Page 57 - 1963-10
P. 57
o \J*-'
U u n * - ^ 1'3
PROLFfARl DIN TOATE ŢĂRILE. UNIŢI-VA I
O a m e n i c r e s c u ţi şl e d u c a ţi d e p a rtid
'mdsoaâmki $ • • • - . Stâpinii ultrasunetelor încercaţi, «J
Un splendid dans al culorilor
cercetători,
ţiaţilor, al fiecărei edilii, pe toa
Cu ochi
ultima
reccptionerii controlori Iosif Ra- *■
te secţiile. Numai că. în
oferite de toamnă
6-a
oprit aici
pe pinza de pe şevaletul
scund.
Iru-
scrutează
In fata lui Emil.
torie. Au ajuns 6ă slăpînească a- *•
întocmai
angajamen
deplinească
paratul cu ajutorul căruia elimină •*
tul... De unde putea şti atunci că
muselcu peisajului, apoi privirile-i vreme, parca nu reuşeşte să-şi în dic şl Emil Ivonici II 6tau la da-
revin pe pînză, cercotind cu ochi numărul evidenţiaţilor va creşte pericolul oricărei defecţiuni ce ar *•
de artist acordul nuanţelor ru cluar aiit...?! Introduce filmul in putea sa apară pe drumurile de fier
ginii. De pe scăunelul de alături aparatul de copiat, SI încadrează, ale patriei. *•
11 privesc portretele colegilor de apoi cu ochi de artist îi fixează Alei, In atelierul de reparat va- \
muncă şi parca i-ar spune; „Ai claritatea şi expune... goane, In care maşinile moderne
uitat de noi. Piuă mai ieri noi Două linii de cale ferată por au înlocuit cu lotul pe cele vechi, •.
Anul XV. Nr. 2738 | JOI 17 OCTOMBRIE 1963 4 pagini, 20 bani iii eram cei mai dragi. Dar te ier nesc din hala mare a atelierelor Iosif şi Emil sînt îndrăgiţi, apre-
tăm. Ştim că toamna e de vină. ele reparat-vagoane spre nişa spa ciali si stimaţi de toţi ortacii.**
Cu coloritul ei li-a atras penelul stingă, Aici, in fala unui Hefecto- Prin curtea cu plopi înalţi şi *•
ţioasă
amenajată in peretele din
înspre ea,..".
ALEGERILE IN ORGANIZAŢIILE Muncă insufletitâ pe ogoare oprit din zbor u n _________________ scop — aparat ullrasonic de con- flori tîr2ii, de la Atelierele R.M R.
Pe umărul pictorului amator s-a
Simeria trece cu ,•
ID> porumbel. Emil pas domol to- %
PARTID II Au terminat îl mîngîie, il ia varăşut secretarul •*
Pavel I-
rimie.
in palme, şi por
N neşte cu el 6pre c o m i t e t u l u i de «•
partid al ateliere-
Potrivit hntărîrii Comitetului Central zervelor producţiei de fiecare mem recoltatul porumbului curte, spre „că
a) partidului, nu loc adunâri pentru bru de partid ? Ce s-a făcut şi ce mă suţa*' porumbei lor. insolit de un
La gospodăriile agricole colective din satele Sîncral. Batir.
dare de scamă si alegeri ale organ'.' suri mai trebuie luate pentru realiza- Streisinqeorgiu şi Strei, de pe raza oraşului Câlan, s-a ter lor. Se opreşte tinăr. Se opresc *•
raţiilor de bază, conferinţe orăşeneşti, ica planului de investiţii, pentru creş $ minat recoltatul porumbului. Parale] cu aceasta, colectiviştii vorbindu-le de iu fala panourilor •*
raioanle şi regionale de partid. terea productivităţii muncii pe şantie din satele amintite au transportat la baza de recepţie întreaga parcă l-ar înle- cc s t r ă j u i c s c •«
Experienţa anilor trceuti a arătat rele de construcţii, pentru scurtarea C cantitate de porumb contractată cu stalul, cit şi obligaţiile legc I din loc în loc a- ••
rolul însemnat pe carc-l joacă în via perioadei de execuţie in vederea dăr«i pentru muncile S.M T. leite, privind chi-*•
ta partidului adunările şi conferinţele ir folosinţă in termen şi înainte de (Rt Acum, iu aceste gospodării se munceşte intens la tăiatul — V-a|i plicti purile zîmbitoare ••
de partid pentru dări de scamă şi al>* termen a obiectivelor industriale, în cocenilor, Ia eliberarea terenului şl la executarea insăniiti- si t puişorilor, hai. ale evidenţiaţi- °«
peri, manifestare grăitoare a consc.- deosebi a celor de marc importanta II ţărilor de toamnă. Piuă ieri dimineaţă, de pildă, în aceste dcli zburaţi. Inii lor: strungarul \
vcntci cu care partidul nostru, Comi economică, a construcţiilor social-cui- gospodării s-au insăminţat 242 ha. cu qriu, 15 ha cu secară
tetul său Centrat veghează la respec luralc ? lată cîteva din chestiunile § furajeră şi 31 ha cu orz. place să vă văd Nicolae Olteami, •*
tarea statutului P M.R , a principiilor riincipalc pe care comuniştii sînt che I. CRASCA lcgânindu-vă ari lăcătuşul M i h a i *•
şi normelor leniniste ale vieţii de maţi să le dezbată. Pregătirea şi des pioarele albe pe $lcf, 6trungarul \
partid, la aplicarea centralismului de făşurarea alegerilor constituie un prilej La G.A.C. S în ta n d re i, p es te 3 0 0
mocratic — principiul fundamental a! important pentru întărirea controlului fundalul azuriu Ion Barbu... •*
o nslrucţiei de partid Munca de pre de partid asupra activităţii conduce . ha, în s ă m în ţa te al Înaltului.., Şi, mm — Şi pozele as-•*
gătire a adunărilor de alegeri, dez rilor administrative, pentru intensifi după ce-i îndem IVONICI EMIL RĂDIC IOSIF. tea tot secretarul «•
baterile aprofundate în jurul dării de carea muncii politice în rîndurilc oa Ptînlr-o bună organizare a muncii, la G-A.C din Sînlan-
scamă alegerea noilor organe condu menilor muncii, astfel ca sfîrşitul anu IL diei s-a reuşit ca pînă la 15 octombrie să se siringă porum nă spre Înălţimi, Ie-a lăciiţ..; î*
ctoare de partid, hotărîrilc adoptate lui să găsească toate întreprinderile bul de pe 275 ha dm cele 290 cultivate cu această planta, Erml se aplecă, rupse cîteva firi trolat roti, — doi oamenii urmăresc Tinărul II priveşte Întrebător. •,
şi aplicarea lor în practică duc. de cu planul realizat la toti indicii. IE cartofii de pe 40 ha ele. Paralel cu recoltarea porumbului şoare de verdeaţă, îndrcplindu-se a lenţi reileclograma de pe ecra — Care 6ecrelar ? »•
fiecare dată. la întărirea organizaţii In organizaţiile de partid de la sa 6-au efectuai şi lucrări de tăiere a cocenilor, iar de pe mai spre alte „căsuţe’*, ale iepuraşilor... nul aparatului. Silit Iosif Rădic şi — Iosif Rădic. Ei e secretarul \
lor de partid, la creşterea rolului lor te, adunările de alegeri se vor axa bine de 190 ha cocenii au şi fost transportaţi. Acolo, in casa din Şeuleşli. Emil Ivonici II. Unul in schimbul organizaţiei de baza din secţia re- ••
conducător în toate domeniile con- «asupra activităţii depuse pentru tra Drept rezultat, piuă la dala aminlil.'i 6-a pregătit terenul Emil Ivonici II, fiul lăcătuşului I celălalt in schimbul următor. Pe parat-vagoane.
atiuetici socialiste. Analizind temeinic, ducerea în viat? a sarcinilor stabilite IC pe o suprafală de 366 ha, ceea cc reprezintă 76 la sută dm Emil Ivonici I, are preocupările drumul de fier soseşte roata pre — Dar poza lui nu e printre a ••
în spiritul unei înalte exigente pavti- de partid privind dezvoltarea multi suprafaţa cc va fi insămintală in această toamnă şi an fost gătită pentru control, pentru ca
J-'ce. activitatea desfăşurată de la ale laterală şi intensivă a agriculturii, « D » semănate 225 ha cu griu, 46 ha cu orz şi 40 ha cu lui : şevaletul, porumbeii, iepura evidenţiaţilor? Că doar c... •.
gerile precedente de către organele creşterea producţiei agricole vegetale şi lurajcră. şii — şi mai inlli de toate, tinăra-i suprafeţele rozele! să fie perfect — Dacă ar fi altul fotograf ama- .•
conducătoare şi de către membrii şi animale. întărirea cconomico-orgnniza- m SZEGEDY LADISLAU familie in care Ivonici III, b-ji> drepte. Iosif 6au Emil îşi încep tor, poate, dar aşa.., '»
candidaţii de partid, adunările şi con- torică a gospodăriilor agricole colecti ţelul, nu-l mai slăbeşte ţoală ziua munca. Aşează pe rozetă un cris LUCIA LICIU ÎB
■
t’Tintelc de alegeri contribuie în mod ve. Deşi alegerile la sale vor încep: IE Ritm susţinut cu întrebările. tal care emile şi recepţionează V . V . V .V . V .V . V .V . V .V . V . V .
electiv ]a sporirea spiritului de ră;• în luna noiembrie (după terminarea lu Pină la 15 octombrie a.c. in gospodăria colectivă din La cîLiva kilometri de aici, pe concomitent razele în osie. Pe
Tendere al fiecărui comunist pentru crărilor agricole de toamnă), comite s Ostrov, raionul Haţeg s-a recolta! porumbul de. pe mai bine strada George Enescu din Deva, micul ecran al aparatului apare
ir deplinirca sarcinilor ce - i sînt încre tele raionale de partid, comitetele de ir de 90 la sută din suprafaţa cultivată si s-a insămlnlat griul reileclograma osiei reprezentată
dinţate. pentru bunul mers al întregii partid din gospodăriile colective vor pe aproape 160 ha. in casa cea nouă de la nr. 22, co pe linia de ctalotiare a aparatului Cerc de
artivităti a organizaţiei. trebui să se ocupe de pe acum de (!)> In acelaşi lîmp, colccliviştii din Ostrov au recoilat cartofii legul de muncă al lui Emil, Iosif intre ecoul de emisie şi ecoul de „P rieteni
llotărilor pentru succesul deplin al pregătirea lor. Pentru fiecare organi de pe mari suprafeţe şi au transportat la baza de recepţie Rădic, işi are si el preocupările fund. Cristalul c mutat mai spre
adunărilor pentru dări de scamă şi zaţie din gospodăriile de stat. gospo N Însemnate cantităţi de porumb în contul muncilor S.M.T. şi lui, Cind Săndel si Sanda — fră marginea osiei... Alarmă. Osia e ai muzicii
alegeri este îmbinarea lor strinsă eu dăriile colective. S.MT.-uri să fie un a contractului Încheiat cu stalul. ţiorii pe care doar cu un an ii S
munca pentru realizarea politicii parti t'tlu de mîndric de a întîmpina ale IUt PETRU MIJ-IAILONI desparte virstu — ştiu să se fisurată. Pe linia do elalonare apa T Duminică, 13 octombrie.
dului în liccaic domeniu de activitate. gerile cu muncile agricole executate la IOSIF TR1FU joace si fără tălicu, acesta se re un alt ecou, Ecoul de defect. la Şcoala medie „ Deee-
Ir, centrul atenţiei adunărilor pentru timp şi în cele mai bune condiţii. IE retrage in odaia lui. După cc-şi Meşteri dibaci vm 6ă înlăture de bal" din Deva s-a deschis
d. re de scamă şi alegeri trebuie să se In instituţiile de ştiinţă, artă şi cul In contul obligaţiilor faţă de stat amenajează camera obscură şi-şi fecţiunea in timp ce In lata ecra I un cerc de „Prieteni ai
afle analiza rezultatelor obţinute în ţi ră, atentia principală va fi acor N pregăteşte tamburul de developat. nului slăpinii ultrasunetelor con muzicii” . La deschidere au
înfăptuirea Directivelor Congresului al dată felului în care comuniştii m ili La gospodăria agricolă colectivă din satul Boz, raionul Iosif îşi inccpe munca cc-l pre trolează mereu. Si azi. şi mii ne. participat peste ido de ti
1'1-ira al partidului, activitatea desfă tează pentru ridicarea nivelului cerce lf llia, recoltarea porumbului, cartofilor şi iiisămîntalul griului continuu, cu atenţie încordată ope R neri din fcoulu. Cu prile
şurată de organizaţiile de partid în tării ştiinţifice şi al creaţiei artistice, se desfăşoară din plin. Paralel cu aceste lucrări, colecti ocupă mai mult In orele libere. ratorii urmăresc? calitatea piese ju l deschiderii, eleva ‘fa -
vederea atingerii obiectivelor stabilite cieştcrca continuă a aportului ştiin II viştii de aici transportă zilnic la baza de recepţie mari can Din zecile de clişee îl privesc or lor reparate de ortacii lor. Nimic, I liana Soit, din clasa X-ti,
de Congres. ţei. artei şi culturii la rezolvarea prac tităţi de produse în contul obligaţiilor pe care le au faţă tacii de la Atelierele R M.R. din a iueut o scurtă expunere
In mod firesc, în organizaţiile ’de tică a problemelor construcţiei socia IL de stat. Simeria, unde îşi are şi el locul nici o lisură nu 6capă neobser privind viata fi opera m i
nartid din întreprinderile industriale, liste şi la educarea socialistă a oame Pînă ieri. 16 octombrie, ei au predat întreaga cantitate de de muncă. Aceşti crlaci ii dau vată, cu toate că, prin „mintea** © relui compozitor italian
ci nţinutul principal al dezbaterilor îl nilor muncii. lQ> porumb cuvenită pentru muncile S. M. T. şi 32.000 mereu de lucru. Se angajase cu aparatului trece în fiecare schimb Giuscppe Verdi. după cate
vr.r forma problemele muncii polituc In instituţiile de stat. alegerile sînt kg in contul contractului (cu G.000 kg boabe mai mult dccit cîteva luni in urma să execute a urmat audiţia cilorva
si organizatorice de partid pentru mo menite să ducă la sporirea rolului şi IHî prevederile iniţiale). De asemenea, au mai predat 4.000 kq cantitatea dubla de piese planlfi- arii fi Iragmente din ope
bilizarea muncitorilor, tehnicienilor, in. influentei politice a organizaţiilor de sămintă de lloarea-soarelui şi peste 15.000 kg cartofi. el pozele pentru panourile eviden cate. •! Ş rele compozitorului.
^merilor în vederea îndeplinirii pin- partid, Ia intensificarea activităţii lor M. TIC Pentru viitor, in pro
rului pe anul în curs la toti indicii, pentru întărirea in rîndurilc lucrători T
a creării tuturor condiţiilor necesare gramul aceflui cerc, sini
lor din aceste instituţii a spiritului de
realizării planului de stat pe 1964 înce- • * prevăzute fi alte teme c\i-
disciplină, a simţului de răspundere în
p'nd din prima luna a anului. Cum „Dcsprc cc ne vorbefte
rezolvarea operativă a sarcinilor încre
uu muncit organizaţiile de partid şi dinţate. R muzica„Prezentarea in
ce trebuie să întreprindă concret pen Pregătirea şi desfăşurarea adunărilor strumentelor muzicale ,
tru a asigura îndeplinirea sarcinilor de de alegeri în şcoli şi institutele de în 1 „Muzica, artă greu de în
ctcştcic a productivităţii muncii şi fie văţăm înt superior trebuie axate pe ac ţeles ?“ ele.
tcduccre a preţului de cost, ridicarea tivitatea organizaţiilor de partid pen SAPTA KAVECA
corespondenta
continuă a calităţii produselor spic a ii u obţinerea unor rezultate tot mai bu
li la nivelul produselor similare de ne la învăţătură de calic elevi şţ stu G rijă fată
pe pij(a mondiala, folosirea mai him.i denţi, ridicarea nivelului ştiinţific al de m uncitori
a capacităţilor de producţie existen b'vâtămîntului şi legarea lui cît mai
te. introducerea şi extinderea în pro strînsă de nevoile practice ale con Conducerea preparaţiei din Pe-
ducţie a tehnicii noi şi a celor mai strucţiei socialiste, întărirea discipli trila şi comitetul sindicatului d:
nodeme procedee tehnologice, gene nei, creşterea gradului de pregătire pj- aici au acordat in cursul acestui au
o atenţie sporită protecţiei muncii.
ralizarea experienţei Înaintate? Care Astfel, în cele 9 luni ale anului au
este aportul adus la mobilizarea re (Cuulinuato in pag. 3-a) fost alocaţi pentru protecţia mun
cii peste 362 000 Ici. Din această
sumă 75 000 lei s-au cheltuit pen
tru diferite lucrări de protecţia
muncii, 54.700 Ici pentru echipa
ment şi materiale de protecţie,
Plecarea la Bruxelles a delegaţiei grupului 52.000 lei pentru măsuri tchnicu-
sanitarc.
parlamentar de prietenie Rominia-Belgia G ECOBESCU
corespondent
La invitaţia Grupului parlamentar nări Naţionale, Ion Mărcuş, preşedin
de prietenie Belqia-Ronrinia, miercuri tele Comitetului executiv al Sfatului Concurs
dimineaţa a părăsit Capitala, îndrep- popular regional Braşov, acad. Zaha- internaţional
tindu-se spre Bruxelles, o delegaţie ria Slancu, directorul Teatrului Na
a grupului parlamentar de prietenie tional „I, L. Caragialc" din Bucureşti, de dirt-track
Rominld-Bclqia, din Marca Adunare C Paraschivescu-Bălâccanu, preşedin Stadionul Corvinul din Hune
Nalională.
tele Colegiului avocaţilor din Bucu doara va găzdui sîmbătă, inceplnd
Din delegaţie iac parte deputaţii: de Ia orele 16. un concurs Inter
arad. Ştelan Milru, preşedintele co- reşti, Elena Livezeanu, membră iu naţional moto de dlrt-track. La
miletului de conducere al grupului, Comitetul executiv al Consiliului na concurs parlicipă sportivi din
Ion Pas, vicepreşedinte al grupului ţional al Femeilor şl ing. Nîcolac R.S.F. Jugoslavla, R.P, Bulgaria şi
tornhi din Uniunea Interparlamentară, Armcncolu. lotul R.P. Romîne.
Dumitru Popa, secretar al Marii Adu (Agcrpre.s) DEVA: Vedere spre cetate din cvartalul „23 August'1. Foto : V1RGIL ONOIU
Productivitatea muncii — factor hotărîtor în sporirea producţiei
Utilajele să fie folosite la întreaga folosit ficiăstraielc mecanice la do- preocupare suficientă (în special I. F. nedoara-Deva a raportat îndeplini prezent circa S0 la sută din totalul Schimb evidenţiat
bontul şi secţionatul lemnului de loc. Orâştic şi 1. F. Sebeş) pentru extin rea ritmică a sarcinilor de plan Ş: tor se folosesc la transporturi de m i
după 9 luni de activitate
bilanţui
deşi existau în dotare suficiente fi;
lor capacitate! răslraic. I F. Mateg, de pildă, a ob derea în procesul de producţie a me muncii încheiate este pozitiv. In aceas nereu, la transporturi comerciale şi în întrecere
todei de lucru în brigăzi complexe cu
interurbane Paralel cu folosirea in
Lucrătorii forestieri din regiunea din urmă au rolul holărilor. Căci. V ţinut la fierăstraie „Diujba1* o pro plata în acord global. Apoi, în anu tă perioadă conducerea întreprinderii tensivă a autovehiculelor s-au luai In secţia separaţie a Preparaţiei
noastră au reuşit să obţină anul aces definitiv, greutăţile din timpul icnii) ductivitate de numai 43.1 la sulă. mite perioade ale anului unele între a dat o marc atenţie creşterii pro* măsuri, acolo unde este cu putinţă, de cărbunelui din Petrila se desfăşoară
t.i unele rezultate frumoase în mun puteau li depăşite ducă se făceau Sub capacitatea lor uu 1 ost folosi prinderi forestiere au folosit un nu ductivitătii muncii. Ca urinare, sar Kincronizarc a transporturilor, în sco o susţinută întrecere pentru rcaliza-
că. In scopul creşterii productivităţii pregătirile necesare Şi apoi de ast i le şi utilajele de la laza scos-api.» măr prea marc de muncitori auxiliaii cina planificată pe întreprindere a ica sarcinilor de plan. Principalele
pădurilor. în cursul primelor 9 luni iarna şt pînă acum a trecut vremr piat. Aici, planul a lost realizat doai în raport cu numărul muncitorilor di fost depăşită cu 15,3 la sută. pul evitării parcurgerii kilometrilor obiective sînt creşterea productivităţii
ale anului s-a împădurii o suprafaţa multă ; îmbunătăţiri sub<;anţia!c sr în proporţie de S3,5 la sută la can ied productivi. Acest lucru a fost posibil datorită fără încărcătură. De pildă, maşinile muncii şi îmbunâtălîvea calităţii că/
de 4.709 ha. depăşindu-se astfel pla văd însă greu. tităţi şi “G la sută la tone-kilometri Pentru ca întreprinderile forestiere cc transportă minereu de la mina bunelul. Pe întregul flux tehnologic
nul cu 9 la sulă; s-au executat, do Dar să vedem în ce măsura a exis Cele mai slabe rezultate le-au obţi sa-şi îndeplinească integral sarcinile unor măsuri tchnico-organizatorice Muncclul la Uzina de preparare din se depune multă străduinţă pcntiu
asemenea, lucrări de ajutorarea rege tat preocupare pentru realizarea sar nut 1 F. Dobra şi l. F. Orăşlic. car: p'anului de stat pe anul 19C3 c ne care s-ou aplicat încă din vreme. Sub Deva, la întoarcere transportă balast realizarea exemplară a acestor indi
nerării naturale pe o suprafaţă de cinii de creştere a productivităţii mun şi-au îndeplinit sarcinile doar în pro cesar să se pună un accent mai mare îndrumarea biroului organizaţiei d: catori. Mecanicii din secţie şi cei le
1.217 ha iar pe o suprafaţă de 15 UI cii In cele trei trimestre din ace;l porţie de 57-75 la sulă. Pentru ncreu* pe creşterea uroductivilăţii muncii, pe bază JAM.R.., conducerea întreprinde dinţi-o carieră apropiată de pe rîul la benzi execută lucrări de buna ca
ha s-au executat lucrări de îngrijire an pe total D R E.F. Hunedoara sar lizarea planului la scus-apropiatu) me ridicarea indicelui de utilizare a uti Mureş litate pentru reducerea duratei dt
pentru consolidarea îmoâduririloi cina creşterii productivităţii muncii canic se lac vinovate în primul rînd lajelor. De asemenea, pentru folosirea rii şi-a întocmit un plan M.T.O. ?n Tot pentru o folosire intensivă a staţionare a utilajelor. Rusan laeob,
efectuate în anii trceuti. La o sene s-a realizat doar în proporţie de 92.6 conducerile întreprinderilor (în spe deplină a capacităţii maşinilor, tre virtutea căruia a acţionat. In priinu! autovehiculelor, începînd cu luna iu Tocar Oscar, Maidie Francisc, [van-
de produse s-a depăşit planul de pi*>- la sută. Cum se explică aceasta ? In cial l.M.T F. Sebeş. I F. Mateg. I 1' buie să se scurteze timpul de repara rînd atenţia a fost îndreptată înspre nie s-au alcătuit formalii din doi şo cu loan şi alţi mecanici au obţinut
ducţic. primul rîud prin faptul că utilajele Orâşlie, 1. F. Petroşani), caic au ma ţii a utilajelor, să se îmbunătăţească reducerea volumului de muncă a şo feri, care să deservească aceeaşi m u rezultate frumoase în acest sens.
calitatea acestora, să se ridice nive
Cu toate acestea, la unele între n-au fost folosite la întreaga lor ca nifestat lipsă de preocupare faţa de lul de calificare a muncitorilor. E ferilor în garaje, crcscînd în felul Deosebit de disputată este întrece
prinderi forestiere, ca cele din Hune pacitatc. Să analizăm mai amănunţii necesar să se intensifice controlul şi şină, în schimburi diferite. rea dintre schimburi. Ca şi în tii-
doara, Petroşani, Sebeş nu s-a înde problema. folosirea raţională a utilajelor. Aşa îndrumarea conducerii D.R E.F Hu acesta timpul de exploatare a maşi Pentru funcţionarea în bune condi- mcstrul II, schimbul condus de lri-
plinit planul de producţie Aceasta La unele fa2C planul de mecaniza se explică faptul că la parchetele nedoara şi conducerilor întreprinderi nilor. S-au luat măsuri şi de întărire ţiuni a parcului de maşini la llia, inic Aron a cîştigat şi în trimestrul
se datoreşte îndeosebi Iaptului ca n-a re a lucrărilor de exploatare nu s-a Fîcuri (şef Alexandru Mareş) de )j lor forestiere în sectoarele produc a echipelor de reparaţii auto pe Haţeg, Simeria au luat fiinţă puncte III drapelul de schimb evidenţiat în
fost realizată sarcina de creştere a realizat. La doborît-sccţiouat cu fie I. F. Haţeg, Topliţa (şef Duduia tive. schimburi, la fiecare autobază, îmbu întrecere Acest schimb a depăşit pro
productivităţii muncii. răstraie mecanice ,,Drujba“ . de pil J i Fraiuisc), Valea Zlaştii (şef Râdos L, DEMETFR nătâtind astfel calitatea reparaţiilor de exploatare pentru întreţinerea au ductivitatea planificată cu 7.3 la su
Conducerile întreprinderilor care au I. F. Hunedoara şi 1. V. Haţeg au şi scurlînd termenele de execuţi: tovehiculelor unde s-au amenajat tă. iar indicele de calitate l-a îmbu
rămas în restanţă caută să pună ră- rămas în restanţă cu 10 la sută şi Viorcl) de la I. F. Hunedoara, Voi« Prin utilizarea rampe de spălare, de gresarc, depo nătăţit cu 20 la suta-
minerea în urină mai mult pe seama respectiv-27 la sula. Conducerile sec (şef Jude Gheorghe), Ceata de Ia Printr-o repartizare judicioasă a nu zite de carburanţi. Aici se execută Rezultate bune în întrecerea socia
condiţiilor grede din timpul iernii. toarelor Baru-Marc. Fui şi Haţeg (L* 1. F. Orâştic şi în altele, deşi exist? intensivă mărului de autovehicule Ia diferite şi unele reparaţii urgente, în caz de lista au obţinut şi schimburile con
la I. F- Haţeg, care au restanţă la obiective cc Ie deservim, s-a reuşit duse de Doboş Ştefan şi Suciu Vasilc.
Fireşte, nu poale fi negată inHuiem.i material lemnos, datorită slabei orga nevoie.
această fază între 4-10000 m c. ma C. BĂDUŢA
condiţiilor obiective. Trebuie să ară nizâri a activităţii, funicularelc de a parcului auto să se scurteze timpii de staţionare Î3 EVA MOISE
terial lemnos, nu s-au preocupat în muncitor la Preparaţii Petrila
tăm însă că au fost multe cauze su deajuns de folosirea fierâstraielor la tip Wyssen şi Mîneciu au lucrat cu încărcări şi descărcări. In acelaşi timp şef serviciu plan şi organizare (material primit in cadrul
biective care au condus la aceastb capacitatea lor, pentru repararea lor o productivitate scăzută. In anul 1963, lună de lună, colec s-au luat masuri de utilizare £e sca a muncii de la l.R T .A . concursului corespondenţilor
atare de lucruri şi că de fapt acestea la timp. La I. F. Hunedoara nu s-aj la afară de aceasta n-a existat o tivul de muncă de la l.RT.A. Hu- ră largă a remorcilor din dotaţie. Li Hunedoara-Deva voluntari)