Page 62 - 1963-10

Fag. 2 Dramul socialismului Nr. 2739

P am în iu l; să fee folosit Prin munca patriotică

iofemslv şi r a ţio n a l! a tineretului

Tinerii de la E. M. amenajarea şi îngri­ In aceste acţiuni
Folosirea păm înlului in mod inten­ studiu amănunţit şi s-au întocmit Aninoasa, mobilizaţi jirea spaţiilor verzi; patriotice s-au evi­
siv şi raţional, constituie o sursă prin­ proiocte speciale şi pentru va lo ri­ de către comitetul căratul şi stivuitul denţiat tinerii Kurta
cipală de venituri întrucît 6olul ficarea terenurilor în pantă slab pro­ U.T.M. al minei, par­ cărămizii rezultate Aladar. Nagy Adal-
nu se epuizează ci poale li perma­
ductive şi erodate. Pină în prezent, ticipă cu entuziasm din demolarea unor bert, Caracioni Iosîf,
nent ameliorat. Acest lucru a deve­ din aceste terenuri, s-n identificat o la diferite munci pa- clădiri din curtea ex­ Papuc Nicolae, Bujor
nit pe deplin posibil Jn condiţiile a-
suprafaţă de 817 lia. din care la O- triotice şi îşi aduc ploatării, ş.a. De !a toan, Pagncjer Ioan,
gricu ltu rii socialiste, cînd ridicarea răştie 119 ha., la Beriu 115 ha., la astfel contribuţia la începutul anului şi Lazăr Dumitru, Ni­
fertilizării solului, creşterea gradu­
Blandiana 100 ha. ele. rezolvarea m u l t o r pînă la 1 octombrie, colae Ioan, Podani
lui de mecanizare, de chimizare şi
In urma unui studiu asupra con­ probleme de o r d i n prin acţiunile între­ Mihai, Inc Nicolae.
loiosirea raţională a pămînlului cons- d iţiilo r pedoclimatice a acestor su­ gospodăresc, la în­
t;tuie probleme la ordinea zilei, de prinse, tinerii de aici lordache Ghcorghe,
prafeţe s-a stabilit ca ele să iie o- frumuseţarea comu­
rezolvarea cărora depinde in cea mai cupale numai cu vie şi pomi. De nei. Ei dau o marc au colectat şi predat Breda Ana, Caracioni
mare măsură creşterea producţiei a-
menţionai că tn unele pârli s-a şi atentic colectării fie­ la I. C. M. cantitatea E 1 i s a b e t a. Morar
qricole şi — pe această cale — În­
trecut la punerea In valoare a aces­ rului vechi pe care îl de 272.537 kg. deşeuri Gcorge, Dragomiroiu
tărirea economîco-organizalorică a tor suprafeţe. Astfel, la Gcoagiu s-au
gospodăriilor colective. trimit siderurgiştilor metalice. Gheorghe, Drăguîes-
desţelenii 14 ha., care au fost ptan-
Timpul care 6-a scurs de ia dala lale cu vită de vie, iar ia Orăştie pe spre a-1 transforma Activitatea tinerilor cu Marcel, Suitariu
în oţel nou.
r.ind a avut loc Congresul al lll-lca o suprafaţă de 21 ha. desţelenite s-au din cadrul exploată­ Rodica, Besoiu Cor­
al partidului şi pină in prezent a plantat pomi fructiferi. In prezent Printre acţiunile în­ rii minere Aninoasa, nelia, Tat Ioan, Ho­
constituit pentru organele şi organi­ consiliul agricol raional dispune de treprinse de tinerii este pe zi ce trece tot ţea Gheorghe, Foga-
zaţiile de partid şi de stat din raio­ un trnolnr K iro v care este folosit prin de la E. M. Aninoasa mai rodnică, mai bo­
nul Orăslic, pentru toate cadrele de rotaţie, de către fiecare gospodărie raşi Ionel, Kakaşi
se numără : amena­ gată în realizări. Cei
specialitate şi pentru conducerile u- agricola colectivă la desfundare. Arpad, Mircescu Du­
nilătilor agricole o perioadă de cer­ Toi în vederea folosirii Intensive jarea a 1.700 m.l. de care, prin contribu­ mitru, Kurta Gavn-
cetări şi căutări pentru găsirea celor şi raţionale a terenului. în raionul drum ; plantarea * ţia personală, se evi­ lă şi Ciocoi Gheor­
mai bune solii Ui în vederea puiierw Orăslie s-au luat măsuri şi pentru 8.000 puieţi dc brad denţiază în acţiunile ghe.
In valoare a tuturor rezervelor de ameliorarea păşunilor degradate pe
La G.A.G Draşov, raionul Sebeş se acordă o atenţie deosebită c a lită lii lucrărilor efectuate. pc o suprafaţă de 3 patriotice sînt tot S1MO IOSIP
leren In accaslă direcţie s-a dcs- o suprafaţă de 592 ha., in special la
făşurrtl si continuă să se desfăşoare gospodăriile coleclive din Beriu, Geo- In fo to : ing. Munteanu Tiberi u împreună cu mecanizatorii verifică adlncimca arăturii. ha. la ocolul silvic; mai numeroşi. corespondent
o muncă susţinută. aqîu, Sibot şi Orăşlioara de Sus. In
A lenlia principală a fost şi este acest 6cop, aici s-au şi executat
lndreptală spre creşlerea suprafeţei pînă în prezent lucrări de curăţare,
arabile, întrucît de ea depinde tn s-au făcut suprainsămînţări cu ier­ Cresc rîn durile Aprovizionarea oamenilor muncii cu legume şi fructe-
primul rind sporirea producţiei agri­ buri valoroase şi s-au Instalat elen- organizaţiei U. T. M.
cole la nivelul sarcinilor stabilite nnje (gărdulele) pentru stăvilirea
de Congresul al Ml-lea al partidului. eroziunilor. Dc asemenea, ţinînrl cont Dc la începutul acestui an şi o sarcină de mare răspundere
Pentru realizarea acestui obiectiv de faptul că raionul dispune de o pînă în prezent, în organizaţiile
6-au formal comisii care in urma u- reţea bogată dc apă. în prezent se de bază U.T.M. din oraşul Haţeg
nui studiu amănunţii au întocmit, pen­ fac studii şi penlru identificarea su­ au fost primiţi 122 de membri. (Continuare din pacj. l-a) gestionarului 11 ie Obogcanu este cît abia apoi să se execute reparaţiile ne­ tone, cît trebuie însilozat, s-a realizat
tru fiecare gospodărie colectivă în prafeţelor ce pot fi Irigate. In rîndurile celor care au devenit &c poate dc condamnabil şi se cer a cesare şi dezinfectarea boxelor. De ce foarte puţin, deşi în stoc există peste
parte, schite de organizarea terito­ Tot cc s a făcut piuă acum în ra­ utemişti sînt şi tovarăşii Mărioa- in buuc eondiţiuni a produselor. Cu fi luate măsuri. sc procedează oare în acest fel ? 350 tone. Explicaţia constă în lipsa spa­
riu lui şi de folosire raţională a aces­ ionul Orăştic, in direcţia punerii in ra Fona, colectivistă, Gheorghe ţoale acestea, la raionul de fi'uc-c In ritm dc melc se desfăşoară lucră­ ţiului planificat. In afară de aceasta,
tuia. Cu acest prilej s*au iden­ valoare a tuturor supralclelor dc te­ (vînzalor Gheorghe Floroiu), merele C ÎN D SE V A TERMINA rile şi la pregătirea altor depozitz- conducerea O-LF. nu cunoaşte încă
tificat surse importante dc creştere ren neproductive, este un lucru bun. Rusu, inginer. Marja Fulea, munci­ fi perele sîut depreciate şi sc viml PREGĂTIREA sîloz. Dc exemplu, la depozitul situat piecis unde sc află aceste spatii, sta­
a suprafeţei arabile cu peste 200 dc Dar, trebuie spus că In raion se mal toare, Gheorghe Bîrlen, coopera­ nesortatc. Din unitate lipsesc strugur1., chiar lîngă birourile conducerii O.L.F , rea şi capacitatea lor. Sc vorbeşte
ha. pină la sfirşilul anului 1964. găsesc încă Importante 6Urse neiden- tor şi alţi tineri care sînt fruntaşi morcovi şi alte produse. DEPOZITELOR PENTRU doi muncitori sc plingeau că nu pot mult despre amenajarea cîtorva be­
Extinderea supralelei arabile se face lificale, iar altele identificate dar ne- Ia locul de muncă, constituind LA TREI KILOMETRI ÎNSILOZARE ? lucra pentru că le lipseşte un feres- ciuri la Ghelar în vederea asigurării
trau dc mina.
In special pc scama reducerii Due­ valorificolc. Spre exemplu, la gospo­ unui stoc tampon de legume şi fru c ­
te pe timp de iarnă. Dar pînă în pre­
dacă
Intr-o situaţie asemănătoare,
telor slab productive, siluate în te­ dăriile colective din Vinerea, Tărlă- exemplu pentru tovarăşii lor. Din­ DE DEPOZIT Dacă a existat o oarecare preocu­ nu mai slabă, se găsesc şi spaţiile pen­ zent s-a făcut prea puţin în aceasta
renuri de luncă şi a celor degradate, ria şl A'.rrel Vlaicu. există o supra­ tre organizaţiile de bază U.T.M. pare din partea conducerii O.L.F. in tru însilozat ceapă. Din planul de 2 '0 direcţie. »
Deşi sc afla Ia o distanţa de n j-
intercalate Î 11 terenuri masive de te­ faţă dc aproape 89 ha. care de ani din oraşul Haţeg, cele dc la fabri­ ipai trei kilometri dc depozitul cen­ direcţia contractării şi aprovizionării
ren arabil. O aîla sursă o constituie de zile nu produce nimic datorită ca de conserve şi şantierul dc tral, unitatea nr. 14 din Tcliuc (res­ cu un volum sporit dc legume şi fruc* C O N C IL IU II A
defrişarea livezilor bătrlne. reducerea faptului că ele conţin prea multă ponsabil Ilic Obogcanu), este cca mai (c faţă de anul trecut, nu acelaşi lu­
drum urilor de hotar care prin parce­ construcţii au primit ccl mai ma­ cru sc poate spune despre modul de
apă. Aceste terenuri pot fi uşor re­ slab aprovizionată. Din rafturile uni­
lare au rămas de prisos. re număr de membri. conservare şi însilozurc a acestor pra- Din cele constatate in raid se poate trage limpede concluzia că a p ro -î
date fn circuitul agricol prin execu­ tăţii lipsesc cu dcsăvîrşirc fructele, duse. Cu toate că ne aflam în luna
După identificarea suprafeţelor a- tarea unor lucrări de drenaj, Cc-i N ICU SBUCHEA ceapa, rădăcînoaseie, oţetul, tocana de ectomhric, lucrările dc reparare şi vizionarea cu legume şl fructe a populaţiei din oraşul regional H unedoara!
m inţile s-a şl trecut la transforma­ drept, in acest scop s-au întocmit corespondent legume şi alte produse solicitate ziln.c amenajarea dcpozitclor-siloz pentrj nu se îace peste lot în conditluni bune. Deşi în depozite există proriu- >
rea lor in terenuri arabile. Aslfel, la proiectele necesare, au fost începute de aproape lot* cumpărătorii. iarnă sînt mult rămase in urină. Din sole cerute de consumatori, conduce rea O.L.F. nu se îngrijeşte ca ele să i
gospodăria colectivă din Geoaqiu au şi unele lucrări, dar, in ultim ul timp, Întrucît la Tcliuc nu există dccit situaţia statistică dc la O.L.F. rcic>e fie găsite oriclnd In unităţile de desfacere. Nu putem fi de acord nici cu *
fost desţelenite pînă acum 30 de ha., ele au stagnat. Se cer a fi luate mă­ o singură unitate dc desfacere a le­ că s-a însilozat pînă în prezent o neglijenţa şi lipsa de răspundere a u nor gestionari de unltătl. Rău este că (
Iar in al le gospodării colective din suri urgente pentru reînceperea a- gumelor şi fructelor, de multe ori oa­ mare cantitate dc cartofi. Confrunta­ multe din deficientele semnalate sint cunoscute şl de conducerea O.L.F., \
menii sint nevoiţi să le aducă dc )a
raion 6-au pus In valoare peste 90 cestor lucrări. De asemenea va tre­ Hunedoara. Produsele cerule sc găsesc tă la faţa locului, situaţia este în>i dar nu se iau măsuri pentru înlăturarea lor. ţ
de ha. Această acţiune va continua bui intensificata şi acţiunea de re­ In curînd apare revista cin abundenţă în depozitul central. alta. E adevărat că în boxele depozi­ Lipsa contactului cu terenul, necunoaşterea situaţiei existente în u n e le '
cu toate forţele după încheierea ac­ ducere. pe cit posibil, a drum urilor LUMEA Tone întregi dc struguri sc dcprccia- tului central, unde sc face şi însîlo- unităţi de către conducerea O.L.F., îace ca o bună parte din p o p u la ţie !
tualei campanii agricole. Procedin- de prisos, trebuie intensificata de fri­ ză în depozit şi sînt folosiţi la vini- zarca, există peste 100 tone dc car­ să nu-şi poată procura produsele ne cesare din timp, iar în depozit să se »
du-se aslfel, pămînlul desţelenii va şarea unor terenuri situate pe malu­ săptămînal de politică licăre. tofi. Din păcate însă, ci nu sînt sor­ deprecieze mari canl!lă|i de produse. Rezolvarea acestor probleme nu su-{
fi prins de îngheţ apoi de dezgheţ rile Mureşului si Grădiştei. externă editat de Uniunea Un asemenea dezinteres din partea taţi. Urinează deci, ţricrca lor şi de fere nici o aminare. Sfatul popular al oraşului Hunedoara trebuie sâ dc- {
ceea ce va duce la fărîmilarca gliilor Ţinind cont de posibilităţile exis­ Ziariştilor din R. P. Romînă termine secţia comercială ca. îm preună cu conducerea O.L.F., să treacă!
şi la acumularea unor canlilăli tot tente în raion, de experienţa acumu­ Revista va publica articole, imediat la luarea unor măsuri cores punzăloarc. ţ
mai mari de apă. De menţionai că în lată pînă acum In ridicarea capaci­ comentarii, nole, in te rviu ri a i Satul P , to t m ai fru m os Este necesar de asemenea, să fie accelerat ritm ul de pregătire a s p a tii-'
primăvară, aceste suprafeţe vor fi tăţi! productive a pămînlului, aici personalităţi ale vieţii publice lor penlru fnsllozarca cepei, c a rto filo r şl celorlalte produse. Amfnarea \
Insămintate numai cu porumb fura­ se mai pot face încă multe lucruri mondiale, corespondenţe de Satul Poiana din raionul Orăş­ tate minunate condiţii de hrană, lor înseamnă creşterea stocurilor dc m ărfuri şl odată cu aceasta pierderea. \
jer, Iar avantajele punerii lor în va­ bune in scopul transformării fiecă­ peste hotare, pagini din istoria tie. cunoaşte în pr.ezent o înflo­ cazare şi învăţătură. prin depreciere, a unor mari can tilă li dc produse. Pînă la începutul lu n ii*
loare vor fi evidente. Să luăm de rui petec de pămint într-un mijloc* diplomaţiei, puncte de vedere rire fără precedent. Sc constru­ Cetăţenii poienari au rezolvat noiembrie, cînd v k trebui term*ualâ. „acţiunea insilozărilor p e n tru a n o -!
pildă cazul păşunilor slab producti­ Important de sporire continuă a din presa străină, prezentări iesc casc noi. se repară drumuri, cu bine şi o altă problemă. Multă timpul rece, a mai rămas puţin timp. De aceea sc impune a so lua to a te !
ve. In condiţii normale de climă, producţiei la hectar. de cărţi şl publicaţii de poli­ totul sc înfrumuseţează. Iată sint vreme peste 100 de mineri cu do­ măsurile pentru urgentarea acestor lucrări. In timpul iernii cumpără- *
de fiecare hectar de astfel de păşuni Tng ION POP tică externă din ţară şi străină- numai patru ani dc cînd adunaţi miciliul în Poiana erau nevoiţi să I lo rii trebuie să găsească in unităţile dc desfacere a legumelor şi fru c te lo r,'
6e obţine în medie cile 4.000-5.000 şef secţie O-T.A. din J sortimente variate şi dc calitate.
talc. la sfat cetăţenii din Poiana au ho- străbată zilnic 5 km. pînă la mi­
kq. masă verde. Or. desţelenirea şi cadrul Consiliului agricol tărît construcţia unei şcoli de 8 na Almaş-Stănija. La iniţiativa de­
fnsămînlarea lor cu porumb lurajer raional Orăştie ani. Astăzi, datorită pai ticipării putatului Robolin Simion, cetă­
va duce la obţinerea unor producţii active a cetăţenilor, folosirii cu ţenii au reparat prin muncă pa­
de circa HO 000 kq. masă verde Ia ha. pricepere a resur;^lor locale, triotică drumul în porţiunea Po- — /% ft E
Un alt calcul 11c arată că dacă aceste C u v f n t d e m u l ţ u m i r e noua şcoală este gata şi îşi des­ iana-Almaşul Mic. Astfel că în pre­ —
suprafeţe vor li insămîutale cu po­ chide larg porţile în fiecare zi nu zent. minerii nu mai străbat a- săturat, d e c ă s n ic ie — c in e m a t o g r a fu l
rumb pentru boabe, de pe fiecare ha. Din teancul de scrisori sosite de bord cele întîmplate. Cînd s-au numai pentru copiii poienarilor ccst drum pe jos ci cu maşina. <Vadio , A r t a * ; S I M E R I A : C e r u l n - o r e g r a ­
se poale obţine, în condiţii normale zilele acestea la redacţie, una convins de indentitatea mea, con­ ci şi pentru cei din satele din îm­ Terminarea în toamna aceasta tii — c in e m a t o g r a fu l „ M u n c it o r u l" :
de climă, peste 2000 kq. porumb din ele ne-a reţinut în mod deo­ ducătorul auto Ioan Beşchiu şi a noului magazin universal, ce se 19 OCTOM BR IE 1953 P E T R O Ş A N I : L u n a 'de m ie re fă r ă
boabe, plus cocenii care not fi loîo- sebit atenţia. Este vorba despic taxatorul Gavrilă Simion miau prejurimi. află în construcţie, va înfrumu­ P R O G R A M U L I : 5,05 Cîntece • b ă rb a t — c in e m a t o g r a fu l „ R e p u b li­
siti ca nulrel pentru animale. Dacă corespondenţa tovarăşului Sa- restituit portmoneul pe care-1 gă­ Alături de şcoală funcţionează seţa şi mai mult noua faţă a sa­ 5,25 Melodii populare; 6,05 Muzica c a n : C o d in — c in e m a t o g r a fu l „ 7
se mal are tn vedere şl faptul că se mucl Guss, muncitor la fabrica siseră în autobuz. şi un internat-cantină care asigură tului Poiana. j u d e p . IO A N dc estradă; 6,30 Emisiunea pentru N o ie m b r ie “ ,* rA L B A I U L I A : T n e şti
V ic t o -
pol organiza şi culturi Intercalate, „Sebeşul" din Sebeş. Pentru această faptă, plină de copiilor din satele mai îndepăr- corespondent sate; 6,40 Jocuri populare ; 7,10 m in u n a tă — c in e m a t o g r a fu l
r ia “ ; C e r u l B a lt ic ii s c r ia I şi / / —
Piese interpretate dc fanfară; 7,30
vom vedea cit dc folositoare este Călătorind cu autobuzul I R.T.A. cinste şi demnitate, îşi încheie Sfatul medicului; 7,45 Cîntâ or­ c in e m a t o g r a fu l „ 2 3 A u g u s t*; S E B E Ş :
acţiunea de valorificare a fiecărui pe ruta Scbcş-Şugag — îşi începe scrisoarea corespondentul nos­ chestra de muzică populară a U zi­ V ia tă fu r ă c h ita r ă — c in e m a t o g r a ­
petec de pămînt. Cele mai mari su­ scrisoarea tov. Samuel Guss — tru, mulţumesc tovarăşilor Ioan Pentru minerii Văii Jiului nelor ,,1 M a i“ din Ploieşti ; 8,06 fu l P r o g r e s u l“ ; V in tn l s -a o p rit în
prafeţe dc terenuri 6lab productive, la coborîrc în comuna Laz, am Bcşchiu şi Gavrilă Simion. Cu­ Dansuri de estradă; 9,00 Roza vui­ z o ii — c in e m a t o g r a fu l „ S e b e ş u l“ ;
care urmează a fi transformate în a- constatat că pierdusem portmo- vinte pline de laudă merită şi co­ Şi în această lună colectivul dc mun­ armături. Minerilor <lc Ia E. M. U ri- turilor ; 9,40 Jocuri populare din O R Â Ş T I E : O c ă lă t o r ie s p r e c e n ­
rabil, au fost identificate la gospo­ neul cu acte şi 485 lei. Intre timp lectivul autobazei I.R. T. A. din citori dc la U R .UM . Petroşani a ex­ câni dc pildă, li s-au trimis două ven­ Argeş, 10,00 Muzică uşoară roinî- tru l b u m în U tlu i s c r ia / şi f f — c i ­
dăriile agricole colective din Vaidei, autobuzul, se îndepărtase aşa că Sebeş, care a crescut şi educat pediat exploatărilor miniere din Valea tilatoare de 250 in c. şi 6 tnnc dc tron­ ncască; 11,05 Solişti roinlni caic au n e m a t o g r a fu l „ P a tr ia * ; în v ie r e a s c ­
miniere
exploatări
soane. Celorlalte
Romos, Căslău, Orăştioara de Jos etc. numai Ia întoarcere am putut asemenea oameni cc fac cinste Jiului însemnate cantităţi dc piese dc din bazinul carbonifer al Văii Jiului concertat în Uniunea Sovietică; 12,00 r ia / şi l l — c in e m a t o g r a fu l „ F l a ­
c ă r a " ; H A Ţ E G : C u m p ă r a -t i un b a ­
Muzică populară, 12,20 In săli şt
Paralel cu aceasta, 6-a lacul un aduce la cunoştinţă personalului întregului colectiv. schimb, utilaje, construcţii metalice îi le-au fost livrate în această perioadă pc stadioane; 14,00 Muzică popu­ lo n — c in e m a t o g r a fu l „ P o p u la r " *
400 bucăţi stîlpi G.H H-, 350 stîlpi lară; 14,30 Melodii, interpreţi şi B R A D : C o le g ii — c in e m a t o g r a fu l
tubulari. 7 vagoane cu armături T. H , orchestre dc muzică uşoară; 15,45 ,S t . r o ş i e " : L O N E A : O a m e n i d e
340 bucăţi tuburi dc aer comprimat etc. La hanul Ancuţei — Pagini din
a fa c e r i — c in e m a t o g r a fu l „ M i n e r u l " ;
Printre muncitorii secţiei expediţie creaţia sadoveniană; 16,00 Recital
care au muncit cu multă pasiune pen­ Nicolae Sccărcanu; 16.15 Vorbeşte T E / U S : S a lu l v ia tă — c in e m a t o g r a ­
tru livrarea la timp a pieselor sc nu­ Moscova; 16.45 Melodii populare fu l „ V ic t o r ia " ; Z L A T N A : P atru
măra Alexandru Pană, Ioan T aig j, interpretate la vioară dc Aurică Pi- in im i — c in e m a t o g r a fu l „ M u n c it o ­
Ioan Danciu, Petru Popcscu, Romulu? culcnţă; 18,00 Muzică uşoară; 19,25 r u l " ; I L I A : L u p c n i 2 9— c in e m a t o g r a ­
Crîşmaru, Gheorghe Cristache şi alţii. Muzică dc dans; 20,30 Pc teme in­
scrie. A n u l 1948 il g ă seşte in tr -o fa atît de frumos şi cu atîta dra­ în perioada cuprinsă de roman ci, ternaţionale; 20,45 Din melodiile fu l „ L u m in a " : ’A P O L D V L D E S U S :
b iic ă d in C h n p in a , m u n cito r. P este goste despre locurile deaici şi prin intermediul acestor fapte, 1. CHIRAS populare cerute dc ascultători; 22,20 F e s tiv a l C h a p lin — c in e m a t o g r a ­
r itiv a a n i se în scrie la şc o a la d e l i l ! - oamenii printre care am copilă ceea ce a fost tipic satului arde­ corespondent Muzică dc dans. fu l „ 2 3 A u g u s t" ; C A L A N : G a n g ­
rut a ra „ M ih a il E m in c s cu " d in B u cu ­ rit şi-am crescut. „Cordovanii" c lean, frămîntărilor şi evoluţiei lui. P R O G R A M U L II t 10,10 Chilă ste ri şi fila n tr o p i — c in e m a t o g r a fu l
reşti. D u p ă a b s o lv ir e , lu cre a z ă c a r e ­ Garbis Zobian; 11,00 Cîntccc; 12,U5
un roman despre fapte adevărate IOACHIM SUCIU — directorul J . C . S . I I " .
d a c to r la r e v is te le „ 7 in u n d s e r iilo r ’*, Muzică din operete; 12,30 Muzică
care se citeşte cu viu interes dc Şcolii de 8 ani: Mă alătur părerii
„ L u c e a fă r u l" şi „ V ia ţ a R o m în e a s c u ". uşoară interpretată de orchestra de
la prima pînă la ultima pagină. că marele merit ai autorului cons­
In 1954 d e b u te a z ă in lite ra tu ră cu Bine ar fi dacă... estradă a Radiotcleviziunii ; 13,25 ^Buletin
GHEORGHE MUNTEAN — co tă în puterea de generalizare. Ac­
n u v e la „ C o r d o v a n ii" , p rim ită insa cu Cîntccc din folclorul nou şi jocuri
r e z e rv e d e c r it ic a lite ra ră . D u p ă şa p te lectivist : Era firesc ca, fiind con­ ţiunea cărţii care are în centrul ...Gestionarul Secăreanu dc Ia populare; 14,05 Cvartete celebre din
a n i d e m u n că a sid u ă , m ie zu l n u v e le i sătean cu scriitorul, să-i citesc ei familia Cordovanilor nu se re­ opere ; 15.00 Muzică populară; 16,12 meteorologie
este a m p lifica t p c d im e n siu n i d e f r e a ­ cît mai în grabă opera. Şi cu alît zumă la evoluţia acesteia ci, ca unitatea de desfacere a legumelor Valsuri interpretate la acordeon ;
că in r o m a n u l cu a c e la ş i titlu , a p ă ­ mai mult cu cît era vorba, după un fluviu uriaş, adună destine ale şi fructelor din Cugir ar servi 17,00 Din cîntccclc şi dansurile po­ PENTRU 24 DE ORE
ru i d c c u r în d . M o n o g r a fie a sa lu lu i cîte auzisem dc la cei ce au citit vieţii ţărăneşti caracteristice ani­ 2şa cum se cuvine cumpărătorii. poarelor; 18.30 Melodii populare ce­ Vreme relativ frumoasă cu cerul
a rd e le n e sc, p a r c u r g în d a p r o a p e d o u ă Pe lîngă faptul că vorbeşte ne­ rute dc ascultători ; 19,00 Valsuri
romanul înaintea mea, despre lor noştri de mari transformări variabil mai noros în cursul zilei.
d e c e n ii d c p r o fu n d e tra n s fo r m ă r i s o - cuviincios cu cumpărătorii, ges­ din operetă ; 19,40 Romanţe inter­
Oarda de Sus, satul nostru, si revoluţionare. Romanul arată cu Vîntul va sufla potrivit cu intensi­
d a l e , ro m a n u l e v o c ă cu p ro s p c (h n o tionarul amintit dă şi lipsă la pretate dc Ioana Radu; 20,00 M u ­
oamenii lui. După ce am citit pregnanţă un drum, de la viaţa ficări din sud. Temperatura în
to c u r ile n a ta le iu b ite şi d ru m u l p a r ­ cîntar (Dumitru Pelan, cores­ zică dc dans ; 20,30 Noapte bună.
cartea, mi-am dat seama că de închistată a individualului, la ori­
cu rs d c o a m e n ii lo r p in ă a stă zi, l a ­ pondent). copii : „Taina pescarului- ; 20,40 uşoară creştere, ziua fiind cuprin­
fapt familia Cordovanilor repre­ zontul larg de înţelegere că viaţa
tă d e c c n e -a m s im ţii în d e m n a ţi ca, Muzică uşoară interpretată dc Cons­ să între 18 şi 22 grade şi noaptea
in p rim u l rin d , to cm a i a ce sto r o a m e n i zintă marea familie a locuitorilor trebuie trăită altfel, nu în izolare ...Conducerea cooperativei „Se- tanţa Cîmpcanu şi Ioan Dacian ; între 2 şi 8 grade; local mai co-
d e s p re c a r e a scris I o n L ă n c r ă n ja n ui din Oarda, a ordenilor, şi nu nu­ ci alături de ceilalţi oameni şi pe beşana" din oraşul Sebeş ar lua 21,20 Cîntă Maria Callas; 21,45
te ce re m p ă re re a a su p ra ro m a n u lu i mai a lor ci a întregii ţărănimi, a aceeaşi cale cu ei — spre belşugul măsuri ca una din cele 4 tutunge­ Agendă teatrală; 23,05 Muzică dc borîtă. Dimineaţa şi scara piclă
..C o r d o v a n ii" . C îtc v a d in tre p ă r e rile dans. şi ceaţa.
drumului parcurs de ea spre o şi lumina gospodăriei colective. rii să fie deschisă toată ziua. Une­
a m in tite , le red ă m m a i jo s .
viaţă mai frumoasă. Noi, cititorii Mă bucur că Ion Lăncrănjan :i ori se întîmplă ca aceste tutun­ PEN IR U URMĂTOARELE
PARASCHIVA MOŞNEAG — din Oarda, ne recunoaştem bine scris cu fidelitate despre locurile gerii să fie închise chiar şi în @inema 3 ZILE
colectivistă : Cu Ion Lăncrănjan în romanul lui Lăncrănjan, scrii­ de unde a plecat şi oamenii de
R o m a n u l „ C o r d o v a n ii" , orele de program, fapt ce creează
am fost colegă de şcoală pînă torul ridicat din satul nostru. aici un roman atît de bun, cu o 19 O C T O M B R I E 1963 Vremea devine schimbătoare, fa­
a p ă ru t rut d e m u ltă v r$ • nemulţumiri (Gheorghe Iviniş, vorabilă precipitaţiilor. Temperatu­
în clasa a VH-a. De aceea, cînd atît de profundă semnificaţie. D E V A : U ltim u l tren d in C u n I l i l l
in e iu lib r ă r ii, este p rim a MARIA BARBU — bibliotecară. corespondent). — c in e m a to g r a fu l „ P a t r i a * ; M -a m ra staţionară.
cu rte d c a m p lo a re în c a t e mi-a adus bărbatul acasă „Cor- Am copilărit împreună cu scriito­ <*
este în fă ţiş a tă v e r id ic c v j - dovanii" m-am bucurat. Eram cu­ rul, pe aceeaşi uliţă, „Uliţa ai Romanul „C ordovanii", după cîtc sc ...Vînzătorul de la unitatea
p lut ia sa tu lu i n ostru c o n ­ rioasă să văd ce şi cum scrie Ion lungă" — cum e denumită de lo­ poate vedea, a (ost prim it cu deose­ O.L.F. din Iscroni n-ar mai vin­
te m p o ra n , a c o n ş tiin ţe i ţ ă ­ despre noi şi locurile unde ne-am de unele mărfuri „pe sprinceană".
ră n im ii, p ro c e s u l tre ce rii calnici. Locurile din sat — „Obrc- bit interes de locuitorii din Oarda. El obişnuieşte ca unele produse întreprinderea de transporturi auto
născut. Şi am rămas tare mulţu­ ja", „Şvaghi", „Şesuri", „Laburi", Cei ce au cillt romanul sînt nume­ ♦
4 a c e s te ia în m a să sp re g o s ­ mită. In primul rind fiindcă a să Ie păstreze pentru prieteni aşa
p o d ă r ia a g r ic o lă c o le c t i­ „Piştevale" şi 2ltele — ca şi fapte­ roşi şl Ii se adaugă mereu alţii şi
arătat lucrurile chiar aşa cum cum a procedat şi în ziua de 29 Hunerfoara-Deva
v ă . A u to r u l ro m a n u lu i. le, prezentate cu destulă fidelita­ alţii, curioşi să vadă cum a scris des­
R Io n L u n cr ă n ja n , s -a n ă s­ s-au petrecut, cu şovăielile şi ră­ te în roman, îmi sînt în bună mă­ pre ci, despre ordenl Ion Lănciănjan. septembrie a.c. (Nicolae Silves­ 1
cu t in r e g iu n e a n oa stră , sucelile noastre, ale celor din sură familiare, am fost martora Din păcate romanul nu se găseşte tru, corespondent). cu sediul în strada Cuza Vodă nr. 15*17
tn O a r d a d c S a s, r a io n u l
E A lb a , in a n u l 192S. A im Oarda, pe care lc-am avui pînă multor întîmplări dintre cele pe­ incă în railurile bibliotecii comunale ...Medicul Mircca Teodorescu ♦ a n g a j e a z ! S
trecute aici. Cadrul acţiunii roma­
deşi bibliotecara a solicitat în repe­
îşi p e tre ce c o p ilă r ia p în ă ne-am convins pe deplin dc viaţa nului, personajele, limbajul aces­ tate rîndurl acest lucru. Biblioteca re ­ dc la dispensarul din Criscior i i
nouă din gospodăria colectivă. şi-ar face tn mod conştiincios da­ t
la 14 a n i c in d p lc u c ă la tora, totul îţi aduce în faţa ochi­ gională prin delegatul ci Ia coleclurâ. I pentru autobaza Hunedoara y
R B ra şo v , să in v c {c m c - Apoi, pentru că a ştiut să scrie lor locurile natale. Dar meritul va trebui ca în cel mai scurt ttmp să toria. In ziua de 1 octombrie deşi — doi tehnicieni I şi un teh n ician il : I
scriitorului Lăncrănjan, după pă­ facă să ajungă romanul la îndcmhid era de serviciu a refuzat să dea J
I rerea mea, constă tocmai în fap­ consătenilor autorului care manifesta îngrijirile necesare fetiţei mineru­ în c a d ra re a se fa c e cu re s p e c ta re a i
D E S P R E R O M A N tul că a arătat nu numai ceea ce acest legitim Interes de le< turare a lui Ivan Arjoca (A. Bianca, co­ p revederilor H.C.M . 1053,
a fost propriu, caracteristic sa­
„C ordovanilor".
tului nostru şi oamenilor de aici V. CHIŞ respondent). - ---------------------------