Page 55 - 1963-10

Nr. rni Drumul tocialiamu KjT» ->

Iarna trecută, mult mai grea decît ne aşteptam, ne-a creat mari greu­ rezolvă propunerile venite din masa de munci lori. Toate acestea au avut
tăţi. La rindu-ne, nu ne*am mobilizat nici noi toate resursele pentru a puica darul să însufleţească colectivul de muncă, să îmbunătăţească activitatea
trece peste unele greutăţi vremelnice. Apoi, agregatele de bază, afiate intr-o secţiei.
înaintată stare de uzură, ne-au făcut de multe on să muncim cu o produc­ Spuneam însă că în trimestrul IV trebuie produse peste plan mai mult
tivitate scăzută. Materializate, toate acestea se exprimă acum în multe tone dc 21.000 tone fontă. Nu-i deloc o sarcină uşoară. Ca să se realizeze acest
de fontă sub planul anual la zi. Mai concret, la data de 1 octombrie aveam obiectiv e nevoie ca întregul proces de producţie să decurgă foarte bine,
sub plan, de la începutul anului, 21.068 tone lontă. O cantitate, desigur, fără' perturbări. Orice staţionare periclitează recuperarea minusului. De
importantă, care atîrnă greu în balanţa de metal a combinatului siderurgic aceea colectivul nostru are sarcina să-şi intensifice eforturile, să mani­
din Hunedoara. Căci minusul acesta de lonlă duce la minus de oţel, apoi feste o deosebită grijă in muncă, pentru ca fiecare agregat să funcţioneze
la minus de laminate, ceea ce se răsfrînge in final negativ în activitatea bine, fără întreruperi.
industriei constructoare de maşini. In afară de aceasta e nevoie să rezolvăm uncie probleme în secţie de
Ani în şir insă colectivul secţiei a Il-a furnale — recunoscut în combi­ care depinde în marc măsură sporirea producţiei de fontă. In primul rînd
natul hunc/orean pentru hărnicia lui — a dat importante cantităţi de va trebui ridicată continuu temperatura acrului insuflat în furnalul nr. 5.
metal peste plan, a realizat un volum sporit de economii Ia preţul de E drept că de la reparaţia capitală a tot crescut, dar pînă la 850-900° C mai
cost. Să fie atunci 1963 un an la sfirşilul căruia colectivul nostru va raporta este. Va trebui deci să Urmărim tot timpul cu gtijă funcţionarea acestui
neîndeplinirea planului anual de producţie ? Nu. Comuniştii din secţia noas­ agregat şi pe măsură cc condiţiile permit să ridicăm temperatura, ştiind
tră — şi urmîndu-le exemplul, întregul colectiv — au spus că şi planul pe că în acest fel creşte productivitatea furnalului şi scade consumul spe­
anul 1963 se va realiza. S-au făcut calcule amănunţite, sau studiat posibi­ cific dc cocs.
lităţile caic există la fiecare loc de muncă. Şi pe această bază minusul a Dc asemenea, c nevoie să acordăm toată atenţia respectării procesului
fost eşalonat pe luni şi pe zile, pe descărcări chiar, pentru ca pînă la 31 tehnologic. Descărcările trebuie să le facem totdeauna în grafic, ştiind că
orice timp pierdut înseam­
decembrie 1963 să ne pu­
nă fontă mai puţină. La fel,
tem realiza întregul plan de trebuie avută multă grijă la
care descărcare trebuie pro­ FUfUMOT Bl IA SECŢIA II* FURMAU, încărcarea furnalului; o în­
producţie. In medic, la fie­
cărcare constantă, la un ni­
vel bine stabilit, aduce după
duse peste plan 29 tone fon­ sine o funcţionare corespun­
tă. S-ar părea că-i mult să pintrsj realizarea mrmviÂLk k zătoare a furnalului, un pro­
produci peste plan, la fie­ ces continuu şi productiv,
tă. Vrednicii noştri furna- PLANULUI PE 1963, i NE¥DiE SÂ PRO­ producţie sporită de fontă
care descărcare, 29 tone lon­
în ultimă instanţă.
lişti au dovedit insă că sc Multă grijă — foarte
poate produce chiar şi mai DUCEŢI IA PliSÂRi DESCĂRCARE» muliă a-şi spune — tre­
mult. In luna octombrie au buie avută Ia furnalul
fost multe echipe care au 29 TONE PONTA PESTE PLAN ! nr. 6 Acest furnal sc a-
produs la fiecare descărcare
flă în al 7-lea an de
chiar şi peste 30 tone fontă. funcţionare după reparaţia
Din acest ultim trimestru al anului au trecut deja 15 zile. Putem, în- capitală, deci într-o înaintată stare de uzură ; în cursul anului viitor va
tr-un fel, să ne dăm scama in ce măsură se realizează planul de recuperare. trebui să i sc facă reparaţie capitală. Furnalul funcţionează însă destul
Cifrete înscrise în registrele de producţie ne fac su lim încrezători. In dc bine. In luna august s-a obţinut cu cl cel mai înalt vîrf dc producţie
prima decadă a lunii octombrie plusul dc producţie era de 2.0U0 tone lontă, tic cînd a fost construit. Dar e nevoie să i se facă o întreţinere foarte
cu toate că am trecut din nou prin cîleva greutăţi. Aceasta înseamnă că îngrijită, o exploatare corespunzătoare.
Multa fonta s-a produs cu furnalul nr. 5, dc 700 m.c. Ani în şir 1*
ne aflăm pe un drum bun, dar că trebuie să ne sporim eforturile în viilor, O deosebită preocupare trebuie s-o manifestăm în ce priveşte îmbu­ acest furnal s-au obţinut indici înal;i dc utilizare, fonta de calitate supe*»
pentru că sc poate realiza mai mult. nătăţirea disciplinei în muncă. Anul acesta, întro vreme, au fost cazuri tioara.
In modul ccl mai firesc sc pune întrebarea : au apărut condiţii noi la cînd unii muncitori au lipsit nemotivat de la serviciu. Oricine îşi poate Cu cîtcva luni în urmă, furnalul nr. 5 a fost oprit. Constructorii i-au
secţia Il-a furnale ? Cum dc sint posibile asemenea rezultate, acum, la da scama cc înseamnă să lipsească un om din formaţia dc lucru ; agre­ pătruns din nou în măruntaie pentru a-i face reparaţie capitală. Zi dc zi-
acest sfîrşit dc an ? gatele nu mai pot fi supravegheate cu atenţie, procesul de producţie de­ a'ături dc constructori, s-au găsit mecanici dc la secţia a 11 -a furnale, fur'
Da, au apărut condiţii noi, extrem de avantajoase sporirii producţiei curge mai anevoios. Aceasta fără a mai vorbi de faptul că lucrul celorlalţi nalişti, cadre dc conducere dc la C- S. Hunedoara. Aşa se face că lucră­
dc fontă. Esenţial pentru activitatea secţiei este faptul că, prin grija con­ muncitori c mai greu. Prin urmare e nevoie să creăm opinie serioasă îm­ rile dc reparaţie au întrunit toate condiţiile dc calitate, ceea cc a făcut ca
ducerii combinatului, s-a făcut reparaţia capitală a furnalului nr. 5, furnal potriva celor care mai obişnuiesc să facă acte de indisciplină şi să-i aducem după reparaţie furnalul sa aibe o plinire frumoasă. Acum marele agregai
de 700 m.c., deci de mare capacitate, cu pondere importantă in producţie. în rînd cu întregul colectiv. merge din plin, cu indici dc utilizare ridicaţi şi un consum dc cocs din ce
După reparaţia capitală furnalul a pornit bine, a atins repede indici înalţi De asemenea, e nevoie să facem mai mult în cc priveşte intensificarea în cc mai mic.
de utilizare, ceea ce înseamnă că lucrările făcute au fost de bună calitate întrecerii socialiste şi răspîndirea experienţei înaintate. In luna trecută
şi că în exploatarea lui se manifestă o deosebită grijă. Prin urmare avem — şi acesta nu-i un caz unic — am avut echipe care n-au declasat nici o
Ja indcmînâ un agregat bun, cu care se pot obţine rezultate dintre cele tonă de fontă. E necesar să extindem experienţa acumulată dc aceste echipe. Şi pe această cale creşte
mai frumoase. Lupta pentru o cantitate sporită de fontă nu presupune însă micşora­
Apoi — tot ca o condiţie extrem de favorabilă activităţii noastre — rea preocupării pentru realizarea celorlalţi indici. Dimpotrivă, va trebui producţia de metal
avem suficiente materii prime şi materiale. Minereu aglomerat avem în să avem grijă să nu depăşim procentul admis dc declasate, să micşorăm
cantităţi suficiente şi dc calitate corespunzătoare, cocs dc asemenea. In continuu consumul specific de cocs. In cc priveşte calitatea, în ultima
plus ne bucurăm de o deosebită grijă din partea cadrelor de conducere vreme am obţinut rezultate foarte bune; procentul de declasate a scăzut A intrat în al 25-lea an de schimbă sondele din mers. A-
din combinat, care ne acordă asistenţă tehnică permanentă. mult sub cifra admisă. E nevoie însă să insistăm mai mult pentru redu­ muncă în Combinatul siderurgic cest lucru sc poale lacc dcoarc- ;
Avem, aşadar, asigurate toate condiţiile pentru a desfăşura o activi­ cerea consumului specific dc cocs. din Hunedoara. Aici a învăţat ce s-a mărit distanţa dintre fur- ’
tate rodnică, pe măsura cerinţelor. Totul depinde acum dc colectivul sec­ Aşadar, avem toate condiţiile pentru a recupera minusul, pentru meseria de lăcătuş, a devenit nai şi rola dc la vîrf, ceea ce |
ţiei, de felul cum vom şti să folosim posibilităţile pe care le avem la realizarea integrală a planului anual. Colectivul nostru de muncă — din maistru. De curînd, comuniştii permite dirijarea uşoară a son-/
indcmînă. rîndurilc căruia merite deosebite revin prim-topiiorilor Olaru Alexandru, din secţia a Il-a furnale l-au dci în furnal. \
Pornind de la această situaţie, organizaţiile de partid şi U.T.M., grupele Schnell Gheorghe, maistrului Cismaş Ghcorghe, dc fapt întregului colec­ prim it în rindurile candidaţilor In afară de aceasta, Bruno }
sindicale, au mobilizat întregul colectiv în lupta cu minusul de plan. In adu­ tiv — este hotărît să folosească din plin aceste posibilităţi, să facă tot de partid. Se numeşte Bruno Palcău a soluţionat şi o altă {
nările generale ale organizaţiilor de partid s-au analizat multiple laturi ce-i stă în putinţă în acest sens. Palcău... problemă în legătură cu func- i
ale procesului de producţie, s-au luat măsuri pentru îmbunătăţirea discipli­ ...Din cauza temperaturii ridi­ ţionarca sondelor : îndreptarea }
nei, pentru respectarea întocmai a procesului tehnologic. S-a analizat mă­ GHEORGHE ROMAN cate a fondantului, Ia gitul fur­ acestora în timpul funcţionării, ţ
sura în care se realizează obiectivele prevăzute în planul M.T.O., cum se şeful secţiei a Il-a furnale nalului nr. 6 se ardea des un- lucru care înainte cerca oprirea v
soarea rulmentului pe care se furnalului. Pentru aceasta cl a }
roteşte clopotul mic. Aceasta confecţionat un aparat caic*
ducea la blocarea rulmentului funcţionează în bune condiţiuni. I
şi apoi la răsucirea tijei teles­ ...Pentru astuparea şticului de}
D e luni pînă luni copice, ceea ce producea stag­ la furnalul nr. 5 se loloscştc o *
nări în mersul furnalului. Pc maşină electrică. Din cauză că»
ZI de zl la secţia a Il-a furnale a C.S. sistemului dcslina! încărcării materia­ maistrul Bruno Palcău l-a pre­ unele piese sc uzează in tim pul}
Hunedoara se face cile o lucrare, se lelor din silozuri fn vagoane cîntar. ocupat mult rezolvarea acestei funcţionării, din patru in patru \
rezolvă cile o problemă care duce la Aceasta duce ia evitarea blocării li­ probleme. Şi pînă la urmă a luni maşina trebuie schimbată.!
sporirea producţiei de fontă. Iată ce niei de reluare a vagonului cîntar. găsit soluţia: s-a montat o Operaţiunea aceasta necesită a-}
«-a făcut fn acest scop fn ultima săp- ol 10 octombrie: In şedinţa ope­ pompă hidraulică, care execută proximativ 4 orc şi cerca un c- y
tămînă: ungerea dc la distanţă a rul­ fort fizic deosebit. Aceasta du-}
7 rativă. ţinută dimineaţa, s-a a-
¥ uni 7 octombrie : s-a executai re- predai că in ziua dc 9 s-a mers mal mentului. Luciul sc face uşor, cca dc multe ori la înlîrzicrca '
^ paraţia planificată a furnalului slab cu producţia. S-au analizat cau­ dc către un om, zilnic, iar ins­ descărcării furnalului, ceea cc.'
nr. 5. Echipele de la secţia reparaţii zele şl s-a holărît să sc introducă talaţia prezintă multă siguranţă înseamnă in ultimă instanţă}
siderurgice au lucrat foarte bine, şl şpan in încărcătura. în exploatare. De cînd s-a făcut producerea unei cantităţi mai %
această instalaţie, rulmentul nu mici dc fonlă. S-a găsit însă ş i}
alături de acestea, mecanicii de la inert 11 octombrie: Măsura luată
furnale. Reparaţia a fost apreciată de cu o zi mal înainte cu privire la s-a mai blocat. rezolvarea acestei probleme. Aţ
furnalişli ca fiind de bună calitate, folosirea şpanulul s-a dovedit efi­ ...Bruno Palcău denumeşte fost construit un cărucior cu a-^
cientă : fn ziua de 10 planul s-a de­ sondele „sufletul furnalului". julorul căruia maşina se schim-v
arii 3 octombrie: A avut loc o „Dacă acestea se defectează — bă, fără efort fizic marc. în ccl}
consfătuire dc producţie unde păşii cu mult. Eficace s-a dovedii şi
măsura privind schimbarea sistemu­ spune el — trebuiesc imediat mult trei sferturi dc oră. }
s-a analizat realizarea planului la toţi lui de încărcare a materialelor. înlocuite; altfel furnalul nu ...Bruno Palcău a mai rezol- \
Indicii. In această consfătuire s-a re­ fm’jătă 12 octombrie: S-a făcui > poate funcţiona". Multe greutăţi vat şi alte probleme. Şi ca el}
liefat (aptul că toate echipele de la au făcut într-o vreme sondele. şi alţi muncitori, maiştri şi in-j
Prim-topitorul Nicolae Costea şl ortacii săi, de la furnalul nr. 6 al secţiei furnalul nr. 6 n-au declasate in luna o atentă revizie a agregatelor, Se defectau des şi pentru înlo­ gineri de la secţia a Il-a furnale.}
a Il-a furnale, au acordat o deosebită atenţie în luna trecută respectării proce­ septembrie nici o tonă dc fonlă. Şefii deoarece fn cursul duminicii echipele cuirea lor era nevoie să se o- Căci întregul colectiv este con-}
sului tehnologic de elaborare a fontei. Aici s-au respectat întocmai reţeta de do­ acestor echipe au împărtăşit din ex­ de întreţinere nu lucrează. In acest prească furnalul. Maistrul me­ vins că şi pc această calc — J
zare şi graficul de descărcări. perienţa lor. fel agregatele siderurgice vor lucra canic Palcău, împreună cu alţi perfecţionarea continuă a utila-'
Ca urmare, in luna trecută, echipa respectivă a produs peste plan 166 tone fără defecţiuni. mecanici, au găsit însă rezolva­ jelor. a procesului tehnologic j
fontă şi a redus declasatele la zero. Acumulind ccl mai mare număr de puncte, tercuri 9 octombrie: Pentru în­ rjum inică 13 octombrie: s-a depă- rea şi acestei probleme: sc — creşte producţia de metal. J
echipa a căpătat fanionul de evidenţiată în întrecere. cărcarea corespunzătoare a fur­ ^ şlt planul zilnic de producţie cu
Foto: V. ONOIU nalului nr. 5 s-a propus schimbarea 139 tone fontă. >

Sc înţelege că dacă existau piesele dăm o mai mare atenţie respectării în-
r.ccesarc în secţie, ccl puţin a doui ficgiilui proces tehnologie al agregatu­
R e cu p e ra re a în tre g u lu i m in u s p inii In s fiifit u l a n u lu i in cu rs, fi d e c i re a liz a re a in te g ra ­ Ridicarea
lii a p la n u lu i a n u a l d c p ro d u c ţie , p res u p u n e v a lo r ific a r e a d ep lin ă (A r e z e r v e lo r in te rn e, s c o a te re a la Reducerea oprire putea fi evitată. lui. Ne voin strădui să facem o dozare
iv e a lă a u n o r n o i p »x }n ilită (i. C u în t r e b a r e a : „ C e p r o p u n (i p e n tru sp o r ir e a p r o d u c ţ ie i de Analizînd cauzele care au determi temperaturii Lună, să respectăm reţeta de încărcare,
fo n tă ? '* am în tre p rin s o a n ch etă in rin d u r ile c o d r ilo r d c s p e cia lita te d in seefia a l l - a fu r ­ duratei opririlor rat aceste opriri, şi altele dc altfel, să găsim ccl mai potrivit sistem pen-
re poate trage concluzia că c în putin­ t»u încărcate. Iar pentru asigurarea
n a le . Iută c ite v a d in ră sp u n su rile p r im it e :
ţa noastră să le evităm şi deci să pre­ aerului insuflat uicî bune permeabilităţi, voin căuta ca
Producţia dc fonia poate spori mult lungim Jurata dc funcţionare a ogre- toate sorturile dc materiale pentru în­
şî pc scama reducerii timpului dc patclor, ceea cc coincide cu un spor Furnalul nr. 5 funcţionează în mo­ cărcat să aibă o granulaţic curcspun-
se poate micşora durata lui. Colectivul noştri cpriri ; adică prin eliminarea opririlor însemnat dc producţie. Putcin obţin; mentul de faţa cu o temperatura a ac­ zâtoare, cît sc poate dc apropiată. Ap i
Micşorarea mersului a ajuns la concluzia că din timpul mersului în­ opririlor planificate. Daca în trimes­ însă rezultate şi mai frumoase. In acest rului insuflat dc 750® C. In urma unei vom intensifica operaţia dc ciuruîrc a
accidentale şi prîn scurtarea duratei
cetinit (adică înainte şi după oprire) se poate
aglomeratului autofondant pentru eli­
sens c nevoie să ne intensificăm efor­
analize şi probe practice s-a tras con-
încetinit incinte micşora ccl puţin 30 la sulă. Cc înseamnă aceas­ ducem durata reparaţiilor planificate ţinerea furnalului nr. G. Apoi va tre­ •cluzia că Avem toate condiţiile si minarea din acesta a părţilor mărun-
turile în special in cc priveşte între­
trul IV al anului în curs reuşim sa re­
ta ? Că înir-un trimestru sc cîştiga aproximativ
te cuprinse între 0-10 mm. Va trebui
şi după oprire 500 tone fontă. Desigur, o cantitate care nu-i dc cu 1 la suta, înseamnă că vom produce bui ca în timpuJ reparaţiilor curente mărim la acest furnal temperatura ac­ rlc asemenea, să respectăm graficele de
rului insuflat cu încă 100° C; deci, in
neglijat. Cc trebuie deci făcut pentru valorifi­ în plus circa 500 tone fontă. fcâ efectuăm un număr cit mai inare descărcare a zgurii superioare şi a fon
cu minimum 30 la sută carea acestei rezerve interne ? Practica ne arată că putem reduce cc lucrări, pentru a prelungi astfel du- perioada ultimului trimestru din acest lcii să asigurăm o bună răcire a fur­
an temperatura
acrului insuflat
va
Sc ştie că permeabilitatea coloanei dc material uda^ dc funcţionare a furnalelor între nalului. să sporim capacitatea dc în
din furnal depihdc dc rezistenta şi porozitatci simţitor durata opririlor. 5>i iată cum. doua opriri planificate. In fine, c ne­ creşte la S50° C. Creşterea tempera­ călzirc a caupcrclor. Şi aceasta o pu­
Furnalul este un agregat unde activitatea nu eterului, <|e raportul dintre conţinutul dc mt- !;i luna iulie s-au înregistrat la fuiiu- voie ca personalul dc exploatare să turii aerului insuflat în furnal va du­ tem face prin buna întreţinere a in­
încetează dccit foarte rar, o flata la 3-6 ani, cînd ntreu şi de cocs în încărcătură, de compoziţia b.t nr 6 multe opriri. Aceasta în pri­ supravegheze cu multă atcntic agrega­ ce pc dc o parte la o economic dr stalaţiei dc reglare automată a arde­
sc execută reparaţia capitală. Din «;nd în c nd g. unuloincirică a încărcăturii, dc distribuirea mul rînd din cauză că furnalului, fiind tele şi sa le asigure un incrs normal, 40 kg. cocs pc tona de fontă, iar j»e
însă, la un interval de timp mai scurt, sc execută materialelor, de cantitatea şi proprietăţile zgurii, ii (r-n înaintată stare de uzina, nu i s-a corespunzător prescripţiilor tehnologice. dc alta la un spor dc circa 30-S5 tone rii, a şubcrelor şi a celorlalte insta­
rtparaţii planificate, cînd dc asemenea furnalul gradul dc alinare a coloanei dc material cte. acordat atenţia cuvenită nici în cx- pe zi. laţii electrice.
>t opreşte. Sc înţelege că producţia furnalului l’iin urmare, pentru a asigura o pornire optimă jdonlarc şi nici în întreţinere. Aşa *;e Ing. GH. BARDAR Cc va trebui făcut pentru creşterea tem­
va fi mai marc dacă timpul dc oprire va fi nun a furnalului după oprire — ceea ce duce nemijlo­ face că a căzut clopotul mic. Organi­ mecanic şef peraturii? Mai întii va trebui să acor­ ing. ARTEAN 10AN
scurt. Prin urinare, o importantă rezervă interna cit la micşorarea duratei mersului încetinit — e zaţia dc bază V M K. dc pc schimbul şef dc schimb
do sporire a producţiei fie fonia o constituie re­ nevoie să (incin seama dc aceste cerinţe. Adică de zi a analizat cauzele pentru caro
ducerea timpului dc staţionare. se arc grijă ca furnalul să fie oprit la un mers .-.iu înlimptăt aceste defecţiuni şi a
Colectivul nostru dc muncă sc preocupă intens cald şi permeabilitate mărita. In acest scop can­ ajuns la concluzia ca s-a exercitat o DIN FONTA OBŢINUTĂ LA SECŢIA A II-A FURNALE
dc valorificarea acestei posibilităţi. Astfel, s-a titatea de minereu se reduce, iflr in încărcătură s.abn supraveghere din partea persu-
ajuns la concluzia că poate fi redus simţitor sc introduc şarje goale (şarje cc conţin numai nalului de întreţinere. Apoi, S-a in­ PRIN CREŞTEREA INDICELUI U T IL IZ A R E CU
timpul de staţionare. cocs şi calcar) jicniiu a sc alina coloana de ma­ trodus şpan cîltos, care a dus la bloca­
terial. 0 / SE POATE PRODUCE IN TRIM ESTRUL IV
Dar înainte dc oprirea furnalului (şi după rea clopotului şi rujicica tijei. La in­
pe mi rea acestuia) există un timp cînd sc merge Desigur, nu sint cerinţe greu de îndeplinit. In citaţia organizaţiei dc bază s-a luat
îr-cctîmt şi cînd, deci, sc realizează o producţie primul rînd trebuie să avem asigurate materia- AL ANULUI IN CURS,CU ADAOSUL RESPEC­
..căzută dc fonlă. Mersul încetinit in această pe­ hlc necesare şi de calitate corespunzătoare, iar măsura să nu sc mai introducă şpa-j
rioadă c un lucru necesar. Dc cc ? Pentru că îna­ apoi c necesară o susţinută asistentă tehnică. In cil tos şi să sc facă o supraveghere co­ TIV DE FIER VECHI,OTEL DIN CARE SE FABRICA:
inte »lc <»prirc. furnalul trebuie redus treptat, ultimul timp, atit minereul aglomerat, cit şi coc- rectă.
debitul şi presiunea fiind reduse pînă la zeu*. n.l au avut o calitate bună şi le-am primit la Defecţiuni »n funcţionarea agregate­
Altfel, coloana dc încărcătură nu va mai cobori tnnp. Va trebui desigur sâ existe o permanentă
.in, şi deci sc va ajunge la surpări sau chiar la preocupare în acest sens pentru ca nici în viitor lor. care uu condus de multe uri !j
oprirea coloanei din coborîrc, adică la deranja­ jă nil fie goluri in aprovizionare. In cc priveşte opriri, au avut loc şi din lipsa unor
mente. l>i-ar>oi, la oprire coloana dc material sc usislcnţa (clinică, avem asigurate toate condiţiile piese dc rezervă. Bunăoară, la furna­
tasca/ă, astfel incit permeabilitatea scade mult. pintm ca tot timpul să fim lingă agregate, să «
sfătuim competent pc muncitori în aşa fel îti- lul nr. 6 a căzut clopotul de două o/i
în plus, se realizează o zgură vîsroasâ. care dc
ri» sa nu avem perturbaţii in procesul dc pro­ «onscctitiv tocmai din lipsa pieselor <L
asemenea duce la permeabilitate scăzută. ducţie. rnervă. Aceste piese au fost coman­
Prii» urmare, mersul încetinit din perioada STRUNGURI AUTOCAMIOANE PLUGURI TRACTOR
ing. EUGENIU GĂLBENUŞ date la timpul potrivit, însă a intirzial
opririi furnalului nu poate fi eliminat. In scliimo şef de schimb execuţia m secţia mecanică a CS.H.