizaţia U.T.M. de la fa bal a asociaţiei sportive „Retezatul" jucătorului Adrian Bărăscu, venit
te, carne si lină acordăm o mare tn apă. Apoi, nutrelul tocat se ames brica de nasturi din Deva. din Haţeg participă în cadru) cavn- la această asociaţie sportivă din lo
atenlie asigurării unor cantităli în tecă omogen si se presează puternic Odată cu predarea lecţiei, pro pionatuiui regional, ocupincl un loc tul unei echipe divizionare. Cau
destulătoare de furaje, de bună ca In gropi. Borhotul (primit de la fa pagandistul acestui cerc, tov.To- codaş în clasament. Această slarc zele care au dus la ieşirea din
litate si din sortimente variate. La brica de zahăr) se dă în cantitate ele lucruri a determinat condu formă o acestui talentat jucător,
calculul balanţei furajere pe acest dc 40—45 la sută din greutatea co nea Grigore a făcut cunoscut ce cerea secţiei de fotbal a a- care de altfel la locul de muncă
lor 30 de cursanţi planul de acti
c.n, din cauza nerealizării producţii cenilor. Pe lingă aceste preparate se vităţi educative ce se vor organi minlitci asociaţii sportive să con desfăşoară o activitate corespunză
lor planificate la ţoale culturile tura adaugă la însilozarc şi 1 la sută za cu tinerii în acest an de în- toare. sînt : subestimarea antrena
lele am constatat că la unele sorti saramură. văţămint politic. voace o şedinţa la care au luat mentelor şi nopţile pierdute fără
rost.
mente. îndeosebi la linuri există un Spre deosebire de anul trecut, în parte, lotul de jucători, membrii
deficit ele cileva sute de tone. Stu acest an o mare parte din coceni secţiei ele fotbal si numeroşi supor De asemenea, jucătorul Kapităn,
diind temeinic posibilităţile pe care se vor însiloza după alte metode. Unităţi comerciale teri ai echipei. De asemenea au In ultimul timp a devenit nedisci-
la
plinat. refuzind să se prezinte
Ic are gospodăria âm ajuns la con Mă refer la faptul că pentru valori fost prezenţi Iov. Nicolae Zamora, antrenamente si consumlnd excesiv
CZZ2Z. CZZ2D
cluzia că lipsa de fîn poale fi aco ficarea mai economicoasă în raţii a 6ccretar sl Comitetului raional Ha băuturi alcoolice.
perită prin s u b s li-________________ . cocenilor şi a cc- In oraşul Simeria, ta parte ţeg al P.M.R., tov. O altă Cauză care
tuirea acestui furaj . lorlalle resure de rul unui bloc de locuinţe N i c h i f Acliim, v . v . V . V . V . V . V . V . V . V . V . V . a dus ld corn-
cu alte resurse de Sporirea producţiei de ,urai c însiiozarea dat recent in folosinţă, s-a preşedinte al Co- a _ porlarea slabă a
nutreţuri. In con deschis un nou magazin de misiei regionale de ÎN S E M N Ă R I echipei Retezatul
diţiile gospodăriei furaje, condiţie hotărîfoare mestec cu urce şi confecţii. Dotat cu mobilier folbBl, Aurel Rota- • . 7* • c*te si calitatea
noîslre. o con în dezvoltarea sectorului lactobactcrin. Prin modern, iluminat fluores ru, vicepreşedinte despre comportarea echipei scâIU(â a unor
tribuţie însemnată acest procedeu, a- cent $i aprovizionat cu un al Comitetului e- ( je f o t b a l „ R e t e z a t u l" H a ţe g antrenamente. Ion
bogat sortiment de confec
In ceea ce pri zootehnic dică prin adăuga- ţii pentru copii, femei si xeculiv al Sfalu- Malcon, deşi este
veşte hrana anima- ---------- — — — — ■ ■ rea meci — sub bărbaţi, magazinul s-a bu lui popular raional S V iV iV A V iV iV iV iV iV A V A un antrenor bine
lelor, o aduce cul stanţă care arc un curat încă din primele ore Haţ eg, Anton pregătit, nu rna-
tura porumbului. Aceasta, pentru conjinut ridicat de azot — completăm ale deschiderii sale de apre Zlătior, preşedinte al consiliului lo- nifeslâ destulă exigentă fală de ju-
faptul că, pe lingă producţia de boa insuficienta în proteino a raţiilor. In cierea unanimă a cumpără cal al sindicatelor. Ion Dumitru, câlori. ba chiar deseori poale fi vă
be care reprezintă G0 la sulă din acest scop, pentru Iiecare 10 tone torilor. preşedinte al consiliului raional zut in localuri pelrccînd ore întregi
valoarea nutritivă a întregii plante, coceni însilozati se folosesc 2—3 De o bună apreciere din U.C.F.S. slăbiri de unii jucători, fapt care con
rezultă mari rezerve de coceni şi doze de lactobacterin şi pină ta 50 partea populaţiei s-a bucurat Referatul expus de către Iov. dr. tribuie din plin la ştirbirea presti
si magazinul de mobilă, des
nocălăi. Pentru obţinerea unei efi kg uree. Urcca, împreună cu cultu chis recent, I'iliu Gherman, preşedinte al sec giului său.
ciente economice maxime, prezintă rile de bacterii se dizolvă în apă, tar I. TOM CSCU ţiei dc fotbal a asociaţiei sportive Pe marginea celor expuse în re
o deosebită importantă folosirea ce apoi se diluează tot cu apă pentru corespondent „Retezatul", a analizat felul cum feratul amintit mai sus au luat ap.n
lor mai bune metod» de valorificare a putea fi repartizată uniform In ’j u îşi duce activitatea această secţie sl cu v I ii l ii I numeroşi indrăgoslili ai
Integrală a plantelor de porumb. In masa de coceni. ^ZZZ f ’P’S? ) ( ^ cyyy- CZPTpQ a căutat ca să arate cauzele insuc celui mai popular sport scolind în
legătură cu aceasta, experienţa ne a Calculele ne arată că prin însilo- (n Editura politică ceselor din ultimul timp ale echipei relicî cauzele care au determinai
comportarea sub toată critica a echi
dovedii că insilozaren cocenilor in zarca cocenilor in ameslco cu res (le fotbal. Dacă o parte din jucă pei de fotbal in ultimele meciuri. Ei
tori ca, rle exemplu Pelrea Grigo-
amestec cu nutreţuri suculente sau turile dc la grădina de legume vom roscul, loviţă Oprea, Ştefan Libich, au enumerat, printre altele, urmă
saramurarca lor, constituie una din obţine circa 12.000 unităţi nutritive. a u a p ă r u t: Florca Chircu, Gheorghe Mărun toarele cauze: viala nesportivă
metodele prin care se asigură o va De asemenea, alte 49.000 unităţi nu iG u V rr, îctb tei. muncesc cu slrguinlă In pro dusă de unii jucători, insuficienta
lorificare Nuperioaru a plantelor clc tritive le oblinein pe seama însilo- ducţie. comporllndu-se bine si pe preocupare de care dă dovadă an
porumb. După acest procedeu in a- zării cocenilor în amestec cu borhot TUDOR GHEORGHE : Brigada P en tru fr a ţ ii C iiicitrel (G r ig n r e fi In a ii) ‘d in C u g ir ten isu l d e c im p c n terenul de sport, nil acelaşi lucru trenorul Ion Mateon. lipsa unei
orientări tactice a eclupei, antre
nui trecut ele pildă, la gospodăria de sfeclă. In total, prin valorificarea permanentă de tractoare — v e c h e p a siu n e } i p u ţin e sin t d u m in ic ile în c a r e nu p o t f i v ă z u l i p e teren tu se poale spune do alţi jucători care namentele insuficiente, egoismul
noastră colectivă s-au insilozat a- întregii cantităli de coceni, a tulpi- Sprijin important în creşte ra c h e te le in ntinu. A u in sa a m in ti oi ut: n e c a z : a so c ia ţia s p o r tiv a d in lo c a lit a nu duc o viată sportivă, nu se pre- unor jucători, crearea de mici la-
gătesc cu toată seriozitatea si nu
proape I 100 tone coceni în amestec ncîor de trifoi si lucernă treierate, rea producţiei agricole. te nu se in teresea ză d in p ă ca te d e a c e d s p o r t fru m o s, d e a tra g e re a a cit m ai sini pătrunşi de o dorinţă fierbin miliutc Intre membrii lotului, lipsa
ru boslănoase, frunze si colcle dc a capilulelor de floarea-soarelui şi Broşura prezintă experienţa S M.T. in u l(i o a m e n i a i m u n cii în p r a c t ic a r e i lu i. F o to : V . O N O I U te de a presta un joc de calitate de voinţă a majorităţii jucătorilor.
«feclă, resturi dc la grădina de le u bostănoasclor vom asigura peste — Ciulnita. din regiunea Bucureşti Si a apăra culorile asociaţiei. In cuvintul lor. tov Nicolae Za-
gume clc. Cu această cantitate ■ de 470.000 U.N. In acest fel vom avea in privinţa permanentizării brigăzi Rezultatele înregistrate în etapa Aşa este cazul jucătorului Glieor- mora, secretar a) Comitetului raio
(tiraje am asigurat suculentele pen posibilitatea să hrănim cu suculente lor dc tractoare în gospodăriile agri ghe Iordan. Acesta, In anii trccuti, nal Haţeg al P M.R., $i iov. Acliim
tru 53.280 zile lurajcrc, ceea cc a întregul efectiv de bovine şi ovine cole colective In broşură se arată a- a VII-a a categoriei C la fotbal era unul dintre elementele de bază Nichif, preşedinte al comisiei re
gionale dc (otbal. au tras conclu
permis prelungirea cu 86 zile a peri pe o perioada de 150 zile Impor vanlajcle acestui sistem dc organiza ale echipei. Acum a ajuns să nu ziile necesare si au dat o serie rle
oadei de lirăiiirc cu suculente a efec tanta economică a însilozăriî coccni- re atît pentru S. M T. cit si pentru SERIA NORD ncsli 6—1 (3—0 |; Metalosport Galaţi mai poală face fată eforturilor fizice, îndrumări, care traduse In practică,
juclnd fără convingere, (ără
tivului dc animale. ior reiese şi îmi mult in evidentă G.A.C., precum si aportul adus dc me Recolta Cărei — Chimia Tîrnăveni — Texlila Bi#huşi 4—1 (3—1); Unirea gere de inimă. tra vor avea darul de a Îmbunătăţi ac
Pornind de la experienţa pe care dacă ţinem scama ele faptul că prin canizatori în creşterea producţiei a- 6—1 (4—1); Minerul Bihor — Rapid Botoşani — Moldova laşi I—0 (I— 0) ■ tivitatea acestei echipe, spre mul
Care să fie cauza acestei stări de
am acumulal-o, si linind 6caina ele acest procedeu voni putea substitui gricole. Tg. Mureş 2—1 (1—0); Soda Ocna Chiniîa Onesli — Laminorul Brăila lucruri? Referatul a dat răspuns, ţumirea numeroşilor ei suporteri
rezultatele oblinule de staţiunile de peste 1.000 tone linuri dc calitate M. ANGELESCU : Ridicarea cali Mureş — Faianla Sighişoara 1—0 1—2 10 —0) Rapid Miz.il — Rulmentul pc larg, acestei Întrebări. Acest ju Apoi, consiliul asociaţiei spor
cercetări agricole, precum si ele alte mijlocie. Iată de ce acestei acţiuni ficării la nivelul tehnicii a- (0—0) ; Metrom Braşov — Minerul Bîriad 2—1 (1—0),- Rapid Focşani — cător. aflat Încă fn plină tinerele, tive „Retezatul", anaiîzlnd compor
gospodării colective si de stal, ne-ain li acordăm o atenlie deosebită. vansate. Baia Sprie 0—2 (0—1|; Unirea Dej — Fi. roşie Tecuci 0—0. a alunecat In ultimul timp pe pan tarea jucătorului Gheorghe Iordan,
propus ca in acest an să insilozăm Din cele arătate mai sus se poate Metalurgistul Baia Mare 8—0 (3—0); SERIA VEST ta unei vieţi imorale, iroslndu-şi precum şi atitudinea lui de slidare
tnlrcaga cantitate dc coceni care va trage concluzia că prin valorificarea Broşura arată măsurile luate, sub Textila SL Ghcorghe — Gloria Bistri St. roşie Salonla — Electropulere tortele In mod inutil In nenumăra a celor din jur, pr£zentindu-se chiar
si la şedinţa amintită mai sus tn
rezulta ele pe cele 250 ha pe care integrală a tuturor resurselor de fu îndrumarea organizaţiilor de partid de ţa 2—1 (2-0). Craiova 0—1 (0—1); Electromotor tele nopli albe petrecute la jocuri stare de ebrietate, a hotărit. In
SERIA SUD
le-am cultivat cu porumb. Pc* această raje. care tn stare nepreparatâ sini către conducerile tchnico-admiiiislra- electrica Constanta — Progresul A- Timişoara — Metalul Tr. Severin 0—1 dc noroc sau belii, sfidînd In ace unanimitate, suspendarea acestuia
calc am stabilit să sporim cantita consumate doar in mică măsură de tive si comitetele sindicale din cî'.eva toxanrlria 1 — 1 (0—1); Victoria Giur (0—1); Teba Arad — Pandurii Tg. laşi linip munca cinslită si refu pc termen ele doi ani. ccrînd totoda
tea de nutreţuri suculente la 2 200 către animale, gospodăria noastră co întreprinderi .pentru o ridica neconte giu — Dinamo Victoria Bucureşti .4—1 Jiu 0—0; Siderurgiştul Hunedoara — zind cu incăpălinare să se prezinte tă comisiei regionale de fotbal ca
la locul de muncă unde fusese re
Vagonul Arad I—0 (1—0); Minerul
tone. De alllcl. acţiunea dc tnsiîo- lectivă asigură o bună furajare a bo nit gradul de calificare a muncito (2—1); Tehnomeljl Bucureşti — Me Deva — Tracloruî Corabia 0—2 partizat. Mai grav decit alit este să confirme hotărirea si să nu per
z.are a cocenilor a început dc mult vinelor si ovinelor cu nutreţuri ief rilor. talul Piteşti 2—3 (2—0); Unirea Ră- (0—1); CF.R. Arad — Victoria Că- faptul că acest clement descompus mită acestui jucător legitimarea la
In gospodăria noastră si ea se află tine. ceea ce permite obţinerea unor Autorul prezintă felul în care au cari — CER Roşiori 0—1 (0—1); Fla len 0—0. a căutat si, din nefericire, a reuşit nici un alt colectiv sportiv.
in plină rleslăsmare. Pină aemn, in- cantităli însemnate de carne, lapte şi contribuit la creşterea productivităţii căra Roşie Bucureşti — Portul Con CLASAMENTUL înlr-o oarecarejnlsiira. că să infîuien- Considerăm că această măsură
silozarea cocenilor s-a tăcut în a- alte produse. muncii, măsuri ca : organizarea unor stanta 3—0 (1 — 0); Electrica Pioni — 1. Mei. Tr. Sev. 7 5 0 2 11:14 10 tftze si pe alţi tineri jucători ca. este cit se poate de bine venită,
weslec cu plante suculente, borhot f. GHEORGHIU cursuri pc meserii si specialităţi şi a Muscelul Cimpulung 2—1 (1—0). 2 C.F.R. Arad 7 3 3 1 C: 4 9 de pildă, pe Roinulus Sirbu şi Iulian constituind o bună lecţie pentru toii
$j saramură. La stabilirea proporţiei inginer agronom la G.A.C. unor simpozioane tehnice, populari SERIA EST 3. Pand. Tg. Jiu 7 3 2 2 13: 5 8 Bcloiu, pe care i a atras si i-o avut jucătorii certaţi cu disciplina.
de amestec cu suculente, pentru ob- Geoagiu, raionul Orăşlio zarea literaturii de (specialitate etc. Dinamo Suceava — Moldova Moi- 4. Traci. Corab. 7 4 0 3 10:10 8 ca parteneri la locurile de noroc. NICU SBUCHEA
Referatul a arătat de asemenea că
5. Viei. Călău 7 3 2 2 6: 6 C corespondent
A C. Minerul Deva 7 3 1 3 II: 9 7
ÎNTÎLNÎRE CU A R TA 8. Slder. Huned. 7 3 1 3 8:15 7
7. Electr. Craiova
7 3 1 3 6: 7 7
9. SI. roşie Salonta 7 3 0 4 9:12 6 A G E N D v
10. Electromol. Tim. 7 2 2 3 7:10 6 Din cîntecelc şi dansurile popoare
cieni, funcţionari, profesori. Solii
•— Cum vorbc$li Otga I Patcâ doru (George Negraru) si fica sa Întregi. Ne-or spune despre „Lo Lucia si George Negraru, Eme- 11. Vagonul Arad 7 2 I 4 15: 9 5
trăieşti pe alld lume I... Adică da, Olga (Cornelia Besoiuf. Scena se godna de pomină", sau despie 12. Teba Arad 7 0 3 4 6:15 3 lor ; 14,00 Concert de prînz; 15,00
intr-adevăr, fu trăieşti In altă lu petrece In casa profesorului Teo „Absente ncmolivate" primele pit r)c Lany, Florica Cosma. Eugen Pagini alese din muzica uşoară ro-
me.. Si, probabil, iţi închipui că rloru, jn sufrageria înaltă. spa se In care tinerii din Aninoasa Popa. Cornelia Besoiu, Măria Coc- ETAPA VIITOARE: 17 OCTOMBRIE 1963 mlnească; 15,30 Muzică populară
D E V A : U ltim u l Ircn d in G u n I l i l l
a fost totdeauna aşa: vrei să ţioasă, cu plafonul pictat in azu s au afirmat încă In anii grei rle man, Morgaiela Vîşki, Elena Ten- Victoria Călan — Siderurgiştul Hu — c in e m a t o g r a f ni „ P a tr ia “ din diferite regiuni ale ţării .■ 16,15
rmc. Maria Deceanu, Ion Liciu.
M -a tn
Iaci ceva in viaţă, vrei să creezi, riu. cu lambriuri şi tapete pe pe după război, cinci foainelea sece nedoara; Electropulere Craiova — Mi săturat d c c ă s n icie — c in e m a to g r a fu l Vorbeşte Moscova I j 17,12 Din re
reţi. Numai că, deocamdată, n- tei din I94C se cuibărise si aici Alexandru... Vin la înlilnire cu
munceşti, Înveli, Iii ici patalama arta pe care au lndrăgtt-o mai nerul Deva; Vagonul Arad — Meta , A r t a " ; S I M E R I A : C e r u l n -a r e g r a pertoriul cintăretei Lucretia Cio-
ua la mină, pc urmă te prezinţi coastă sufragerie e amenajată aici. In familiile minerilor. Si ei mer lul Tr. Severin; Electromotor Timi tii — c in e m a to g r a fu l „ M u n c it o r u l'1 ; banu ; 10,00 Emisiune pentru sate ;
la rectorat, primeşti ioaia dc re In bibliotecă, pentru că lucrările geau totuşi la repetiţii... Ne ar mult — teatrul —, si nu lin cont şoara — CER. Arad; St. roşie Sa- 18.10 Seară pentru tineret/ 20,10
P E T R O Ş A N I : L u n a d c m ie re fă ră
partiţie şi toată lumea începe sd de renovare şi reparaţii ale clu putea vorbi Emerite Lany sau Si- că. acele ceasornicelor se îndreap lonla — Pandurii Tg. Jiu; Tractorul b ă rb a t — c in e m a t o g r a fu l „ R e p u b li Jocuri populare; 20,30 Noapte bu
tă sure miezul nopţii. Au
un
se agile In jurul tău, să vadă ce bului încă nu s-au terminat, iar mion Pop, Nelu Bacinscbi sau Nicu sînnur gind: Ca si această piesă Corabia —- Teba Arad. c a ” : C o d iri — c in e m a t o g r a fu l „7 nă, copii „Pepik cel vileaz“ / 20,55
ispravă eşti In stare să Iaci... artiştii amatoii din Aninoasa, Glodeanu. despre zguduitoarea pie să le aducă succesul dorit. N o ie m b r ie " ; A L B A I U L I A : T n c ; l i Suită de jocuri populare de Radu
Cind am ieşit eu din universi despre a căror talent sa auzit să ,,Pe malul tnsîngerat al Ebrn- m in u n a tă — c in e m a t o g r a fu l „ V ic t o
tate, cu patalamaua In buzunar şi încă în urină cu 10 ani. la faza hii**, despre finalul ei dc neuilat. Văzindu-l pe scenă sau la re r ia n ; C e r u l B a lticii s cria l j i / / — Voincscu / 21.00 Scrisori din tară ;
cu copul plin de năzbilii, nu era linolă a celui de al III lea con In care vocile artiştilor dc pe petiţii, văzlndu le pasiunea cu Incă un sport iubit c in e m a t o g r a fu l „ 2 3 A u g u s t” ; S E B E Ş : 21.10 Muzică de dans; 22,45 Cintâ
tocmai aşa I Te rog să mă crezi curs pe tară al artiştilor amatori, scenă s-au unit cu ale specta care pornesc la pregătirea unui A b s e n (ă în d e lu n g a tă — c in e m a t o g r a Mario Lanza,
că era cu totul altlet. nu vor să mai aştepte. Dimpotri torilor Intr-o uriaşă chemare la nou spectacol, nu poţi să nu-ti de minerii din Lonea fu l „ P r o g r e s u l” ; V ru tu l s -a o p rit in PROGRAMUL 11:10,10 Melodii
— Astea Ie ştiu. Dar ce le vă au liotărlt să inaugureze noua luptă : „Internaţionala". aminteşti de un articol îngălbenit i o r i — c in e m a t o g r a fu l „ S c b c fu l" ; de estradă din filme; 11,00 Cînlâ
gătură au astea cu colecţia ta ? lor scenă cu piesa „Colecţia". Ne ar putea vorbi Costică Popnr de vreme din „Gazeta artelor" Pentru a antrena un număr tot orchestra de muzică populară a
— Au, uite că au... La Invăfă- dramă caraghioasă In patru acte George Negraru, Constantin Ştc- tn care Juarez Movilă constata mai mare în activitatea sportivă O R A Ş T I E : O c ă lă t o r ie sp re c e n
rle Gheorghe Dorin. fănescu, Floricn Cosmn, Costel cu amărăciune: „Artele la noi tru l p ă m rn tu lu i s cria / fi 11 — c i Ansamblului „Ciprian Porumbcscu"
'itiră ştii cine m-a linul după ce conducerea asociaţiei „Parîngul" n e m a to g r a fu l „ P a tr ia a ; în v ie r e a s c
am rămas lard părinţi ?... Aici. in bioblioleca clubului. U Marncu, despre „Sosesc deseară'1 sini Un apanal exclusiv al pă din Lonea a organizat dc curind ria / f i I I — c in e m a t o g r a fu l „ F l a din Suceava ; 12,29 Valsuri orches
— ??? ore lirzii. clnd programul biblio sau „In căutarea extraordinaru turii de sus. Pentru poporul nos un frumos şi reuşit concurs dc trale; 13,00 Duete din opere; 13,40
tecii se Încheie, un alt program lui", despre „Dr. în filozofie" sau tru nu există artă. Pentru el nu că ra ; H A Ţ E G : N o a p te p e a u to Program de cintece din ţări socia
Să ne oprim aici. Să nu lăsăm abia începe. Un grup de tineri „Curcubeul", despre... Dar despre se tace nimic". popice dotat cu premii. La con stra d ă — c in e m a t o g r a fu l „ P o p u l a r " ; liste; 14,05 Muzică popuHrâ » 14,35
discuţia să se desfăşoare mai de muncitori, tehnicieni şi profesori, cile piese nu nc-ar putea vorbi Poporul acesta pentru care nu curs, care s-a desfăşurat pe mo B R A D : C o le g ii — c in e m a t o g r a fu l Muzică uşoară; 15,00 Pagini din o-
parte pentru că ar putea să se vin aici la înlilnirc cu teatrul, artiştii amatori din Aninoasa exista nimic In trecut, dovedeşte derna popicărie din localitate, ,S t . r o fie " : L O N E A : O a m e n i d e perete; 16,12 Cintece pentru cei
supere artiştii amatori din Ani- cu arta. E o înlilnire pc care au Pentru el leotuil a devenit pasiu că arta care i a clocotit In suflet au participat 40 amatori din sec a fa c e r i — c in e m a t o g r a fu l „ M in e r u l" ; iniei; 16.30 Din muzica popoarelor
Jioasa, 6punînd că le reproducem Îndrăgit o mult si la care nu mji ne, iar minerii de aici au denumit atît amar dc vreme, irumpe nă toarele productive ale exploatării. T E I U Ş : S a lu t v ia ţă — c in e m a t o g r a sovietice/ 17,00 Buchet de melodii
replicile din noua piesă pc care o noi renunţa. Cîte amintiri frumoa colectivul dramatic al clubului . tea valnic astăzi, cind viata liberă După întreceri viu disputate pri fu l „ V i c t o r i a " ; Z L A T N A : C a m e de dragoste; 22,45 Melodii lirice
pun In Scenă. Dar tot ne permi se nu-i leagă de aceste iTitiî-- trul nost’ dc stat". si Înfloritoare i a deschis drumuri mul loc a fost ocupat de David lia — c in e m a t o g r a fu l „ M u n c it o r u l" ;
I L I A : R iu l f i m o a rte a — c in e m a
tem să adăugăm că discuţia se "’.r'M Dacă am înlrcba-o pc Vio Seară de seară aici. la biblio largi. Dobocan, locul II de Martin Va- to g r a fu l ,,L u m in a ” ; A P O L D U L D E romînestl; 23,05 Muzică de dans.
desfăşoară între profesorul Teo- rica Fodor, ne-ar putea vorbi orc tecă, vin 14 tineri mineri, tehni LUCIA LICIU dila, iar locul III dc Tcofil An- Buletine de ştiri si radiojurnale :
j droane. IOAN teşc an S U S : D u e lu l n -a a v u t lo c — c in e 5,00; 6,00; 7.00; 11,00; 13,00;
m a to g r a fu l „ 2 3 A u g u s t" ; C A L A N :
â , corespondent P e u rm e le b a n d e i — c in e m a to g r a fu l 17 00,; 20,00; 22,00; 23.52 (progra
J .C .S .1 L - . mul 1) 10,00; 12,00; 14,00; 16,00;
18,00; 23,00; 0,50 (programul II).
i"T777T7T7+TTT777T7777T7T7T77T7T7777777*TT7TT*TTT77T_ + * ♦ ♦’H t 4 +44♦ f44 4 4 ♦♦♦ ♦ 4 4 4 » ♦ ♦ ♦ ♦ ♦ ♦ ♦ ♦ ♦ 4 »444
TQadio
Spre deosebire de anii din urmă, Spielhaupter Martin si alţii care, de (Buletin
cind contabilitatea gospodăriei era ţi la începutul anului si pină la 1 oc 17 OCTOMBRIE I9G3
nută do un singur socotitor, acum da HttOÎHfc tombrie, au făcut între 300—620 zile-
torită dezvoltării gospodăriei, sa muncă. Au existat insă si unii colec PROGRAMUL I: 5.05 Cînlcce; ntefefit'Oh^ie
creat un adevărat serviciu al contabi tivişti ca Gheorghe Pleacă si Maria 5,25 Melodii populare; 6,07 Muzi
lităţii in care lucrează un contabil Balupann care în primele luni ale că distractivă ; 6,30 Emisiunea pen PENTRU 24 DE ORE
titori. Acest personal are sarcina de nOPHNEM anului nu au prea venit la lucru, tru 6alc/ 7,10 Muzică populară; Vremea in general se menţine ne-
$ef, un ajutor contabil şi doi soco
desi era multă nevoie de braţe de
7,30 Sfatul medicului,- 7,45 Mereu
a |ine o evidentă clară a tuturor (lu muncă in gospodărie. La slîrsitul lu Înainte — program rle cînlcce pen stabilâ cu ccrvll mal mult norns ziua
şi cu înseninări în cursul nopţii.
nurilor gospodăriei, de a chibzuî, îm nii martie, cind li s-au fnminat fi tru tineret ; 8,06 Muzică vocală si Vîntul va silita moderat cu inlcnsill-
preună cu consiliul de conducere, im unităţile agricole — o evidenţă contabilă sele şi au văzut că in trei luni nu au
cheltuirea cu maximum de folos a realizat docil 46 şi respectiv 14 zile- instrumentală; 8,30 Taranlele si cări temporare din sectorul nord-
fiecărui ban din averea obştească. muncă. ci şi-au dat 6Cama că gre bolerouri; 9,00 Vreau să ştiu ; 10,00 vest şi nord. Temperatura se va
In acest an am introdus evidenta şb precisă şesc. De atunci au început să vină Concert din opere > 10,48 Melodii menţine staţionara, ziua va fi cu
contabilă după noile conturi indi cu regularitate la lucru si rezultatele populare interpretate la diferite prinsa între 13 şi 18 grade iar noap
cate de Consiliul Superior al Agri anului" obişnuim 6ă facem analiza 6uprafala de lincte, de pe marginea la ei carnetele de evidentă a zilc- slut bune. Gheorghe Pleacă are acum Instrumente/ 11,05 Republică, pa* tea Intre 1 şl 6 grade.
culturii. Pentru a cunoaşte temeinic şi iunnr. Si cum contabilitatea are şanţurilor, a şose.ci de pc lingă ca ior-niuiicâ. Cile o dală le mai uitau realizate 285 zile-muncă, Iar Maria Irie-nlloritoare — monlaj de cinle- PENTRU URMĂTOARELE 3 ZILE
1n ce constă introducerea noilor con ruiul de a face control preventiv, lea lerată ele. Si pe acasă ncpulindu>se deci com Bahmann 205 zile-muncă. La fel a ce si versuri; 11,31 Concert de mu Vremea va râmine nestabilâ. Tem
turi contabile, noi am fost instruiţi atragem ali-'nlia în cazul cind venitu O deosebită atenlie acordăm şi evi plota cu regularitate. De niuile ori, procedat şi Ioan Ludosan si mulţi zică uşoară ; 12,00 Pagini orches peratura va fl in uşoara creştere la
timp dc 15 zile de către consiliul a- rile nu se realizează sau cind chel dentei zilcioi-muncâ. Brigadierii, îm chiar fn cimp, unii colectivişti ce alţi colectivişti care acum se numără trale din muzica de operetă; 13,10 siîrşitul intervalului.
gricol raional. De asemenea, am pri tuielile sini depăşite. Spre exemplu, preună cu şefii de echipă, înscriu in reau să li se treacă zileie-muncă in printre fruntaşii gospodăriei noastre.
mit un valoros sprijin din partea în în trimestru I din acest an vcnilu- iişcie personale de evidentă a zilelor carnet. Brigadierul, ncavind posibili Accaslfi Îmbunătăţire o participării
drumătorului contabil, Cornel Cion lile din sectorul zootehnic, datorită muncă ale fiecărui colectivist, volu tatea să efectueze caiculele aşa cum colectiviştilor la munefi se datorcşlc • n a r -.m *
tea de la consiliul agricol raional, insuficientei de furaje, n-au putut ii mul lucrărilor cc le electucază. Pc 60 cuvine, uneori le completa greşit şi, Si faptului că socotitorii noştri nu se
care s-a deplasat de multe ori în uni realizate. In acest caz am reaşezat baza normativului aprobat dc aduna ele aici, ieşeau încurcături. Prin intro mulţumesc numai cu completarea si întreprinderea de transporturi auto
tatea noastră, ajulîndu-nc si lămu cifrele pe trimestrul I, m^jorind vo rea generală, cei doi socotitori cal ducerea liselor individuale a lost în urmărirea fişelor. O dală cu aceasta
rind unele probleme nu îndeajuns de lumul veniturilor ce trebuiau reali culează numărul clc zile muncă ce se lăturată această deficientă. Chiar ei stau de vorbă cu fiecare colecti liunedoara-Oeva
clare pentru noi. zate din acest seclor in cclelale tri cuvin fiecărui colectivist în pnrle, dacă se mai înlî.nplă uneori să se vist în parte, mal ales cu cei care
Noua evidentă contabilă arc me mestre. Important este si faptul că după volumul dc muncă realizat, pc strecoare vreo greşeală, colectiviştii nu vin cu regularitate la muncă. îi ❖
nirea de a asigura o urmărire si mai această intervenţie contabilă a fost care le trec apoi in fişele indivi au posibilitatea să verifice şi să ceară lămuresc asupra necesităţii participă cu sediul în sfrada Cuza Vodă nr. 15-17
clicicnlă a cheltuielilor de producţie, urinată dc măsuri practice luate ele duale, imediat reclilicarca cuvenită, rii lor la executarea lucrărilor din ca
fiindcă altt pentru venituri, cil şi consiliul dc conducere. Asllcl, s-a Apoi, din 15 în 15 zile, cifrele din Alişarea rezultatelor de două ori drul gospodăriei. a n g a j e a z ♦
pentru cheltuieli se tine semn o evi luat măsura ca în acest an să se fişele individuale sini trecute in re pe săptămină si înnunaiea liselor fie
dentă separată — pe feluri de cul obţină furaje mai multe, de calitate gistrul dc evidentă a zilelor muncă, cărui colectivist âu avut o deosebită O evidenţă corectă a muncii este pentru autobaza Hunedoara
turi si Pe Iiecare specie de animale şi cu cheltuieli cit ntai reduse. In după care se completează în g ra fi insemnătale asupra antrenării colec un factor stimulator, deosebii de
— fală de vechiul sisloin cind evi acest scop s-a insăminţat pc mari su cele nflale la Sediul gospodăriei — tiviştilor la iniînră. Procedîndu-se ast- Important pentru sporirea producţiei — doi tehnicieni l şi un teh n ician II
agricole. De aceea, acordăm acestei
denta se ţinea qîobal. prafeţe lucernă fn cultură xscunsă. iii hol. Cifrele din grafic oglindesc IeI. ei au posibilitatea să vadă in probleme o foarte mare atenlie.
La flecare sfirsit de trimestru, con tar atunci cind iarba a fost bună dc rezultatele obţinute de fiecare colec permanentă cile zilc-nnincă au efec în c a d ra re a se fa c e cu re s p e c ta re a
tabilitatea analizează Cum este înde tivist fn parte in perioada de la 1—15 tuai fn cursul lunii respective $1 SCHENKER IOAN p reved erilo r H.C.M. 1053,
plinit bugetul rle venituri si cheltu cosit, echipe de colectivişti au 63u de la 15—30 ale liecărei luni. de la îi. epulul anului. Sînt colec- dtn Miercurea
ieli. La capitolul „venituri băneşti ale 6trins-o fără pierderi de pe toată In anul trecui, colectiviştii purtau livişli ca Thei6< Mihai, Ioan Moga, contabil şei la G.A.C. c «ci - xs'--. m m m iratjoaem k.