Page 61 - 1963-10

PROLETARI DIN TOATE ŢĂRILE, U N IŢ I-V A I
La semănat — cu toate forţele
m
■a*--
m i In gospodăriile S â fie re d u s decalajul

de stat In raionul Brad inunca de recol­
H G o s p o d ă r ia a g r ic o lă d e stat d in G a i­ tare a porumbului a fost bine organi­ Aici, pînă acum, au fost însaniîntate
doar 38 ha. din 208 ha. planificate si
zată. Ca urmare, pînâ ieri, 11 din cc'c respectiv 27 ha. din 120 ha. plan ifi­
E l i * a i a d a d e J os a fo s t p rim a p c tru st cu re, 12 gospodării agricole colective exis­ cate.
z ile le a ce ste a , a term in a t in să m in ta -
tente în raion au reuşit să termine de In general, in această direcţie se
tul c e lo r 200 h ecta re c u g rîu p la n i j i -
recoltat întreaga suprafaţă ocupată cu constată o slabă organizare a muncii,
ca te. D a to r ită b u n ei o r g a n iz ă r i a m u n ­
porumb pentru boabe. Printre primele iar tractoarele şi semănătorile nu sînt
c ii a ic i s-a reu şit c a în tre a g a s u p r a la ,a
gospodării care au terminat această lu­ folosite la întreaga lor capacitate. L j
a m in tită să fie in s ă in in ta lâ in n in iu i
crare se număra cele din Rişca, Mes­ ora actuala gospodăriile agricole colec­
5 z ile , c e le 5 s e m ă n ă to ri la c r in d cu o
teacăn, Sălişlc, Cărăstau ctc. Aici în .i tive din raion dispun de 20 tractoare
m e d ie z iln ică d c 40 h ecta re.
Anul XV. Nr. 2739 VINERI 18 OCTOMBRIE 1963 4 pagini. 20 bani T o t p în ă ieri la g o s p o d ă r ia d c stat se desfăşoară anevoios acţiunea dc re­ şi 10 semănători Din cauză ca nu s-:i
d in P etreşti s -a n in s ă m h i[n l cu gr iu coltare a cartofilor. Astfel, tot pînâ organizat dîn vreme eliberarea terenu­
ieri, se recoltaseră numai 55 lin. r j lui de coceni nu 9-au putut executa l i
l>estc 250 ha. d in ce le 3 0 0 h ecta re p in -
cartofi din cele 80 ha. ocupate cu timp nici arăturile şi nici celelalte Iu*
n ifîc a tc . A c e s te su ccese situ e a ză g o s ­
Consum uri specifice p o d ă r iile a m in tite in fru n te a în tre ce rii această plantă. ciări dc pregătire a terenului.
s o c ia lis te ce se d e s fă ş o a r ă f>e trust iu Dar în raionul Brad se desfăşoară şi Acum cînd timpul c înaintat, con­
mai anevoios lucrările la însâmînţăn, siliile de conducere a gospodăriilor în*
reduse suniniţăni. crcîndu-se astfel un marc decalaj în­ drumâ tractoriştii să lucreze cu vite­
a ctu a la c a m p a n ie d e r e c o ltă r i şi iu -
tre aceste lucrări şi recoltat. Cînd spu­ ze mari ceea ce dăunează calităţii lu­
In trimestrul III al acestui an colectivul Preparaţi®» In e p o c a o p tim ă nem acest lucru ne referim la faptul crărilor. Pc dc altă parte, fiind supu:c
cărbunelui din Petrlla a reuşit să reducă consumul spe­ că circa 600 ha. din cele 905 ha. pla­ unor eforturi prea mari, tractoarele se
nificate a fi înaămînţate cu grîu, or: defectează prea des. N efiind asigurate
cific dc energie electrică cu 5,6 la sută la spălarea căr­
Pînâ ieri la gospodăria agricola co­ şî secară, vor urma după porumb. Or, piesele dc schimb necesare şi lipsind
bunilor şi cu 6,17 la sută la brlchetare. Consumul spe­ lectivă din Brănişca, raionul IIia, s-;i după cum am văzut 99 la suta d*n atelierul mobil, tractoarele defecte sînt
cific de aer comprimat a fost redus de asemenea cu terminat dc însămînţat orzul planifi­ porumb a fost recoltat. Cu toate aces­ nevoite să stea prea mult timp pînă sa
cat pe 15 ha. şi secara furajeră pc 10
43,1 la sulă şi respectiv cu 13,9 la sută. tea pînâ în dimineaţa 2ilci dc 17 oc­ poată să reia lucrul. Mai trebuie adău­
ha. Totodată au fost însămânţate şi tombrie pc raion sc însamînţascrâ nu­ gat şi faptul ca S.M.T. Dobra a re­
Aceste realizări au fost obtiuute ca urmare a asi­ 75 hectare cu grîu. Această cifră de­ mai 278 ba. cu grîu şi 38 ha. cu or:, partizat pe întreg raionul Brad numai
gurării funcţionării utilajelor cu debitul maxim de spă­ monstrează că aici lucrările dc insă- deşi erau pregătite pentru însămîntut 3 discuitoarc, insuficiente pentru accat-
mînţare a griului sc desfăşoară ane­ încă S00 ha. De altfel. în raion, faţă tă campanie, ceea ce face ca semăna­
lare, şi a introducerii celor 50 de condensatori sta­
voios cu toate că epoca optimă sc apr>- de posibilităţile existente, puteau fi pre­ tul să nu se execute în condiţii a g rj-
tici, care au redus consumul de energie reactivă la
pie dc sfîrşit. gătite şi celelalte 300 ba. Din lipsa de lehnice corespunzătoare.
consumatorii mal mari de 0,4 Kv. Faptul că la ora actuală mai sini preocupare a consiliilor dc conducere Tim pul este destul dc înaintat. Pen­
Pentru reducerea pierderilor de aer comprimat s-a dc însămînţat cu grîu 105 ha. şi că d'n insă, această suprafaţă stă şi acum tru înlăturarea deficientelor scmnala'e
acestea nu s-au pregătit dccît 38 In. ocupată cu coceni. Aceasta ar fi dc este necesar un control mai riguros d * 1 1
revizuit şi Înlocuit reţeaua dc transport.
denotă că aici se munceşte încă slab, fapt una din cauzele pentru caic Vn partea consiliului agricol raional pen­
Aportul cel mai substanţial la reducerea acestor con­ De accca, este necesar, pentru urgen­ rainnul Brad însămînţărilc au rămas tru ca terenul destinat însămînţărilor
sumuri l-au adus echipele conduse de I rancisc LalUu- tarea lucrărilor dc însămînţat, să sc mult în urmă O asemenea rămîncrc să lic eliberat dc coceni în timpul c 'l
treacă la o mai bună organizare a în urmă c mai evidentă la gospodă­ mai scurt iar tractoarele şi semănata-
lik, Anton Poli), Ioan H lipini.
muncii astlcl ca terenul să poată fi riile agricole colective din Vaţa (pre­ rilc să fie folosite cu chibzuinţă la în­
CH. ECOBESCU tliberat şi pregătit, iar însămîntări'c şedinte tov. Tânase Andiicău) şi Ri- treaga lor capacitate.
corespondent să sc încadreze în epoca optimă. biţa (preşedinte tov. Ioachim Clej). I. M A N E A
Aprovizionarea oamenilor muncii cu legume
A\ fructe — o sarcină de mare răspundere

zsigurarea populaţiei cu un volum spo­ mxi mare afluenţă, situate în pîaţ.i sfeclă roşie nu găseşti altceva. Intre*
N e a flă m în p lin ă rit dc legume şi fructe. Merită sub­ oraşului Hunedoara. Sîntcm la unita­ bată dacă a comandat celelalte sortimen­
C it d c m ult s-a
Inum an. In u n ită ţile liniat ca un fapt pozitiv, varietatea tea nr. 1. gestionar iov. Constantin Ma- te dc legume şi fructe, gestionara A u ­
sch im b a t U u n e d o a - d e d c s lu c c r e a le g u ­ bt gată a sortimentelor şi calitatea b r nolachc. Sortate şi expuse cu gust, le­ rora Sandu a răspuns senin că da.
m e lo r şi fr u c te lo r est? tot mai bună. Rezultate însemnate s-au gumele şi fructele îmbie la cumpărat. Faptele dovedesc însă altceva. In car­
ra, p a re să sp u n ă
m a re a flu e n ţă a cu m ­ irrcgistral şi în direcţia scurtării du- Din consultarea mai multor cumpă­ netul ,,notă dc comandă" din dala
acest m u n c ilo r c o n ­ p ă r ă to rilo r . lalci dc transport a produselor pen­ rători şi din cele observate aflăm că de 26 septembrie a.c., şi pînâ in 2 oc­
structor\ M P rin u rm a re . sc fa i­ tru a ajunge cît mai proaspete la în- unitatea este bine aprovizionată în to t­ tombrie a.c., nu era făcută nici o co-
n e d re s e în treb a rea * (lumina cumpărătorilor Pc linia rezul­ deauna şi atît gestionarul cît şi vîn- rrandă. Ba mai mult. în timp ce cum­
C e x istă o a re in u n ită ţi­ tatelor bune obţinute se înscriu şi in i zăloni sînt atenţi la sugestiile şi pro­ părătorii solicitau roşii şi li sc răs­
le d e
pundea că nu sînt, în magazia dc mină
s u f i ­
d e s fa c e r e
punerile oamenilor.
re vi Ic luate pentru lărgirea unităţilor
cie n te le g u m e şi fr u c te existente şi înfiinţarea altora noi. I.a Intre unitatea condusă dc Constan­ se găseau rezervate lăzi cu roşii
IUI c a r e să sa tisfa că o p e ­ deschiderea noilor centre de desfacere tin Manolachc şi unitatea nr. 5 (gestio­ Considerăm că o asemenea ncgli-
i ra tiv c c r in fe lc c u m p ă ­ f-a avut în vedere numărul dc cum­ nar Ioan Biltac), sc desfăşoară dc mai jtnţâ, superficialitate şi lipsă dc răs­
? IE r ă t o r ilo r ? R ă sp u n su l părători, posibilităţile dc aprovizionj- multă vreme o pasionantă întrecere. pundere faţă dc cerinţele justificate
la a cea stă în tre b a re a ;c de la depozitul central şi încadra- C iitc riilc ? Din magazin sâ nu lip ­ ale oamenilor muncii sînt străine !u-
¥ fă cu t o b ie c tu l u n ui u a lor cu lucrători corespunzători. sească niciodată mărfurile existente în nătorilor din comerţul socialist şi tre­
r a id -a n c h e tă în u n ită ­ In depozitul central O I. F. există depozit; distribuirea lor către pjp>i- buie înlăturate cît mai urgent.
ţile şi d e p o z ite le O L .F .-
F I E C A R E L E U , & d in H u n e d o a ra . in prezent peste 500 tone de cartofi, laţie să se facă repede şi în cele mai r.tsc şi la unităţile nr. 1 I O T . unde
Aspecte asemănătoare sc mni inlîl-
circa 400 tone ceapă, 51 tone diverse
Cunoscînd acest lucru
bune condiţii
legume. In depozit aşteaptă să fie tri­ nu ne miră faptul că scara tîrzîu s-an este gestionar Mircca Birjiga si la
mise spre unităţile de desfacere peste dis-dc-Himincaţâ cei doi gestionari unitatea nr. C, gestionar Gh. Ghcor-
MAI BINE DECIT 18 000 bucăţi borcane dc legume ;» pot fi înlîlniti la depozitul central u r ­ gbc Deşi şeful dc depozit îi îmbie cu
CHELTUIT CU HIXIHUH DE EFICIENTĂ! ÎN ANUL TRECUT în ju r de ÎS tone dc fructe. mărind sosirea mărfurilor. Dacă lip- un sortiment bogat dc legume şi fruc­
se-sc maşinile pentru aprovizionare d
te, ci sc rezumă doar Ja cîtcva pro­
Spre deosebire dc anii trecuţi, con < ÎN CENTRU DA... nu dau neputincioşi din umeri Sc fră duse. spunînd câ acelea sînt căutate
mintă, ccr ajutor conducerii O L h. Ast­ n-aî mult. Fireşte că ceapa şi carto­
oucerca O L F. Hunedoara a dovedit In raidul nostru, cum era şi firesc, fel, ci reuşesc ca mărfurile să fie puse fii sînt solicitate în fiecare unitate. A s fi
Stătu! nostru alocă în fiecare an de preparare a minereurilor dc la Te- a execuţiei. Multe dintre ele au fost mai multă iniţiativă şi răspundere in nr-arn oprit întîi la unităţile cu cc.i în grabă la îndcmîna cumpărătorilor. nu înseamnă însă că celelalte sorti*
sume mari 'dc bani pentru lucrări’e line, din cauza ncefccluarii unui stu­ .“.minţile in materialele apărute ante­ mente pot lipsi. Din păcate această
de investiţii. Din ele, întreprinderile diu gcotclmic corespunzător, s-au exe­ rior Faptul sc datorează îndeosebi lip­ ...LA PERIFERIE NU idcic greşită este comună multora doi
construiesc obiective industriale noi, cutat săpături dc fundaţii în adînn- sei asistenţei tehnice după cerinţe şi gestionarii unităţilor dc desfacere a
modernizează secţiile şi sectoarele Ja me dc pînă la 14 m Tul din această 1.1velu 1 u» scăzut de cunoştinţe profe­ Deşi sc aprovizionează din ace avi Itgumclor şi fructelor din Hunedoara.
nivelul cerinţelor tehnicii mondiale, cauză, n-au fost executate iniţial lu­ sionale ale unor oameni. depozit, cu aceleaşi mijloace dc trans­
execută o scrie dc lucrări importante crările dc tcrasaincnte. a căror reper­ Aici s-ar mai putea adăuga şi n-r- port, unele unităţi aliate la pcrifcn-i NUMAI PE HÎRTIE...
menite să ducă la perfecţionarea con­ cusiune se resimte pînâ astăzi. A fn.»l fe-losii ca raţională a unor obiective, oraşului sc deosebesc mult dc ccic din
tinuă a proceselor tehnologice şi cit; necesar apoi să sc schimbe soluţia pen­ din diferite motive, in scopul pentru centru. Să ne oprim la unitatea nr. Unitatea nr. 28 dc lingă policlinici
producţie,, la îmbunătăţirea condiţiilor tru executarea unui zid dc sprijin. caic au fost construite. La E M . Gh;- 27 de lingă Agenţia dc voiaj, gc-'.b-- C S.H figurează în scriptele conduce­
dc viaţă ale oamenilor. Aceste sumo Arl5ugîndu-sc şi faptul că acestei cau­ Iar dc pildă, deşi a fost executată pre­ nar Ioan Ghcorghe. Aşezată la întretă­ rii O L.F. ca unitate model în prc-.
«Ic bani sînt bunuri ale întregului ■ po­ ze i sc datorează în marc parte nc- lungirea unui puţ încă din luna ia • P r o d u s e p e s t e p l a n Fier vechi ierea a patru străzi, unitatea c vizitată 7entarca mărfii. Dar pe liirlie nuina\
por şi prin urmare se cere o grijă tlco- folusirca utilajelor de marc producti­ uuaric, transportul sc face cu clnbla, in continuu dc un marc număr dc cum­ că în realitate unitatea model nu-şî
sebilă pentru a fi cheltuite cu chib­ vitate la deplasarea terenului, avem deoarece n-au fost executate ainena- R c a liz în d o la rg ă g u m ă d c fu n d a s e f i a n u m e : ca m e re pentru părători. Din păcate, însă, la întrebă­ justifică deloc numele. Deşi s-a ame­
zuială şi . maximum dc eficienţă. T rus­ o imagine destul dc sugestivă a unor . firile hi rampa inferioară. I.a Certej co m b in a te tip N ă d 'la c. b u că tă rii tip Ile a n a , d u la p u ri tip oţelării rile multora, gestionarul Ioan Ghcur- najat o vitrină pentru expunerea pro­
tului minier Deva i-au lust repartiza­ cheltuieli n cccon om i coase. a fost construit un atelier dc ascuţit v estia r fi lifc t , c ă ră m iz i p resa te, (ig lc p r o fila te , ciu ru ri p e n ­ ghe răspunde negativ: ,,Nu avem car­ duselor, multe din compartimentele ei
te anul acesta fonduri, pentru execu­ La mina 'I cliuc, din cauză că s-a sfrcdelc. care nu este folosit cum se tru n isip . îm p le titu ri d c s in n ă ctc., în tr e p r in d e r e a d c i n ­ Colectivul Uziiv i tofi, nici gogoşari, nici...N Daţi-mi yînt goale în timp ce în rafturile uni­
tarea unui volum dc lucrări cu cuca lucrat fără o asistenţă tehnică eore»- cuvine pentru că nu este dotat etc. d u strie lo c a lă din A llfn lu lta iţi a d u ce o im p o rta n tă c o n - dc preparare a mi­ atunci o tocană dc legume la borcan tăţii există produse ce ar putea fi ex­
2tS la sută mai ma- ^ ---------- Acestea sînt cîte t iib u fic la îm b u n ă tă ţire a a p r o v iz io n ă r ii o a m e n ilo r m u ncri nereurilor dc la şi un kg. dc struguri....... S-au termi­ puse. Chiar dacă carlolii sînt cxpiţşi
ic dccît anul tre­ va aspecte care in­ tu p ro d u s e in d u stria le. Gurabarza a parti­ nat". în vitrină, ci mai au o prezentate ori­
/N
cut. In ce măsură UNITĂŢILE T. M. DE — RITM INTENS negativ D a to r ită m ă s u rilo r t c h n ic o -o r g a n iz a lo r ic c lu a te d e c ă ­ cipat în acest an ia Cum poate fi caracterizată o aseme­ ginală. Sc înşiruie pc jos dc Ia un ca­
fluenţează
s-a urmărit asigu­ eficienţa fondurilor tre c o n d u c e r e a în tr e p r in d e r ii sub în d ru m a re a o r g a n iz a ţie i numeroase acţiuni nea unitate care în ciuda faptului c‘i păt la altul al unităţii. Decorul cs'e
rarea unei cfieicnţc LUCRĂRILOR DE INVESTIŢII! (IVI d e p a rtid , in v e d e r e a e re fte rii p r o d u c ţ ie i fi p r o d u c tiv ită ţii dispune dc sulicient spaţiu pentru de­ completat de ardei, ceapă şi cîtcva lăzi
dc investiţii în unt- dc colectare a fie­
cit mai mari a in- - m u n cii, s-a reuşit cu in p e r io a d a c e lo r t) lu n i ca re au tre­ pozitare dar cu toate acestea, produ­ goale, uitate cine ştie dc cînd.
tăţilc trustului De­ rului vechi. Dc la
vestiţiilor, vom vedea în cele ce u r­ puiuătoare a fost necesar să sc în­ sigur că mai există şi altele. Princi­ cu t d in acest an să se p r o d u c ă p este p la n p ro d u s e in v a ­ începutul anului şl sele cerute de cumpărători lipsesc <* Toate acestea dau unităţii un as*
mează. lo a r e d c 1.4 75.0 00 lei. L a a cea sta a co n trib u it d ep ă şirea Neglijenţa, lipsa dc răspundere şi sla­
trerupă construcţia unei lucrări timp dc palul este însă — aşa după cum s-a pînă în prezent .i- pccţ urît, neprimitor, şi nu întîinplă-
Este ştiut că una din căile princi­ circa o luna şi jumătate şi să inter­ arătat şi mai sus — că lucrurile se f,la n u lu i p ro d u c i ici g lo b a le cu 14,0 In su lă şi creştere a ccst colectiv a reu­ bul spirit gospodăresc sînt ,,comple­ tor unii cumpărători evită sâ intre
pale dc creştere a eficacităţii econo­ vină proiectantul (lucrarea sc află t.>t pot îmbunătăţi, iar un rol de scama p r o d u c tiv ită ţii p e ca p d c m u n cito r cu 10 la sută fa tă d c p la n . şit să colecteze şi tate" la gestionarul Ioan Gheorghe de sau se întorc înapoi din prag. La ra*
mice a investiţiilor o constituie redu­ in antrepriza T .C M .M ). La Ghelar, în acest sens va trebui să-l aibă o r­ Iu în tre ce re a socia listă p en tru re a liz a re a s a r c in ilo r d c să trimită oţclării- o atitudine necuviincioasa faţă dc icnut dc legume, cumpărătorii aştcap*
cerea duratei dc execuţie a obiecti­ proiectantul (1 P.R O M 1 N ), a dat ganizaţiile dc partid După cum a- p la n şi a a n g a ja m e n te lo r s-u u rem a rca t tov . X ic o la c lor peste 240.000 kg cumpărători. Deşi cunoştea că timp de tâ sâ fie serviţi. Dar, vînzâtoarca Po<
velor. deoarece, cu cit un obiectiv in- pentru alimentarea cu apă o soluţie arată in raportul prezentat dc tova- G r o z a , lo a n G ro z a , V ir a g h a ly A d u lb c r t, K c s c g A le x a n d r u , fier vechi, cu 30.00(1 două zile depozitul central va fi în trc Orza lipseşte. Pînă află că raio*
dustrial este mai repede pus în func­ L-icouic şi costisitoare. După declara­ lăşul Gheorghe Ghcorghiu-Dc j la Con­ G h c o r g h e P ă cu ra r fi G h e o rg h e D u iiciu . c a i c sc m en ţin de kg mai mult decît inventar, lotuşi, gestionarii Ioan Gheor- jiul c „inclus1’ şi vinzatoarca în con*
ţiune' cu atît dă mai multe produse ţiile conducerii exploatării exista »• gresul al III - leu al partidului : „ O r ­ se lu n i c o n s e c u tiv e v id e n ţia ţi in în tre ce re a so cia listă . cifra planificată. In ghe dc la unitatea nr. 27 şi Karol La- rediu, oamenii pierd timp şi sînt no*
Şi deci. aduce venit mai marc. l . i calc mult mai economicoasă caic. a g a n e le şi o r g a n iz a ţiile d c p a r tid tre ­ PETRU C IU M A T această acţiune ede câtu? dc la unitatea nr. 8 nu s-au apro­ mulţumiţi. Nu sc găseşte oare un în­
I M. Deva avem multe exemple dc început dc altfel să fie urmată mai b u ie să e x e rcite un c o n t r o l p e rm a n e n t corespondent mai frumoase re­ vizionat cu cartofi. locuitor ? Spaţiul inare al unităţii şl
acest fel. Acolo unde organizaţiile de lîrziu. zultate le-au obţi­ Un aspect cu totul neplăcut il h\- âl magaziei dc mînă permite sortarea
partid au acordat atenţia cuvenita lu­ a su p ra u tiliz ă rii ju d ic io a s e f i e fic ie n te Dezvolta refeauă de deservire a populaţiei tîlnim la unitatea nr. 12, gestionar tov.
Vorbind despre uşurinţa cu caic se a fie c ă r u i bun a lo ca t p en tru in v e sti- nut muncitorii sec­ Aurora Sandu. Aici, in alarâ de car­
crărilor dc investiţii şi au fost luate
execută unele proiecte atît la fii. îtu lrurnind o r g a n e le b e n e fic ia r e , p e Conducerea cooperativei pentru deservirea populaţiei torului flotatie, caro, ( C o n tin u a r e in p a g . l l - a )
măsuri din timp pentru accelerarea I P.R.O.M. 1 N., cît şi la O.P.D., este în cursul ultimelor tofi, cîteva lăzi cu pere ncsortntc «
lor, graficele dc execuţie au fost cu p r o ie c tâ n d f i c o n s tr u c to r i spre g ă sirea meşteşugăreşti din oraşul re­ printre caic : o secţie dc două luni au colec­
mult depăşite. Aşa stau lucrurile U dc amintit că, tot la Ghelar, lucrările u n or solu ţii o p tim e cu m in im u m d e gional Hunedoara manifesta lîmplanc, una dc croitorie tat peste 50 000 kg
marca majoritate a lucrărilor dc la de la orizonturile IV şi VI prezintă ch e ltu ie li fi e fe c te cît m ai r a p id e a su ­ preocupare pentru dezvolta­ Cuicgona I-a pentru femei şi
o înclinare (din cauza ridicărilor to ­ p ra d e z v o ltă r ii p r a d u c(ie i fi îm b u n ă ­ una dc coafura la Hune­ fier vechi. Succese
FIM. Certej şi Muncclul Mic, la m ul­ rea reţelei dc deservire a
pografice greşite), inelele dc susţinc- populaţiei şi fată dc îmbu­ doara : o secţie dc repara­ frumoase au ob ţi­
te lucrări dc la minele Tcliuc şi Dcv.i. tă ţirii c o n d iţiilo r d c m u n că fi d c trai nui şi muncitorii
Rău este însă că s-au înregistrat ră- je executate iniţial dintr-un singur ale o a m e n ilo r m u n c ii11. Un exemplu nătăţirea calităţii muncii în ţii radio şi una dc coafură sectorului antczdiu-
niîncri în urină la unde obiective im­ rînd dc bolţari au început sâ crape, Iun in acest sens l-a dovedit comi­ unităţile sale. Datorită m i- in oraşul nou Călan. bitor Barza. Aceş­
portante ca de pildă Uzina dc pre­ ncccsitind reprofilări, galeriile n-au tetul dc partid al E M Certej. Ar li surilor luate în acest an, BRASSAY VART1N tia au colectat n
parare a minereurilor dc la Tcliuc. dublaţii pc distanţe mari, ceea ce în­ line dacă ar proceda la fel toate ce­ s au deschis 6 noi unităţi corespondent cursul ultimei luni
naţia dc pompe dc la orizont I0U m. greunează foarte mult evacuarea mr- lelalte comitete şi birouri ale orgu- l n t r - o d e c a d ă
bt depozitul dc exploziv dc Ia exploa­ tcrialului din front şi deci, încclinc'C rizaţiilor dc partid dc la exploatările canitatca dc 9540
kg. fier vechi.
tarea minieră din aceeaşi localitate, litinjil lucrărilor. miniere N -ar li rău dacă chiar con­ M inorii din echipa condusă dc Dumitru Ungurcanu dc
lucrările dc la orizonturile IV ji V(, I.a toate acestea mai trebuie amin­ ducerea trustului ar analiza pcriod'c la E. M Ghelar au oblinut numai in prima decadă a Printre lucratorii
alimentarea cu apă şi introducerea tită grija pentru ca lucrările te >»“ io ce măsură sini eficiente sau nu acestei luni o depăşire a sarcinilor de plan de 92 tone nelipsiţi la aceasta
perforajului umed dc la E M . Ghclur • xciută sâ lic durabile, dc o calitate i» n ă rile dc investiţii de la unităţile acţiune se numără
sideriti. Rezultate bune au dobîndit şi echipele conduse
<i altele, rare nu mininî e.ă vor ciru (îl mai bună — factor dc seamă a! sale. S-ar ajunge în felul acesta ia Aurel Păsarila, Ion
gicut.ăţi în realizarea planurilor rL* (icşlcni eficacităţii in v -c s tiţiilo rO r, preîntâmpinarea multor lipsuri dc fu­ de minerii Nicolac Silitra şi Nicolac Dristaru care şi-au Jnldi, Ion Bcra,
producţie proprii ale exploatărilor, dar la exploatările T M. Deva au exist n lul celor amintite şi la o folosire depăşit sarcinile dc plan cu 35 tone siderilă şi rcspccliv Ghcorghe Tudoi.
vor influenţa şi asupra realizărilor chibzuită a fundurilor băneşti. 25 lone siderilă. M A R IA A L IC
umfle cazuri dc reprofilări dc galeţii M. SUSAN
beneficiarilor (printre caic. cel mai d- din cauza calitălii nccoicspunzntoa re lng GH. COM ŞUTA corespondentă corespondent
seamă, CS. Hunedoara). Cauzele au
fost amintite în bună parte în mate*
i-alele apărute anterior: organizarea
nejudicioasâ a muncii, folosirea i k t j -
tională a utilaiuIui şi timpului de lu­
cru, întîrzieri dc proiecte ş.a.m d. Deci,
- I ■ • * * I I
cu cît sc va acţiona mai hotărî* asn • O i n e r i i d e ţ i e l & c o m & t i & a 5 0 . 1 7 2
pra lichidării lor, cu atît termenele
de execuţie se vor scurta, iar eficienţa
S -a u inlîlni.l fa im a d a tă p c lo c o ­ tin eri şi-a u strin s m iin ile z ic h id u -u : N e lin iş te a lo r a crescu t şi mtti m u 't a p o i în ce p u să în fru n te fu rtu n a . D u ­
banilor investiţi va creşte.
m otiv ă . A m in d o i p ro a s p e ţi a b s o lv c m i „ L a s t -o să d u cem n oi şi m ai m u l t,- vătzînd că s e m a fo r u l d e ieşire nu se p ă ce trecu ră d c Curbă, c e i d o i t i­
Un alt factor caic conduce la buna
ai şc o lii, av ea u acu m in p rim ir e l o ­ A p o i, m e ca n icu l d e sch ise r e g u la to rid p u n e a p c lib er. în c e t, cu un scrişn cl n e ri r ă s u fla ră uşu raţi. P r im e jd ia tre ­
gospodărire a fondurilor dc investiţii c o m o tiv a scria 5 0 .172 d in d e p o u l Si- şi ile frin ă tre n u l ca re p o rn i lin sp re d e flin e tren u l sc o p ri, la o în c r u ­ cu se. A ju n ş i în S im eru t. la lu m in a fa ­
ţi creşterea eficacităţii lor îl consti­
m eria , ficn tru a re m o rca tre n u rile p c it a lia P c flif. cişa re ca un alt t ic n d c m a r fă ce r u r ilo r, m e ca n ic u l n o tă p c c a i d u l d e
tuie iudierca temeinică a amplasării
secţia S im c r ia T r ia j — P cştiş fi în a ­ In ziu a a ce e a , tren d u p ă tren a fo -t v e n e a d in sens opus. b o r d s u p r a t o n a jc lc r e m o rca te in ziua
lucrărilor sau, mai bine zis. a u lilili p o i. E rau la p rim a cursă p c care n re m orca t cu s u fn a to n a j în tre 2 5 0- — A c u m să te (ii bin e, fr ă tio a r c , a c c c a : 2-400 ton e. A c e a s ta e c h iv a ­
ţii lor. La lucrările de cercetare mai
fă ce a u îm p reu n ă . L a u rcn tiu M o d u l tiOO ton e. S p re seară, cîn d sc în t o r ­ sp u se m e ca n icu l. le a z ă cu tra n sp o rtu l u n u i tren şi j u ­
ales, sc înlîmplă ca se execută kilo­
m e ca n ic, iar E e rcn cz K a ru n cl fo ch ist. ce a u d e la P c f l i f la S im c r ia , h ă rn icia Ş tiu fi fo c h is tu l că d a c ă un tren cu m ăta te.
metri de galerie fără nici un rezul­ ...V estea d e sp re h ă rn icia c e lo r d o i
tat. Aşa s-au petrecut lucrurile h ...C în d im p ie g a tu l /Ic n u fc a r e a î'i- tin e r ilo r a fo st p usă la g rea în c e r ­ s n p ia lo n a j era o p rit a ici, m a i ales Pc
u tcm işti s-a ră sp în d it re p e d e in
în ­
E M Certej în zona filoanelor Lon- m in a t a v e rtiz a re a d c < ircu la tie fic n ­ care. C eru l a c o p e rit cu n o ri n e g ri \i uşa v rem e, d e m a r a ju l este fo a r .c treg c o m p le x u l. M ă ic s h ia lo r d e a
C în d tren u l c.u
g re i p rev e ste a p lo a ie
ghin şi Anlelonghin, orizontul -f50 tru p ru n a lo r cu rsă, tren u l a v e a 2/7 un s u p r a lo n a j d c 022 lo n e se a p r o ­ g rea . S ă d e z le g i su p r u lo n a ju l, în s e a m ­ c o n d u c e lo c o m o t iv a a stivu it a d m ir u -
nă că în cu rci circu la ţia . Iar d a c ă Iu
in., sectorul I şi zona Magdalena. Aici lo n e în plus. C r i d o i tin e ri s-a u p r i­
p ia d c staţia B îr cc a M ică , fu rtu n a s-:i
a fost pozitiv totuşi faptul că, din v it in tăcere. .Ştiau a i p u tea u d u ce d cs lă n lu it. F u lg e re le sp in teca u ceru'. d e m a ra re d in Cauza s m u c itu iii sc ru p e ţia şi în c r e d e r e a că p este p u ţin tim p
c ir lig u l d c lia c (iu n c este f i m a i rău.
c e i d o i tin eri se v o r n u m ă ra p rin tre
iniţiativa comitetului dc partid, s-\ fi m a i m u lt. D o a r lo c o m o t iv a era b i­ ce i m ai b u n i m e ca n ic i d c lo c o m o t iv ă
analizat eficienţa investiţiilor şi acti­ n e în tre ţin u tă f i in p ra ctic a fă c u ţ i, V in tu l p u te rn ic f i p lo a ia to re n ţia lă C u a cestea in g in d , fo c h is tu l sc a p u s )
v e n e a u îm p o triv a tren u lu i. V ite z a lor in ten s d c a lim en ta t ca z a n u l cu c ă r ­ şi fo c h iş ti d in d e p o u l S iin e n a .
vitatea s-a întrerupt. Dar cîte cazuri în v ă ţa s e ră d e tu m e ca n ic ii cn e x p e ­
a m icşora t v iteza lo c o m o t iv e i şi a f o r ­ b u n i C în d li s -a d a t „d r u m lib e r“ E M IL CRETU
dc lucrări care se execută fără a şti rie n ţă cu m să fo lo s e a s c ă fu r(a m a ­
dacă vor folosi sau nu. sînt pe raza ţei v ii a tren u lu i. D c f>c m a rch iz a l o ­ m e c a n ic u l, în cet, cu m u ltă a le n fic , în ­ impiegat de mişcare
şin ii. C în d sem n a lu l d e ieşire şi-a c o m o tiv e i. c e i d o i tin eri în g r ijo r a ţ i ce p u să p u n ă tren u l in m işca re. L o ­ (din colectivul subrcdacţîei
trustului şi nu sc cunosc pentru ca
sch im b a t lu m in ile fie ,.lib e r“ c e i d o i ce rceta u ceru l, d ep u i ţările. c o m o t iv a p u fă ia d in greu , a scu ltă toa re . voluntare Simcria) Două bune prietene. Adriana d in clasa a Il-a si Elisabeta din a
n-a existat o preocupare temeinică în
«ceasta direcţie. Iată cîtcva cazuri d*a IlI-a, au tăcut un scurt popas Intr-un ui din parcurile Hunedoarei. U q
rele care puteau fi evitate. La uzina bun prilej penlru o leclură din cartea de citire. Foto: V. ONOIU,