Page 65 - 1963-10

î.iT -
t Hun,

PROLETARI DIN TOATE ŢĂRILE, U N IŢ I-V A I

• Cadre dc muncilori şî !ch-
nicieni cu o calificare cit mal
Înaltă ! ;
• Să apărăm cu fermitate a-
vu lu l obştesc
(pag. a 2-a) ;
• Colaborare şi cooperare
intre mineri şi siderurgişli (pa­
gină specială)
(pag. a 3-a) ;
• Dc peste ho tare
(pag. a 4-a).

Trebuie

asigurată o 6 *

folosire a utilajelor Ghcorghlu-Dej şl alţi conducători al partidului şl statu­ oţel ale macaralelor tunicuîar. Pe aceste cabluri vor
Au trecut aproape trei ani de cînd tovarăşul Gheorghe
tace zccl de mii dc drumuri benele încărcalc cu bclon,
lui nostru au vizitat valea Argeşului, examininri ampla­
ridicind în calea apelor uriaşul scut de 500.000 ruelri
samentul şl schema de amenajare a hidrocentralei dc
V z şantierele de construcţii un rol utilaje, va trebui să urmărească cu pe acest riu. Ţara întreagă a aflat atunci că acolo, in cubi beton al hidrocentralei.
important îl joacă parcul de utilaje, toată atenta modul cum se efectuează inima mun(ilor, se va înălţa incă una din măreţele cons­ Oaspeţii coboară apoi in vatra barajului pentru a
chic uşurează munca oamenilor şi care. reparaţiile dc către Iov. Ion Victar trucţii ale socialismului. In scurtă vreme, pe locurile asista la un eveniment Important în istoria şan lle ru lu i:
folosit la capacitatea nominală, duce şi Ion Hoţea, rare lucrează în cadrul sălbatice ale cheilor Argeşului a început să se desfă­ începerea turnării betonului la baraj. Ing. Gh. Sălăjan,
nemijlocit la creşterea productivităţii atelierului mobil al I P I P. şoare activitatea însufleţită caracteristică marilor şan­ şelul acestui şantier, prezintă organizarea lucrărilor ;
muncii şi la scurtarea termenelor de Se mai întîmplă ca pe unele şan­ tiere. Tot ceea ce au realizat în acest răstimp miile de in jur, sule dc constructori aşteaptă cu nerăbdare. Din
♦ xccnţic. Trustul regional dc construc­ tiere. chiar şefii de loturi să nu res­ constructori le dă temei să spună acum : „C u v in lu l
ţii Hunedoara dispune în prezent dc pecte indicaţiile caic se dau în pri­ partidului devine faptă I". Nu peste mul(i ani, hidrocen­ înălţimi, pe cablurile macaralei este coborilă prima
automacarale, betoniere de diverse ca­ vinţa montării şi folosirii utilajelor trala de pe Argeş îşi va trim ite preţioasa energic elec­ benă. Cu ca coboară muncitorul benîM, Alexandru
pacităţi, excavatoare, malaxuarc, bul­ A$a dc pildă, tov. Nicu lordache. şe­ trică economiei noastre in plin avint. Ojog, un veteran al marilor şantiere ale socialismului
dozere, macara le-turn, cilindri com­ ful lotului nr. I din cadrul şantieru­ Vineri, 13 oclombrie 1963, constructorii au avut din şi inginerul mecanic şei Ladislau ItdUoşi, unul din în­
presori, instalaţii dc mixturi asfaltice lui Deva, nercspcctînd indicaţiile dale. nou oaspeţi dragi. Tovarăşii Gheorghe Glieorqhiu-Dcj. drăzneţii constructori care a adus o contribuţie de sca­
c te. Pentru o bună funcţionare a lor, a executat dcfccluus calea de rulate Ion Gheorghe Muurer, Gheorghe Apostol, Nicolae Ccau- mă la pregătirea mijloacelor mecanizate penlru ataca­
iocâ dc la începutul anului 1963 con­ a macaralei turn „Bocşa", ce deser­ Şescu, Chivu Stoica, Gh. Guslon M arin au făcut o v i­ rea acestei importante lucrări. A m bii ou adus aici
ducerea trustului a întocmit un plan veşte hlocul turn. Nefiind perfect o ri­ zită la şantierul hidrocentralei ,,16 Februarie" de pe ,.şcoala" Bicazului pe care Argeşul le-o îmbogăţeşte
Argeş. Conducătorii de partid şi de stat au îosl însoţiţi
de măsuri tclinîco-oiganizatoiicc Aph- zontala. motoarele dc translaţie nu pot necontenit. Lor Ic a revenit cinstea dc a turna primele
de lovarăşii Şlelan Matei, prim-secrelar al Comitetului
tate din vreme, conform prevederilor scţiona corespunzător, se ard bobinele. regional Argeş al P.M.R., Constantin Sandu, preşedin­ cantilăţl de belon. In aplauzele întregii asistenţe „Şdrja"
planului dc acţiune, măsurile tehnico* Aici foarte des s-a întîmplat ca ma­ tele Comitetului executiv al Siatului popular regional, csle descărcată In corpul barajului.
organizatorice au ---------------------------- caraua să slagne/c dc activişti dc partid şi de slal. Tovarăşul Gheorghe Gheorghlu-Dej felicită pe cons­
•condus U o mai orc întregi. Dc ase­ La Corbenl, unde se a()ă conducerea grupului de şan­ tructorii şantierului baraj, Ic urează succes în muncă
bună exploatare a Pentru creşterea menea, mecanicul tiere, oaspeţii au fost Inlirapinall dc Bujor Almăşan, şl îi asigură că partidul şl guvernul li vor sprijin i şi pe La Gospodăria Agricolă Colectiv ă din Orăştle, pregătirea terenului
utilajelor, la redu­ Ioachim Boldor. v i­ ministrul minelor şi energiei electrice, Nicolae Gheor- mal departe penlru a realiza in cele mal bune condiţii iu vederea m săm inţărilor se desfăş oară, cu tot mai multă intensitate.
cerea timpului dc productivităţii muncii ne uneori la servi­ ghlu, adjunct al ministrului, Adalbert Gilbcrt, d irc rlo r această lucrare de mare proporţie. Este vizitat apoi
stagnare pe şan­ pe şantierele ciu în stare de ebri­ general al întreprinderii de construcţii hidrotehnice, şantierul uzinei propriu-zise. C o liviile poartă pe oaspeţi In fotografic : mecanizatorii N icola e Bugnaru şi Gheorghe Tat, cxccu-
tiere. Serviciul me­ etate. Cum c şi f i ­ Nicolae Şlelan, şelul grupului de şantiere, Radu Gaube, In adincuri, la peste 100 m sub albia actuală a Argeşului. lind arături şi grăpatu terenului.
canizare din ca­ de construcţii resc, în asemenea Inginer şei adjunct, Atexandru Nourcscu, Inginer şei Foto : V. O N O IU
al 7 S P H , Francisc Anton, secretarul Comitetului dc
drul trustului, re- condiţii nu i se d<i partid al şantierelor, de ingineri şi specialişti. Prinlr*o galerie pătrundem Sntr-o vastă încăpere sub­
permisiunea să lu- terană, săpată in slîncă : csle locul unde vor li Instalate
partizînd mai ju d i­ La sediul conducerii şantierelor, tovarăşului Gheorghe
cios utilajele pe şantiere, ţimnd sca­ cteze, iar agregatul nu poale func­ Ghcorghlu-Dej şl celorlalţi conducători de partid şi de turbinele centralei. Ing ine rii Gheorghe Popescu, şelul
ma dc capacitatea lor şi perioadele de ţiona stat le-au lost prezentate de către şelul proiectului, şantierului, şi Emil Nicolau dau explicaţii amănunţite. Sesiune tehnico-şdinfliicâ
indisponibilităţi, a asigurat o folosire Conducerea trustului a analizat la tng. Mîrcca Sipiccanu, soluţiile adoptate pentru constru­ Sute dc constructori au muncit cu abnegaţie, excavînd
mai raţională a parcului dc agrega­ sfîrşitnl trimestrului 111 modul cum irea acestui Important nod hldro-energelic proiectat în din inima muntelui zeci de mii de metri cubi de piatră. In exploatările miniere din regiu­ prinderea regională de explorări mi­
te din dotatie. Dc asemenea, încă «Ir este folosit parcul dc utilaje pe ţoale întregime în ţara noastră, procura şi stadiul actual al Echipe ca acelea conduse de m inerii Irlm uş Tralan, nea noastră s-au obţinui anul acesta niere Hunedoara, a organizat o se­
la începutul anului, pentru cointere­ şantierele. Împotriva deficientelor a- lucrărilor. Moşneguţu Constantin, Barta Ferencz, Cizmadl Mihal succese frumoase în realizarea sarci­ siune tehnico-şliintilică pe te m a :
sarea materială a celor ce deservesc n.intîte s-au luat o seric de măsuri. Hidrocentrala de pe rîul Argeş va avea o putere şi alţii sînt bine cunoscute pentru realizările obţinute.
agregatele s-a trecut la salarizarea in Silnic mecanicii şefi din cadrul şan­ instalată de 220 M W . Iar producţia el anuală va fi dc nilor de plan. M in e rii din Valea Jiu­ „M etode folosit c pentru creşterea
funcţie de producţia realizată. Ca u ri tierelor au sarcina să verifice func­ 400 milioane kW h. Potenţialul hidroenergetic al A rg e ­ Irim uş Traian, aflat acum în schimb, raportează cu lui au extras peste planul de produc­ producţiei şl productivităţii muncii,
mare, în primele U luni dc activitate ţionarea utilajelor şi modul cum ele şului va ti utilizat pe o distanţă de 25 km, Iar pentru mîndrie tovarăşului Gheorghlu-Dej stadiul lucrărilor în­ ţie al primelor trei trimestre ale anu­ reducerea consumului de m aterii pri­
s-au obtinut o seric dc rezultate bune. sînt folosite, iar săptăminal ci comu­ mărirea debitului de apă vor fi captate Topologu!, rîul credinţate brigăzii sale. lui mai mult de 100.000 tone cărbune me şl materiale şi îmbunătăţirea con­
La excavatoare indicele intensiv de nică conducerii trustului producţia Doamnei, Vilsanul şl alte rîurl dc munte ale căror ape Oaspeţii sini conduşi apoi la locul unde se excavea­ diţiilor de muncă" care şi-a început
realizată şi orele lucrate. Pentru uti­ şi au înregistrat economii suplimen­
exploatare a fost depăşit cu 2 la suta vor fi dirijate spre Iacul de acumulare prin albii subte­ ză galeria de fugă. Din centrala subterană, pe această lucrările ieri dimineaţă In aula Insti­
fată de sarcina planificată, la beto- lajele grele şi mijloacele dc traiu- rane roăsurind 23 km. Lacul de acumulare, lung de 14 tare la preţul dc cost dc aproxim ativ
p*;it se vor face comunicări din doua galerie apele vor continua cale de 12 km, să străbală 15.000.000 Jei. La exploatarea minieră tutului de mine Petroşani. La sesiune
i.icrc. prin funcţionarea lor în doua km, va avea un volum de jumătate miliard metri cubl
schimburi, indicele a crescut^ cu 36 in două zile. S-au luat. dc asemenea de apă. Specialiştii hidrocentralei au relevat şi alte a- adincurile penlru a reintra în vechea albie. Dînd o Deva s-a realizat o importantă creşte­ participă inginerii şi m aiştrii din ex­
măsuri ca principalele utilaje să f i: Înaltă apreciere muncii şi realizărilor constructorilor,
la automacarale cu 19 la sulă. După vanlaje ale construirii acestui nod hidroenergetic. Se re a productivităţii muncii pe 6C<»ma ploatările miniere din regiunea noas­
cum se vede la unele utilaje indicii închiriate la tarif producţie şi nu la crează astfel posibilitatea Irigării a peste 100.000 hecta­ tovarăşul Gheorghe Gheorghiu-Dej a subliniat impor­ căreia s-a depăşit lună dc lună pla­ tră, mineri şefi dc brigăzi, activişti
tarif oră. In felul acesta, sporeşte ţi
dc exploatare intensivă au depăşit cu re în bazinul Argeşului, vor fl ierlte dc Inundaţii im ­ tanţa şi frumuseţea acestei munci, arătind că penlru nul de producţie. sindicali, cadre didactice dc la Insti­
mult sarcina planificată. Indici spo- cointeresarea l.PI.P. în realizarea in­ portante suprafeţe de teren agricol, se va asigura mă­ proiectanţii şl constructorii hidrocentralei acest şantier
dicilor de exploatare. Succesele acestea sin i In mare parte tutul de mine din Petroşani, studcnll
ii ţ i de utilizare s-au obtinut în spe­ rirea debitului de apa penlru alimentarea Capitalei. este un prilej dc valorificare a priceperii şl capacităţii
Va trebui ca şi în viitor conduccri’ e precum si ingineri dc la alte trusturi
cial la staţiile dc betoane şi mortare Au îost vizitate apoi principalele obiective ale acestui lor creatoare, de dohîndirc a unor mari satisfacţii. o urmare a (aptului că toate colecti-
de pe şantierele din Lupeni, Vulraa, tclmico-administralivc. mecanicii şefi de vele miniere, îndrumate dc organiza­ miniere din tară.
şantiere să ţină scama dc indicaţiile şantier care se întinde pe o lungime de 25 lira. La ieşirea din subteran, ca şî pretutindeni in locurile
Lîvczcni şi Cugir. La Cugir, de pilda, ţiile dc parlid, au desfăşurat o susţi­ C u vinlul de deschdere al sesiunii
s-a asigurat folosirea utilajelor in trei primite, să le traducă în viată, pentru Maşinile urcă spre fabrica dc betoane pe şoseaua vizitate, miile de constructori au făcut oaspeţilor o o fost rostit dc tovarăşul Vichentc
ea prin folosirea raţionala- n parcu­ nută activitate pentru promovarea In
achimburiT nouă tăiată in slîntă, slrăbălind lunete şi Irecind peste caldă manifestaţie dc dragoste şl ataşament, ovaţlouînd Bălan, preşedintele Consiliului regio­
lui de utilaje să contribuie la rid i­ procesul de producţie a unor metode
Analizând însă mai in amănunt si­ viaducte ridicate cu îndrăzneală şi măiestrie, de cons­ îndelung pentru partid şi guvern. Vizita conducătorilor nal al sindicatelor — Hunedoara.
carea productivităţii muncii şi pe noi de lucru de marc productivitate
tuaţia folosirii utilajelor, se constată aceasta calc la sporirea producţiei tructori. In aceste locuri, unde fn urmă cu doi ani nu dc partid şl de slat a constituit pentru constructorii
că nu pe toate şantierele s-a acor­ erau nici poteci, s-a deschis acum accesul pentru auto­ hidrocentralei un puternic imbold de a munci cu torţe pentru folosirea pe scară mai largă Printre temele prezentale ieri sînt i
dat atenţie acestei probleme. Pe şan­ VICTOR SABAU camioanele de mare tonaj care aprovizionează labrlca sporite pentru ridicarea în cele mal bune condiţii a a tehnicii miniere avansate. ,,îmbunătăţirea indicilor tehnico-oco*
tierul nr. 5 din Alba lu lia indicii rt>: tehnician din cadrul serviciului de betoane cu agregate şi ciment. încă înainte de defi­ acestei măreţe construcţii a socialismului. In scopul generalizării experienţei nomici la executarea lucrărilor m inie­
utilizare intensivă sînt scăzuţi. Aceas­ mecanizare ai T.R.C.IL re dc înaintări", „Căile de creştere a
nitivarea drumului, constructorii au reuşit, invingind înaintate şi a intensificai ii preocu­
ta din cauză că tov. Francisc Lam, După aceea, oaspeţii au vizitat Staţiunea agricolă pării pentru promovarea în mai mare producţiei şl pro du ctivităţii muncii
nsponsahdul cu utilajele, n-a urmă­ serioase greutăţi, să transporte utilajele complexe ale experimentală Ştcfăneştl, unde s-au eiectuat importante măsură a ceea ce e nou în tehnica Ia minele din grupul Barza", ,,Studiul
rit cu maximum de atenţie producţia fabricii de batoane, macaralele tunicuîar. lucrări de punere în valoare, prin terasărl şi plantări
realizată dc nuluxoarclc de mortar ‘ i Recoltarea si vin'if.carea La fabrica de betoane specialiştii au arătat oaspeţi­ cu viţă de vie, a unor terenuri slab productive însoţiţi minieră Consiliul regional al sindica­ critic privind metodele de exploatare
macaralele pe care le arc şantierul. lor că utilajele moderne, dirijate prin comandă cleclro- dc Iov Nicolae Glosau, prim-vlcepreşedlnto al Consi­ telor, în colaborare cu Institutul de aplicate la Exploatarea minieră Ghe-
In egală măsură se fac vinovaţi şi mine din Petroşani, Combinatul car­
pneumatică, vor asigura cantităţile mari de beton cerute liului Superior al A gricultu rii, şi de directorul staţiunii, Iar", „M etode noi dc săpare şi suMi-
maiştrii care le folosesc, fiindcă n-au de construcţia barajului. Iov. Constantin Budan. conducătorii de partid şi de stat bonifer Valea Jiului, Trustul aurului nere a puţurilor dc mină" şi altele.
căutat să le asigure o folosire ra ţij- La trupul clin Vingard, apar- Brad, Trustul minier Deva şl între­
l.ală, n-au căutat să evite o scrie de ţinîncl G AS. din Petreci, recol­ La cota 834, la punctul numit Viriraru, unde s-a am­ s-au deplasat la terasele Golească şi Izvorani. In aceste Lucrările continuă.
stagnări cauzate de lipsa unor inate- tarea şi vinificarca strugurilor plasat ( oronapjcnlul barajului, conducătorii de pa ilid locuri vor (i valorificate prin lerasări încă 2.000 ha.
j'm Ic. Acelaşi lucru se poate spune şi s-a început în ziua de 1 octom­ şi de slat au discutat cu mg. Radu Prişcu, principaJul de terenuri.
despic modul cum sînt folosite utila­ specialist in proieclareu dc baraje din I.S.P.IL, despre Tovarăşul Gheorghe Gheorghiu-Dej a subliniat însem­ Prin munca patriotică a femeilor
jele pe şantierul din Brad. Tov. Io a i brie. telul cum s-au proiectai şl organizat lucrările. Barajul nătatea muncii depuse în staţiune pentru valorificarea
Borlea, care răspunde direct de bum Folosindu-sc clin plin timpul — de tipul iu arc cu dublă curbură — cu o înălţime
funcţionare a lor. manifestă prea pu­ prielnic de lucru, atei s-a reuşit superioară a acestor terenuri şi a arătat că ea trebuie Femeile din oraşul Hunedoara, mobilizate dc comitelui orăşenesc al
ţină preocupare în această direcţia. ca pină ieri să fie terminate, de 165 m. este conceput pe baza celor mai recente continuată şl dezvoltată. Pretutindeni, pe drumul stră­ femeilor, au obţinut economii de aproape 170.000 lei in primele 9 luni
La nercalizarca indicilor intensivi tu alît recoltarea cil şi vinificarca. realizări ale tehnicii mondiale. Soluţia adoptată osie bătut in regiunea Argeş — !a Piteşti, Curtea dc Argeş ţ ale anului.
exploatare la unele utilaje, o marc Producţia ele struguri realizată cea mal economică in comparaţie cu alte variante şl în numeroase alte localităţi — populaţia, aflind des­ Aceste economii s-au realizat p rin acţiunile întreprinse voluntar la
parte din vînă revine şi I.P.I.P.-ul<J\ a fost în medie de 8.100 kg la studiate. pre vizita conducătorilor de partid şi dc stat, i-a tn- întreţinerea zonelor verzi, amenajarea terenurilor virane din cvartalele
care nu a urmărit îndeaproape modul Conducătorii de parlid şi dc stal au apreciat pozitiv timpinat cu deosebită căldură, salutindu-i cu puternice f „poşta nouă", „Gara C.F.R.", şi prin menţinerea curăţeniei pe trotuare. Iu
cum sînt folosite utilajele, n-a efec­ ha, cu 3.060 kg la ha mai mult faptul că in soluţiile adoplale proiectanţii s-au călăuzit uralc şl oîeriitdu-le flori. aceste acţiuni s-au evidenţiat com isiile de femei din circumscripţiile nr.
tuat la timp şi de calitate reparaţiile dccît s-a planificat. 23 şi 24 care cuprind cvartalul „poşta nouă" şi circumscripţiile nr. 1 şl
curente şi capitale planificate. In spri­ La executarea lucrărilor de re­ atit de principiul economicităţii, cit şi de cel al o b ţi­ i r
jinul acestei afirmaţii vin cîtcva exem­ coltare şi vinificarc, cele mai nerii unul grad ridicat de siguranţă a construcţiilor La Casa agronomului din Şteîăueşt] a avui loc o ♦2 de la O.M , in Iruntca cărora sc află Florica Roşea, V ictoria V intu, Iu-
ple. In trimestrul 1 ac., din 30 uti­ bune rezultate le-au obţinut lu­ hidroenergetice. masă la care au luat parte conducători de partid şl de *4 liana Muntean şi Slcrgiu Ana.
laje cît era programat să fie repa­ cratorii Nicolae Pctrcscu, Uskat A ici la baraj, frumuseţea sălbatică a cheilor A rge­ stat, miniştri, conducători ai organelor locale, cadre dc
rate, s-an executat doar 11, iar în tr i­
mestrul 11 din 32 doar 6 In această Maria, Rainlh lonn şi iVlircea şului a tost sporită de mîna omului cu noi înfăptuiri. conducere şl specialişti, constructori şi proiectanţi <ri
perioadă, o serie de betoniere, maca- Purcaru. Infrunfind natura aspri, câţărîndu-se cu îndrăzneală hidrocentralei de pe Argeş, specialişti dc la Staţiunea
ialc, malaxoare, benzi transportoare a i FRUHNN ERNEST pas cu pas pe stinclle golaşe, constructorii au aruncat Noi tipărituri ale colecţiei „In ajutorul
rămas nereparate, îngrcunîud exploa­ corespondent prima punte peste cheile Argeşului — cablurile de agricolă experimentală Ştelăneşti.
tarea lor. (Agerpres). părinţilor44
Nu în ţoale cazurile reparaţiile
efectuate sînt de bună calitate. S-a în­ Colecţia ,,In ajutorul părinţi­ cunaoara, pe nnga recentele pu­
tîmplat adeseori ca utilaje, ieşite la lor" publicată de Editura didac­ blicaţii „Prevenirea nervozităţii
numai cîtcva zile din reparaţii, să Creşte numărul cititorilor tică şi pedagogică şi-a cîşiigat in
se defecteze Aşa s-a întîmplat la Cu- Primele venituri din piscicultura cei doi ani dc la apariţie, preţu­ la copii" şi „Să Ie educăm copii­
pir cu betoniera dc 450 !.. cu c ilin ­ Pe şantierele de construcţii Dcşi n-a început de mult acea­ lor dragostea pentru frumos", in
drul compresor de )a şantierul din montaj ale I.C.S. Hunedoara irea cititorilor ei : părinţi, cadre
In aprilie ac., colectiviştii din dus caniitalea de 164 puiet de stă acţiune, primele rczultaic au această colecţie vor mai apare,
'Alba lulia etc. Conducerea I.P.I.P. şi munca cu cartea cunoaşte in didactice, tineri din uzine şi de
Sebeş au organizat o piscină pe crap. şi început să se arate. In ultima pînă la sfîrşitul anului, lucrările :
în special tov. ing. Grigorc Pavcl, şe­ aceste zile un deosebit avînt. pe ogoare
1 ha, un eleşteu în care s-a intro­ Zilele irccule, din acest eleşteu săptămînă s-au înscris in medie „Copilul unic", „In blocurile
ful serviciului producţie şi exploatare Activiştii culturali, lucrătorii clu­ Prczcntind înlr-o lormă atrac­
a fost scoasă o parte din recolta bului „Constructorul" împreună zilnic cîte 50 dc noi cititori. In tivă principalele probleme ale c- noastre noi" şi „Să le dezvoltăm
de peşte. Valorificata, aceasta a cu bibliotecarii voluntari sc de­ acelaşi timp sa luat măsura re­ ducaţici copiilor, colecţia urmă­ celor mici dragostea pentru
adus gospodăriei un venit de plasează pe teren şi în discuţiile împrospătării fondului de cărţi reşte să ajute părinţii, profeso­ carte".
3.724 Ici. ce le poartă cu muncitorii îi din toate bibliotecile mobile. Pînă în prezent au fost tipărite
îndeamnă să îndrăgească cartea rii, instructorii dc pionieri, pe
N. FĂRCa ŞU şi să devină cili lori activi ai bi- PAULA V A R A N toii cci care sc ocupă dc forma­ în această colecţie 20 de titluri.
corespondent blioleeii. corespondentă rea viitorilor cetăţeni ai patriei. (Agerpres).

F

I Sc înscrii cînd iu bimul dispece­ m u i a p ro a p e . A (m i un t e le fo n l:i la o r g a n iz a r e a lu cru lu i. E i au e x ­ o b o s e a la . $ i R o m a n C ă s a lca n . fi este re d a tă c ir c u la ţ ie i C c i d o i şe fi
L rilor tic Iu uzina clcclrnă Jiu Gur i- g a r a j, fi m n ftn o d c in te rv e n ţie S a p lic a i m in u n ilo r c e tre b u ie să fa că U ie l e rin , fi L a ză r B u lin fi M ib m d c ce h i fui nu c o b o r i l d e f>c stil fi fi
Um'.n, soneria Ic/cjouutui intrau fi­
fie c a r e fi au fă cu t u ficl In c o n ş tiin ­
D c f. fi lo n n A v ra m , fi /t u r c i R o ­
ofirit. in fo fa u zin ei u fle p lin d fd c -
sînt în c o n ju r a ţ i d e lo v a r u fii lo r d e
E sc brusc hui}tea : cu rca . dc ţa lo r fic n lr u a lu cra c il m ai b in e taş, f i to ii c e ila lţ i, se lu a seră i.t m u n că / f i strin g în tin d e cu c ă ld u ­
— A lo ! 7 m a n ă f u l d is p e c e r ? D e ­
;i m u i refic.de. L u c r u l a in ce fn d im e ­
în trece re. I)in c ia d in t in d U ie C o s ­
Iu m a i fin i in d e o ju m ă ta te
m n ju m e u t l>c lin ia d c IU ) K v C ntru- o r ă . Iuti o a m e n ii sc a d u n a seră . d ia t... t a i ii îm b ă rb ă ta . ră. (n n c v u d ă fu g a ju n ă In c c i m u l
a fn o fn a l fiost t e le fo n ic fi a n u n ţă
Timfinl se scurgea rcficdc fi ni­
D c o b ic e i, p en tru în lă tu ra re a n u m
— 7 o v u r ă fc C o s it a , fi d u m n ea ta
D b u rz u -U u fcă u . Ş ist rutul e n e r g e tic nl t o v a r â jc G a le a fi d u m n e a ta t o v a r ă ­ a s tfe l d c d e ra n ja m e n t fi a n u m e meni nu-fi îngăduia nici o clifni dc d is fic c c m l : G u ra b a rz a ? T o u a r ă .c
re g iu n ii C ri f a n a este fu r ie id a t . f)i\ -
— A lo ,
ingnz. Căci aici. bătălia sc dădea
E fn in eti în lă tu ra re a u rg en tă a d e • h c b a ie oa m en i. d a (i un te le fo n . Si. la to r i, sînt. n e ce sa re m a i m u lt de fie n im ci >li ga rea fiecărui minut, a d is fic cc r , d e r a n ja m e n tu l a fo st in -
(•cidru în lo c u ir e a
şe C ir ca ! A v e fi g r ijă . D a că v ă m ai
la n ţu lu i d e iz o ­
iu n /f/u ic n ln ln i. .
Disficccml lasă /os rec (‘/dorul te­ tif m a i rep ed e... o fd o rc. D a r cei trei şe fi d c ce h i bă fiecărei secunde 5ii to/i cci fnczr.th lătu rat. R u tcfi rcfn tn c in fu n cţiu n e
sistem u l d c IU ) K v . D a , am te rm i­
lefonului. Silitul di era într-ndvv.h D is fic c c m l Ic strin se in im ile , afm i au h o lă rit să te rm in e nun r e p e d e Iu locul deranjament ului erau conş­ nat cu trei o r c m u i rcficd c ...
C gravă fi cerea măsuri grabnice.. a şura p o m i cu rolCZă. P este c ’dC va E ra ficricU ta l sistem u l e n e r g e tic al tienţi dc însemnătatea lucrului ce • ★
energice. O clipă rămase f>c gin- m in u te ic fi la sosea ... a n ei re g iu n i. A c e a s ta în sem n a nun efect unu. t'iccnre fhu că o reînvie
A dnri. Cc rcliifiă să trimită In locui R e traseu au fost ce rce ta ţi f>e p u tin ă e n e r g ic e le c tr ic ă fic n lr u uzt- Iii. fi cu cîteva minute moi reficdi Ei a o r a z e m f i c îtc v a n u n u te
deranjamentului ? Si de fufd în <•,» tin d zeci d c stil fii d c in u flli te n si­ ne f i fa b r ici, m a i fn d in ă lu m in ă un sistem iu fmu / unic, înseamnă să D îiisfire U ib iia . o in u fin ă fu n n i cu
R constă derau/unindul ? Vil trebui une, /lin ă t in d a fost g ă sit d e r a n ­ e le c tr ic ă în m u lte o m < r fi sate. i eilui a om nn iei unt inutile cncrgiu v ite z ă s fn e G u ra b a rza . In m a fia j.
să trimită oamiiii cuie să f/ic să iu- ja m e n tu l. In a p r o p ie r e d e u d u l R i- la tă d c c c l l i c Cinstea, Io n G o le a electrică necesară funcesiilui ,ls d o u ă z e c i d e o a m e n i, d o u ă z e c i d e
N lainic refirdr orice defecţiune... bi) a, In un stil fi d e în a ltă ten siu n e, fi T u n a s e C ir ca un p ic ln n t lu c r ă ­ funduc tic. d e r Irii ic n i c m c o b ţin u se ră un r e ­
zu lta t fr u m o s în lufitn cu c u fn ic iile
E J /o la r iic u a fost lu a tă . U n Curiei d in ca u z a d e s c ă r c ă r ilo r e le c tr ic e , se rile c e le m ui g rele. ...Dar iută că lucrarea se afnofiia n a tu rii, în că o v ic t o r ie in luf>la cu
a fd e c a l in g ra b ă să a n u n ţe acu sa d istru se un ia n f d c iz o la to r i. D c f c t - S e tn ofd u se d c - a -b in e lc a . R itm u l dc sfîrfit Sus. fie stilfi. Uie Cost ea tim /in l. D o u ă z e c i d e o a m e n i ca re
T f>c fe f ii d c e c h ip ă U ie C o s lc a , Ion tiu n ca c m g r a v ă lu cru lu i se a c c e le ra s e însă. A c e fit fi Ion Culca lac ultimele legături Im rfau in c o n ft iin (ă s a tisfa cţia d a t o ­
G ă in i, ‘fa n a s e C ir c a fi p e o a m e ­ C c i trei şe fi d c eeln fn i s-a u s fă ­ o a m e n i, ca re d e fi se a fla u a îc i d u p ă f.anful de izolatori fi-a reluat locul, riei im fd in iie ...
D o i d in tre m e m b rii i r ig ă r ii d i x id a ri co n d u s ă d e A n d r e i W e b e r J t nii d in e c h ip e le lo r cu re lo cu ia u tuit cîte v a m in u te, a/>oi au trecu t o zi d e viitu ră , f>arcă nu sin ifcu u încă o cli/iă si calea electronilor GH. P A V E L
f a fa n t ie iu l nr. 4 a l I.C .S II,