Page 64 - 1963-10
P. 64
Pag. 4 Drumul socialismului Nr. 2739
IN F O R M A Ţ II ULTIMELE ŞTlPt » ULTIMEI! ŞT1P1 * ULTIMUL ŞTIBI » OlTlHEK STIttl » ULTIMUL ŞTII» Vizita în Argentina a delegaţiei
guvernamentale a R.P. Romîne
Ieri a părăsit Capitala, înapo-
indu-se în patrie, delegaţia Aso BUENOS AIRES 17 — De la tri Iu aceeaşi zi. Nicolae Anghel şi
ciaţiei dc prietenie sovieto-romî- misul 6pecial Agerpres. C. Alexan- Dumitru Fara, împreună cu membrii
ne condusă de V. N. Stoletov, mi droaie: M is iu n ii comerciale a RP.R. din
nistrul învăţămîntului superior In 6eare zilei de 16 octombrie, de Bucnos Aires, au participat la un de
şi mediu dc specialitate al legaţia guvernamentală a RP. Ro- jun oferit in cinstea lor de industri
R.S.F.S R.( deputat al Sovietului minc, condusă de Cornelia Măne.scu, aşi şi oameni de afaceri din capitala
Suprem al R.S.F.S.R., care, la in °-N- Hi Adunarea Generată a adoptat Vizita delegaţiei grupului ministrul afacerilor externe, care a Argentinei.
vitaţia C o n s i l i u l u i General luat parte la festivităţile prilejuite ele Cu prilejul toasturilor rostite, par
prin aclamaţii rezoluţia referitoare parlamentar român în Belgia
A R.L.U S., ne-a vizitat ţara. instalarea noului preşedinte al Re ticipanţii şi-au exprimat părerea că
• La 17 octombrie s-a înapoiat publicii Argentina, s-a în tiln it în sa schimburile economice şi comerciale
dintre R.P, Romină şi Argentina pot
din Bucnos
loanele Legaţiei RP.R
în Capitală delegaţia Consiliului la denuclearizarea spaţiului cosmic la BRU XELLES 17 (Agerpres). — De j.arlamentar de prietenie Belgia—Ro Aires cu generalul Juan Carlos Cor- si trebuie să /ic lărgite în interesul
trimisul special Agerpres, Mircea
Central al Sindicatelor, condusă mînia, conducerea CE.R.I A., persona
loncscu : lităţi oficiale din provincia Brabant, dini. ministrul transporturilor A rg e n ambelor părţi, prin contracte reciproc
dc Vasilc Muşat, vicepreşedinte Miercuri scara, conducerea grupu avantajoase.
tinei, Alejandro Gomcz, fost vicepre
al C C S., care la invitaţia Consi N E W YORK 17 (Agerpres). — Co direcţia dezarmării generale şi to lui parlamentar pentru relaţii dc prie precum şi membri ai Legaţiei R P. şedinte al republicii, senatori şi de Inlîînirile s-au desfăşurat înlr-o
Romîne în Blcgîa. J. de Neef a ros
liului Central al Sindicatelor din respondenţă specială : tale- . tenie Belgia— Romînia a oferit un d i tit un toast in care, rcfcrindu-se pe putaţi din partea partidului guver atmosferă cordială.
R. P. Bulgaria a făcut o vizită in In şedinţa plenară de joi diminea Adlai Stcvenson a reliefat la rîn- neu în cinstea delegaţiei parlamentare larg la posibilităţile de dezvoltare a namental Uniunea civică radicală a ik
ţara vecină. ţa a Adunării Generale a O N.U. a dul sau marca semnificaţie a acordu de prietenie Romînia— Bc!gia( în frun relaţiilor economice şi culturale d in
fost adoptat prin aclamaţii unani lui privind denuclearizarea spaţiului te cu acad. Ştefan Milcu tre Belgia şi Romînia, a subliniat d o poporului, partidului Uniunea civică In dimineaţa zilei de 17 octom
• Joi dimineaţa a părăsit Ca me. fără a se proceda la vot, proiec extraatmosferic pentru reducerea în La dineu au luat parte senatorul rinţa de a sc realiza o colaborare mai radicală intransigentă şl altor pa rti brie, Cornelia Mânescu si Nicolac A n
pitala misiunea guvernamentală tul dc rezoluţie prezentat în numele cordării internaţionale şi a adăugat Edmond Machtcns, preşedintele g r j strînsă in acest domeniu. de, şefi ai misiunilor diplomatice din gliei au plecat pc calea aerului spre
economică japoneză, care ne-a a 17 ţări membre ale Comitetului pen-f că prin aceasta a fost făcut un nou pului parlamentar belgiano-romîri, Argentina, oameni de cultură, artă New York.
tru dezarmare dc la Geneva, printre pas înainte pc calea dezarmării. In răspunsul său, acad. Ştefan Milcu
vizitat ţara în vederea examină Charles de Bacck, preşedintele g ru a arătat c ă , R P. Romînă arc astăzi $i ştiinţă, oameni de afaceri, ziarişti. La aeroport, ei au fost conduşi de
rii împreună cu organele de spe care şi R- 1*. Romînă, şi a adoptat Padilla Nervo a subliniat importan pului belgian al Uniunii interparla .posibilităţi sporite dc a contribui ta A u luat parte, de asemenea, N i- ministrul de externe al Argentinei,
miercuri de Comitetul Politic al O N.U., ţa acestui acord care survine după mentare. senatorii Charles van Hemcl-
cialitate romîncşti a unor noi rare cheamă toate statele lumii să se rijk. Franx Block, Kjcan Dcbucanoy. extinderea multilaterală a schimbu colae Angliei, adjunct al ministrului M ig ucl Zavaia Ortiz, do ministrul
posibilităţi dc lărgire a schimbu abţină dc a plaja pe orbită obiecte Tratatul de la Moscova, arătînd că cele Paul Destchxhc, deputaţii Hcrve Brou- rilor economice şi culturale cu toat: comerţului exterior, Dumitru Fara, plenipotenţiar Ruben A ntonio Vela
două acurduri se completează reciproc
rilor comerciale dintre Romînia avînd la bord arma atomică. fi deschid calea spre înţelegere care, hon. Fcrnand Pairon, Gaston Mouli.i ţările, inclusiv cu Belgia, şi şi-a e x trimis extraordinar şl ministru pleni si de alţi reprezentanţi ai guvernu
şi Japonia. Rezoluţia salută cu satisfacţie in în cele din urma, va duce la dezar şi alţi parlamentari belgieni. primat convingerea că relaţiile romîno- potenţiar al R P. Romine în A rge n lui argentinian, precum şi de
tenţia exprimată de Uniunea Sovie mare. A luat parte, dc asemenea, Pavcl belgiene vor lua în viitor o mai m ar: Dumitru Fara şl de membrii Legaţiei
• Joi dimineaţa a părăsit Ca tică şi Statele Unite ale Amcricii de dezvoltare. tina, membri al legaţiei. R P. Romloe la Bucnos Aires.
pitala plccînd în Italia, delegaţia a nu amplasa in spaţiul cosmic nici A luat apoi cuvîntul U Thant, se Babuci, ministrul R.P. Romîne în Bcl-
cretarul general al O N.U. care a sa
dc cineaşti romîni care va parti un fel de obiecte cu arme nucleare lutat adoptarea rezoluţiei privind de- Dineul s-a desfăşurat într-o atmos
cipa la Zilele filmului romînesc, sau alte arme de distrugere în masa. Miclearizarca spaţiului cosmic ca pe <* fera cordiala. S B B p u
organizate între 19 şi 23 octom înainte de adoptarea dc către Aduna- dovada ca eforturile comune depuse, *
brie la Milano şi Roma. în ca ica Generală a proiectului de rezolu de Uniunea Sovietică şi Statele U n i Delegaţia grupului parlamentar ru-
drul programului de schimburi ţie au rostit cuvîntări Nikolai Fedo- te ale Amcricii în vederea unei des mîn a depus joi dimineaţa o coroana S S m m
cultural-ştiinţifice şi tehnice în irnko, reprezentantul U.R.S.S., AdU i cinderi, sînt conforme cu interesele dc flori la Monumentul Soldatului
tre R. P. Romină si Italia, Stevcnson, reprezentantul Statelor U n i omenirii şi principiile O N.U. şi ca p: Necunoscut du» Bruxelles. f - M . R e c e n t, te n oru l
o contribuţie la eforturile pentru a Delegaţia a fost primita apoi de
Delegaţia este condusă dc Mih- te ale Americii, şi Padilla Nervo, re Io n L isa a in te r
tmpicdica raspîndirea armelor nudea- jul Piron, prim-adjunct al primaru p reta t la 7 m ir a i
nea Gheorghiu, preşedintele Con prezentantul Mexicului. In cuvîntar:i je, pentru dezarmare şi pace In condi lui capitalei Belgiei şi a vizitat loca N a t io n a l S lo v a c
siliului Cinematografiei din Co ia, Nikolai Fedorcnko, reprezentantul ţiile în care se face simţită destinde Iul Primăriei şi Muzeul oraşului. d in B ra tisla v a , r o
mitetul dc Stat pentru Cultură U R.SS , a făcut apel la Adunarea rea încordării internaţionale, este ne Guvernatorul provinciei Brabant, lu l lu i C a v a r a d o is i
şi Artă. J Dc Nccff a oferit în saloanele Ccn- d in o p e ra „ T o s c o "
Generala să aprobe rezoluţia pe care cesar să se continue cu consecvenţă în irului de studii şi Cercetări pentru
Cu acest prilej vor fi prezen Comitetul Politic al O N U . o adop cercările de a realiza un progres io Industria Alimentară şi Chimici d c P u cein i. R o lu l
tate filmele : „Codin", „Tudor", tase deja miercuri şi a subliniat ca rezolvarea principalei probleme a zi .C-ERI-A.). un dejun în cinstea dele I-'Ioriei ’f o s c a a fost
,,Valurile Dunării", ,,S-a furat o in te rp reta t d e s o -
acordul intervenit intre S U A. şi lelor noastre — dezarmarea generali gaţiei romîne. bran a S lc fa n ia I I n i
bombă", precum şi o scrie de Au participat conducerea grupului
scurt metraje. V R S S. constituie „un nou progres în şi totală a spus et. m a n a v a , iar r o lu l
lut Scut pin — d e
In seara zilei dc 17 octombrie CONGRESUL ALIANŢEI b a rito n u l B oh u s
s-a înapoiat la Bucureşti, după COOPERATISTE ll/tn u k .
IN FOTO; S cen ă
un turneu de două săptămîni în R.P. Chineze trebuie să i se acorde INTERNAŢIONALE d in s p e cta co l. ca
Anglia şi Belgia, orchestra sim te n o ru l Ion Visa ia
BOURNEMOUTH 17 (Agerpres). —
fonică a Filarmonicii de Stat locul legitim la O.N.U. ro lu l lu i C a v u l a-
..George Enescu", colectiv artis La şedinţa din după-amiaza zilei de d ossi.
tic emerit al R. P. Romîne, îm Cuvînful prof. Traian lonaşcu în Adunarea Generală 16 octombrie a celui dc-al X X ll-lca
preună cu dirijorul Mircea Basa- Congres al Alianţei Cooperatiste In
rab, violonistul Ion Voicu şi pia N EW YORK 17 (Agerpres). — c.uvîntul pi of. Traian lonaşcu, care a ternationale a fost adoptală rezolu 4 -
nistul Valentin Gheorghiu, ar In şedinţa dc miercuri după-amia- arătat, printre altele, că delegaţia R P ţia „Cu privire la dezvoltarea coope
tişti emeriţi. ză. Adunarea Generala a Organiza Romîne se pronunţă ca şi în trecut, raţiei in ţările aliate în curs de dez
în mod botărît pentru recunoaşterea voltare".
★ ţiei Naţiunilor Unite a continuat dis dreptului inalienabil al R.P. Chineze
Artistul poporului George cutarea punctului in titu la t; „Restabi de a-şi ocupa locul legitim în O N.U
Gcorgcscu va dirija în ziua de 18 lirea drepturilor legitime ale R. P. prin înlăturarea reprezentanţilor cian Comunicat comun iugoslavo-mexican
kaişişti din toate organele Naţiunile»
octombrie un concert al orches Chineze în Organizaţia Naţiunilor Unite Actuala sesiune a Adunării G e
trei Suisse Romande, la Berna. Unite *. C1UDAD DE MEX1CO 17 (Ager- nou progres pc calea caic duce la de
nerale a O N U. poale şi trebuie să re zarmarea generală şi totală.
(Agerpres). Din partea delegaţiei romîne, a luat zolve această importantă problemă, pics). — In prezent, se spune în declaraţie,
udueîndu-şi astfel aportul la efortul După cum transmite agenţia Ta- există condiţii favorabile pentru în lâ.
general de întărire a rolului N a ţiu niug, a fost dală publicităţii declara (urarea multor cauze ale încordării in
nilor Unite pe arena internaţionala. ţia comună a preşedintelui RS F Iu ternaţionale, pentru a găsi prin m ij
Semnarea unui protocol de colaborare Fără rezolvarea pozitivă a acestei pro goslavia, I. B. 'filo, caic a făcut o loace paşnice şi constructive, soluţii
bleme O .N U . mi-şi poate realiza pe vizită in Mexic, şi a preşedintelui Me pentru rezolvarea problemelor caic pol Cunoscutul luptă
romino-cubanez deplin ţelul prevăzut în Carta dc a xicului, Malens Lopez. In declaraţie sc ameninţa pacea. Cei doi şefi dc state tor pentru pute, ac
f* cu adevărat ,.un centru de armo arată că preşedinţii celor două stătu consideră că pacea şi colaborarea în- tivist pe turim oh}-
H A V A N A 17 (Agerpres), — creaţie, schimburi de artişti, 6cliimh nizare a eforturilor naţiunilor- în ve au avut convorbiri în cadrul cărora Ire popoare pot fi consolidate mimai lese fi om dc ftHu
derea asigurării păcii, securităţii şi b,> au fost examinate problemele interna
La 16 oclombric 1SJ63 s-a semnal dc expoziţii, organizarea reciprocă prin respectarea strictă a principiilor lă american, profe
năstării popoarelor. ţionale, cc prezintă un interes deose
la Havana „Prolocohil de colabora dc gale de filme şi colaborarea In bit pentru cele două ţări, precum ii independenţei, autodeterminării şi nea sând Liuns Vatt-
te in domeniul culturii, ştiinţei şi in- domeniul cinematografiei, dezvolta Delegaţia romînă, a arătat în con schimbările intervenite în situaţia in mestecului în problemele interne ale ling a (ost distins
tinuare vorbitorul, va vota pentru re»- pentru a doua our /
vălăm inlulin Suire Republica Populară rea schimburilor in domeniul radio- lernaţională în urma primei lor intîi- statelor.
labilirca drepturilor legitime ale R.P Împuterniciţii celor doua ţări au eu Vremiul Nobel
Romină $i Republica Cuba pc onii leleviziunii, presei şi sportului. niri dc la Belgrad.
Chineze la O N U ., aşa cum se pro semnat un protocol care arc ca scop pentru pace.
1663 şi 1064“ . Din partea romină Protocolul a Declaraţia relevă importanţa înche I N L O J O : p r o f. /
Prolocohil prevede oferirea reci fost semnat de Mihai Maglieru, amba pune în proiectul de rezoluţie supus ierii Tratatului de la Moscova cu pri sporirea volumului schimburilor co L in u s P a u liu g . . f r .
merciale între cele două ţări.
procă de burse de studii şi speciall- sadorul R P. Rominc în Republica discuţiei. vire la interzicerea experienţelor nu ★ v v
Zflrc, dezvoltarea colaborării dintre Cuba, iar din partea cubanâ de Dr. In favoarea restabilirii drepturilor cleare şi arată că acesta constitui: Joi, preşedintele R S.F. Iugoslavia. >Iv
academiile de ştiinţe din cele două Rnu! Roi Garcia, ministrul relaţiilor legitime ale R.P. Chineze în O N U doar primul pas în direcţia ţelului do 1 B. Tito, a sosit la Washington şi a
ţări, precum şi dintre uniunile de Externe. s au mai pronunţat reprezentanţii Fin rit şi subliniază necesitatea unor efor avut întrevederi cu preşedintele S.U.A . \
landei, Republicii Arabe Unite, R. P- turi susţinute pentru realizarea unui J Kcimcdy. V iY
Polone, R. P. Mongole, R. P. Ungare.
De la Direcţia Centrală de Statistică Uniunii Sovietice şi ai altor ţări, iar Succese ale patrioţilor în Guineea portugheză
împotrivă — delegaţii Statelor Unite oane portugheze au bombardat locali
a U. R. S. S. ale Amcricii, Filipinclor, Mnlayei. CONAKRY 17 (Agerpres). — tatea Enxale provociud victime în
Partidul african al independenţei
rlndul populaţiei paşnice. ! * 8 /
M O SC O VA 17 (Agerpres). — Aproape toate consiliile economiei din Guineea portugheză şl Insulele <
După cum anunţă agenţia T.A.S.S., naţionale şi republicile unionale au Capului Verde a anunţat obţinerea Comunicatul parlidului airlcan al in
Direcţia Centrată dc Statistică de pe depăşit planul produc(le! industriale Inaugurarea primei porfiuni unor noi succese de către patrioţii dependenţei din Guineea portugheză
lingă Consiliul dc M iniştri al ţJ.R.S S. globale şl planul la majoritatea pro care luplă im polriva jugului colonial şl Iicsulele Capului Verde relevă că
a dat publicităţii un comunicat In duselor principale. a canalului (lin Crimeea portughez in aceste colonii. Aslicl, Fnxale este un purici vital care con Componenţa noului guvern vest-german
care se arată că iu primele nouă luni In comunicat se arată, de aseme de Nord la siirşitul lunii trecute patrioţii au trolează calea fluvială de pc Geba
ale anului curent producţia Industri nea, că In această perioadă produc atacat trupele portugheze in apro şl triunghiul de importanţă strategică BO NN 17 (Agerpres). — au făcut parte din ultim ul cabinei ai
ală a Uniunii Sovietice a crescut cu tivitatea muncii in Industrie a cres piere dc Enxale, centrul administra fluviul Geba — Mansoa Amansaba — La Bonn a fost anunţata In înod lui Adcnauer,
K R A S N O P L R E K O P S K 17 ( A g c r - liissora, care se află in imediata apro
0,7 la sută fa|ă de aceeaşi perioadă cut cu 6 la sulă in comparaţie cu tiv al regiunii din nordul fluviului oficial componenţa noului guvern ★
In e i). — piere de Bissau, capitala Guineei por
a anului trecut Cele mai mari suc perioada corespunzătoare a anului Geba. 00 de porlughezi au lost ucişi, ve.st-german. Joi după-amiază cel două2eci de
A fo s t in a u g u ra lă fa im a p o rţiu n e tugheze.
cese au fost obţinute in metalurgia trecui, ceea ce depăşeşte prevederile iar 20 răniţi. Drept represalii, 13 a vi Postul de cancelar al R.F. Ger m iniştri ai noului cabinet al Repu
(iu lu n g im e <lc 125 k m .) a c a n a lu lu i
leroasă şi neferoasă. planului. mane este deţinui de Ludwig Erhard blicii Federale Germane au depus
d in C rim e e a d e N o r d , ca re va irig a (C.D.U.). N oii m iniştri num iţi In ca lurărainlul fn faţa Bundeslagnlui.
16 5.00 0 Ua f i v a a lim e n ta ca a fui alte Guvernul sud-ofrican continuă
ceo.ooo Ua. binetul vest-german slnt Erich Men- După ceremonia depunerii jurăm lntu-
lui Eugen Gerslemmaicr, preşedinte
A ce st c a n a l este cca m a i m a re c o i -
Com unicatul com un sîru e fie h ir o le h n ie u a sep tcn a lu lu i. I\t represiunile rasiale de, care deţine funcţia de vicc-cance- le Bundeslagului, a dat citire listei
lar şi ministru pentru problemele în
va a v e a o lu n g im e to ta lă d e S50 km
sovieto-afgan }i va le g a N ip r u l cu M a re a N e a g r ă PRETORIA 17 (Agerpres).) ~ dc către autorităţi. In provincia N a tregii Germanii (partidul liberal) şi noului Qiivcrn. după care acesta si-a
tal a fost arestat Nyemhc, unul
d;n
ţinut prima şedinţă. Noul cancelar,
In ciuda vczuluţiilor adoptate în ca
Kurt Schmuccker, ministru al eco
fi M a r c a d c A :o v , stră b u tin d ste p e le drul Organizaţiei Naţiunilor Unite, au conducătorii parlidului Congresul N a nomiei, funcţie deţinută fn trecui dc Erhard. a expus In lin ii mari. In ca
KABUL! 17 (Agerpres). — libertăţii şi egalităţii în drepturi şî se ţional African.
C r im c e i şi U c ra in e i d e sud. LI v a face. torităţile rasiste din Republica Sud- prof. Ludwig Erhard. drul şedinţei, declaraţia guvernamen
După cum transmite TASS, la în exprima convingerea că Conferinţa in Im sibilu ir ig a re a a sute d e m ii h e c Africană continuă campania dc repre In ultimul timp, autorităţile rasiste Celelalte posturi din guvernul Er- tală pe care o va cili vineri fn fa(a
cheierea vizitei oficiale in Afganis lernaţională pentru problemele comer siuni impolriva populaţiei de culoare. sud-africanc au început să ia măsuri
ta re şi va a lim e n ta cu a p ă im p o r ta u - hard 6int deţinute dc m iniştrii caic Parlamentului.
tan a lui L. I. Brcjncv, preşedintele Pre ţului şi dezvoltării, care urmează sa Astfel, în oraşul Grahamstown, 16 de reprimare şi împotriva unor ele
zidiului Sovietului Suprem al U RS S , se întrunească in primăvara anului le re g iu n i a g r ic o le f i in d u stria le. Le africani au fost condamnaţi la închi mente din opoziţie care sînt dc origi
la Kabul a fost semnat un comunicat 1964, va sluji acestor ţeluri. o l> orlin ne d e 200 km . ca n a lu l v a Ii soare pc diferite termene, între 8 şî nă europeană. Unităţi dc poliţie au
comun sovieto-afgan. L. I. Brcjncv a invitat pe Muhani- n a v ig a b il, ceea c e va p e rm ite u n irea 2o ani. atacat dc câteva on sediul aşa-numilu-
Cele două părţi, sc arata in cumu med Za bir Şah, regele Afganijtanu U o lg u i cn N ip ru l. In provincia Transkci (adevărată re lui partid progresist, din caic fac puri: Sentinţa in procesul de la Damasc
picat, şi-au exprimat satisfacţia in le zervaţie pentru populaţia africană), 51
lui. şi pc dr. Muhammed Yousuf, pri N . S. H r u fc io v , la m itin g u l d c in a a numai albi Acest partid s-a pronunţai moarte se află colonelul J. Alouane.
gătură cu dezvoltarea relaţiilor priete de africani au fost condamnaţi la ci;: D AM ASC 17 (Agerpres). —
neşti sovicto-afgnnc, care constituie ju mul ministru al Afganistanului, să vizi. g n ra re a ca n a lu lu i a rostit o cu v in doi ani şi jumătate închisoare pe ntn pentru acordarea dreptului dc vot pen Agenţia France Presse anunţă că colonelul Raef Ai Maarrl, căpitanul
bun exemplu de promovare a politicii teze Uniunea Sovietică. fu re. că fac parte din organizaţii interzise tru loatc rasele. la 17 oclonihrie, Curtea marţială din Mohamcd Nabhano, precum şi alţi
dc coexistentă paşnică a statelor <u Damasc a dat publicităţii sentinţa in foşti ofiţeri superiori.
listeme sociale diferite- Rcfcrindu-se la procesul persoanelor care au organi La muncă silnică pe viaţă au lost
'I ratatul privitor la interzicerea părţii S.U.A. livrează echipament zat şl participat la încercarea de lo condamnaţi: fostul ministru nl apă
lâ a experienţelor cu arma nucleara, Tratativele în legătură cu conflictul vitură de s1at din 18 Iulie 1063. rării, generalul Mohamcd Sonii, (ostul
cele două părţi îşi cxpiiină convinge m ilitar armatei congoleze locţiitor al comandantului suprem ai
rea că acesta a creat o almusferă fa de frontieră aigero-marocan Zece persoane au fost condamnate
vorabilă obţinerii unor noi măsun I.E O P O LD V IL LE 17 (Agerpres). - la moarte, trei la muncă silnică pe (oiţelor armate, gcncralul-ruaioi Ra-
şed Knlini şl fosilii comandant al
care vor dure la destinderea încor T.a 16 octombrie, la Leopoldvillc a viaţă, M la închisoare pc termene
dării internaţionale, ceea ce ar cnn R A B A T 17 (Agerpres). — terior-. Interlocutorii, subliniază agen gelui llassan al Il-Iea şi preşedinte sosit un transport de echipament mi forţelor armate aeriene, generalul
Tratativele algeio-marocane cu pii ţia France Prcssc, au stabilit nece lui nigerian Ben Bc 11 a .dorinţa sa sin intre 20 de ani şi 1 an, iar 8 au
tribui la rezolvarea problemei rlczai litar din Statele Unite pentru forţele Nouratlah Ibrahim, loţi trei aflaţi in
vi re la conflictul de frontieră dintre sitatea formării unei comisii mixte în ceră dc a vedea acest conflict solu
mării generale şi loiale. armate congoleze. Acesta este primul fost achitate. funcţiile amintite pină la tentativa
cele două (uri au continuat in lot calc, caic să-şi desfăşoare activitatea ţionai pc căi paşnice, in interesul ce
A avut loc un schimb dc păreri iu cursul zilei dc miercuri şi in diminea dc-a lungul frontierei, cu sprijinul au lor două \âri“ . transport în cadrul acordului încheiat Printre persoanele condamnate la dc lovitură de stal din 18 iulie 1963.
pnoblemcle internaţionale, care in t: ţa zilei dc joi. La tratative au jm rti torităţilor locale. între Statele Unite şi Congo cu p ri
resează rele două păr(i, cxprimîndu- Ministrul Afacerilor Externe al vire la înzestrarea armatei eongulcic
ripat, din partea algeriană, Moham- Agenţiile de presă relatează în>i
sc convingerea ca toate divergenţe e med Vazid, Snad Duhlab şi maiorul (ă in punctele dc frunticră .1 lassi Bei- Glumei, J. Bolsio, a plecat la Rab.it cu echipament modem.
unde va încerca să medieze în con
dintre state trebuie să fic rezolvat* Slimane, iar din partea marocani da şi Tindjoub au avut loc atu flictul algcro-muiocnn. Dc la Rabat, Agenţia Reutcr precizează că State
prin tratative paşnice în spiritul î n Reda Gucdira, Boutaicb şi Ahardanc. miercuri cât şi în cursul zilei dc joi, ministrul gliancz va pleca la Alger le Unite vor livra în continuare ar In căutarea „ com
După cum subliniază agenţia France matei congoleze echipament penii,j
ţelegerii. alic ciocniri militare între foiţele a r Oniar (Juzganc. ministrul de stat ni
l’rcssc, şedinţele s-au desfăşurat i n unităţile dc transmisiune şi dc cî/np V I L N A 17 (A g e r p r e s ). — in teresa te a p u n e m in a în s p e c ia l pe
Sc subliniază că lichidarea sistemu mate algeriene şi armatele marocane- gerian. a primit din partea preşedin
ii-o atmosferă „destinsă şi serioasă*. Numeroase uficialilăţi guvernamen telui Nasscr un mesaj adresat preşe Acordul dintre Statele Unite şi G u v e rn u l a u stria c a h olă ril. să iu- d o cu m e n te le se crete s c u l u n da te in l a ;
lui colonial continuă să răminâ o p ro Ministrul informaţiilor al Marocului, tale din ţările arabe şi africane si-uu dintelui Ben Bcdla, în care îşi expri Congo a fost încheiat în cadrul nşu- tre p rin d â c e rc e tă r i in privinţa. f a i d e că tre SS.
blemă actuală a lumii contemporane Bontalcb, a anunţat într-o declaraţie exprimat, în declaraţii oficiale şi în mă. dc asemenea, dorinţa „de a vedea r.uinitului „plan Mobutu- potrivit că m o a sei „ c o m o r i n a z is te" s cu fu n d a tă iu R i'fc r in d u ’ Se la v iito a r e le ce rc e tă r i.
ruia armata congoleză urmează să fie
şi că datoria tuturor ţărilor lumii, pre făcută joi, la sfirşilul tratativelor, ci note adresate guvernelor marocan şi ustabilită pacea în relaţiile dintre A) i( oi ganizată cu sprijinul consilierii:»! a p e le la c u lu i ’l o p l i l : . S c ştie c ă c e r F ra n ce P rc s s c r e le v ă la p tu l că e le v o r
cum şi a O N.U., este dc a elabora ;< tratativele au dus, în cele din urma, algcrian, regretul profund fală dc iz geria şi Maroc'. c e tă rile d c p iu ă a cu m p en tru a d e s - li lo a r t c a n e v o io a s e . S e p re s u p u n e.
militari din şase ţări occidentale lu t a p e ri a cea stă c o m o a r ă ca re sc p r e s crie a g e n ţia , că lo c u l în ra re se p a ra
a traduce in viaţă noi măsuri pcntiu la unele rezultate ce vor fi făcute cu bucnirea conflictului dc frontieră între Secretarul general al Ligii arab:, vederea realizării planului său. Mo su p u n e cu în g lo b e a z ă e ilc v a to n e d e că a fo st scu l u n d a tă c o m o a ra este în -
Ahdel Ilassouna. a anunţat eă la J'J
lichidarea neîntîrziată a tuturor regi noscute !a publicarea declaraţiei co Maroc şi Algeria, ln lr-o declaraţie fă butu a întreprins recent un turneu în- o u r in ba re, p re cu m fi n u m ero a se d a '.c to n ju r a J d c o p e rd e a d c p r o ie c t ile fi
octombrie, la Cairo, va avea loc o
murilor coloniale care mai există. mune. „Toţi delegaţii, a subliniat Bou cuta presei, ministrul informaţiilor al tr-o scrie dc ţări occidentale unde a d e sp re d e p u n e r ile d e fo n d u r i n a ziste
sesiune extraordinară a Ligii Arabe la m in e n e c x p lo d a t e în că , ia r s c u fu n d a
Interesele vitale ale popoarelor, re taleb, au fost de acord să se pună ca Sudanului a anunţat că preşedinte'", care „vor fi discutate măsurile cc tre avut întrevederi şi consultări cu ofi- la b ă n c ile c lv e (ir n c , ea fi o scrie d c rea este în g re u n a tă d a t o r it ă u n o r tru n
d o sa re ca re co n ţin liste a le a g e n lilo .-
arată în comunicat, cer dezvoltarea păt ostilităţilor, râmînînd ca proble sudanez, lbrabim Abboud, a cerut M i buie luate pentru încetarea ostilită cialillăţi şi specialişti în domeniul m i la a d in -
n a zişti d in (u rile stră in e, au fo st e f e c ch iu ri d c a r b o r i s c u fu n d a ţi
comerţului internaţional în condiţiile mele dc detaliu să fie rezolvate ul nisterului dc Externe să transmită re ţilor şi rezolvarea conflictului". litar. tu a te d e a n u m ite c e rc u ri p a r tic u la re cin ic a d e 5 0 -6 0 m etri d e a s u p ra c o m o r ii.
40.065
Redacţia şt administraţia ziarului tir, 6 Martie nr, 9, telefon 1588, 12 75, 15 85, 2078. Taxa plătită în numerar conlorm aprobării Direcţiei Generate P.'l.T.R. nr. 263 328 dio 6 ooiembr ie 1949. — lip a ru ls Întreprinderea Poligrafică Hunedoara-Deva.