Page 6 - 1963-10
P. 6
Fag. Drama! socialismului Xr. 2723
Tovarăşii de muncă sportive 1 Pentru „Cupa agriculturii"
i-au felicitat
Pulăind greoi, trenul supratonal Peste ci leva zile in regiunea conducere ale G.A.C., consiliilor aso Cer!e|. cmc au ocupat primul loc:
nr. 2672 sosii;c In s/efia Pui Din noastră vor avea loc întrecerile din ciaţiilor sportive etc., s-au preyătit întrecerile care vor avea lor în
cadrul fazei interregionale a Spar- cu multă seriozitate. Peste 60.090 zilu'.e de 5—6 oclombrie ac. se vor
morc/i/2â, mecanicul de locomoti tacluadei dc vară a tineretului pen tineri de la sale au participat la desfăşura pc ramuri de spori in ur
vă Ion Cojocarii privi ca dc obicei tru sale, dotata cu „Cupa agri Întrecerile pe etapele de asociaţii, mătoarele centre: Tciuş — atleiism
mişcarea din stafie. ! se păru cd culturii" ediţia 1963. La în grupe de asociaţii raionale, grupe băioli şi fete, fotbal, handbal tn 7
ceva nu e in regulă. treceri vor participa cei mai buni dc raioane şi la Ia20 regională con- băieţi şi popice echipe mixte; la
După pufin timp mecanicul Co- sportivi de la sale din regiunile Ar curînd la probe de atletism, volei, Mihalţ vor avea loc întreceri la vo- '
jocaru Qllă că operatorii de la re geş, Bucureşti. Oltenia şi Hunedoa handbal, gimnastică, popice, oină, lei băieţi si fete şi omă ; la Gal-
gulatorul dc circulaţie din Pcfro- ra. Eic sc vor deslâşura tn zilele fotbal şl ciclism. Obiectivele stabi tiu au loc întreceri de gimnastică —
băicli şi fete şi trînlă ; la Gabia dc
şoni cciu/ou Ici dc Ici dc solufil dc 5—G octombrie a.c,, tn patru co lite şi anume angrenarea unui nu
mune ale raionului Alba şi anume măr cil mai marc dc participanţi la Jos se desfăşoară inlrere;» de ci
ca să salveze dc la in liu ic ic tre la Tciuş, Mihalţ, Galda dc Jos. şl întreceri, amenajarea do noi baze clism băieţi şi fele
nul 2636. Mai altă cd In sla{ia Pui Sintiinhru (satul Galtiu). Vor parti sportive simple şi depistarea unor In ziua dc sîmbâtă, 5 octombrie,
nu există o a doua locomotivă cipa 600 tineri care se vor întrece c'emenle talentate au lost in hună dimineaţa, vor avea loc întreceri1'»
cure sd remorcheze trenul res la mai multe discipline sportive. parle realizate. Acest hurii se <la- eliminatorii la (oale ramurile de
Slatia C.P.R. pectiv. In vederea acestor întreceri im- toreşte faptului că şi sportivii din sport După-amiavă la orele 16 va
Si met ia. Vede — Ascultă rcnfeo, eu md gin- porlan’e s p o rtiv ii dm regiunea noas regiunea noastră au avut la înde- avea loc descinderea leslivă pe sta
re spre triaj. dese cd oamenii ăştia trebuie oju- tră. sub îndrumarea organelor şi or mină toate condiţiile. Tocmai de dionul din Teiuş. Duminică dimi
neaţa vor avea loo finalele şl între
aceea, sîntem convinşi că se vor
tuli — ii spuse el fochistului. ganizaţiilor de partid, cu sprijinul cerile pentru locurile 3—4. Tot du
organizaţiilor U .T.M consiliilor de strădui să ocupe cît mai multe locuri
— Ştiu la cc ic gîndeşti. Nu fruntaşe. La edili,î din anul lreout, minică dupăamia/.ă pe stadionul
crezi totuşi că-i preu mult ? Tra care s-a linul in regiunea Argeş, din Teiuş va avea loc închiderei
seul este foarte greu. Ai dc dus 60 sportivii din regiunea noastră au festivă urmată de un bogat program
dc vnqnane la Pctrila. Ducă ma Concurs de fotografii obţinui un Irmnos succes, ociipîiul artistic.
Urăm participanţilor la faza intnr-
şina noastră nu le trage... artistice locul fl foarle hmc s-.ui comportat regiona’ă a Sparlachiadei dc vară a
echipa de handbal in 7 fete
din
Dar mecanicul era dc neclintit Tenis, echipa fie volei fele (Tn tinerelului uenUu sale «loială cu
In hotărîrca sa. L-a găsit pe im „Cupa agriculturii", succes dcpluL
Pentru îmbogăţirea tematicii cărţi Miercurea şi echipa de popice din
piegat şi i-a spus:
lor poştale ilustrate şi ridicarea nive
— Scoate-ll dubla mea şi ata lului lor artistic, Editura Meridiane
şa! i-o la 2656. Eu merg cu o sin organizează un concurs de fotogra / t G E El K !D> 4
gură locomotivă. Şi sd n-ave fi nici fii artistice, urmat de o expoziţie, în
rele; 13,10 Din cintecele si dansu
o g rijă : ajung la vreme... următoarele condiţii: Viu emu rile popoarclor< 14,00 Concert de
Lopata fochistului sc Inlipse din 1. Tematica lucrărilor prezentate la prînz; 15,00 Solişti romini de mu
nou in cărbune, focul de sub ca concurs va trebui să cuprindă: 3 OCTOMBRIE 1963 zică uşoară; 15,30 Melodii popu
a) aspecle urbanistice şi şocial-cul-
zan începu să sc intcfească. După lare; lu.15 Vorbeşte Moscova!
clteva minute acele manometrulul lur.de din oraşele patriei, aspecle in DEVA: Codin — cinematogra- IC,45 Cinlcce dc Liviu loncscu i
dustriale, monumente istorice şi de lul „Patria0 ; Nouă zile dintr-un
Indicau presiune maximă. Colosul 17.12 Tineri interpreţi dc muzică
arhitectură ; an — cincmatogralul „A rta" ;
dc licr inainla cu vr/ezd, remor- b) aspecte din staţiunile bolneo-cll- SIMERIA : Rocco şi Iralii săi — populară ; 13,00 Emisiune pentru
cind cele 60 dc vagoane. Rind pe seria / Şi II — cinemalogtuful 6ale; 18,f) Scară pcnlru tinerel;
matcrlcc;
tind, minutele Intirziatc erou re c) peisaje naturale; monumente ale „Muncitorul0 ; PETROŞANI: Dra 19.30 Muzică din operele; 20,25
cuperate; prin /a|a celor doi au goste şi pălăvrăgeli — cinema Jocuri populare; 20.30 Noaplc bu
C c H H s t is ^ a e ^ S if e rămas cu repeziciune, ca Intr-o naturii. tograful „ Republica0 ; Doi din nă, copii: „Necaz"; 20,55 Muzică;
2. Concursul este deschis fotografi
in aien^aa comitetului exeewtiv Imagine panoramică, stafiile Buru- lor amatori şl profesionişti din ţară. alte lumi — cincmatogralul „7 21.00 Scrisori diu Iară; 21,10 Mu
Noiembrie° : ALBA IU HA : Cd-
zică <lc dans.
aşezate
More, Crivadia şi satele
3. La concurs vor fl admise numai
pitunul
Ptacusse — cinemato
departe, tn vale. lucrări ce nu au mal lost publicate, graful „Victoria" i Dragosic de PROGRAMUL II: 11.00 Ctntă
Cine trece prin satele apar tantă Ia realizarea obiectivelor şi I.G.O. Deva care na onorat „întreprinzător om — se gindl lără a se Umila numărul de Imagini septembrie — cincmatogralul „23 Emil Givn> — muzică populară;
ţinătoare comunei Ccrtej obser propuse şi-au adus deputaţii comenzile primite încă din anul fochistul. II ştiu capabil dc multe ce pot II trimise de un participant. A ugust°S E B E Ş : Tu eşti minu 12.30 Melodii lomineşl! de muzică
vă la tot pasul lucruri noi. Ce Ioan Moisc şi Emilian lancu 1962. Deşi sint procurate toate | dar asia nu credeam că o $•■> 4. Fotografiile vor fl alb-negru sau nată — cinematograful „ Progre uşoară; 13,30 Note de lectori 14.05
tăţenii de aici, antrenaţi de de din salul Nojag, Avram Filipaş materialele necesare, sobele res- 1 /aed". color, la un format de 9x12 (mini sul" ; Intilnire pe cablu — cine McloJn populate olteneşti; 15 00
matograful „ Sebeşul“ ; OlIAŞTIE:
putaţi şi cu sprijinul comite din Certej, Cheorghe Ormin- pectivc n au fost montate nici t S/a//a Metlşor a fost lăsată tn mum) sl vor fi insolite de explica Hosila — cinematograful „ Pa Comri şi dansuri dm operete; 16.J2
tului executiv al sfatului popu dean, Ioan Popa. Gheorghe pînă acum. Aceasta este cu atit urmă. Pufăind, trenul străbătu fn ţii detaliate asupra imaginii prezen tria" ; Cabotinul — cinemalogta „Garolila" potpuriu dc melodii
lar comunal au realizat în ul Ciocoi şi Cornel Mareş din Să mai rău cu cit timpul a început tate. lul „Flacăra"; HAŢEG: D ai populare dc Gngoraş Dinicu ; IG.30
timii ani o sene de construcţii cărîmb, Ioan Tamaş din Topliţa să fie din cq în ce mai frigu viteză ultimii kilometri al ttaseu- Fotografiile vor fl trimiso pc adre înainte lârâ grijă — cinematogra- Cînlece şi jocuri populare ; 17.00
obşteşti car* au contribuit la în şi alţii. Deputaţii amintiţi au an ros iar copiii o să aibă nevoie, lui Cu un IJuierat prelung locomo sa Eddurii Meridiane Bucureşti. Piaţa tul „Popular"; BRAD: Vacunfă Melodii dc ncuilai — muzică o-
frumuseţarea satelor. Exemple trenat sule de cetăţeni la exe de căldură. Mai multă atenţie tiva s a oprit In gara Petroşani. Scintcll nr. 1, et. VIII, piuă ta dala la mare — cinemalngrahil „St. şoară ; 19,00 Muzică populară ia
cererc.i ascultătorilor; 19.30 Melo
do 15 octombrie 1963.
roşie" ; LONEA : O călătorie spic
se pot da multe. Astfel, au fost cutarea construcţiilor realizind trebuie acordată electrificării Cu 10 minute mal devreme.. 5. Materialul primit de Editura Me centrul păminlului seria / şi II dii de Slelan Kardoş; 22.45 Mu
economii importante. satului Topliţa, singurul sat de
electrificate satele Certcj, Hoiv In gară, miinile tovarăşilor dc ridiane va fi selecţionat de călre un — cinematograful „M in e ru l"; zică uşoară interpretată dc Cliff
Cu toate acestea, mai sînt în pe raza comunei neelectrificat.
dol, Bocşa Mică, Săcărîmb şi că unele obiective care n-au fost muncă i-au îmbrăţişai cu dragoste, juriu format din reprezentanţi ai Cen TEIUŞ: Cartierul viselor — cî- Richard; 23,05 Muzică dc dans;
Măgura iar acum este în curs Pînă Ia sfîrşitul anului mai l-au felicitat cu căldură pe comu tralei editurilor şi dituzăril cârtii. ncmatogralul „Victoria0 / 2LAT- 0,05 Concert din opere.
duse la îndeplinire deşi piuă la este puţin. Există totuşi posi Consiliul artelor plastice, Editurii NA : Genovieve — cinematogra
de electrificare satul Nojag. De nistul Ion Cojocaru şi pe fochistul Buletine dc şliri şi radiojurnale:
sfîrşilul anului mai sint numai bilităţi ca şi celelalte lucrări Constantin Tenfea, lăudindtt-i pen Meridiane şl al Asociaţiei artiştilor ful „Muncitorul0 ; IH A : Şampa
asemenea, în satele Topliţa şi fotografi, numit de directorul general 5,00; 6.00; 7.00, 11.00; 13,00;
trei luni de zile. Astfel, n-au din contribuţie voluntară să fie tru lapta lor Examenul a lost nie şi melodii — cinemalogralui
Măgura s-au construit prin con fost procurate materialele nece terminate cît mai repede. Tre ol Centralei Editurilor şi dlf. cărţii. „ Lumina° ,- APOLDUh DE SUS : 17.00; 20.00, 22 00; 23.50 (progra
tribuţie voluntară şi muncă pa trecui cu bine. Acest Juriu va stabili fotografiile Crimă lără pedeapsă — cinema- mul 1) 10.00; 12.00; 14.00; 16.00;
sare construirii căminului cul buie numai ca Comitetul execu A. OARGA cc voi Inlra In expoziţie precum şl
triotică localuri de şcoli şi că togra/ul „23 August0; CALAN: 18,00; 23,00; 0,50 (programul II).
tural din Hondol, iar la şcolile tiv al Sfatului popular comu (dup* o corespondent^ cele co vor fl premiate.
mine culturale. Pentru acest an nal Certej să manifeste şi mai Lucrărilo Juriului vor începe In Concertul mult v/sat — cinema-
din Măgura. Topliţa şi Săcărîmb primită de Ia iov.
s-au prevăzut a fi construite noi multă iniţiativă. ziua de 21 octombrie 1963 şi so vor tog ralul „ Tabăra I.C.S.N/\ (Buletin
n au fost montate sobele. Pen I CRJSAN) Încheia cel mal ttrziu fn ziua dc
obiective social-culturale Sn
tru acest lucru o vină o poartă V. ALBU 15.XI.I063. <72adia ni&te.ava[a(j,ie
aproape toate satele.
0. Expoziţia se va organiza In luna
Cum au fost duse Ia îndepli Ianuarie 1904.
nire obiectivele stabilite în adu 7. Pologralllle admise pentru expo 3 OCTOMBRIE 1963 PENTRU 24 ORE
nările populare pentru votarea ziţie vor fi mările la formalul 30 X PROGRAMUL I i 5.05 Pe .ogoa Vremea devine uşor peslabiiă,
' • ’ •' *. | r + , , Iy;Cf*4»-r.Vi 40 cm prin grija Editurii Meridiane. rele pair iei — citecc despre trao
contribuţiei voluntare pe anul cu cerul mai nuill noros-ziua. Vio
8. Cele mal bune fotografii admise lorişti ,■ 5.25 Muzică populară ; 6,30 lul va suda moderat din sectorul
1963 ?
în expoziţie vor fi premiate, aronlin- Emisiunea pentru 6alc 7,1 U Melo
Comitetul executiv al Sfatu du se pcnlru fiecare din cele trei gru dii populare inlerprclale de or vestic. Temperatura eslc s!a(ionară,
lui popular comunal Certcj a pe Iernatice, prevăzute in ari. 1, lite chestra „Dunărea*' i\ Slutului ziua va fi cuprinsă înlre 18 şi 24
stabilit încă de la începutul ra a. b, c, următoarele premii: popicar din Olleni|a; 7.30 Sloiul grade iar noaptea mire 4 şi 10
— un premiu 1 3.000 lei medicului ; 7.45 Jocuri populare in- grade.
anului ca această problemă să
— un premiu II 2 000 lei lerprelale dc fanfară ; ti,30 Muzică
fie analizată într-o sesiune şi în — un premiu HI 1.500 lei de estradă; 9,00 Vreau 6ă şliu; PENTRU URMĂTOARELE 3 ZILE
trei şedinţe de lucru. Sesiunea — 5 men|iunl a 9,25 Muzică simlonică; 11,05 An Vreme neslabilă şl temperatura
sfatului popular şi şedinţele de cile 500 lei 2.500 lei sambluri arlislicc de amatori parti
Premiile pentru cele trei grupe Ie cipările la cel de-al Vll-lea con staţionară. Vor cădea ploi tempo
comitet executiv au fost ţinute
rnatice vor loldfiza suma dc lei curs pe tară; 12,00 Muzică din ope- rare.
la timpul prevăzut iar o parte 27.000.
din măsurile preconizate au fost Lucrările premiate se consideră că
duse la îndeplinire. Iată de ce sini achiziţionate şl vor II trecute tn
o mare parte din construcţiile Inventarul Editurii Meridiane. GROPUL ŞCOLAR DE CONSTRDCţll OIN DEVA [
Pentru fotografiile nepremiale cc
social-culturale stabilite au fost vor II achiziţionate ca modele dc ” i
realizate. Printre altele amintim cărţi poştale ilustrate se vor plăti aduce la cunoştinţa celor interesaţi că înscrierile pentru exa- j
că la Certej a fost acoperit lo drepturile de autor (remuneraţie dc menul de admitere la Şcoala tehnică pentru personal tehnic >
sc prelungesc piuă in ziua de 7 octombrie a.c.
(
calul noului cămin cultural, la bază) conform H C M. nr. 632/1957. Se primesc absolvenţi ai şcolilor medii de cultură gene-ţ
Măgura a fost pus în funcţiune 9. Informaţii suplimentare se vor rală cu diplomă de maturitate sau certificat dc absolvire, pen-1
putea primi direct dc Ia Editura Me
un cinematograf sătesc, satul tru a fi pregătiţi în specialitatea de tehnicieni construcţii ci-1
ridiane, din Bucureşti, Piaţa Scînleii vile şi industriale. {
Nojag este în curs de electrifi In oraşul regional Petroşani construcloril Inalfă an de an lot mal multe blocuri pcnlru oamenii I, el. VIII lelelon 17.60.10, Interior Informaţii suplimentare se dau la secretariatul şcolii. j
care etc. O contribuţie impor muncii. IN CLIŞEU . Noi blocuri In cartierul Livezenl din oraşul Petroşani. 1203.
i q 23 SI I iq (v ec nm o o citii» ibi pwki a r e n u os i a ffj r ii? ej n blwj n croi
analiza
Cu aceste date, pulem
Productivitatea muncii latca fotală de muncă productivă ca materializată. De aceea, econo tăţîî muncii a avui ca efect scăderea structura valorică a produselor ce
cheltuită de societate pentru pro
misirea materiilor prime, valorifica
valorii produsului, scădere care tre.
ducerea acestor valori de întrebuin
lor trei brigăzi:
rea deşeurilor, prelungirea duratei
ţare. de funcţionare a maşinilor, folosi bule să se reflecte asupra nivelu
lui preţului dc cosi. Sub
lozinca
Total
Alunea
Alunea
rea mal raţională a acestora, redu creşterii productivităţii muncii so vie (ote) Ifccula(ore) (uit)
şi principalele ei căi de creştere muncii — o necesitate vitală cerea procentului de rebuturi ele., admite uneori sporirea consumului — Brigada A 2 0.75 2,75
H. Creşterea proctacflmJAfil
fac parte integranta din efortul ge
de materiale, sc tolerează un pro
cent moi ridicat de ch'şeurl, un con
a
Pentru satisfacerea cit mai de nera! al societăţii pentru crcşlerea sun» mal mare de energie pe unlfa- — Brigada B 1.70 1,00 2,70
continuă a productivităţii sociale
plină a cerinţelor mereu crescîiuie muncii. — Brigada C 1,68 0,90 2,58
I. Ce este productivitatea însuşirilor intelectuale, el transfor timp cheltuită pentru crearea acestor ale membrilor societăţii socialiste, te de produs, un procent mai maro
mă aceste obiecte ale muncii in bu produse. Exemplu : o brigadă de mi Crearea conştientă, planificată, a de rebuturi, iar uneori şi înrăută Dacă înlr-o situaţie dată sodcla-
muncii nuri materiale, în valori dc inlrc- neri dc la lucrări de înaintare a rea apare necesitatea obiectivă de a sc condiţiilor pentru crcşlerea conti ţirea calităţii produselor. Aceasta tea are nevoie dc o cantitate cit
buînţarc. Materiile şi malcrialelc, lizat 3.5 m dc galerie in 24 ore. mări necontenit cantitatea de va nua a productivităţii mumii, cero are ca efccl scăderea productivităţii mai marc dc produse finite şi există
„Produdivilated muncii — spunea lori de întrebuinţare produse, iar pc ca la urmărirea dinamicii acesteia generale a muncii şi, implicit, creş
V. 1. Lenin — este, in ultima anali energia, combustibilul, maşinile dc Iii acest timp au lucrat in front 10 de află parle necesitatea dc a pre să se aibă in vedere toate formele terea preţului dc cost. suficiente materiale pcnlru ele.
atunci societatea este interesată in
ză, factorul cel mal important, cel lucru, sint toate rezultatele muncii muncitori. Productivitatea muncii la lungi timpul destinat dezvoltării prin care munca se incorporează în Iată numai un exemplu In acest reducerea mai rapidă a consumului
această lucrare va ii de 3,5:10 *
mai de seamă ai victoriei noii orîn- oamenilor. Ele reprezintă o muncă ştiinţei, a artelor şi pcnlru reface mod treptat in produsul finit. sens. dc muncă vie. Dacă însă nu exista
duirl sociale... Capitalismul poate Ireculd, materializată. Munca pe 0,35 m’post. rea lor|ci dc muncă. Această pro Aceasta înseamnă că trebuie să ţi o cantitate suficientă dc materiale
şi va IJ învins definitiv prin accca care o cheltuicşlc un individ pentru Productivitatea u Mncii îmbracă blemă esla rezolvată prin mărirea nem seamă nu numai de munca vie La o mină, Irel brigăzi care lu cum esle cazul lemnului sau ai al
tă socialismul creează o productivi a transforma obiectele muncii în 1 rci forme : productivitatea muncii ellcacitâtii muncii omeneşti, prin chcltuilă, care dă produsului lorma crează iit aceleaşi condiţii au reali tor materiale deficitare, atunci esto
tate nouă a muncii, o productivitate alte valori de întrebuinţare repre individiiiv’tc. productivitatea muncii sporirea productivităţii acesleia. sa finală, cl şi do cantitatea de zai o productivitate a muncii după mai marc interesul de a economisi
cu mult mai Înaltă". Iată de cc zintă munca vie. .sociale şi productivitatea socială a Creşterea productivităţii sociale a muncă materializată in mijloacele cum urmează : acest material.
creşterea productivităţii muncii este Pentru producerea oricărei valori muncii. muncii este deci o necesitate vita dc producţie, dc cantitatea dc mun Brigada A 4 l/post (un post 8 orc)
şi in ţara noastră o problemă eco dc întrebuinţare sc consumă deci Prin productivitatea muncii indi lă a dezvoltării societăţii, o necesi că materializată iii materii prime, Brigada B 4.5 t/posl Creşterea produclivilălii sociale
nomică de cea mai mare aclualilale, muncă vie şi muncă materidlizitâ. viduale sc înţelege productivitatea tate obiectivă, eslc o lege econo materiale, materiale auxiliare, ener Ilrigada C 4,75 t/post a muncii nu înseamnă deci numai
o sarcină economică de mare im Exemplu : un furnaiist, pcnlru a pro munţii luata pc un anumit individ. mică gie ctc., care sc transferă asupra Pentru a calcula productivitatea o reducere a muncii vii concrele,
portantă. duce fontă, priincşlc ca rezultat al Aceasta diferă de la un muncitor Cu cit esle mai rapid ritmul dc produsului. efectivă loială a muncii acestor bri ci completarea acesteia cu reduce
După cum este cunoscut, izvorul muncii trecute minereu, cocs, (ou- la albii si de la o întreprindere la crcşlcre a produclivilălii muncii, cu Creşterea reală a productivităţii găzi, trebuie să cercetăm şl schim rea consumuriţor dc materii şl ma
oricărei valori este munca omului. dani etc. Acestea reprezintă munca alta. în funcţie dc nivelul înzestră atit este mai puternică creşterea muncii înseamnă să scadă atit can bările în cantllalea dc muncă ma teriale, reducerea consumului da
Munca de zi cu zi a oamenilor care IrcculJ, materializată în obiectele rii tehnice, de gradul calificării mun acumulării socialiste, care asigură titatea dc muncă vie, cit şi cantita terializată. energic şi combustibil, folosirea i it
produc bunuri materiale reprezintă muncii. In toate construcţiile şi in citorilor ctc. creşterea producţiei în viitor şi, im tea de muncă malcrializată, sau, Cantitatea de munca vie necesa mai deplină a capacităţii mijloacelor
munca productivă îndreptată spre stalaţiile furnalului a fost materia Prin productivitatea muncii sociile plicit, satisfacerea mai deplină a ne în alte cazuri, proporţia creşterii ra pentru producerea unei tone do de producţie şi prelungirea diuaiel
lin scop anumit şi care arc ca re lizată de asemenea munca altor oa se înţelege productivitatea muncii voilor materiale şi culturale ale po cantităţii de muncă materializată cărbune sc calculează astfel: lor dc întrebuinţare, reducerea pro
zultat crearea de valori de între meni. Deci munca pe care o consu cheltuite în condiţii medii de înzes porului. trebuie să fie depăşită de cca a scă centului dc rebuturi, valorificarea
buinţare, dc valori. Atunci cînd mă fuinalîstul pentru a transforma trare tehnică, dc calificare şi de Creşterea productivităţii muncii derii cantităţii de muncă vie, astfel X A = -f- = 2 ore/tonă deşeurilor, îmbunătăţirea calitălil
vorbim dc productivitatea muncii minereul de fier în fontă reprezintă înseamnă că o cantitate mai mică Incit, fu orice caz, valoarea produ produselor etc. Rezultă deci că efor
avem In vedere locmai această munca vie. Intensitate a muncii, care caracte de muncă vîc are de a produce o sului să scadă. Xg = ,* = 1,78 ore/tona turile oamenilor muncii pentru creş
□nincă, indrcplatâ spre un anumit Productivitatea muncii este prin ur rizează o etapă determinată a dez cantitate mai mare de valori de în In prantică ridicarea productivi terea productivităţii .sociale a mun
scop: producerea de bunuri care mare eficacitatea acestei munci vii, voi ţări» produc|iei sociale. trebuinţare. Dacă, fu acelaşi timp tăţii muncii sociale este frînală d9 X c — — 1,68 ore/tona cit trebuie orientate atit in direc
satisfac anumite necesităţi. concrele, creatoare de valon de fn- Productivitatea socidlă a muncii, de muncă sau chiar inlr-un timp o seric dc lipsuri şi greşeli. La ţia economiilor de muncă vie. cit
K*rl Marx defineşte productivita trebiiinl-jrc. mat scurt, urmejză să se producă acestea contribuie, printre altele, Pentru a afla cîlă muncă trecută şl spro economisirea muncii malc-
tea muncii ca iiind „eficacitatea cu Cu cit omul poale să creeze mal spre deosebire de alte noţiuni dc o cantitate mai mare de valori de înţelegerea îngustă, unilaterală a se consumă pentru producerea unei rlalizalc Sn mijloacele de producţie.
care este cheltuită o anumită canll- multe produse intr-o imitate dc timp productivitate, reprezintă eficacita întrcbuinlaro. aceasta înseamnă că creşterii productivităţii muncii numai tone de cărbune, trebuie să studiam
late dc for|ă de muncă". dată, cu atit mai mare este produc tea de folosire a fnlregii munci valoarea unităţii de produs trebuie prin economisirea dc muncă vie di consumurile de materiale şi energie III. Principalefe căi
Fiecare muncilor, la locul său de tivitatea muncii salo, şi, invers tu vil şi materializate cheltuite in mod să scadă, ra urmare a creşterii pro rectă, creşterea productivităţii muncii realizate dc brigăzi. Folosind mal de creşfere
muncă, preia, sub forinâ de materii cri sint mai puţine produsele «rc-tlc productiv de Întreaga socidate. ductivităţii muncii. cMo orientală in unele întreprinderi
si materiale (obiecte ale muncii), fn ar ea unitate de timp cu allt pro Fn societatea socialistă esle nea numai iu acest sens: sase producă raţional lemnul pentru susţinere şl a producffvtfâfH muncii
produse ale muncii altor oameni. Cu ductivitatea e*le mai mică. Aceasta sc exprimă prin raportul pârât necesar să se mărească pro cu acelaşi număr de muncitori, fn explozivul, brigada A a realizat uo Asupfa nivelului productivităţii
ajutorul maşinilor şt utilajelor la In general productivitatea muncii dintre valorile de întrebuinţare ma ductivitatea socială a muncii, adică aceeaşi unitate dc timp, o canlilale consum de muncă trecută de 0.75 muncii acţionează mal mulţi factori,
care lucrează (uneltele de muncă) şl este rezultatul Împărţirii Intre can teriale produse de societate fntr-o să fie folosite cu cea mal mare elb mol mare do produse. Nu so cerce ore, brigada B 1 oră, brigada C 0.8 strfns Iega|i de nivelul tortelor de
cu ftjgtoxul propriei energii $1 a titatea de produse şl cantitatea de anumită perioadă de timp gi cenţi- cacltate atit munca vie, dl sl mun tează dacă o creştere q productivii ore, producţie şl de natura relaţiilor do