Page 59 - 1963-10

Pag.
Nr. 2738 Drumul socialismului
! * =
In Editura politici

Locomotiva au a p ă rut:

a ims*ai Sa tsmp Dolorcs lbarruii
SINGURA CALE
sub presiune 464 pag. 12 lei
Un caz asemănător poate fi întiî- lcmnc cc aşteaptă sa fie distribuite. analizeze situaţia de la Gltelar şi să In cartea sa, autoarea, eminen­
+ y nit şi la depozitul din Hunedoara. Ş* De mai multe zile se duc tratative ca ia măsurile cuvenite pentru ca între­
M a i cra n h e i zile p in ă citu l l o ­ aceste lemne să fie distribuite pe loc, prinderile, instituţiile şi oamenii mun­ tă activistă, a Partidului Comunist
R r ilo r, in s titu iţilo r fi c e tă ţe n ilo r d in r e g iu n e a n o a stră , in a ceste ♦ de transport. Multe discuţii se poarta dai responsabila depozitului vînc cu cii să primească cola de lemne cit
c o m o tiv a nr. 3 2 4 .-0 3 treb u ia sa in • U n a d in p re o c u p ă r ile p r in c ip a le a le c o n d u c e r ilo r în tr e p r in d e - î aici se face simţită lipsa mijloacelor din Spania, împletesc istorisirea
tre ^ s u b p resiu n e. fel de fel de argumente. Comitct-il mai repede iar cei cc se fac vinovaţi propriei sale vieţi cu istoria miş­
z ile , este d e a se a p r o v iz io n a cu ca n tită ţile n ece sa re d e lem n e + pentru faptul că la Hunedoara se e li­
Ureali sus Ite colosul de otel. hi- d e f o c p en tru tim p u l (rig u ro s. D a r se p u n e în t r e b a r e a : in d e - ♦ berează bonuri doar pină la orele 2,30. orăşenesc al P M R. Hunedoara şt sfa­ de acesta stare de lucruri să fie ti au cării muncitoreşti din Spania de
cutuşii luceau ultimele rctuţuii, a- A p o z it e se g ă sesc o a r e ca n tită ţi s u fic ie n te d o lem n e ? P e rs o n a lu l J In ziua organizării raidului, cetăţeanul tul popular orăşenesc au datoria să la răspundere. la începuturile ei pină la sfirşitul
samblau ultimele /ticsc. Fiecare om d e d e s e n a r e se a ch ită în m o d c o n ţ liin e io s ile sa rcin ile p e cara a- Grîgorc Bufteanu. muncitor la secţia războiului din 1936-1939.
lucra cu alcn(ic. * le a r c ? P en tru a d a răsp un s la a ceste în tre b ă ri, re d a cţia z i i - T
a reparaţii siderurgice din C S H., plă­ C O N C L U Z I I Jack VVoddis
D c -o d u t ă, u v o c e p u te rn ică , în ă ­ m in i nostru a o rg a n iz a t un r a id în d e p o z ite le d e le m n e d in a C Z Z 2Z C Z Z 2D C Z Z Z D _
♦ tise un camion pentru a-şi transporta
b u şin d z g o m o tu l d in h u lă . a n u n ţă : a H u n e d o a r a . D e v a , G h e ţa r, T e liu c , C ă ln n si S im e ria R ed ă m in . lemnele, dar responsabilul depozitu­ LEUL SE TREZEŞTE
4-
— C ilin d ru l d e a b u r d e în a lţ i r în d u r ilc d e m a i jo s c it a m a sp ecte su rp rin se cu o c a z ia d e p ta - 4- Cu ocazia raidului întreprins s-a putut constata că în majoritatea cen- [j
♦ lui tov. Nicolae Bobonca, a refuzat 456 pag. 10 lei
Itrcsiun e este d e fe c t. L o c o m o t iv a nu D a s â rilo r fă cu te . + categoric să elibereze bonuri. In de­ trelor muncitoreşti din regiunea noastră a existat o preocupare mai sus­
b on te in tra la lim p sub Itrcsiu n e. 4 Lucrarea oferă cititorilor o ima­
+ . pozitul din Hunedoara se afla canti­ ţinută pentru aprovizionarea şi deservirea oamenilor muncii cu lemne de \ gine veridică a condiţiilor de
Im e d ia t, ca la o c o m a n d ă , o a m e ­ ♦ Ka - H - tăţi insuficiente de lemne din cauza loc. Aşa este cazul mai «ales la Simeria şi Călan. Cu toate acestea la u
nii d in b r ig a d a d e c ilin d ri în c e ta ­ existenţă ale popoarelor africane
că [. F. din localitate se află în res­ unele depozite se mai manileslâ dclicienţe. Este vorba de (aplul că de- ,\
ră lu cru l. Fu a n u n ţa i ţ c fu l b rig ă z ii. Cînd există preocupare tantă cu peste 5.000 tone lemne. Pro- ca urmare a slăpinirii coloniale
X is to r Ir in c a D u p ă o scu rta d is­ , , . . . . . , , f pozitelc din Ghclar şl Teliuc sini slab aprovizionate, la Deva şi Hunc- şi un tablou al formelor şi sco­
.
,
.
blcma aprovizionam cu lemne a losl n '
J
,
.
.
1
,
cu ite se lu ă Iîntărirea * ..lo c o m o t iv a analizală într-o sesiune a sfatului i: doara deservirea se tace toarte greoi, (n multe locuri se pune in vinza- purilor luptei lor anticolonialc
,
.
,
nu va în tirzia d e la Itrcsiu n em. La depozitul din Călan, cltcva că­ — Am avut şî avem cantităţi sufi­ popular orăşenesc Deputaţii au se ,s t re cărbune brun degradat. Zilele friguroase se lac din ce m te mai sun- şi al perspectivelor efortului cons­
ruţe încărcate se pregăteau de ple­ ciente de lemn de foc. I F. Haţeg
S /tu n in d ne est ea o a m e n ii d in b r i­ ni le-a livrat la timp. Apoi, perso­ la iveală unele deficienţe şi nu n p n - i l»tc. Acum este perioada de vîrl, cînd oamenii muncii, întreprinderile şi tructiv la care pornesc după cu­
care In depozit se găseau lemne din
g a d a com u n istu lu i Irin ca i}i d ă d e a u bat o botanic corespunzătoare Obiec­ instituţiile se aprovizionează pe timpul iernii. Tocmai de aceea, comite­ cerirea independenţei de stat.
abundentă. Aici. ele nu se distribuie nalul de deservire s-a străduit să asi­
seanţa că nu le vu l i u fo i Ş tia u că tivele stabilite trebuie puse însă cît tele executive ale sfaturilor populare, responsabilii de depozite au daloria
pe bază de planificare deoarece s-au Manfred Kiinnc
f;en tru rein tra rea u n ui c ilin d ru de. gure o deservire de bună calitate. mai repede în aplicare.
găsit întotdeauna în cantităţi sufi­ să la toate masurile în aşa (el ca depozitele sa Ile bine aprovizionate iar
a b u r d e în a ltă Itrcsiun e treb u ia u cel Şi la Simeria se depun eforturi CAUCIUC
ciente. Unele explicaţii suplimentare
f/u tin fiatru zile. o r i tim p u l c m c m ul ca lemnele de foc să fie distribuite O situaţie care trebuie deservirea sa se Iaca iu condiţii cit mai bune. Este bine ca la Ghelar,
le-am primit de Ia tov. Silvia Păşu 416 pag. 10.50 lei
răm ăsese nu le /te n n ite u a cest lu ­ Teliuc şl Hunedoara să se accelereze aprovizionarea depozitelor, Iar la
lea, responsabila depozitului. cît mai repede. Cartea zugrăveşte cruzimile
cru . urgent rezolvată Deva şl Hunedoara, prin grija I. R. Combustibilul, să fie modilicatc pro­
n o - fi
O rice m in u t c ta jtic (io s ţi d in d n - Depozitul p, dar... gramele de lucru ale personalului astfel ca cetăţenii să lie serviţi de conchistadorilor spanioli împotri­
111^1
}i scanut d e a ceasta o a m e n ii d m Depozitul de lemne din Ghclar este mineaţa pină scara, O situaţie anormală care trebuie înlăturată cit mai * va populaţiei băştinaşe din Ame­
vizitat zilnic de numeroşi cetăţeni. rica de Sud, unde începe în anul
b rig a d a d e c ilin d r i au trecu t la
tre a b ă . D u p ă ce s-u u p ro cu ra t m a te ­ Cine vizitează depozitul de lemn: iat lemne, celalalt fiind defect. Responsabila depozitului, tov. Rozalii repede există la Ghelar. La staţia de funicular cc se află la o mică dis- ' 1600 istoria cauciucului, exploa­
r ia le le n e cesa re , fe lu l b r ig ă z ii r e ­ din Deva (responsabil Ştefan Farcaş) Problema distribuirii lemnelor la Roşea le răspunde însă scurt : lauţă există importante cantităţi de lemne care nu pot fi distribuite din tarea nemiloasă a muncitorilor de
p a rtiz a fie c ă r u i om CCCu CC u v e j răniine plăcut surprins Ca niciodată Deva ar trebui să stea mai mult în — Nu avem lemne tovarăşi. cauza lipsei mijloacelor de transport. Această problemă poale li rezolvată ij către proprietarii de plantaţii,
d e fă cu t. aici se găsesc importante cantităţi d>: atenţia I R. Combustibilul şi a Co­ Este adevărat că o marc parte din H uşor dacă lemnele respective ar îl distribuite pe loc aşa cum de altfel k| manevrele şi făţărnicia colonia­
A sa a încL'l>ut b ă tă lia cu o re le , lemne gala să fie* distribuite. Totud, mitetului executiv al Sfatului popular vina pentru linsa de lemne Ia G helir au cerut mulţi cetăţeni. M ai multă preocupare trebuie să manifeste Şl rl liştilor britanici şi belgieni şi *
cu tui n u lele. la Deva există o marc aglomeraţie, al oraşului Deva. Există posibilităţi
o poartă 1. F. Hunedoara care n-a k] conducerea D.R LF. care arc daloria să determine I. F. Hunedoara să li- W imperialiştilor americani.
...S iren a A te lie r e lo r d e r c p a r jl iar unii cetăţeni sînt planificaţi a p ri­ ca să fie aduse mai multe căruţe pre­ livrat nici măcar un sfert din cota N vreze canlilătile de lemne pe care le are in plan. Pină in prezent I. F.
m a teria l ru la n t d in S o n e r ia v e stite mi cantităţile necesare abia la sfîr- cum şi maşini de tăiat lemne. N-ar A. I. Pollorak
d e m ult s ţ rifitu l un ei zile d e m u n ­ şitul lunii noiembrie cînd deja este fi rău daca comitetul executiv al sfa­ planificată. Dar vinovaţi sînt şi tov Hunedoara a livrat numai aproxim ativ un sîerl din planul pe cure-I are, if DE LA MUNCHEN
că , d a r în h a la d e m o n t a j-lo c o m u t i- frig de-a binelca. Caic este motivul tului popular ar stabili preturile de Pozalia Roşea, responsabila depozitu­ fapt ce determina unele perturbări In aprovizionarea oamenilor muncii [
o c , a p le c a ţi a su p ra p ie se lo r, m in ţ i­ de cetăţenii sînt planificaţi aşa de transnport Ia căruţaşii particulari la lui şi Nicolae Boboacâ. şeful depo­ din Ghelar, Teliuc şi Hunedoara. Există toate posibilităţile ta aprovizlo- FI LA NljRENBERG
le c îto r v a o a m e n i m a i in t im a u asu - tîrziu ? La Deva se întâmpină n u n momentul de fată căruţaşii cer cît zitului coordonator din Hunedoara. In 376 pag. 10 lei
ftra scu le lo r. L a lu m in a lăm ltilu r vor ci. L a Călan s-a aplicat acest narea cu lemne (le foc să se Iacă în loalc centrele muncitoreşti din re- Kj Cartea dezvăluie rolul monopo­
greutăţi în ceea cc priveşte transpor­ timp cc depozitul din Ghclar este gol, O
flu o re s ce n te p e fe le le tu tu ror se v e ­ glunea noastră în cele mai bune condiţii. Trebuie insă să existe mal mul- m lurilor germane în aducerea hi-
tul din depozit la cetăţeni. El este sistem, slabilindu-se ca fiecare cetă­
n ea în c o r d a re a /ten ii u cu lu cru l Jti la staţia de funicular a exploatării
făcut numai cu 10 căruţe particulare ; ţean să plătească 3 lei pentru 100 k.qa tă preocupare. M tlerismului la putere, răspunde­
lie d e e ca m a i bu n ă c a lita te . lemn transportat indiferent pe ce dis­ miniere, aflată doar la un kilometru
In plus, la data organizării raidului rea puterilor occidentale pentru
A d o u a :i m u n c ito rii d in sc c fia / funcţiona doar un singur motor de tă ­ tanţă. depărtare, sînt importante cantităţi de L / y y j w. ^ ‘i Q fJL X j ) t / / / 1 ( )C Z 2Z D C Z Z Z D dezlănţuirea celui deal doilea
m o n ia j-lo c o m o t iv e , ca re au in tra i
război mondial şi eforturile de­
p rim ii in h a lă , tiu fir iv it in iru (i s p rC
puse de aceste puteri în timpul
lo c u l d e m u n că a l b rig ă z ii <lc c i ­
ALEGERILE IN ORGANIZAŢIILE şi după proces pentru a salva pe
lin d r i. d e u n d e ră zb a tea u su n etele
z o rile n lc c io c a n e lo r , sem n că o a ­ unii dintre criminalii de război
m e n ii Ini Irin ca ift în cc/tu scră d e şi de a scoale basma curată mo­
m ult ziu a d e m u n că . DE PARTID nopolurile germane şi statul-ma-
Pe la prinz, controlul de calita­ jor fascist.
te a fost chemat să recepţioneze Iu- U rm a re d in p a g . l - a piiu caracterul de lucru. Aceasta se re­
crarcu. 7 oii aşteptau cu încordare flectă în primul lind în felul cum sînt D. Melnicov
răspunsul. După ce verifică atent ci­ Mică şi ideologică a cadrelor didacti­ îutocmitc dările de scamă. Ceea cc li COMPLOT ÎMPOTRIVA
lindrul reparai controlul le comu­ ce. îmbunătăţirea conducerii organiza­ »r cerc acestora este să nu fie o sim­ LUI HITLER
nică bucuros : ,.Pairii să-l montali ţiilor U T M şi a asociaţiilor studen­ plă înşirarc de rezultate şi date statis­
iovarufi. E bun". Pe felele celor ţeşti. tice, ci să ridice probleme, să îndrep­ 288 pag. 7,25 lei
din brigada de cilindri se ivi un Organizaţiile de partid îşi îndepli­ te atenţia comuniştilor spre sarcinile Lucrarea prezintă evenimentele
zimbet de mulţumire. Gheorghe Cu­ nesc cu atît mai bine sarcinile cc le principale, în primul lînd a celor încă legate de complotul de Ia 20 iu­
stau în fată. cu cît îşi perfecţionează pcrczolvalc. să analizeze concret acti­
curuz. Dcngcl Dietrich. Pud Xico- lie 1944 din Germania, organi­
lac. Popovici Constantin i}t sliiu- stilul şi metodele de muncă, respectă vitatea organului de conducere şi a zat împotriva lui Hiilcr, zugră­
prevederile statutare, aplică cu conscc- membrilor de partid, să fie pătrunse de
seră mîinile ferietfi. vind totodată întreaga perioadă
\entă normele leniniste în viaţa de critică şi autocritica partinică, con­
In m a i p u ţin d e d o u ă zile te rm i- partid. De aceea, este important ca în structiva, Este bună metoda folosită a prăbuşirii reichului hitlcrist.
u o te ră n litera re c a i c u b ifiiu ii d u ra
adunările de alegeri să se analizeze în numeroase organizaţii de bază. unde
p a lm zile. L o c o m o t iv a p u te a să in ­ Julius Mader
ev temeinicie cum exercită organele de alături de birou, sînt atraşi, la elabo­
tre la h m p sub p re siu n e , v a p le ca
partid controlul îndeplinirii holărîrilor, rarea dării de scamă, membri de partid MINA CENUŞIE
‘a t im p la p ro b ă , iar p re d a i Cu ei
cum asigură conducerea colectivă, dez­ bine pregătiţi şi cu experienţă — in­
b e n e fic ia r u lu i nu v a su fe ri in lirz icri. 368 pag. 8,50 lei
voltarea criticii şi autocriticii, în tă r im gineri si tehnicieni, propagandişti etc.
A c e s ta a fo st un m u re su cces a h t Scrisă pe baza unui vast mate­
disciplinei de partid. O marc atenţie Membrii de partid sînt chemaţi să
p en tru b rig a d a co m u n istu lu i I r in e i rial documentar, lucrarea se o-
t'cbuic dată problemelor privind a p li­ participe activ la dezbaterile pe mar-
X is to r , c a ic în v in sese iu lu p tă cu cupă de activitatea serviciului ele
carea Hotărîrii Plenarei CC. al P M R. g,nea dării de seamă, să analizeze cu
m in u te le , cît f i p e n tru m u n c ito rii în ­
din aprilie )%*2 privind întărirea con­ exigenţa munca colectivă şi personală. spionaj al Germanici federale,
tre g i/ sorţii c m c la s fir fitu l o r e ­
tinuă a rindurilor partidului, educarea Alegerile din anii trecuţi au arătat în­ condus de fostul general hitlc­
lo r d e m u n că fi-a u fe lic ita t c ă ld u -
partinică a membrilor şi candidaţilor semnătatea deosebită pe care o are rist Gehlcn.
io s to v a ră fii.
de partid, justa repartizare a forţelor pentru îmbunătăţirea muncii adoptarea
\. VISKY »M;or holărîri concrete, puternic lega­ Robert Jungk
corespondent de partid. îneît în toate locurile im­
portante de muncă să se afle comu­ te de viaţă, care ţin scama de propu­ RAZE DIN CENUŞA
nişti, munca cu activul fără de partid, nerile făcute în adunarea de alegeri
îmbunătăţirea îndrumării organizaţiilor de membrii de partid 304 pag. 7,50 lei
Peste 2.600.000 lei de masă. Un moment de mare însemnătate în &*:**>: In această lucrare, autorul ne
Partidul acorda o marc însemnătate cadrul adunărilor şi conferinţelor îl poartă pe urmele de neşters ale
economii muncii ideologice, răspândirii id c iljr constituie alegerea organelor conducă­ dezastrului unor supravieţuitori
marxîsm-Jcninismului, ca factor de ma­ toare. Interesele unei rodnice activi­ LupUi pentru a se da cît mai multe produse de calilalca I-a a cuprins întregul colectiv de la fa­ ai Hiroşimei „condamnaţi la o
M in erii din cel mai mare bazin car­ re însemnătate în opera de construire tăţi viitoare a organizaţiilor de partid brica „V id ra din Oraştie. Ială-1 in fotografia de laţă pe şeful de brigadă Roşu Benedio discutînd cu mun­ agonie chinuitoare, la schilodire,
bonifer cil U rii, Valea Jiului, au con­ a noii orînduiri. Nivelul mai înalt de cer fiecărui comunist să-şi exercite cj citorii din brigada sa despre calitate. la suferinţe fără de sfîrşit".
un înalt simţ al răspunderii dreptu-
cepu! şi trimis la cabinetele tehnice pregătire politieo-idcologicâ al membri­
lor de partid creează condiţiile pentru r le lui statutare, să aleagă în noile bi-
In cele nouă luni din acest an 500 r turî si comitete de partid pe cei mai
o analiză mai aprofundată, în adună­
de inovaţii Din acestea, peste 300 rile de alegeri, a muncii ideologice a buni dintre ci. oameni devotaţi Irun Economiile — obiectiv important în întrecere
au fost aplicate in producţie cu bune organizaţiilor de partid. Ceea ce se şi suflet partidului, capabili din punr l
rezultate. Prinlre cele mai valoroase etre este ca această analiză să nu se de vedere profesional, cu o pregătire
se numără inovaţia aplicată la mina limiteze la latuia statistică, organizato­ politică şi ideologică corespunzătoare
piincipiali, activi, strîns legaţi de ma­
Lonca, privind construirea unui pod rică a muncii, ci să pătrundă în con­ se, şî care prin activitatea lor în p ro­ Consumuri specifice reduse la talpă şi piele Cu angajamentul
mobil de lucru ta betonarca şi ame­ ţinutul învăţămîntului de partid, al A l b a l u l i a :
propagandei prin conferinţe, al activi - ducţie şi pe tărîm obştesc, prin întrea­ anual depăşit
najarea puţurilor de mină, prin fo­ ga lor comportare, şi-au cîştigat stima Pentru colectivul de muncă de la Ncchifor Petru, Scheau Paraschiva şî
raţii politico-cducative de masă, să De la subredacfia La începutul anului, muncitorii d^
losirea căruia se vor realiza economii ;i încrederea membrilor de partid şi fcbrica „Ardeleana", economisirea ma­ ilţii. au realizat în medie economii
f.prcciczc în cc măsură sînt legate de Ia moara din Alba lulia, s-au anga­
cc depăşesc 200000 lei. Tot pe baza a maselor. noastră Doluntarâ teriilor prime şi a materialelor a de­ cuprinse între 10.000 şi 13 000 din p.
viată, de sarcinile actuale, cum eon­ jat să realizeze peste plan 44.000 lei
unor inovaţii la mina Lupeni a fosl ii ibuic la înarmarea membrilor de Buna desfăşurare a adunărilor ’clc venit o tradiţie. Numai în cursul t r i­ piele. Dintre ştanţori s-au evidenţiat economii la preţul de cost. Prin re­
alegeri depinde mult de ajutorul acor-
construil un dispozitiv special pen­ partid şi a maselor de oameni ai mun­ mestrului H I croitorii de piele şi loan Ilaţcgan cu o economic de 0G5 ducerea continuă a consumurilor spe­
tru transportul producţiei în timpul cii cu cunoaşterea documentelor de cat la pregătirea şi conducerea lor rl** şianţorii fabricii nu realizat o eco­ kg. talpa, Vinflcin Mihai cu *176 kg, cifice, înlăturarea completă a loca­
către comitetele orăşeneşti, raionale şi
reannării metalice a galeriilor, iar partid, a politicii partidului în problc- O a m e n ii m u n cii d in o r a fiil ţiilor şi prin eforturile depuse pen­
regionale. Experienţa dovedeşte că acest nomie de 1.923 in.p. piele §i 33-1 kg Drăgliici loan cu 471 kg. şi Koval- tru depăşirea planului de producţie,
Io preparaţia cărbunelui de alei a tost r.;cle interne si internaţionale, la dez­ ajutor este deosebit de eficace cînd este 'A lb a lu lia d e p u n e fo r tu r i s p o ­ talpă. schi loan cu S32 kg. lalpă economi­
voltarea conştiinţei socialiste şi educa- s-a reuşit ca la sfirşitul celor 9 luni
modilicat sistemul de prindere a ţe­ urordnt în primul rînd de membrii bi- rite p en tru cu. p e U n gă în d e ­
ica patriotică şi internaţionalislă a ce­ p lin ir e a ţi d c p ă fir c a p la n u lu i d a Datorită aplicării unor metode avan­ sită. care nu trecut din acest an, să se în­
săturii pe site mixte in mediu dens. lor cc muncesc, la creşterea combati­ icului. ai comitetului de partid Pe de sate ca îmbinarea croirii numerelor scrie la capitolul economii 317 000 lei.
Economiile antecalculatc realizate î<dă parte, participarea nemijlocită la p r o d u c ţ ie la lo (i in d ic ii, să re a ­ PETRU T O M A
vităţii şi intransigenţei faţă de mani­ mari cu cele miei şî a sortării ju d i­ R A D U 1ACOH
în acest an prin inovaţiile aplicate in festările înapoiate, faţă de orice in­ pj egalii ea şi conducerea adunărilor de lize z e n u m a i p ro d u s e d e c a li­ funcţionar planificator
exploatările Văii Jiu lui se ridică la fluenţe ale ideologiei şi moralei bur-t alegeri Ie va da posibilitatea membri- ta te f i Iu un preţ. d e cost cil cioase a pieilor pe calităţi, colectivul
lor birourilor orăşeneşti, raionale, re­
E c o n o m iile c o n s t i­
m a i scăzu t.
2.607.000 lei. gheze. gionale să cunoacă şi mai îndeaproape tu ie un o b ie c t iv im p o rta n t al secţiei de croit a realizat, de ia în ­ Prin folosirea judicioasă a lemnului
(Agerpres) Adunărilor de alegeri le este pro- ceputul anului şi pină la l octom­
v.Mta organizaţiilor de bază, pe mem în tre ce rii. D a to r ită preocupării
brii de partid. brie. o economie totală de 2 770 m p. Economii muri peste plan au fost în valoare de 289.000 lei. Beneficiile
fi e fo r i u rilo r d ep u se in a ce a stă
Buna pregătire şi desfăşurare a adu d ire c ţie , c o le c t iv e le în tr e p r in d e ­ piele din caic se pot confecţiona c if­ italizalc şi de către muncitorii între­ realizate de întreprindere în prim ei:
nărilor şi conferinţelor de partid pcw- ru I2..ÎO0 perechi de încălţăminte. Tot prinderii „Iprodcoup- din Alba Iu- (iei trimestre ale anului, întrec suma
r ilo r d in o r a fa l n ostru nu ren -
tiu dare de scamă şi alegeri vor duce fit să o b /in ă . în ce le trei t r i­ în această perioadă, aplicînd metoda lin de o jumătate de milion.
la ridicarea la un nivel şi mai înalt a Plin munca lor neobosită pentru r i ­ La realizarea acestor succese şi-au
m estre a le a rcstn i un. im p o r ­ îmbinării cuţitelor pentru ştanţarca
r:uncii politice şi organizaloi icc a partf- dicarea continuă a calităţii produse­ adus contribuţia muncitorii din echi­
ta n te e c o n o m ii p r in re d u ce re a
dului, în scopul obţinerii de noi suc­ numerelor mari cu cele mici, ştanţa- lor, creşterea productivităţii muncii şi pa condusă de comunistul Hărmănaş
cese în lupta pentru desăvîrşirca con c o n s u m u rilo r s p e c ific e d e ;//,<• terii au economisit o cantitate tota­ folosirea judicioasă a materialului N ieliifor şi cei din echipa condusă de
structici socialiste. terii p rim e f i m a te ria le . lemnos, ci au reuşit să-şi depăşeas­ lancu loan.
lă de peste 3.000 kg. talpă.
(D in S e în te ia nr. 6 0 4 6 ) că planul de* producţie luna de lună B U G N A R U E M IL I A N
Croitorii de piele Anghclcscu Marin. si să realizeze economii peste plan director
OLn ipx^rt in actualitate — (QoleibaluL
Campionatele europene de vo­ lost cîştigat de trei ori de echipa *
lei, unul dintre cele mai impor­ Cehoslovaciei şi de două oii de America de Sud, apoi în China plină minoră, mai mult un sport nici a ocupat locul II, iar în 1957
tante evenimente ale sezonului Uniunea Sovietică, în limp cc, la şi in Japonia. O mare răspîndire de plajă, el nu s-a dezvoltat din la Mondialele de la Paris lot lo­
sportiv de toamnă, vor avea loc, feminin, 4 ediţii au revenit vo­ cunoaşte acest sport în insulele cauza lipsei de săli, de terenuri cul II după cc a întrecut forma­
Filipinc. Prin anul 19)5, la Manilla
după cum se ştie, în ţara noastră, leibalistelor sovietice, iar una şi a dezinteresului oficialităţilor ţiile U. R. S. S. (3-1); Bulgariei
cu începere de la 21 octombrie. sportivelor cehoslovace. şi în alte oraşe existau cîtcva vremii. (3-2); Franţei (3-0) r Iugoslaviei
In alara Capitalei, altor cinci o- Jocul de volei este unul din ce­ sute de echipe. Aici a fost ela­ După eliberarea ţării, odată cu (3-2), In anul trecut, La Mosco­
raşe : Craiova, Constanţa, Tg. Mu­ le mai tinere spoituri de echipă. borată una din regulile clasice a- avîntul general al mişcării spor­ va echipa romînă s-a situat pe lo­
reş. Cluj, Braşov şi Cîmpia Turzii Almanahurile sportive menţionea­ le jocului. Filipinezii, care aveau tive, voleiul a devenit un sport cul III, obţinind totodată califi­
le revine cinstea de a găzdui/ ză că acest sport a fost inventat jucători foarte înalţi ridicau pla­ cu un puicrnic caracter de masă. carea pentru turneul final al O-
cîtcva sute de participanţi la în anul 1895 de americanul W. sa la 2,33m, iar terenul avea o Numărul practicanţilor săi se ri­ limpiadci de la Tokio, lucru pe 9
suprafaţă de 242 mp. In Europa dică acum la aproape 200.000 fa­
campionate. Anul acesta, în cam­ Morgan, profesor de gimnastică. care va încerca să-l realizeze a- *
pionatele europene sînt angajate Voind să ofere elevilor săi un joc sportul acesta atît de popular as­ ţă de numai 15.000 cîţi existau în cuni şi echipa feminină.
17 echipe masculine şi 13 femi­ simplu şi mai puţin costisitor, el tăzi a fost cunoscut abia la sfîr- 1947. Construcţia unor mari săli Prin amploarea organizării şi
şitul primului război mondial.
nine. Meciurile preliminatorii se a împărţit sala de gimnastică în de sport la Bucureşti, Constanţa, valoarea participanţilor, europe­
vor desfăşura între 21 şi 25 oc­ două, a ridicat o plasă la înălţi­ Reglementarea oficială a volei- Tg. Mureş, Braşov. Cîmpia Tur­ nele de volei de la Bucureşti vor
tombrie, iar turneele finale de la mea de 1,83 in şi a format două balului s-a făcut, însă, abia în a- zii a permis ca voleiul să poată înscrie, desigur, o pagină de sea- t
26 octombrie la 3 noiembrie. La echipe de cîte 5 jucători. La în­ nul 1946, cu prilejul Congresului fi practicat în condiţii foarte mă în istoria acestui sport. Zeci J
Bucureşti, ca şi în celelalte oraşe ceput acest joc se numea „mino- Federaţiei Internaţionale, care s-a bune pe tot timpul anului. In- de mii de spectatori aşteaptă cu J
din provincie s-au făcut pregătiri nelte" şi era practicat cu o minge înirunit la Praga. tr-un limp foarte scurt, echipele nerăbdare începerea competiţiei t
intense pentru ca sălile de joc să de baschet. Aceasta fiind însă In ţara noastră, jocul de volei romineşli s-au afirmat puternic avînd şi speranţa că echipele 1
olere condiţii cit mai bune con­ prea grea i s-a scos anvelopa şi s-a practicat pentru prima oară şi pe arena internaţională, repur- noastre se vor comporta la înăl- *
curenţilor şi spectatorilor. s-a jucat numai cu camera, pen­ în anul 1920 la Bucureşti şi Iaşi. tînd succese care le-au ridicat la
ţime pentru a păstra prestigiul J
Inaugurate în anul 1948, la tru ca apoi să se confecţioneze o EI a devenit sport de concurs rangul celor mai valoroase for­
cucerit !a ultimele campionate, j
Roma „europenele" de volei se minge specială. In jurul anului începînd din 1931 cînd s-a înfiin­ maţii din lume In 1955, la cam­
Vulcan, oraşul care cu două decenii in urma era denumit „Oraşul află acum la cea de-a Vl-a ediţie. 1900 jocul de volei se răspîn- ţat Federaţia romînă de speciali­ pionatele europene de la Bucu­ ILIE CO C A 4
pensionarilor “ Acum, Aici *e Snoltă blocuri moderne, cu aparlamenle La masculin, titlul european a deşte in Canada, de aici trece in tate. Considerat însă ca o disci­ reşti, echipa masculină a Romi- redactor la Agerpres J
confortabile in care locuiesc m inerii Şi ia jniliile lor. $