Page 60 - 1963-10
P. 60
Pag. 4 Drumul socialismului Nr. 2738
Vizita tovarăşului
ULTIMELE STIBI <* ULTIMELE ŞTIBI * ULTIMELE ŞTIRI » ULTIMELE ŞTlftt » ULTIMELE $TIIH
Leontin Sălăjan In Indonezia
D J A K A R T A 1G (Agcrpres). — rul regiunii Java dc vest, prnnaiul ora
Generalul dc armată Leontin Să şului şi autorităţile locale.
lăjan, ministrul foiţelor armate alt La 15 octombrie, ministrul fo rţe ljr
R.P. Romînc, împreună cu soţia, ge ai mate ale R P. Romînc şi persoanele
neialii şi ofiţerii superiori care îl în care îl însoţesc, însoţit <lc general ii
soţesc, a vizitat unităţi din armata A Jani. ministrul armatei dc uscat,
indoneziana, vulcanul din apropierea a sosit la Djokdjakarln, fiind primit
oraşului Baiulung. In scara aceleiaşi cu onoruri militare. In continuare,
în Com itetul Politie zile, autorităţile locale au organizat oaspeţii romini au vizitat Academia
întrevederea între ministrul afacerilor în cinstea oaspetelui o seară cultura militară naţională din Mgclang. tem
străvechi monu
plul Uorobudur —
lă, cuprinzînd dansuri
indoneziene,
Adoptarea unui proiect de rezoluţie privind precum şi cîntcce romîneşti şi indone ment dc artă indoneziana. La D jok-
O . externe al R. P. Romîne şi ministrul ziene. Au participat: general A. Juri, djakarta ei au depus o coroana d =
N. interzicerea plasării în spaţiul cosmic economiei al Republicii Argentina ministrul forţelor armate dc uscat, ge fin ii la cimitirul eroilor.
In dimineaţa zilei de 16 octuinhrie.
neral Ihrahim Adjic. comandantul m i generalul dc aimata Leontin Sălăjan
U. a armelor nucleare BUENOS AIRES 16 (trimisul special ministrul economici al Republicii litar al regiunii, Martudi, guvernato a plecat la Bali.
Agerprcs, C, Alcxandroaic. trans Argentina, Eugenio Gcorge Blanco.
N E W YORK 16 (Agcrpres). — iu spaţiul cosmic nici uit fel de obiec »c înscrie printre măsurile îndrepta mite :).
Comitelui Politie n) O.N.U. a ho- te cu arme nucleare sau altfel dc arme te în direcţia îmbunătăţirii atmosferei In după-amiaza zilei de 15 octom Cele două pârli şi-au exprimat pă Congresul Alianţei Cooperatiste Internationale
larii în unanimitate m şedinţa din di dc distrugere in inasâ. internaţionale, spre crearea unui cli brie, Cornelul Mănescu. ministrul a- rerea că ar Ii dc interes reciproc
mineaţa zilei tic 16 octombrie să re In cursul şedinţei au luat cuvinlul mat mai favorabil, reprezentantul R.P. găsirea unor noi posibilităţi in vede
comande Adunai ii Generale adopt.v reprezentanţii S U.A., U.R S.S., Aus Romînc a arătat că aceasta demon faceriior externe al R P. Romîne, rea dezvoltării relaţiilor economice BOURNEMOUTH 16 (Agerprcs). — tiste Internaţionale, şi-a exprimat spe
u a proiectului de rezoluţie prezentai Iriei, Angliei, Canadei, Italici, j a strează o dală mai mult posibilitatei Nicolac Angliei, adjunct al m inistru pe baze reciproc avanlajoase înlre In şedinţa dm după-amiaza zilei de ranţa că Tratatul de la Moscova va
,i« numele a 17 ţâri membre ale C j poniei. R.P. Romînc, Republicii Peru soluţionării problemelor intcrnaţiona'e lui comerţului exterior si Dumitru cele două ţări. 15 octombrie, participanţii la cel fi urmat dc noi măsuri in interesul
miletului pentru dezarmare tic la Ge şi Nigeriei, care au sprijinit adopta pe calea tratativelor, atunci cind aces Tara, trimis extraordinar şi ministru de-a) XXII-lea Congres al Alianţei păcii şi securităţii întregii omeniri.
neva, printre cure şi R P. Romlnă, in rea proiectului de rezoluţie. te probleme sînt abordate în spirit pîenipolcnliar al R. P. Romîne in Întrevederea s-a deslăşuraţ inlr-o Cooperatiste Internaţionale au adop Delegaţii la congres au mai discu
ea re clica mâ toate statele din lume Luînd cuvînful în numele delega icalist. cînd părţile manifestă răbda Argentina, au avut o întrevedere cu atmosferă cordială. tat si aprobat o seric dc schimbări
kă se abţină de a j»lasă pc oi bilă obiec ţiei RP- Koinine, Mircea Maliţa, ad re şi perseverenţă. tat rezoluţia „Despre dezarmare şi in statutul Alianţei Cooperatiste In-
pace“ , in care se arată că Tratatul
te avind la bord arma nucleara. Pro â n c i al Ministrului afacerilor exter Proiectul de rezoluţie a fost adop lcrnaţionale.
iectul de rezoluţie cheamă, tic ase ne. a arătat că acordul la care s-a tat priit aclamaţiile reprezentanţilor p rivitor la interzicerea experienţelor
menea. ea sta lele să sc abţină de a ajuns constituie o contribuţie la efor tuturor celor I I I ţări membre ale Concertul Filarmonicii de stat nucleare „constituie primul pas pc
plasa pe orbită în jurul Pămintului turile în vederea frînăriî cursei înar O N U . Documentul urmează să fi? calea soluţionării problemei interzice
alte tipuri de aime dc distrugere în mărilor nucleare. Cind Comitetul va luat in discuţie in şedinţa dc joi a „George Enescuu in Belgia rii loiale a experienţelor, producerii, Fosful preşedinte
masă, de a instala astfel dc amic pe ajunge la examinarea punctului p l i Adunării Generale O N U . menţinerii şi folosirii armei nucleare.
corpurile cereşti sau dc a amplasr vind folosirea paşnică a spaţiului cx- In şedinţa de marţi dupa-amiază. B U U X F L L F S 16. — D c la trim isu l te rv iu r ile a c o r d a te u n u i co re s p o n d e n t Congresul, sc arală In rezoluţie, ii al Ecuadorului s-a înapoiat
asemenea arme în spaţiul cosmic prin tra-atinosferic, a spus Mircea Maliţa, Comitetul Politic a trecut la exami s p e cia l A g e r p r c s , O . X ic o t a c : a l r a d io lc lc v iz ia n îi d c că tre m u z ic ie în secret în tară
oricare alic mijloace. Proiectul dc re c> va găsi ,,iin Cosmos mai curat". narea punctului de pc ordinea dc zi In sca ra z ile i d c J5 o c to m b r ie . o r n ii ro m in i M in e r i B osa ra b si V a le n tin cheamă pe to|i cooperatorii din lume
voluţie salută botanica guvernelor Subliniind că interzicerea plasării f.rczentat de India referitor la „nece ch estra F ila r m o n ic ii d c stal „ G c o r g * G h e m g h iu . 6ă lupte mai activ pentru dezarmarea Q UITO 16 (Agerprcs) —
U R S.S şi S.U.A. dc a nu amplasa în spaţiul cosmic a armelor nucleare sitatea urgentă a încetării tuturor ex F n c s c u " d in B u cu reşti a c o n c e r ta i in In c a d r a i a c e le ia ş i e m isiu n i s-a generală şi loială sub un control eli- După cum transmite agenţia Prensa
perienţelor nucleare ji termonucleare". i a ! a T e a tru lu i C orn a n a l tl in ora şu l La tra n sm is un p ro g r a m m u z ica l ca re a cient şi practic".
Reprezentantul Indiei, Vijaya Lakshmi L n n v ic r e d in B e lg ia , sa b c o n d u r cre a cu p rin s R a p s o d ia l - a d c G c o r g e F n cs Latina, in Cercurile politice din O uilo
In Adunarea Generala Pandit, a adresat Adunării Generale d ir ijo r u lu i M irc e a B a sa ra b, a v in d cu cu şi o p a rte d in C o n c e r ta i d c P a g a - Sprijinind această rezoluţie. M. Bo- s-a anunţai că loslul preşedinte ai
a O N .U . chemarea (le n-şi aduce în it li tl p c v io lo n is tu l io n U uicu. n in i Ut in te rp re ta re a lu i Io n V o icu . nev, preşedintele Alianfei Coopera Ecuadorului, Julio Arosem.ena. care
A început examinarea problemei restabilirii treaga contribuţie la iniţierea unor O rch e stra a e x e cu tn l R a p so d t-a a l 06t răsturnat dc la putere ca u r
tratative intre puterile nucleare p ri d c G c o r g c F n cs cu , C a n a s: la i.(c u mate a unei lo vitu ri m ilitare de stat,
drepturilor legitime ale R.P. Chineze in O.N.U. vind încetarea tuturor experienţelor v io a r a d e P a g a n iu i fi S im fo n ia a I V -a - In legătură cu impasul tratativelor de la Londra s-a înapoiat in 6ecrct in ţară. Şlircd
nucleare
d e C ca ik n v sh t. C o n c e r ta i, /rrezen ta l
a lost conlirm ală şi de un ofiţer su
in
Adlai Slevenson, reprezentantul Sta fa fa a n e i n u m eroa s e asist cu le , a (•»*•
NEW YORK 1G (Agerpres). — Co- reprezentanţii legali ai R. P. Chineze. telor Unite ale Americii, a apreciat pei ior ecuadorian. care a sosit la
rcspondeulă .specială : Lui nil cuvinlu l in Adunarea Gene in cursul aceleiaşi şedinţe că Tratatul râs filat it ca în d e lu n g i a fd a u ze. V i o l o Sesiunea specială a parlamentului Kenyei Ciudad dc Panama. Potrivit agenţiei,
n istu l Ion U o icu a e x e cu ta t Io c e r e
Adunarea Generală a începui la 16 rală. reprezentanţii Albaniei. Pakis de la Moscova constituie unul din cei rea p u b lic u lu i V a r ia ţu n i p c Ierna p r o - se subliniază că Aroseinena inlenlio-
octombrie examinarea poneiului in- tanului. Nepalului. Uniunii Sovietice, mai importanţi paşi făcuţi dc la ter In ie d e W icn ia zv sh i. In su frlim n it. la NAIROBI 1G (Ayerpres). — ad-interim a chemai sesiunea să a- nează să adune forţele care il spn-
litulat „Restabilirea drepturilor le .s-au pronunţat în favoarea restabi minarea războiului in direcţia rezol tei m in a re a c o n c e r tu lu i. o rch e stra u Parlamentul Kenyei â luat în dis nali/eze desfăşurarea confcnnlei de jină pentru a conduce lupta împo
gitime alo R. P. Chineze în O rgani lirii drepturilor lcyilim e ale R P. văi ii problemei dezarmării. Cu ace executat, d a n s u ri d in b a le tu l „ C in I cuţie Li 16 octombrie in sesiune spe hj Londra. El a precizat că măsurile triva actualului regim din Ecuador.
zaţia N a ţiunilor Unite'4. Un proiect Chineze in Organizaţia N aţiunilor laşi prilej el şi-a exprimat convinge stru g u rii se cot" d c M ih a il Jura. cială problema Irccerii Kenyei de la preconizate In vederea grăbirii pro
jea că un acord privind încetarea ex acludlul statut de milogiivernare la clamării independenţei au lost stabi
de rezoluţie comun a’.banezo cambod Unite. Fără a puica aduce vreun In le g a ta r a cu c o n c e r ta t p reze n ta t
perienţelor nucleare subterane este po independenţa deplină. Deputatul Joe D efinitivarea noului
gian aliat în (ala Adunării, cere Eli argument conlorm Cartei, reprezen sibil, dar totodată cl a ţinut să adau d c o r c lw s h n F ila r m o n ic ii d c stal lite In urma unor consultări telefoni
minarea din O N U . a reprezentanţi tanţii .stalului Costa Rica şi Austra ,.G e o r g e F n c s c u " d in B u cu reşti, p o s tu - Mdllicnyc. secretarul grupului parla ce cu primul ministru Jomo Kenyalla, guvern al Argentinei
ge că Statele Unite continuă să sc opu n l r d e r a d io b e lg ie n e au fă cu t o pre
lor tiankaişişW şi înlocuirea lor prin liei s-au opus proiectului de revoluţie. nă „unui simplu moratoriu asupra aces mentar ol Partidului de guvem ăm m t care conduce delegalia guvernamen
ze n ta re u o r ch e s tre i, s u b lin iin d in a c c -
tor experienţe fără un control inter la f i tini fi v a lo a r e a m u z icii ron iin eşti- Uniunea Naţională Africană — Kami tală la conferinţa de la Londra, în BUENOS AIRES 16 (Agcrpres). —
naţional la faţa locului". — (care deţine majorilalea în Parla- cepută la 25 septembrie. Noul guvern .il Argentinei a fust
D csfirc o rch e stra d in B u cu reşti s-a a r ă menl). a declarai la sesiune: „N o i definitivat la 15 octombrie, o dată cu
Conferinţa Naţiunilor Unite discutarea politicii de apartheid dusa tat că ea fioa te co n c u r a eu c e le m a i sinlcm hotăriţi să proclamăm inde după încheierea sesiunii speciale a desemnarea celor trei miniştri militari.
Comitetul Politic a continuat apoi
Inlr-o declarajie
dată publicităţii
lu m e.
d in
v a lo r o a s e o rch e stre
P o s tu
de guvernul Republicii Sud-Africane rile d c ra d io b e lg ie n e an transm is in pendenţa Kenyei la 20 octombrie, parlamentului Kenyei 60 spune că Generalul Ign.iciu Avalos a fost nu
mit ministru al forţelor armate (ere;-
pe dacă la conferinţa constituţională de dacă Anglia nu va 6nlislacc cererile (re, viceamiralul Mnnuel Pita, minis
ia Londra nu vor fi satisfăcute cere delegaţiei Kanu la to u le rm ld de la tru al marinei, şi comandorul Marti i
— Cuvîniul reprezentantului rotn'm, lilus Cristureann— rile Kami în legătură cu formarea u- Londra, „va trebui ca noi să cerem Cairo, ministru al aviaţiei. Pc de alta
Represiuni sîngeroase în Honduras nui sivii ccntraii/dl independent". parte, preşedintele Argentinei, Artu-
N E W YORK 16 (Agerprcs). - bilaterale sau multilaterale prin inter Agenţia France Prcsse relatează retragerea imediată a trupelor en ro 111ia, a primit jurâinîuUil a şjs?
La 13 octombrie, a avut luc la se mediul O.N.U., în cadrul program*! • că Jo.seph M nruinbi prim ministru gleze dc pe teritoriul K cn ye i,‘. miniştri civili ai guvernului său
diul O N.U. conferinţa Naţiunilor U ni lui lărgit de asistenţă tthnică şi fon SAN JOSE 16 (Agcrpres). — masacru in orşul San Pedro Sola, si
te pe anul 1963, pentru anunţarea con dului special arc de asemenea un rol La 1G octombrie a sosii iu caplla- tuai la 180 mile sud de capitala H o n
tribuţiilor la programul lărgii de asii- important in realizarea obiectivelor u r Republicii Costa Rica, San Jose, un durasului, unde se organizase re Bruxelles „Nu s-a ajuns încă la un armistiţiu" O propunere
tenţă tehnică şi la fundul special pen inările dc ţările in curs de dezvol grup dc 26 de exilaţi politici din zistenţa armată a gărzilor civile îm
tru anul )9GC Programul lărgit dr tare. Honduras, care s-au refugiat la A m potriva noului regim. După cum scrie a preşedintelui
asistenţă tehnică şi fondul special sînt Mobilizarea la maximum a tuturor basada Republicii Costa Rica din ziaristul american, in acest oraş au BRUXELLES 16 (Agerpres). — agravarea conlliclului. După cum se
destinate, in principiu, să ajute ţă Luni şi marţi au avut loc la Bru ştie. Statele Unile au anunţat „măsuri Uniunii paneuropene
resurselor aflate la dispoziţia acestor Tegucigalpa imediat după lovitura fost ucise peslp *100 de persoane. De
rile in curs dc dezvoltare în procesul fonduri va spori fără îndoială eficaci militară de stat care a avut loc in asemenea, armata a deschis locul xelles lucrările sesiunii miniştrilor de represalii", adică sparirea tanle-
industrializării, valorificării resurselor de externe ai celor şase ţari membre Jor vamale la o seric de produse V1ENA 16 (Agerpres).
tatea activităţii lor. In această ordine această ţară. După cuin transmite După cum relatează agenlia A.P 1\,
naturale, formării cadrelor dc specia dc idei, remarcăm in ultima perioadă agenţia Prensa Latina, exilaţii poli impotriva locuitorilor orăşelului Vit- ale Pieţei comune. Cu acest prilej vesl-europene. In discuţiile de la
litate. Finanţarea sc lare pe bază vo lono dc Progreso, unde 12 persoane s-a discutat, după cum relatează agen Bruxelles au lost abordate, de ademe picşedlntelc U niunii paneuiopeiic,
«• intensificare a preocupării in acesi tici au declarat că junta militară a
luntară dc cătie statele membre a'c conlclc Coudenhovc-Kalcrgi a decla
sens a administraţiei celor două pro au losl ucise, iar in oraşul Pucrlo ţia France Prcsse, printre dllcle, pro nea. problema „bugetului pentru Eu-
O.N.U. declanşai in Honduras un val dc re rat in cursul unei conferinţe, care
grame. Nc exprimăm speranţa că presiuni şi arestări. Corles, m ilitarii au atestai 40 de blema conf liclului economic dintre ralonr" adică a creditelor pentru aşa-
Luînd cuvinlul din partea R.P. Ro Piaţa comună şi Statele Unile în le a avut loc la Viena câ „numai o
ii.îne, Titus Cristmcanu a spus: „R e această preocupare sc va consolida în In legătură cu represiunile antide persoane. gătură cu tarifele vamale 6porite de numita „Comunitate atomică4', care marc confer in ţd de pace a ţarilor
publica Populată Komîna apreciază cu v.ilor pentru folosirea deplină a con mocratice ale juntei militare din Corespondentul ziarului american grupează laolaltă cercetările In do N A T O . şi a statelor participante la
tribuţiilor, de care s-a făcut uz p in i organismul economic vest european
deosebită simpatic eforturile pe caic Honduras, corespondentul la Tequcl- subliniază, fn incheicre, (ă in regi meniul nuclear tn cele şase |ări Tratatul de la Varşovia poale pune
Ie depun ţările în curs de dc/voltave in prezent numai parţial. galpa al ziarului „W ashington Post", unea San Pedro Sola domneşte în la exporturile dc carne de pasăre din membre ale Preiei comune. In accoslă capăt războiului rece". Această con-
pentru crearea unor economii naţiu In încheierea intervenţiei sale, T i- S.U.A. „N u s-a ajuns încă la un ar chestiune, recunoaşle France Presse. lerinţă, după cum a relevat Cou-
nale sănătoase, prin punerea în va tus Cristiircanu a anunţat că R.P Ro- a relatat la 16 octombrie că unităţi prezent o stare dc încordare, ca u r m istiţiu" — scrie tn legătură cu „Tranţa s-a găsii izolată" şi Irotărr- (lenhove-Kalergi. „ar puica duce la
loare a tuturor resurselor lor mate mînă va acorda suma de 3(10000 lei. ale armatei s-au dedal la un adevărat mare a represiunilor armatei. aceasla France Prcsse după Icrmma-
riale şi umane, în urmărirea ridicării • n monedă naţională, din caic 200(100 ica sesmini de la Bruxelles, subli rile in problema acordării creditelor o înţelegere intre aceste 23 de «tale
nivelului de trai al populaţiei lor Pa Iti pentru programul lărgit de asis niind că in momentul dc faţă conli- au losl adoptate Împotriva votului care grupează un sfert din omenire
ralel cu aceste eforturi ajutorul in tenţă tehnică şi 100000 lei contribu n ua tratativele pentru a împiedica negativ al Franţei. şi dispun de toate armele alonucc
ternaţional, sub forma unei asistcn'e ţie la fundul special. existente pe planeta noastră".
Rezultatele alegerilor din Coreea de sud Potrivit părerii preşedintelui U niu
SEUL Ili (Agerpres). — trivit dalelor incomplete. 4 504.105 Ludvig Erhard a fost ales nii paneuropene, obiectivele conferin
In Occident se pregăteşte constituirea unei prim: La Seul au losţ date publicităţii voturi, laţă de 4 662.983 obţinute de ţei de pace ar urma 6ă (ie: încetarea
rece, garantarea coexis
războiului
unităţi a forţelor nucleare multilaterale rezultatele alegerilor prezidenţiale Pak Cijan HI. cancelar al R.F. Germane tenţei paşnice, rezolvarea problemei
care au avut loc marţi în Coreea de Pak Cijan HI urniea/ă să rămină
PARIS 16 (Agerprcs). — cu rol de observatori, ai Marii Brita sud. Rezultatele se referă la 07 la In luncţia de preşedinte lim p de încă BONN 16 (Agerprcs). — avut loc ceremonia depunerii jură- germane şi eliminarea primejdiei
L a Paris s-a anunţat oficial că săp- nii — au avut Inc săptămîna trecută sulă din numărul loial al voturilor patru ani După cum se şlie, el a con In urma voiului din Bundcslag, m inlutui in Bundestag. unui război nuclear.
lamina aceasta vor începe în capitala la Parîs pentru discuţii de ordin ge exprimate, urmind ca rezultatele dc dus junta militară din 1961, cind a La 17 octombrie, dr. Ludwlg Erhard Coudcnhove-Kalcrgi a piopus ca
Statelor Unite discuţii intre reprezen neral. Sesiunea dc la Paris este de<>- cdre a avui loc fn dimineaţa zilei de \ ! prezenta Bundestagului noul ca această conferinţă să aibă loc la
tanţii unor puteri occidentale in vedj- (iimdalâ suspendată, deşi s-a anunţat iin iliv e oficiale să fie cunoscute joi. avu! loc n Iov ilnră de stat militară Iii octombrie, dr. Ludwlg Erhard a binei vest-gerraan. ( Viena In 1964.
ica constituirii unei prime unităţi a că ca va continua. La Washington ur In funcţia de preşedinte al Coreei care a răsturnat guvernul civil al devenit cancelar a| R. F. Germane. El
.forţelor nucleare multilaterale" pre mează să sc discute un aspect mai dc sud a lost ales Pak Cijan Hi, şe- (arii. Comcnlind alegerea lui Pak
conizate de Statele Unite în cadiul concret : oferta Statelor Unite de r. lut juntei militare aliate la putere. Cijan Hi, agenţia United Press Inter a înlrunil 279 de voturi, din cele 308
pactului atlanticului de nord. T ratati In ciuda presiunilor poliţieneşti şi a national scrie: „A legerile dc marţi de care dispune coaliţia guverna Preşedintele S.U.A. autorizat să opereze
ve de acest fel, la caic an participat priite la dispoziţia „torţelor" o nava neregulilor electorale, majoritatea a- legalizează regimul militar, transfor- mentala in Bundestag. Împotrivă au reduceri în ajutorul american pentru străinătate
jeprezenlauţii R T.G., S.U.A., Bel m ilita ri pc care ar urma o i sc Inccrcc legălorilor sud coreeni s-au pronun mindn-l intr-un regim al m ilitarilor
giei, Italiei, Greciei }i Turciei — şi. eficienţa unui prim echipaj mixt. ţat împotriva regimului militar, din- îmbrăcaţi in civit. Dar avind în vede vnlal 180 dc deputaţi social-democraţl, W A S H IN G TO N 16 (Agerprcs). — răsturnat guverne alese, au adăugat
du-şi voturile candidaţilor opoziţiei. re lupta strinsă dusă cu candidaţii 21 dc deputaţi s-au abţinui, iar 15 in cadrul Comisiei senatoriale pen- noi greutăţi pc calea aprobării pro
Agenţia United Press International opoziţiei, rezultatele alegerilor nu-i au lipsii dc la vot. tm probleme externe a S.U.A. au iectului". Senatorul Fronk Cluircli a
S itu aţia conflictulu i de frontiera subliniază că cei patru candidaţi al acordă lui Pak Cijan Ui un mandat )n aceeaşi zi. Ifcinrlch Lubke, pre Început Ia 15 octombrie discuţii in propus să 6C pună caj>ăţ ajutorului
opoziţiei au obţinui cu trei sferturi (•I baza căruia ar puica să Iară ce-i legătură cu proiectul de lege cu p ri pentru Vietnamul de sud atita timp
dintre A lgeria şi Maroc dc milion dc votu ri mal mult dccit va place in v iilo rii patru ani". şedintele republicii, a lum inai lui vire la djulorul american pentru cit actualul regim al lin Ngo Dinii
Filiard scrisoarea de numire fn pos străinătate. După cum se ştie, luna Diem nu încetează politica 6u repre
Pak Cijan Hi. Principalul candidat al Luna viitoare urinează să aibă loc
R ABAT 16 (Ayerpres). — Africane, in cazul in care reglemen opoziţiei, Vun Po Sun, a obţinui, po alegeri parlamentare. tul dc cancelar iedera) .după care a trecută Camera reprezentanţilor a sivă îm potriva budiştiior.
M iercuri 6-au reinlor6 iu Maroc tarea nu va fi posibilă prin contacte S.U.A. a volat reducerea cu 1 mi- Senatorul W ayne Morse a propus,
reprezentanţii guvernului aigeriun bilaterale. Reprezenlanţi ai Ligii ara iiard de dolari a acestui ajutor. de asemenea, încetarea acordării de
însărcinaţi <să ducă tratative cu auto be au conferit marţi cu şelii misiu ajutor ţărilor din America Latină, in
Încă de la începutul discuţiilor se
rităţile marocane, in vederea regle nilor diplomatice ale M arocului şi natorul Evcrelt Dirksen a menţionat, care au avut loc recent lovituri de
mentării paşnice a conflictului de Algeriei. In acelaşi timp. Republica stal militare.
după cum anunţă agenţia United
frontieră dintre cele două lări. După Arabă Unită a adresat apeluri celor Press International, că „programul de In şcdinla de marţi, Comisia sena
cum se ştie, reprezentanţii algerieni două ţări, cerîndu-le să rezolve con- torială, după cum anunţă agenţia A s
ajutor întim pină mari dificultăţi anul sociated Press, a adoptat un amenda
eu avut marţi convorbiri cu regele liirlu l dintre ele prin mijloace paş acesta" Relerindii-se la cauzele aces
Marocului, Massan al Jl-lea, şj cu nice. ment la proiectul de lege cu privire
tor dificultăţi, agenţia United Press la ajutorul pentru străinătate, care
membri ai guvernului marocan, după Secretarul general al O.N.U., U International menţionează că „Situa
care au plecat la Alger pentru a ra Thunl. a primit m iercuri pe repre autorizează pe preşedintele Kcnncdy
porta asupra mersului tratativelor. zentantul permanent al A lgeriei la ţia din Vietnam ul de sud şi recenle’.e să opereze reducerile pe care le va
Moliammed Yazid, unul din repre C-.N U.. Abdclkader Şanderli. Jn cursul evenimente din Republica Dominicană considera necesare in ajutorul acor
zentanţii algerieni, a declarai in ca convorbirii a fost abordata problema şi Honduras, unde ju n lc militare au da» de S.U.A. d ile rilclo r lări.
dru) unei conferinţe de presă ; „ M i conflictului de frontieră dinlre A lg e
siunea noastră de marţi a lost de a ria şi Maroc.
defini condiţiile păcii. N e a m reîn !n două puncte de la frontiera d in Şedinţa Consiliului de Miniştri al Franţei
tors în M aror pentru a continua a- lre Algeria şi Maroc au continuat
censlă misiune, avind asupra noastră m.crcuri ciocniri armate. AU l partea PARIS 16 (Agerprcs). — cu o lortă nucleară operalionaiă".
instrucţiunile şi împuternicirea nece- algeriană, cîţ şi partea marocană au După cum anun|ă agenţia France In cursul aceleiaşi şcdinlc a consi
feOI ă". adus noi trupe in regiunea de fron Prcsse, A lain Peyrefilte. ministrul liului de M iniştri, ministrul de ex
Liga arabă a publicat o decloralic iic'lă Cercurile oficiale marocane au francez al informaţiilor, a făcut o terne Couve de M u rv illc a făcui o
subliniat .potrivit agenţiei United declaraţie pe marginea şedinţei din expunere asupra convorbirilor pc
tn care se spune că contliclul de
Press International, că, cu excepţia 15 octombrie a Consiliului de M in i care le-a avut in Statele Unite in
frontieră dinlre Algeria şi Maroc
punctelor unde au loc lupte, situaţia ştri al Franţei, In care a conlirmat 6pccial cu preşedintele Kenncdy şi
trebuie su fie rezolvai In cadrul L ig ii la frontiera algcro-marocană este că „Franţa a început să se înzestreze secretarul de Stal. Dean Rusk.
sau în cadrul Organizaţiei Statelor normală.
„New York Mirror“ şi-a încetat apariţia
Răscoală Ia garnizoana din Luluabourg
NEW YORK 16 (Agerprcs). — „N ew York Daily News". In acelaşi
LEOPOLDVILI.E 16 (Agcrpres). — Autorităţile de la Leopoldville au Cotidianul „N e w York M irro r" si-a anunţ 6C subliniază că motivul înce
Agenţia Associated Press relatează declarai că răscoala a fost (năbuşită, tării apariţiei il constituie „delicilelc
anunţat încetarea apariţiei cu înce
că marţi in garnizoana din Lulua l'n număr dc 50 de m ilitari au losl m sri“ ale ziarului. Agenţia United
pere de la 1G octombrie. Acesi ziar,
bourg a Izbucnii o răscoală a trupe arestaţi. Press Internaţional, citind o decla
lor congoleze. Solda|ii (cantonaţi In Aqenţia France Prcsse relatează că tnfiinţat in 1924 aparţinea trustului raţie a trustului Hearst, menţionează
această localitate au arestat pe o fi şeful stalului major al armatei con In Japonia, preţurile cresc continuu, în timp ce salariile rămîn pe loc. In aceste condiţii, populaţia cu veni Hearst şi era a) doilea ziar cotidian că greva de 114 zile care a suspendat
ţeri şl au reiuzal să îndeplinească golcze a plecat la Luluabourg pentru turi limitate reuşeşte din ce in ce mai greu să Iacă faţă nevoilor de fiecare zi. Soţiile m uncitorilor sînt de mare circulaţie din S.U.A. anul acesla apariţia ziarelor „a agra
ordinele primite dc la comandamen a cerceta cauzele care au dus la silite sâ la muncă la domiciliu, pentru a contribui la alimentarea buge tului sărac al muncitorilor. M ajorilalea bunurilor acestui ziar vai problemele, şi aşa destul dc grele,
tul armatei. revoltă. In foto: Demonstraţie a m uncitorilor japonezi cerind majorarea sala-riilor. au fost cumpărate de către ziarul ale ziarului".
40.065
Redacţia şi administraţia ziarului slr. 6 Martie nr. 9, lelelon 1548, 1275, 15 85, 2078, Taxa plătilă Ia numerar conform aprobării Direcţiei Generala P.T.T.R. nr. 263.328 din 6 no iem brie 1949. — T ip a ru l» întreprinderea Poligiafică Hunedoara-Deva.