Page 56 - 1963-10
P. 56
“Pag. * Dramul eodalismălat Nr. 2737
M B 0 M
s T ^ c s e S B Î î l i c r e a ş e d â r j^ e s C o m « £ e is i , u i
ULTIMELE STIW ULTIMELE ULTIMELE ŞTIDI ts ULTIMELE ŞTIRI ULTIMELE $Tl8l 6 ULTIMELE ŞTIU»
fiixecuutiv a l C.A.Si.Elî.
MOSCOVA 15 (Agerprcs). — Comitetul Executiv va examina
La 15 octombrie s-a deschis cea probleme privind dezvoltarea în vii
de-a U-a şedinţă a Comitetului Exe tor a colaborării economice şi teh
cutiv al C.A E.R. sub preşedinţia lui
Alexandru Hîrlădeanu. vicepreşedinte nice a ţărilor socialiste — membre
% m W m «ai Consiliului de Miniştri al Republi ale C.A E R. *
t w
cii Populare Romine.
Dezbaterile Vizita lui Leontin Sălăjan în Indonezia
dsis Adunarea Generală a 0 .1V.IJ. DJAKARTA 15 (Agerpres). — tare instalate in apropierea marelui Congresul Alianţei
Generalul de armată Leontin Sălă
lac Toba, centrul de cavalerie al co
jan, ministrul Tortelor Armate ale legiului militar, precum şi alte uni Cooperatiste Internaţionale
R P. Romîne, Împreună cu persoa tăţi militare. In vizitele 6ale Jn Su-
NEW YORK 15 (Agerprcs). - In rezoluţie se arată că actualul gu alîla timp cît nu se va crea un gu
In şedinţa plenară din după-,amiaza vern al minorităţii albe din Rhudesia vern care să reprezinte toate pături'e nele care ti însoţesc, îşi continuă vi matra şi Bandung tovarăşul general LONDRA 15 (Agerpres). — ri, 1 ii toate organele executive şi gru*
iilei clc 14 octombrie, Adunarea Gcne- ac sud a venit la putere .pe ba/.a unei populaţiei. In acest document se cere, zita în Indonezia. Oaspeţii romini au de armată Leontin Sălăjan a fost in La Bourneinouth continuă lucrările pete de lucru ale Alianţei Coopera
ială a trecut la examinarea raporf»»- constituţii ncdemocralice, împotriva că de asemenea, transpunerea în viaţă a vizatat regiunea Sumalrei de Nord, solit de generali şi ofiţeri superiori celui dc al XXlI Ica Congres al A li tive Internationale.
Iui cu privire la Rhodcsin de sud pre reia se pronunţă majoritatea covirşi- rezoluţiilor Adunării Generale cu pri- oraşul Bandung şi împrejurimile sale. ai armatei indoneziene, precum şi de anţei Cooperatiste Internationale, ba In şedinţa din 14 octombrie au luat
zentat dc Comitetul de tutelă a! O.N.U. toare a populaţiei. Proiectul britanic 'irc Ia Rhodesia de sud adoptate la Ministrul Tortelor Armate ale R. P. ambasadorul R. 1\ Romîne la Djn- care participă delegaţi din 36 dc ţări cuvintul delegaţi din U.R.S.S., R.S.
După cum s-a mai nnuntat, la 7 oc dt a transmite guvernului Ficld con 2 S iunie 1DG2 şi SI octombrie ] Qf>2. Romîne a vizitat unele unilăli mili- karta. ale înmii. In şedinţa din 14 octom Cehoslovacă, S.U A. In cuvintările lor
tombrie Comitetul dc tutelă a adoptat trolul asupra forţelor armate şi alte îr. care se cerea, printre altele, aboli
co o majoritate de S5 dc voturi pun împuterniciri ar înrăutăţi şi mai muîl rea actualei constituţii rasiste. brie au continuat dezbaterile pe mar delegaţii din India, Pakistan. Nigeria,
ţi u, 2 contra şi 11 abţineri, rezoluţia situaţia existentă în această ţară Au In cadrul dezbaterilor pe marginea ginea raportului de activitate. Nume Tanganica şi din alte ţări nu vorbit
t»; privire la Khodc.sia dc sud care a torii rezoluţiei cheamă guvernul An proiectului de rezoluţie prezentat au Sesiunea Consiliului ministerial roşi delegaţi, care au luat cuvîntul. despre problemele care 6tau In fata
fust prezentală de Tunisia în numele gliei să nu transmită guvernului Rho- Juot cuvîntul reprezentanţii Liberiei. eu criticat conducerea Alianţei Coo organizaţiilor cooperatiste din ţările
?. 44 de ţări din Africa, Asia şi Ame cesiei dc sud controlul asupra forţe Tajiganikăi, statului Costa Rica. care peratiste Internationale pentru discri Asiei, Africii şi Americii Latine, des
rica Latină. lor armate şi mei alte împuterniciri au sprijinit înliutotul acest proiect. a! Piefei comune minarea practicată Iată de unele ţări pre lupta pe cere organizaţiile coope
Trrcîiidu-sc Ia vot, Adunarea Gene- şi au arătat că această politică contra ratiste din «aceste ţări o duo împo
ia!â a adoptat aceasta rezoluţie cu 9fl BRUXELLES 15 (Agerpres). — S U.A„ fn care agenţia Associated vine intereselor colaborării interna triva monopolurilor capitaliste şi des
(ic voturi pentru. 2 împotrivă (R.S.A Consiliul ministerial al Pieţei co Press apreciază că s a produs ,.o ţionale în domeniul cooperaţiei. pre neccsitalea intensificării aclivită-
fli Rurlugalia) şi 13 abţineri. Delega mune, întrunit la Bruxelles a hiat dare înapoi". Consiliul ministerial a ţii Albaniei Cooperatiste Internationa
NEW YORK 15 (Agnpres). — ţe pentru semnarea unei convenţii cu ţia britanică a refuzat să participe marţi în diseu|ie raportul prezentat «acceptat ca diferendul cu S.U.A. in Delegaţii la congres au cerul o mai
Comitelui Politic al O.N.U. s-a în plivire la interzicerea folosirii arme la vot legătură cu pagubele pricinuite expor justă repartizare a locurilor intre ţâ le in aceste ţări.
trunit în dimineaţa de 15 octombrie lor nucleare şi termonucleare; 5. Co Cu aceasta şedinţa plenară din du de Jean Re/, comisarul pentru afa tatorilor americcani de carne clc pa
pentru a definitiva ordinea de z.i a laborarea internaţională privind folo pă-amiaza zilei dc 14 octombrie a luat cerile externe al Comisiei Pielei co săre în urina sporirii tarifelor vama
problemelor aflate în discuţia sa şi sirea paşnică a spaţiului cosmic ; G sfîrşit. mune Discuţiile au ca scop stabili
pentru a alege vicepreşedintele şi ra- Aiţiuni pe plan regional în vederea rea unei atitudini a celor şase state le de către Piat.a comună, 6ă fie su Rezultatele alegerilor din Maroc
lorlorul comitetului. Preşedintele co îmbunătăţirii iclaţiilor de bună veci Ultimele frupe franceze vesl-europene fată de cererile ame pus uimi arbitraj internaţional. Po
mitetului, C- W. A. Schurmann (Olan nătate intre state europene aparţinîml ricane dc micşorare a tarifelor va-, trivit propunerii americane, fiecare pentru apărarea Institut iilor constitu
da). a deschis şedinţa, cxprimînd sim unor sisteme so ci a I-pol i l i ce diferite ; au părăsit baza Bizerta rnale. care urmează să fie dezbătute parte — adică S.U.A. şi Piaţa comu RABAT 15 (Agerprcs). — ţionale", partid do guvcmămînt. Din
patia fală dc popoarele Republicii 7. Problema Coreeana. nă — vor desemna cîte un expert La Rabat au fost dale publicităţii
Daiti, Cubei şi Tnnidad-Tobngo care l.a sediul ONU. a fost dată pu- (Tunisia) in 10G4 la o conferinţă a G A TT. rezultatele alegerilor parlamentare cele 120 de locuri ale camerei con
au avut de suferit de pe urma ura blici1 ăi,ii o rezoluţie adoptată de cele TUNIS 15 (Agorpres). — (Acordul pentru comerţ şi tarife va în problemele comerţului internaţio pentru Camera Consilierilor, cate are silierilor, Frontul pentru apărarea
ganului „Flora" şi faţă de populaţia 5 ţâri neutre membre al Comitetu male). nal, un al treilea membru al juriu rolul dc Senat. instituţiilor constituţionale a obţinut
provinciei italiene Bclluno, unde s-au lui celor 154 state de la Geneva (Bra La 15 octombrie trupele franceze Potrivit comunicalului oiicial, vic 113. iar Uniunea qcuerală a munci
produs mari inundaţii ca urmare a zilia. Birmania. Etiopia. India, Mexic, au părăsit definitiv baza militară Bi- Intrncît discuţiile au loc In 6ecret lui urmîiul să fie numit de către toria în alegeţi a revenit „Frontului torilor marocani două.
revărsării apelor unui Iac de acumu Nigeria, Suedia, R.A.IJ), care ur zerta de pe teritoriul Tunisiei. Ulti nu se cunoaşte încă poziţia adopta G.A.T.T,
lare. mele unităţi franceze s-au îmbarcat
inează să fie prezentată Comitetului tă de către vorbitori. Cu prilejul dezbaterii bugetului or
In continuare, ca vicepreşedinte al Politic. Rezoluţia salută încheierea in cursul după-amîezei pe nava ami- In ceea ce priveşte relaţiile Pieţei ganelor Pielei comune, s-a tvit o ne In legătură cu criza provocată
cr.mitctului n fost ales Karoly Csalnr- Tratatului cu privire la interzirei',a r«d „Guslavc Zede" împreună cu co de crearea Federaţiei M alayeziei
(îay (R P. Ungară), iar raportor Vo- expci ientelor nucleare în trei medii mandantul francez al bazei, contra comune cu S.U.A., preocuparea ime înţelegere între pvarlicipanti caro nu
Jio Jimenez (Costa Rica). şi cheamă la reînceperea trata ti vel ar amiralul Vivier. Nava «a părăsit ape diată a Consiliului ministerial es.c a putut Ii aplaimlă. Bugetul a fost BANGKOK 15 (Agerprcs). — capitale ale ţărilor din Asia de iu.D
Comitetul a stabilit apoi unnătoa- de la Geneva, nn mai tîrziu dtcU o le terllori.de ale Tunisiei escortată şi la actuala sesiune eoni î le lu 1 pri adoptat cu cinci voturi pentru şi unul est se întreprind acţiuni diplomatice
Agenţia Associated Press relatează
ita ordine dc discutare a punctelor •.aptămînă după ce Adunarea Generala dc două unităţi ale marinei tunisie — Planta — contra. câ Bangkohjl a devenit centrul unui pentru aplanarea crizei în relaţiile din-!
r.flatc pe ordinea sa de zi ; 1. Necesi ON U încheie dezbaterile cu privire ne. Curînd după aceea ministrul apă vind importul puilor de găină din acţiuni diplomatice menite să aplane tre Filipine şi Indonezia pc dc o par
tatea interzicerii experienţelor nuclea la problema dezarmării. In rezoluţie rării naţionale al Tunisiei a preluat ze criza în relaţiile dintre lilipinc, In te, şi Federaţia Malaycză pe de alţi»
re ; 2 Problema dezarmării generale se subliniază necesitatea ,,dc a se donezia şi Malaya, provocată prin crea la Kuala Lumpnr şi Singapore au lac
şi totale (raportul conferinţei Comi- Instalaţiile bazei Blzcrla.
tdului celor ÎS state de la Geneva); ajunge lepede la o înţelegere în pro- Cu acest prilej preşedintele Tuni rea Federaţiei Malaycziei. In legătură demonstraţii ostile.
Potrivit agenţiei UPU
la
Kuala
3. Dcnuclearizorca Amciieii Latine ; ldcina interzicerii experacutelor iw siei, Biirghibn, a rostit o tuvînlarc S.U.A. intenţionează să amine crearea cu aceasta, un purtător ele cuvînt al I.umpur şî în alte localităţi ale Fede
Ambasadei l ilipinclor la Rangkok a
4. Problema convocării unei conferin ci care subterane-. la posturile de radio. declarat că ministrul afacerilor exter raţiei Malaycze sînt organizate mari
In cuvîntarca sa preşedintele Bur- forţelor nucleare multilaterale ne al Filipinclor. Salvadorc Lopcz, c.de manifestaţii împotriva Indoneziei.
ghih i a chemat poporul tunisian să Atmosfera dc încordare creată de gu
Ceremonia înregistrării la O.N.U. întărească unitatea naţională in lupta PARIS 15 (Agerpres). — Iiotărîrea americană de a nu mai aşteptat să sosească în curînd în ca? vernul inalaycz în sud-estu! Asiei estî
pitala Tailandei pentru a avea o în
Referindu-sc la tratativele N ATO.
sprijinită şi dc unele oficialităţi en
a Tratatului de la Moscova pentru dezvoltarea tării. de la Paris cu privire la proiectul insista asupra aplicării proiectului său trevedere cu Tlianat Khoman, minis gleze Intr-o declaraţie făcută presei,
a fost dictată, se sublinază in cores
trul afacerilor externe al Tailandei.
NEW YORK 15 (Agerprcs) — american de creare a forţelor nuclea pondentă, dc apropierea campaniilor Cei doi miniştri urmează să discute generalul G. Baker, locţiitor a! şefu
La 15 octombrie a avut loc ceremonia înregistrării M O.N U. a Tra SESIUNEA PARLAMENTULUI re multilaterale (F.N.M.), Don Cook, electorale dm S.U.A. şi Anglia. „Exa- posibilitatea aranjării unei întrunii i lui de stat ma jor imperial al armat :i
tatului privitor la interzicerea experienţelor cu amin nucleară In atmos ~JA PO N E Z ~ corespondentul ziarului „New York minind perspectivele «anului 1904, gu S;. Bangkok a miniştrilor de externe britanice, a declarat că trupele mili
feră. In spaţiul cosmic şi sub apă. Tratatul a lost înregistrat dc N T. TOKIO 15 (Agerpres). Eferald Tribune", 6Cric că S.U.A. par vernul a ajuns la concluzia că nu ai Filipinclor, Indoneziei şi Malayet, tare engleze din Asia „sînt gata să in
Fcdorenko, reprezentantul permanent al U R S S. 'a O N.lh, Adlai Slevcn- La 15 octombrie s-a deschis Ia To a-ş.i fi modificat poziţia în sensul va putea trece prin Congres în pri rare ag urina să pregătească o nouă tervină în orice acţiune (lin regiunea
son şi sir Palrick Dean, reprezentanţi permanenţi respectiv ai S.U.A. $i kio cea de-.a 44-a sesiune extraor că înclină 6prc amînarea luării unei ma jumătate ă anului viilor un pro conferinţă tripartită la nivel înalt. Malayei“. Cu aceeaşi ocazie el a mai
spus; „Noi (trupele engleze — n r)
★
Angliei la O.N U. dinară n parlamentului japonez. Se hotărîri asupra creării T.N.M, iect menit să slîrncască controverse, KUALA LUMPUR 15 (Agerprcs). sintein gata sa acordăm orice ajutor
Intr-o scrisoare adresată secretarului general al O.N.U., U Tliant, re siunea. ale cărei lucrări vor dura 30 „După ce timp de cîleva 6oplămînl aşa cum este cazul cu FN.M...“ In timp ce la Bangkok şi în alte Malayci, dacă guvernul său îl va cere-.
prezentanţii celor trei puteri II roagă să considere Tratatul ca fiind în de zile, va examina peste 40 de pro Statele Unite au pre,s«at bărilc mem
registrat la Secretariatul ONU., In urma prezentării lui în comun de
iecte de lege. Deputaţii in Parlamen bre ale N.A.T.O. să participe la con
către guvernele U.R S.S., S.U.A. şi Marii Britanii. vorbirile în vederea transpunerii in
tul japonez urmează, dc asemenea, 6ă
ratifice Tratatul de la Moscova cu fapt a proiectului — scrie corespon
ConffscîuS de frontieră privire la interzicerea p.artială n ex dentul — ele au comunicat acum.
in mod discret, că legislaţia necesară
perienţelor nucleare în atmosferă, în
spaţiul cosmic şi sub spă, pe care nu va putea li adoptată dc Congresul
afgero-maroean Japoni<a l-a semnat la 14 august a.c. american înainte de anul 1965“. Ca
Primul ministru al Japoniei, Ikerl.a, n’are, convorbirile dc la Paris „pot
ALGER 15 (Agerprcs). — să se ajungă la rezolvarea conflictu şi nlti membri «ii cabinetului japonez fi comparate cu pcdelalul pe o bi
In searj zilei de l-l octombrie, la lui pe calea negocierilor şi că ..este vor lu i cuvîntul Ja sesiune. cicletă fixată de podea".
sîirsitul şedinţei extraordinare a gu gala să înceapă tratative în acest scop
vernului algcrian, la Alger, a fost cu guvernul algerian",
organizat* o corilor inţA de presă la ★ C o n s u ltă ri în p rivin ţa
care a luai cuvînlul A. Boulellikn, mi ALGER 15 (Agerpres). —
nistrul afacerilor externe algcrian. L'l Agenţiile dc presă relatează că s u c c e s o ru lu i lui M a c m illa n
a expus no comunicai al guvernului marţi au continuat ciocnirile între uni
privitor Ja conlliclu! rlc Ironlieră nî- tăţi algeriene şi unităţi marocane la LONDRA 15 (Agerpres). Itr. locţiitor al primului ministru, lor
rjero-marociin. In Inia situaţiei care frunlicru dintre cele două ţări. Pos l.a 15 octombrie au eonlinuat Ia dul Home, ministrul afacerilor exter
tul dc radio Alger a anunţat că for
s-a creat, se spune în comunicat, gu ţele armate algeriene au reocupai lo Londra consultările fruntaşilor con- ne. lordul Muilsham, ministru pen
tru pruhlemclc ştiinţei şi tehnicii, şi
vernul ulgeruiii a bolărîi să ceară calităţile I lassi Ucid» şi I injtnih. Si*i valori în privinţa succesorului lui K Maudling, ministrul de finanţe.
Macmillan in funcţia dc priin-minU-
In mod oficial secretarului general Adunarea naţională n Republici liu al guvernului britanic. Agenţia Referindu-sc la şansele pc caic le
al Organizaţiei Unii âl ii A frici ne. crea Algeriene s-;t întrunit marţi după- Rculcr relatează că scria consultărilor au fiecare dintre aceştia de a suc-
tă la conferinţa de la Addis A buba. ami.izâ în şedinţă extraordinara şi a a fost deschisă dc întrevederea dui- ctda lui Macmillan In conducerea gu
să medicve tn conflictul marorono- adoptat in unanimitate o moţiune in 11c locţiitorul primului ministru. IU A vernului si partidului Conservator
algerian, II! a anunţai, de asemenea, r.ire cerc guvernului să ia toate mă- Rutier, cu Macmillan la spitalul Lduard agenţia Assnriatcd Press subliniază că
(d guvernul a!(|erian n trimis în Mirilc necesare pentru restabilirea si al VI I-lc.a, unde acesta esle internat. rele mai multe şanse parc a le avea
Maroc o delegaţie pentru a discuta tuaţiei la frontierele ţării Moţiunea Deşi nu s-a dat puhlicitâţii nici un Bullcr pentru care s-au pronunţat pinn
cu regele Hess an al l!-lca al Maro subliniază că ciocnirile de la frontie rvmunicat în legătură cu suhicclvil di6- în prezent jumătate din cei 20 de mi
ra co Marocul riscă să degenereze in
cului problema rezolvării conflictului. tr-un „conflict fratricid". ei.»iilor dintre cci doi oameni dc stat niştri «ai «actualului cabinet conserva
tul Dar, chiar dacă Consiliul de mi
A. Boulellikn a exprimat, rlc «aseme Se anunţă totodală că la Maroc au observatorii apreciază că tema întreve niştri ia o hntărîre în această privin
derii a fost „neîndoielnic chestiunea
nea, dorinţa guvernului- algerian de n «'.sif, marţi, doi reprezentanţi ai gu 'succesiunii fostului prim ministru- ţă serie agenţia menţionată, „perso
„-ezolva conflictul pe calc paşnică1, vernului algcrian, pentru a duce tra (United Press International). nalităţi politice de scamă cred că va
dar a subliniat că ,,îşi va asuma tn- tative cu autorităţile marocane în ve După întrevederea cu Macmillan fi nevoie de cîleva zile înainte ca
treaga răspundere pentru a asiguri derea reglementării paşnice a conflic Bullcr s-a înlilnit apoi cu membrii i'iimelc succesorului să fie dat publi
respectarea demnităţii, suveranităţii tului dintre cele două ţări. Marti rlupă- Cabinetului Britanic pentru a pune la cităţii''.
şi inlpgrilătii lerilortalc a A!geri?r. amiuză, reprezentanţii guvernului ai- punct problema viitorului conducător Recentul marş pentru drepturi civile, Ia care au participat
Intr-un discurs radiodifuzat şi tc“c- gerian au fost primiţi de icgclc Ma al partidului conservator şi al guver eca. 7.000 cetăţeni americani clc culoare clin New Orleans (S.U.A )
iorului. Uassan al 11-Ieri. Li au avut.
vizat, regele Marocului, tlassan al de asemenea, convorbiri cu membri ai nului englez. Conferinţă internaţională în problema s-a încheiat cu o demonstraţie în faţa primăriei oraşului.
Referindu-sc la această ultimă In
H-lea, a dec!.-tr,il in scara zilei de 14 guvernului marocan. Tratativele con ii evedere corespondentul la Londra al preţurilor la cacao Aspect din timpul demonstraţiei.
octombrie, că Marocul esle dornic tinuă. agenţiei Associated Press subliniază
ca nu s-a anunţat vreo hotărîre pri GENEVA 15 (Agerpres). — tuiiIc de export Ia cacao reprezentau
bşrt‘î'îlt* d i n C o rc e a . vind desemnarea viitorului succesor al In prezent, la Geneva arc lor, 6ub «h ar 40 la sută din preţurile anului
primului ministru Macmillan. Ci auspiciile O N U ., conferinţa ţâri Iar 1954. Delegatul nigerian, Onahamirj. Impasul tratativelor cu privire la acordarea
tind surse informate agenţia relatea
SEUL 15 (Agerprcs). — elcgutoii s-au pronunţat împotriva producătoare de cacao şi a unor ţări o declarat că, deşi producţia de cacao
Marţi au avut loc în Coreea de sud regimului militar, volînd pentru can ză că miniştrii nu au reuşit să cadă cccidcntale consumatoare dc cacao. a ţârii sale a crescut din 1953 pinj independenţei Kenyei
alegtri prezidenţiale l.a vot au pai ti didatul opoziţiei Primele rezultate, dc acord asupra persoanei caic îl va Conferinţa se ţine suh seninul scăde ui )%2 cu 85 la sută, veniturile reali
tapat îl la sută din numărul celor ■.oca ncconcludcntc, indică chiar o anu- înlocui pe Macmillan, ceea ce face ri) simţitoare a preţurilor acestui pro- zate din vîozatea acestui produs au LONDRA 15 (Agerpres). — nyei, se spune în declaraţie, va fi pro
înscrişi pe listele electorale. Observa rr.ilă superioritate a candidatului opo iKCCsară o nouă convocare a Consi ous, ccca ce aduce grave prejudicii scăzut în aceeaşi perioadă cu 24 !a Tratativele de la Londra cu privire clamată la data stabilită „eu sau fără
torii relevă că participarea corpului ziţiei, V un Po Sun, in raport cu vo liului <le Miniştri. Agenţia precizează ţărilor producătoare din Africa şi aulă. la acordarea independentei Kcnyei «probarea guvernului britanic-.
electoral la ai esle alegeri este una turile obţinute de Pak Cij.m H i, SC- că conducătorii conservatori „răinîn America Latină. „Acelaşi luciu, relatează ziarul el- continuă să se afle în impas Delega După cum se ştie. conferinţa de la
din cele mai reduse din ultimele con iul juntei militare aflata la putere. încă divizaţi-. Delegatul ghanez la conferinţă, Tsi- v»(ian „Die Tat“, sc îotîmplă şi cu ţia guvernului Kcnyei a dat publici Londra s-a împotmolit ca urmare j
Se ştie că persoanele indicate a-1
sultări electorale. Numărătoarea voluiilor nu s-a tei- bu Darko, a arătat că anul trecut pre lelclallc ţări producătoare dc cacao al tăţii luni o declaraţie în care îşi ex <1 vrrgmţelor care son ivit. intre gu
Din primele rezultate cunoscute în K.innt în nici una din cele !f)(i de înlocui pc Macmillan sînt R A But- căror export depinde în marc măsură primă nemulţumii ea pentru modul în vernul Kcnyei şi partidul de opozi'ie
«ursul serii reiese că, in ciuda pic- cr ntrc. Rezultatele definitive ale ale de acest singur produs. Scăderea pre r.arc reprezentanţii guvernului englez Uniunea demne rat iră afriranT
siunilur poliţieneşti, o marc- parte din gerilor vor fi cunoscute miercuri. ţurilor de export înseamnă pentru ele ai'or(lc«az«’i prnblema car,vierului vii (KADIJ) în Icgăfniă cu caracterul vi
Republica Dominicană: Junta militară refuză să o catastrofă economică. „Potrivit zi a toarei constituţii ,a Kcnyci indepen itoarei constituţii a Kcnyci indepcu-
«ului elveţian scopul conferinţei este dente. In declaraţie se spune că de d( ntc.
Scurte ştiri © Scurte ştiri predea puterea unui guvern constituţional încheierea unul acord internaţional legaţia guvernului Kcnyei „esle gnta Partidul RADU doreşte instituim
rbre să garanteze producătorilor pic sa părăsc.ască fără întîrziere Londra4 unui regim regionalist cu dreptul i
BUENOS A1RES 15 (do la trimesul n.imc7, Ngo Dinh Dlem, a lost înliin- SANTO DOMINGO 15 (Ageiprcs). trunit vinerea trecută în secret în ora tt ri juste. fnarte largi pentru organele provin
6pecial Agerprcs. C. Alcx«indro«ne). pinală la Univcrsit.ilea Cambridge După cum anun(ă agenţiile de pre- şul San Pedro dc Macovis şi au pro Declaraţia arată câ „guvernului Kî- ciale şi cu atribuţii icstrînsc penlrj
La 15 octombrie Cornelii! Mone>cn. (stalul Mass«u busclis) dc aproxima î«a. junta militară instaurată in Repu clamat pc fostul preşedinte al sena ryci, condus de KenyatU, îi revine guvernul central. Acest punct de ve
ministrul Alarcriior Lxierne ul R P. tiv 100 do demonstranţi purlind pan blica Dominicană ca urmare .a lovi tului, J via n Casasnovas Garrido, îo O descoperire arheologică larciiu de a conduce ţara spre inde dere este sprijinit dc anumite cercuri
Romîne, insolit de Dumitru I-'ara. tri carte tu lozinci anlidlemisto. D na turii dc stat caic a avut loc luna tre funcţia de preşedinte al Republicii Do interesantă pendenţă şi nu ministrului cnloniiloi străine interesate in limilarca puteri
mis extraordinar şi ministru plenipo Ngo Dinii Nhu a trebuit să părăseas cută, a făcut cunoscut că vor avea luc minicane. Totodată a fost creat şi un Duncan Sandys". Independenţa Kc lor guvernului central.
tenţiar al R. P. Romîne în Argenti că clădirea universităţii priutr-o ie fdegcii prczindenţialc în (ară abia în ..guvern dominican eonstiluţional-
na, o avut o întrevedere cu minis şire dosnică, sub escorta poliţini, anul l%5. Această hotărîre este in- Agcntia menţionează că după ce a 7 OKfO 75 (A.ze>'/>rcs). —
Cu firile ful unnr cercel firi arheo
trul Afacerilor Externe al Republicii După cum se ştie. cumnata dictato tirprctală drept o dovadă a intenţiei devenit cunoscută această alegere, în logice wlrcfninse in Ecuador au
Argentina, Zavala Or tiz. rului sud vietnamez întreprinde in actualilor conducători ai Republicii sărcinatul cu afaceri al S.U.A. la San losl gările rămăşiţele unor vase dt Acţiuni ale Portugaliei împotriva
ie Dorningo, Spcncer King, a luat con
Dominicane dc a sc menţine cît mai
In cadrul întrevederii a avut loc prezent un turneu prop«igandistic lu inult la putei e. tact cu personalităţi ale juntei nuli- lut ji fdăei dc piatră. împodobite cu
un schimb de păreri în probleme ale S.U.A. Dccrctiil guvernamental a provocat l.are cărora le-a „sugerat" recunoaşte- desene primitive care prezintă o Republicii Congo (Leopoldville)
situaţiei internaţionale actuale pre ADDIS ABEBA. — Secretariatul proteste în rîiulurilc partidelor din tca lui Casasnovas Garrido ca pre asemănare surprinzătoare eu obiec
cum şi în probleme interesind (loz Organizaţiei unităţii africane a adre iKcastă (ară. In proclamaţii da şedinte al ţării. Propunerea americană tele din lut. «i sculpturile vechi di NEW YORK 15 (Agerpres). — menţionate nenumărate violări ale
voîtarea relaliilor dintre Argentina sat celor 32 de state independente Ic publicităţii la Santo Doniin- a fost însă respinsă. După Cum trans circa 5.000 tic mii descoperite in Primul ministru al Republicii Con frontierei şi spaţiului aerian ('ango
şi R, P. Rnmină. Întrevederea s-a din Africa scrisori In care le cere go, diferite partide «au cerut rc.\ mite agenţia Associated Press, însăr Japonia. Dat fiind, că din măsură go, Arloula. a dai publicităţii la NVw lez de către forlolc anuale portu
desfăşurat înlr-o atmosferă cordială. să subscrie la formarea fondului li tabilirca imediată a regimului consli cinatul cu afaceri al S.U A. a fost che torile făcute cu ajutorul radioacti York un comunicat in c»n<? se «îrr.ta gheze. TotorLaM, se .şul>!irtj/iv.ă că co-
vităţii carbonului a rezultat, ace
în aceeaşi zi .delegaţia R. P. Romj- bertăţii africane. In scrisoare se re- tuţmnal Ziarul „New York Times, .a mat în mijlocul nopţii dc 11 spre 15 ea}! vechime ji pentru descoperiri că PnrUigcilm «ameninţă să sculundo '.oniiiîisLi portughezi «adăpostm-c în
nc n făcut o vizilă rlc eurluoazie pri tomandă crearea unu! comitet naţio icl.it.it în acelaşi timp că Partidul sn- octombrie la reşedinţa junlci şi i a nuve de marc tonaj pe fluviul Con Angola grupuri de mercenari pldtiU
rîal-ercşlîn revoluţionar a cerut de le din Ecuador, există motive dc a dc aceia care vor să reînvie secesiu
marului interimar al capitalei Argen nal dc colectare a donaţiilor din ţă misia imediată a juntei. fost înmînat un „protest energie- a! presupune că locuitorii Jafionit’i dt go pentru a bloca transportul pc
tinei, Petro Riu. rile lor pentru sprijinirea luptei de Potrivit relatărilor agenţiei UPI, la «actualilor conducători ai guvernului pe acele vremuri au ajuns f>c calc această cale fluvială, ca represalii nea kalangheză, Pentru a face faţă
NEW YORK. — După cum relatea eliberare naţională din ţările afri Scnlo Dorningo s-a aflat luni că dominican în cmc Statele Unite sînt maritimă piuă fie continentul ame pentru sprijinul pc care îl «acordă Re oricărei eventualităţi, sc spune în ro-
ză agenţia Rculcr, d-na Ngo Dinh cane ce se mai află încă in robia co membrii Congresului dominican, care învinuite că „se amestecă în afacerile rican. publica Congo luptei de eliberare «a municot, guvernul congolez a luat
Hhu, cumnata dictatorului sud-vlet- lonială. a fost dizolvat de noul regim, s-au în interne ale tării-. poporului angolez. In comunicat 6Înt toate măsurile necesare.
40.065
Redacţia şl administraţia ziarului 16 Martie or, 0, teleJon 15 804 12 75, 15 85, 20 78. Taxa plâlită lo oumeiai coolorm aprobării Direcţiei Geaera le P.TT.R. nr 263 328 din 6 noiembr ie 1949. — Tiparul i întreprinderea Pollgiaflcă Hunedoara Deva