Page 66 - 1963-10

Pag. 2 Dramul socialismului Nr. 2740

Cadre de muncitori şi tehnicieni Lucrări apărute în Editura

eu a calificaaae cit mai m alta! Academiei R. P. R.

A xiom ele la llcilor şi ale alqebrelor booleene, de Ser-
giu Rudeanu, 15D p., 5,75 Ici.
Grupul şcolar profesional <lin H u ­ ridicarea nivelului la învăţătură al inginerilor, nu se face cu destula răspun­
nedoara a dat an de an industriei elevilor, educarea lor în spiritul pa­ dere, nu se sistematizează material îl M etalurgia fizică a semlconductorllor, de Suzana Ci-
nnaslre siderurgice, în plina dezvol­ triotismului socialist şi al internaţiona­ şi nu se respectă verigile dc învăţâ- dea. M. Prolopopescu, D. Drimerm, 501 pag. -T 4 planşe,
tare. multe sute de muncitori ca­ lismului proletar. In fiecare trimestru, mînt ale lecţiei. Nu există o preocu­ 31 lei.
lificaţi, cadre tehnice capabile să mi­ cu G-7 săptăinini înainte dc încheie­ pare atentă faţă dc îndrumarea stu­ Probleme de automatizare voi. V. 7 Sesiune de co­
luiască marile şi modernele agregate rea situaţiei şcolare, au fost analizate diului individual al elevilor, mu'ţi m unicări ştiinţifice in domeniul automaticii (noiembrie
ale Hunedoarei socialiste. ‘M ulţi din­ rezultatele elevilor la învăţătură şi dintre aceştia neşliind cind şi cum să 1962), 223 pag. -p I planşă, 11 lei.
tre absolvenţii acestui grup şcolar. în­ propuse masuri practice pentru vcme- înveţe. Dc asemenea, meditaţiile elevi­ Ocrotirea naturii / Buletinul Comisiei pentru ocroti­
fiinţat în anii regimului de demo­ dieica neajunsurilor constatate. Biroul lor nu silit suficient de bine îndrumate. rea monumentelor naturii, 216 pag. 4- 4 planşe, 1B lei.
craţie populară, stâpîncsc astăzi în organizaţiei dc bază s-a interesat dc In acest sens s-a încercat sa se mo­ Păşunile şi fineţele din Republica Populară Romtnă /
cel mai înalt grad tehnica nouă, se asemenea dc conţinutul şi calitatea tiveze prin lipsa dc spaţiu, dar tov. Studiu geobotanic şi agroproducliv, 464 pag. -j- 7 planşe,
găsesc la locurile principale ale pro­ lecţiilor predate, de realizarea legata­ Mărgincanu şi alţii, participanţi la 33 lei.
ducţiei, sînt evidenţiaţi luna de luna rii dintre teorie şi practică, dc pre­ discuţii au demonstrat prin exem­ Boala reumatismală / Reumatismul Bouillaud-Sokolaki,
in întrecerea socialistă. Aportul ab­ gătirea pentru lecţii a profesorilor. In ple concrete că problema putea ti de N. Gli Lupn şi V. Ciobanu, 348 pag., 23 lei.
solvenţilor şcolii la sporirea producţiei acest scop, biroul organizaţiei de bază. rezolvată în mod pozitiv dacă ar fi Fiziopafologia experimentală a glandei tiroide / de St.
de metal, la îmbunătăţii ea calităţii împreună cu conducerea şcolii, a orga­ existat o preocupare mai marc în aceas­ M. Mllcu, A. Lupuirscu. V. Săhleanu şi Ruxandra H ol­
acestuia, la întreţinerea şi buna func­ nizat asistenţe la orc, a asigurat dez­ ta privinţa. Nu s-a urmărit însă atent bau, 380 pag -1- 4 planşe, 40 Ici.
ţionare a agregatelor siderurgice este baterea în cadrul diferitelor şedinţe a orarul zilnic al şcolii, clasele libere,
O iniloza / de Dan Sărăjeanu, .352 pag. H- I planşă,
reflectat.' şi în nu­ ______ncfolositc. In cuvîq-
30 lei.
meroasele scrisori de tul sau, tov. Adam
Prelegeri de istoric a filozofici voi. I. 7 de Gcorg
mulţumire pe care a arătat că organi­ W ilh elm Fricrtrich Hcgel, Traducere de D. D. Roşea,
conducciea grupu­ Adunarea de dare de seamă şi alegeri
zaţia U.T.M. nu a 664 pag., 29 lei.
lui şcolar din H u ­
nedoara Ie primeşte in organizaţia de bază de la Grupul desfăşurat în n o ­ Istoriile domnilor Ţării Rorr.hieşti de Radu Popescti
din partea difcrile.- durile elevilor o Vornicul / Introducere şi ediţie critică întocmite de
Const. Grcccscu, 340 pag. 31 Icî.
şcolar profesional Hunedoara Contribui» arheologice la Istoria oraşului Suceava,
loi întreprinderi un­ muncă politico-cdu-
de lucrează azi ca cativă susţinuta, nu
de M ircca D. Matei. 184 pag. -p 1 planşă, 17,30 Ici.
muncitori calificaţi s-a creat o opinie Jsloria arhitecturii iii Roininia voi I. / De la orinduirea
aceşti absolvenţi. problemelor privind nivelul lecţiilor, de masa. combativă. împotriva atitu­ comune: prim itive pînâ )a sfîrşilul veacului al XVI-lea,
Pregătirea pe mai departe a vîilo- conţinutul şi metodele de predare. dinii de nepăsare faţă dc studiu, a aba­ dc Grigore loncacu, 541 pag. -p 8 planşe. 52 lei.
iito r muncitori, necesari industriei s i­ Instruirea practică a elevilor în terilor dc la disciplina şcolara. Uaii Toponimia romineasră / de Iorgu Iordan, 582 pag
derurgice, capabil: 9ă facă fata tehni­ ntelicrele-Koală şi în combinat a stat profesori-diriginţi — spunea vo rb it)- 4 1 planşă, 34 Ici.
cii noi şi sarcinilor ce Ic stau in fată, de asemenea în preocuparea biroul*» rul — nu s-au ocupat cu toată răs­
organizaţiei de bază. împreuna cu con­ punderea de educarea comunistă Sludii clasice V / 476 pag. 4- 27 planşe, 31 Ici.
înarmarea lor cu bogate cunoştinţe
teoretirc şi practice, formarea la elevi ducerea şcolii nu fost alcătuite în a elevilor, dc pregătirea lor teo­ Sţudii de literatură universală şi comparată / Ediţia
acest sens brigăzi care au urmă­ retică şi practica, dc a-i face să în ­
a unor trăsături moral-politicc înain­ a 11-a revăzulă şi adăugată, da Tudor Viauu, 668 pan.
tate, a atitudinii socialiste fată de rit in secţiile combinatului îndruma­ ţeleagă că datoria lor principala e;le In drum spre şcoală. Foto V. ONOIU 32 lei.
rea practicii elevilor, Aceasta metodă învătătu ra. De altfel darea dc scamă
muncă şi bunul obştesc, educarea lor în s-a dovedit eficace, contribuind la eli­ s-a ocupat puţin dc activitatea diri-
spiritul ideologici mnrxist-lcniuiste, în minarea multor deficienţe, pierderea ginţilor.
spiritul dragostei şi al respectului Ia­ -AGEN D A-
timpului, lipsa dc grijă şi atenţie a Participanţii la discuţii au vorbit şi • * w -1 1 • J ^
tă de partid, şi patria noastră socia­
unor muncitori faţa de instruirea ele­ despre stilul de muncă al biroului or­ Grija deosebita
listă, a admiraţiei fată de cuceririle
vilor. folosirea lor în alte scopuri sau ganizaţiei de baza. Apreciind activita­
jevnlutionare ale poporului — toate pentru lucruri mărunte ctc Păcat însă tea bună desfăşurată de acesta, au fost <7? a ci iă
acestea au constituit probleme dc hâzi că aceasta metodă a fost abandonară
scoase în evidenţă şi unele lipsuri din
în dezbaterea comuniştilor care a a v jt spre sfîrşilul anului şcolar, cînd lipsu­ munca biroului. S-a arătat de pildă că valorificării resurselor de furaje
loc ru prilejul adunării de dare dc rile în această latură a muncii s-au uneori birou) a scăpat din vedere pro­ 20 OCTOMBRIE 1963
scamă şi alegeri în organizaţia de bază . făcut simţite şi mai mult. blemele dc perspectiva, s-a ocupat pu­ Sporind continuu efectivele de ani­ concentrate necesare pentru o hrănlre telica care îmbogăţeşte nutreţul cu sub­ PROGRAMUL 1 : 0,00 Concert de
a (Trupului şcolar huncdorcan. In discuţiile purtate pe marginea în­ dimineaţă» 7,10 Cînlece despre Re­
ţin de creşterea maturităţii politice a male proprietate obşteasca, colecti­ raţionala a animalelor. stanţe proteice, precum şi unele canti­
Darea fie seamă prezentată şi discu­ şiruirii practice a elevilor, tov. Bo­ membrilor şi candidaţilor dc partid, viştii din Sînt andrei nu reuşit ca în De asemenea, la suculente faţă de tăţi de melasă care îmbunătăţeşte ca­ publică; 8,06 Solişti- şl lorm atii
ţiile care s-au purtat pc marginea iangiu, Nagy, Diaconu şi alţii au sub­ de creşterea combativităţii acestora, de piczcnl să deţină 467 taurine (din caie 2 GS9 tone necesare au fost asiguraie litatea silozului. Dar, nici această pro­ artistice de amatori de la oraşe şi
atesteia — discuţii vii. combative, liniat necesitatea unui control mai siste­ 125 vaci cu lapte) I 010 ovine. 314 numai 1.040 tone. blemă n-a stat în atenţia consiliului sate; 8,30 Teatru la microfon
pătrunse de spirit de răspunde­ matic, a unui sprijin mai atent din par. pregătirea şi perfecţionarea în perma­ porrmeţ din caic 65 scroafe) şi pc>le Din cele arătate rezultă că la fînuri, de conducere y al cadrelor lelmice de pentru copii : „ V ije lio s » 44 » 10.40
Ua conducerii şcolii, a creşterii răspun­ nenţă a cadrelor didactice El n-a luat Ansam bluri artistice de amatori ;
re şi principialitate — au subliniat re­ întotdeauna atitudine liolărîtă împo­ 1.200 dc păsări. concentrate şi suculente sînt încă ne­ aici. Că acţiunii de îusilozare a coce­
derii unor maiştri faţă de pregătirea
zultatele frumoase obţinute dc organi­ triva unor neajunsuri care s-au mani­ Din calculele făcute odată cu în­ cesare însemnate cantităţi pentru a se nilor nu i sc acordă atenţia cuvenita, II.OU Interpreţi ai muzicii de ope­
zaţia dc bază. de biroul său, dc toţi elevilor şi a unei mai juste aprecieri a tocmirea balanţei furajere, a rezultat putea asigura o furajare corespunză­ rezultă şi din faptul că aici, deşi re­ retă,* 11,30 Vorbeşte Moscova l ;
muncii acestora. S-a arătat apoi că ser­ festat în rîndul comuniştilor din con­
educatorii din şcoală, pe linia educaţiei că pentru o bună lirânire a acestor toare a întregului efectiv de ănim.Ve. coltarea porumbului şi tăiatul coceni­ 12,00 Muzică populară interpretată
viciul administrativ al şcolii s-a preo­ ducerea şcolii. In cadrul adunării s-a
comuniste a tinerelului şcolar, a in- animale în perioada dc stabulaţie sînt Pentru acoperirea deficitului de fu­ lor s-au executat pc 95 la sută d:n de Ion Luican şi Constantin l>or-
cupat slab dc asigurarea celor mai bu­ propus ca noul birou să pregătcnscă
necesare 453 tone linuri. 7SG tone gro­
riru iiîi şi formării lui, a pregătirii sa- ne condiţii dc muncă în atelierele şco­ mai bine şedinţele de birou şi adună­ siere, 2.685 tone suculente şi 428 to­ raje, gospodăria dispune de multe re­ suprafaţă, iar transportul acestora s a deianu » 12.20 Interpreţi de muzică
făcut de pc mai mult de 190 ba (.4
surse furajere care chibzuit valorificate
Ic pentru viata, pentru meseria nlcact. lii. deşi posibilităţi in acc5Î sens au rile generale, să lupte cu mai multa ne concentrate. ar putea substitui furajele ce lipsesc aceasta numai pînă la 15 octombrie), uşoară; 13,10 De toate pentru toii ,*
In anul care s-a scurs dc la alege­ existat suficiente perseverenţă pentru crearea unui cli­ Plnă acum insa, aici nu fost asi­ Aşa de pildă, necesarul de furaje nu s-au insilozat insă dccît 300 tone 14.0t) M elod ii populare cerute do
rile trecute, biroul organizaţiei de bază Analizând nivelul de pregătire teo­ mat favorabil criticii de jos. gurate doar 2S7 tone fînuri Rt- grosiere, este dc 785 tone. Gospodării coceni. Ascultători ; 15,00 Din viata sa e!or
retica şî practică al elevilor, darea fie Pentru întărirea muncii dc partid zultă deci un deficit de 1% tone, poale asigura insă — ţintnd scama de Colectiviştii din Sinlandrei au ob ţi­ p a trie i» 15,40 Program muzical de­
a manifestat o preocupare permanen­
scamă şi discuţiile purtate au arătat că în şcoală, pentru îmbunătăţirea activi­ aceasta $i ca urinare a faptului că posibilităţi 2.128 tone din care num;i: nut rezultate bune la recoltări şi tn- dicat fruntaşilor de pe ogoare :
tă fată de felul cum comuniştii d o acesta nu a fost în anul şcolar (rcrut tăţii instructiv-cducativc. adunarea ge­ seceta din cea dc a doua jumătate a coceni dc porumb 870 tone. Pc li nea 6ăniînţări, lucrările respective fiind pî 16.15 Transmisiune sportiva,- IV,15»
şcoală, celelalte cadre didactice, se la înălţimea posibilităţilor pe caic le nerală a adoplat o liotarîre cu obiec­ anului ^ influenţat negativ asupra acestea se mai pot insiluza 30 tone d•>- slirşite Este necesar deci ca acum toa­ M eridiane pe portativ — muzică
achită de sarcinile pe care partidul ş> arc grupul şcolar şi a sarcinilor tra­ tive şi sarcini precise. Noul birou ales producţiei plantelor furajere. Fuluri­ vleci, 100 tone frunze de sfeclă, pes*.e te forţele să fie mobilizate la însi- uşoară ; 18,06 Cîntec vesel de Im n-
statul nostru democral-popular le-a în ­ sate de partid. In cadrul grupului au s-a angajat in faţa adunării generale le obţinute sînt însă de bună calitate, 100 tone resturi de la grădina de le ­ lozarca cocenilor pentru ca şi pc aceas­ la ş ; 19 00 „Melodii... melodii..."
credinţat, şprijînind îndeaproape con­ existat mulţi elevi, mai ales la partea că va lupta cu toată hotărirea pentru peste. 50 la sută fiind alcătuite din gume şi se pot procura 210 tone tăi- tă linie rezultatele să fie pc măsura emisiune de de muzică uşoară ro-
in
ţei de sfecla, asîgurîndu-se astfel
posibilităţilor.
fînuri de leguminoase. Ele au
fost
ducerea şcolii in buna desfăşurare a teorclira, cu note mediocre, ceea ce a lichida lipsurile manifestate anul tre­ total 2.550 tone siloz, cantitate îndes­ minească; 19.35 Program de ro­
cut, a traduce în viaţă proiectul de recoltate la timp, transportate şi de­ Mai există 8 gropi goale, fiecare Hc
instruirii teoretice şi practice a ele­ dovedeşte o însuşire nctememicâ a cu­ botănri, dc a munci în aşa fel îneît pozitate. tulătoare pentru întregul efectiv dî câte 40 tone, în caic pot fi introduse mânie» 20.00 Teatru la mlerolon
vilor. in şedinţe dc birou, in adunări noştinţelor, o stapinire insuficientă a sarcina trasată şcolii dc către parti­ In ce priveşte concentratele şi U animale. S20 tune siloz. In acest scop tocătoa­ ..Romeo, Julleta şi in tiin e rie iil4* :
generale şi adunări generale deschise ao acestora. Vorbind despre cauzele care dul şi statul nostru dcmoci at-popular, i:rc$t capitol balanţa este deficitară. In această direcţie insa, consiliul de rei ce o deţine gospodăria trebuie fa- 21,45 Cincisprezece minute in to­
Din cele 428 tone necesare, spre exem­ conducere al gospodăriei nu a mani­ lcsită din plin pentru locarca coceni­ vărăşia va lsu lu i; 22.25 Muzică de
fost analizate diferite probleme ale mun­ au determinat o asemenea stare de lu ­ de a pregăti cadre calificate, necesa­ plu. au fost asigurate numai 296 tone, festat suficientă preocupare. lor. iar la acţiunea dc îusilozare este dans.
cii şcolare, au fost prezentate de către cruri, Iov. Doina Mărgincanu a ară­ re industriei noastre siderurgice, să urm în d că p ^ p b re u n să se mai procu­ I,a G.A.O. din Sintandrei exista de necesar sa lucreze o echipă perma­ PROGRAMUL I I : 7,00 Cîr.tece şl
fie dusă cu succes la îndeplinire.
profesori, rapoarte privind activitatea ’ui tat că în şcoală pregătirea pentru lec’.ii re încă circa 4S tone tărîţe. Cu toate asemenea posibilitatea de a se procura nentă. jocuri populare; 7,35 Muzică uşoa­
la catedră şi în afara acesteia, privind a unor profesori şi în mod special a I. CIOBOTĂ acestea mai lipsesc încă 24 tone dî şi o importantă cantitate dc uree sin- Insilozarea cocenilor cu frunze Hc ră interpretată la aco rde on; 8,00
sfeclă, dovlcci, resturi de la grădină, Clubul v o io ş ie i» 8,30 Din cinlecele
tăieţei de sfeclă ete., la care este re­
constructorilor co m u n ism u lu i; 9,00
comandabil să sc adauge uree sau me- Din valsurile lui Joliann Stranss ,*
M O Ş S Â N T E I leasă. prezintă un marc avantaj. El re­ 10 00 M elodii p o p u la re ; 10.30 Re­
iese şi din următorul calcul :
Gradul de comestibiiitate al coce­ vista presei străine ; 12.47 A rii din
nilor folosiţi în hrana animalelor ne- operete; 13,02 Clntec şi joc de pe
ort v o r b e ş te d e s p r e o a m e n ii c o l e c t i ­ t ic o l T r o ia n S â n te i, s e cre ta ru l o r g a ­ m u n c a p e 27 3 d e h e c ta r e f i a zi, ft îl o c h ii d e b u cu rie , d e p a r c ă a ţi fo st tocaţi, este dc 40 la sută. Rezultă deci Întinsul p a lric i; 13,45 Muzică u-
D e fa p t. m oş S â n te i nu e m oş. D a r
v e i. îşi ră su ceşte m u sta ta sub ca re n iz a ţie i d e b a ză d in g o s p o d ă r ie ... b in e c ite a v e m . p r im ii co m u n iş ti p rim iţi în rin d u rite că din cele 870 tone pc care gospodă­ soarâ interpretată de Margareta
o ş a -i sfw n o a m e n ii. D e ce ? G re u d e
v re a s ă - fi a s cu n d ă x im b ctu l d e m u l ­ ...E ra în '4 9 îm i d ă d e a in im a g h e i — P ă i, să le m a i a d ă u g ă m un te rn . n o a stre . D a v a i . a fo s t m a i a ltfe l ria le arc asigurate, practic vor fi uti­ Pîslaru ; 14,15 A ria Violetei din
răsp u n s. P o a te , p en tru m u staţa m a re
ţu m ire . D a r nu reu şeşte în to td e a u n a să fa c e m f i n o i c o le c t iv a . M a i a l a — B in e z ici, Io a n e . V n z e r a . A c u m c a a ltă d a tă . A m p rim it d o u ă fa m ilii lizate doar 348 tone, ceea ce echiva­ opera „T ra v ia la 44 dc Verdi şi in ­
p o rn ită sp re a m u rg u l v irs te i. p e ca re
p en tru c ă . d e p c b u ze. :im b e t u -i se c în d îi v ă z u sem p e c e i d in D a ia că c im p o i P ia n u lu i ş i-a V in fi, a B ă h ă u fn i m ic i in t r -o fa m ilie m a re. lează cu 132.240 U N. Prin tocarca lor, terpretările ei» 14.53 Solişti de mu­
o ră su ceşte ta ctico s sp re b ă rb ie . P o a ­ fu riş e a z ă fu p r iv ir i, c a a p o i, să nu o în firip a s e r ă . L -a m lu a t p e Ş te fa n j i L u n ca , d e a lu r ile Jea n u f i B a b e i
te p e n tru p ă r u -1 n in s, p re a nins le m a i p ă ră se a scă . P e n a r şi i-a m v o r b it. C u el a m m ers a le n o a ş tr e -s toa te, f i o a m e n ii sîn t ai — M o ş S â n te i, d c m u lt eşti s e c r e ­ gradul dc comestibilitate sc ridică h zică uşoară; 16,08 Cinlec, joc şi
ch ia r... A lt f e l d e c e să i se sp u n ă şi a m stat d a v o r b ă , m u ltă v r e m e , cu ta ru l o r g a n iz a ţie i d e b a ză ? 90 la sută, ulilizîndu-sc deci 783 tone voie bună — program de muzică
— M o s S â n te i, d e c e î(i z ic e l u ­ n o f lr i f i m u n c a -i a n oa stră d a * şi ceea ce echivalează cu 172,260 U N. Se
m oş. c in d v irsta n u -1 d ă în că d r e p ­ o a m e n ii N ic u la e S ib işa n n -o zis ba. r o a d e le ei... V e z i Io a n e , u n ii z ic c ă -s — D re p t s ă -t i sp u n n -a m d e s tu le populară; 17.25 Din cîntecele şi
m ea m os 1 vor putea folosi astfel, în plus, 40.020
tu l ia r in m iş că ri a re o tita tin e r e le l — P ă i, tu d e c e -m i z ic i ? O fo s t d e a c o r d să v in ă cu c e le 2.8S* z i f i n o a p te la g o s p o d ă r ie . D -a p o i ce d e g e te la m îin i c a sa p o t n u m ă ra U.N. care pot substitui 80 tone fînuri dansurile p o p o a re lo r; 18,20 Con­
— M o ţu l n ostru c in d e in tr-u n — ? /... h e c ta r e d e p ă m în t. In a ltă zi S im io n să fa c ? S a v e la m ea m ă în ţe le g e i i a n ii. A c i sîn t d e la în fiin ţa r e a g o s p o ­ - naturale. Dacă la aceasta vor fî adău­ cert de muzică uşoară; 19,00 Din
d ă r ie i f i în a in te a m m a i fo s t v r e o repertoriul in terpreţilor de muzică
d e a l. c in d in a ltu l. — V e z i ? A tin tci eu d e u n d e să F lu ie r a t s -o scris cu 5 h e cta re . D u p i n u -m i b a g ă d e v in ă . E a -m i cu n o a ş te gate şi celelalte rezerve furajere amin­
— P e m in e m ă f iii c il slut d e iu te Ştiu f S i, m os S â n te i r id e a p le c îu - a c e e a Io n O p in c a r u cu 7... K ic u la e cu fir e a m a i b in e ca o r ic a r e a ltu l... N u p a tru a n i... D a ' ia r a i \ n ccp u t să m ă tite, de care gospodăria dispune, balan­ populară — Aurelia Fălu-Rădulu şi
d u -s e la u re ch e a lu i Io n : îs ca m v e c h i 2 ha. f i ce v a ... h u i cre ş te a in im a , nu d e s co ş i. Ji f i v r in d să ft ii d u c ă n -a m Huţa Rudăreanu ,■ 22,00 Muzică de
la m ers. f i tatu fi — sp u n e E lisa b e'.a m ă la să in im a să stan d e -o p a r t e p i n i ţa furajeră poale fi echilibrată.
Io a n e , m ă ştiu seb es e n ii d e m u lt. o fta , c in d a m v ă z u l că o a m e n ii v o r dans.
O p in c a r u — in t r -o z i m -a m fă cu t d e nu le v ă d p e to a te p u se la p u n ct. fo s t c u m v a f i p re ş e d in te . E i. u ite. c ă Din cele arătate mai sus, reiese ca
— D e c in d m os S â n tei ? tâ în c e r c e s ă -fi lu c r e z e p ă n n n tu l în A c u m . re z u lta te le n o a stre le ştii. N u n -a m fo s t . D a ’ p rin c e le la lte fa z e a m Buletine de şliri si ra d io ju rn a le :
ru şin e. M e rg e a m cu m o f H anţei. La co m u n A m lin u l a d u n a r e a g e n e ra lă , la gospodăria agricolă colectivă din
un m o m e n t d a t i-a m z i s : stai v io f — P ă i d c m u lt. D a* m a i b in e m u c r e d c ă n e în tr e c m u lte g o s p o d ă r ii in trecu t p rin t o a t e : în g r ijit o r d e a n i­ Sîntandici există posibilităţi pentru asi­ 7.00; 13.00; 19,30; 22,00; 23.5?
Ştiu d e p rin '4 5 .. D e c in d cu r e fo t - um fo rm a t c o m ite tu l d e a cţiu n e , l-a m re g iu n e . S -a p o i, le g u m e ca lu n o i, p u ­ m a le, c o n t a b il, b r ig a d ie r *d e cim p , gurarea unor.cantităţi îndestulătoare de (programul I) 7,50; 14 00; 20,00;
S â n te i să u rc p e b ic ic le tă că , r u fîn e -
mo... a les p e P e n a r p re ş e d in te . S i tnnna ţin i au. E ată d e sta l. n e -a /n fă c u t d a ­
n e ru şin e . d a r eu nu m ă p o l (in e de m a g a z io n e r , ca sier... A c u m ţi-a m spus furaje, necesare hranei animalelor pc 23.00; 0.52 (programul U).
— O a m e n ii sp u n c ă d u m n e a ta ai c c - l a u d p e u n u l. in tr -o sea ră t „ A v e ţ i to ria cu cin ste, to td e a u n a . P a ta d e d e toa te. M ă p o ţ i d a f i la z ia r. C j perioada de stabulaţie.
d u m n e a t a .. g r ijă c e f a c e ţ i ! “ . V o r b e le a stea p a r­
pus te m e lia g o s p o d ă r ie i n o a stre d in c o le c t iv iş t i la fe l, b in e fiii. M i-s ta re Aici este necesar să fie luate în«a
M o ş S â n te i c o m u l a c e la m ă ru n te i că a n a v u t m a g n e t. A d o n a z i T in c n n u m a i z ia riş tii le d e sco u sâ a şa ca @iftemn
S ebeş si. 7ic. cu a i m u n cit ta re m u lt- d r a g i o a m e n ii, Io a n e , lin i cre ş te in i­
la tru p in co stu m d e şlru z ce n u şiu , fo n C ir je r u a v e n it să se re tra g ă cu tine- H u i. h a i la v ie c ă n e -a m o d ih n i1, măsuri imediate în vederea însilozării
— L i. am m u n cit si cu c il am p u ­ m a c in d ti v ă d cu m m u n ce sc în c o ­ d estu l... cocenilor pentru a se face o mai bună
cu la ib ă r n e g r u fi cu ş a p ca p u să p e o p ă m în t f i cu a t e la je c u lo t. D u p ă el, m u n , cu m se în ţe le g şi cu m se a ju ţ i. 20 O C TOM BR IE 1963
tut. că d o a r m ă v e z i în tre g , nu m -a m cnoscrvarc a lor pe timp îndelungat.
p a rte , tin ereşte, o m u l a c e la ca re n -a r c rupt. D a ' c e m ă d c s c o s i a c u m ? A n i N ic u la c T c c ă a . a p o i. N ic n la e M o g a . . S i v e zi. d e a c e e a îm i p la c e să m u n ­ M o ş S â n te i se r id ic a sp rin te n fi Prin mărirea gradului de digestibilî- D E V A : U ltim u l tren d in G u n H ill
si u ite asa râ n tă seră m d in 72 în s c r iu p o m i sp re c o a m a d e a lu lu i. Jos, în — c in e m a t o g r a fu l „ P a tr ia “ ; M -a m
o c lip ă a s lim p ă r f i c a r e t o r i d e c ile $i eu un p ic d e ră g a z si ga ta , v re i c e s c cu ei. S ă le d a u un sfa t, o în ­ tale şi a valorii lor nutritive, sc va fa­
n u m a i v r e o 40. d ru m a re . să -i cres c. Ia r c în d v ă d că v ie , cu le su l şi v o ia b u n ă era u iu toi. sătu rat d c că s n icia — c in e m a t o g r a f a l
sii fa c „ c x c u r s iu n c“ in trecu t. ce o economie însemnată de nutreţuri
A m m a i în ce rca t n o i în ’5 0 , în ’5/, n -a m m u n c it d e g e a b a , ta re u şu rat ră ­ Ş i ca o sin teză a c e lo r sp u se p iu ă , A r ta " ; S lM E B /A : C e r u l n -a r e g r a ­
— In c u r s iu n e , m os S â n tei. concentrate şi fînuri. tii — c in e m a t o g r a fu l „ M u n c it o r u l" ;
d e g e a b a . D u in p rim ă v a r a lu i *52 su flu . B a, u n e o ri... N ic i nu ftiu cu m a c u m . m oş S â n te i a d ă u g ă :
In meci restanţă — T o t u n a -i. C ă lo t la 45 o r i h n e -u m a p u ca t d in n o u d e o rg a n iz a r e . s ă -(i sp u n să m ă in lc lc g c li... U ite , — V e z i, g la s u rile a stea v e s e le nu Este de asemenea necesar să fie va­ P E T R O Ş A N I : L u n a d e m ie r e fă r ă
‘4 3 n e în to a rce m ... S i-a p o i to a m n a , in lu n a asta. a m î n ­ lu n a trecu tă c in d le -a m p r im it‘ p e m ă la să să tm b ă lrh ics c. G e a b a îm i lorificate cu mai mult spirit gospo­ b ă rb a t '— c in e m a t o g r a fu l „ R e p u b li­
c a " ; C o d in — c in e m a t o g r a f n l
dăresc şi celelalte resurse dc
furaje
„7
A şa a a fla t Io n R ă şin a r, c o le c t iv is ­
Aurul a învins tu l d in b r ig a d a d e v ie d e la G .A .C . fiin ţa t g o s p o d ă ria . C ă d o a r a i fost tin e f i p c Io a n a La în r în d u r ile o r g a ­ sp u n t o ii „ m oş existente la G.A.C. Sintandrei in can­ N o ie m b r ie “ ; A L B A I U L !A : T u eşti
o c i a n u l tre cu t c in d am s ă rb ă to rit a
n iz a i ie i n o a s tre d e p a r tid şi p e G h e -
cu 4-1 (2-0) S ebeş, d e sp re m u n ca b r ig a d ie r u lu i v i ­ W -a a n iv e rsa re . A m în c e p u t a tu n ci n e scu cu n e v a s tă -s a , m i s -o r u m ezit L U C IA LIC1U tităţi apreciabile. m in u n a tă — c in e m a t o g r a fu l „ V i c t o -
r ia “ : C e r u l B a h ic ii s cria i şi II —
Ing. A. POTOPEA
pe Jiul II P etrila c in e m a t o g r a fu l „ 2 3 A u g u s t S E B E Ş :
V io lă fă r ă c h ita r ă — c in e m a t o g r a ­
'Aşa cum începuseră jocul, brâdenu fu l P r o g r e s u l" ; V iu lu i s -a o p rit in
scontau pe o victorie la scor şi mai z o r i — c in e m a t o g r a fu l „ S e b e ş u l" ;
mare. înaintarea, în special pe aripa Să apărăm cu fermitate avutul obştesc O R A Ş T I E : O c ă lă t o r ie sp re c e n ­
btingă unde Roman şi Murzacu făceau tru l p ă m în lu lu i scria i şi II — c i ­
deseori breşe in apărarea jiului, a j j- n e m a t o g r a fu l „ P a t r ia " ; în v ie r e a se ­
cal bine şi a şutat periculos la poan­ ria / şi 11 — c in e m a t o g r a fu l „ F l a ­
c ă r a " : H A Ţ E G : C u m p ă r ă -li un b a ­
tă Dc altfel. Murzacu in min. 9 şi Ru­ In anii regimului deniocrat-popu- rea şl dezvoltarea acestor realizări nilor muncii din ţara noastră respectă eredintal 6-a constatat cu privire la timp a tuturor operaţiilor, îngăduinţa
so (min. 14) concretizează două acţiuni de a cumula funclia fie contabil cu lo n — c in e m a t o g r a fu l „ P o p u l a r " :
Iar oamanii muncii din patria noa­ şi in general a avutului obştesc con­ constituţia şi legile stalului nostru, Olteanu Ilie (recidivist) care fiind
u poaiat Jiului şi Aurul conduce cu stră, sub conducerea Înţeleaptă a stituie una. dintre cete mai impor­ munifeslînd 1n mod voluntar o ati­ lăsat de către gestionarul ICovacs Pe­ cea de casier, nescliimbarea gestio­ B R A D : C o le g ii — c in e m a t o g r a fu l
2 0. După al doilea gol înaintarea Partidului Muncitoresc Roinln, au re­ tante Îndatoriri ale tuturor cetăţe­ tudine plina de grijă şi dc respect tru să doarmă In magazinul gestio­ narilor cu lipsuri în gestiune, ne- * S l. r o fie " ; L O N E A : O a m e n i d e
n liipci gazdă joacă la fel de bine, cre­ purtat victo rii de Însemnătate isto­ nilor larii noastre, ale tuturor orga­ fală de avutul obştesc. Totuşi mai nat de el, l-a favorizat in sustragerea 6chimbarea revizorilor contabili cu a f a c e r i — c in e m a t o g r a fu l „ M in e r u l" :
olă multe situaţii dc gol dar Sclillct, rica în construcţia socialismului. nelor şi organizaţiilor de stat şi ob­ există cazuri, din lericire tot mai mărfurilor. îngăduinţa de a cumula antecedente penale ele. sini citeva I L lU S : S a lu t v ia tă — c in e m a t o g r a ­
Rnsu şi Murzacu, ratează ocazii clare Partidul nostru n urmat consecvent şteşti. puţine, care au permis comiterea funcţia de contabil cu cea de casier din cauzele care uşurează comltciea fu l „ V ic t o r ia “ ; Z L A T N A : P atru
de a marca politica leninistă de industrializare so­ Această Îndatorire a cetăţenilor re­ unor infracţiuni in dauna avutului a dat posibilitatea lui Barbolovici A n ­ infracţiunilor in dauna avutului ob­ in im i — c in e m a t o g r a fu l ..M u n c it o ­
In partea doua a jocului Aurul paş­ ton de la I C F. Deva să-şi Însuşea­ r u l '': I L l A : L n p c n i 2U— cin e m a to g v n
cialistă a ţării, In centrul atenţiei zultă din Conslitutia ţârii noastre in obşiesc. lată cîleva aspecte. ştesc.
ti cază iniţiativa dar tot nu reuşeşte fiind pusă dezvoltarea industriei grele care se arală că liecare cetăţean al Angajaica şi menţinerea tn posturi scă suma de 1 700 lei. Esle necesar 6ă se creeze o op i­ fu l „ L u m in a \ A P O f.D U L D E S U S :
bă fructifice ocaziile clare de gol de- şi in prim ul rînd a Industriei con­ R.P.R esle obligai „să păzească, să de gestionari a unor persoane neco- Toate aceste cauze d l şi altele si­ F e s tiv a l C h a p lin — c in e m a t o g r a ­
oît de două ori prin Vaczi în min. 57 structoare de maşini, factor hotăritor Întărească şi să dezvolte proprietatea respunzătoare cu antecedente penale milare, care 6C dalore6c in cele mal nie de masă, care să-i demaşte pe fu l „LVI A u g u s t" ; C A L A N : G a n g ­
boli şi pe delapidatori. Orice cetă­
*a un corner şi Schllct în min. 62 prin­ In crearea bazei lehnice-inaleriale a obştească socialistă41 * *. ca de exemplu cazul lui Jurca Adela, multe cazuri nerespeetării întocmai ste ri si fila n tr o p i — c in e m a t o g r a fu l
ţi un şut puternic de la IG in. Oas­ socialismului, in dezvoltarea îam uri- gestionară la O.C.L. magazinul din a dispozitiunilor legale de către di- ţean oinslit trebuie să la pozilie fată „ I . C S H .
de je fu ito rii avutului obştesc şi t>ă
peţii joacă ceva mai bine în cîmp d.ir îor multiple ale economiei noastre Apărarea, întărirea şi dezvoltarea Timpa. care deşi fusese condamnată I t i i l i angajaţi nl întreprinderilor şi
atacul nu reuşeşte să ţină mingea şi n > avutului obşiesc esle deci o obliga­ sesizeze conducerile întreprinderilor (Buletin
naţionale. ţie impusă prin Constituţie şi prin de mai multe ori pentru Infracţiunea a ailor unităţi economice, ca orga­ şi Institui iilor pentru ca elenienlele
insista la lazele dc poartă Ei au şutai nele de conducere, contabili, re vi­
Crearea bazei tchnice-malerîale a legile statului nostru tuturor cetăţe­ de lurt a lost menlinută in gestiune necinstite sâ fie Îndepărtate spre a
o singură dată mai periculos la poar­
socialismului şi victoria relaţiilor de nilor individuali şi colectivi şi tutu­ pînă cînd a creat un prejudiciu de zori ele, au drept consednlă faptul nu putea comite Infracţiuni In dauna meteorologie.
ta echipei gazdă cînd de altfel, au şi
producţie socialiste constituie tunda- ror organelor de stat şi organizaţiilor 10.400 lei. La fel este 6itualia şi cu că uşurează posibilitatea com iterii
modificat scorul in min. 81 prin Con- unor infracţiuni prin care este pre­ proprietăţii socialiste. PENTRU 24 DE ORE
mentul obiectiv al ritm ului înalt al obşlcşti. Lupu Ilie de la depozitul T.A.PL. Pe-
siantincscu, care profdînd dc o gre- tioşani cit şi alte cazuri. judicială proprietatea socialistă. De Apărarea avutului obştesc este o Vremea va rănirne noroasâ cu cer
jrală a apărătorilor brădeni a pătruns dezvoltării tuturor ram urilor Industri­ Un rol din ce în ce mai mare In aceea este necesar să se ducă o sarcină care se realizează prin efor­
ei şi îndeosebi a ram urilor lioUlri- O altă greşeală esle angajarea si variabil. V o r cădea ploi izolate,
în careu şi a marcat stabilind rezul­ antrenarea oamenilor muncii Ja apă­ menţinerea In posturi de revizori Intensă muncă preventiv-edueatlvă turile comune ale oamenilor muticii,
tatul final dc 4-1 în favoarea echipei loare pentru industrializarea sociali­ rarea avutului obşlese şi In comba­ vîtiI slab pină la potrivit din ser io ­
stă. al creşlerii Însemnate a acumulă­ terea faptelor păgubitoare pentru contabili a unor persoane necin>lile pentru cunoaşterea tuturor dispozi­ conduşi de pnrlld. Ea este în Interesul nii nord-vosllc, cu llile n s llk ă rl tem­
Aurul cu antecedente penale şi neverifica-
Aurul şi-a depăşit net adversarul şi rilor socialiste şi ai rld :cării conti­ acest avut in actuala etapă, revin şi ţiilor legale care reglementează apă­ celor ee muncesc. Ea depinde de el porare.
nue a nivelului de trai al oameniloi rca cu tot simţul de răspundere a
a obţinut o victorie clară şi meritata. formelor dc influenţare obştească, rarea avutului obşiesc .Angalarea şi se realizează de către ei. Respeu- Temperatura în uşoară creştere,
muncii. După cum s-a subliniat în documen­ activităţii nceslora. Aşa tle exemplu
Hrădenii au dominat aproape tot tim ­ unor gestionau care au fost condam­ ziua cuprinsă între 12 şl 20 grade,
Gbeorghe
revizorul contabil Matei
pul (raport dc cornere 12-3 în favoa­ In condiţiile dezvoltării întregii eco­ tele Congresului al Ill-)ea al P.M R , de la O C L . Alimentara clin oraşul naţi pentru furt sau delapidare din Und legile şî Jupllnd pentru asigu­ noaptea mai scăzută. M inim ele vor
rea lor) dar ca şi în alte jocuri de nomii naţionale pe o linie nieieu în etapa desăvlrşîrii construcţiei so­ Hunedoara, electuînd verificarea ges­ avutul obştesc, lipsa de control. lipsa rarea respectării lor de către toii fî cuprinse Intre — 2 şl + 3 grade.
pînă acum. atacul care deşi are o con­ ascendentă, echilibrată, noporul no­ cialiste „capătă o însemnătate tot cetăţenii, oamenii muncii luptă pen­ Dimineaţa brumă
cepţie tactica de joc şi crcază oca/.u stru muncitor a repurtai încă o vic­ mai mare judecata opiniei publire, tiunii lui N lrolaesru Marin a accep­ de pază, atitudinea de gură cască. tru Îmbunătăţirea vieţii lor proprii
clare de gol ratează exasperant dc torie de o însemnătate deosebită — a colectivităţii formele obşieşt! de tat «ra acesta să înlocmeasră acte ncrCspectarea dispoziţiilor cu p riv i­ PENI RU URMA IO A R FI E 3 Zll.E
încheierea colectivizării agriculturii. influenţare a celor ce încalcă nor­ pentru Întărirea şl tnllorlrea patrie*
mult. fictive prin care să-s* acopeie lipsa re la predarea sl primirea gestiunii noastre dragi. Vrem e relativ Lucioasă ziua,
Jocul a fost condus de arbitrul N Numeroase şl Însemnate tfn t reali­ mele vieţii sociale de combatere a in gestiune Mn sumă de zeci de mll neefectuarea Inventarelor la terme­ temperatura In uşoară scădere şl
manifestărilor nesănătoase ale unor SUCIU C O M A N
Ostaficiu (Deva). zările obţinute de oamenii muncii şl nele stabilite, neevldentierea In a o v io lu l va sufla din sectorul nord-
M. SUSAN In regiunea noastră In toate dome­ elemente înapoiate ale societăţii4*. de Iei. Lipsă de vigilenţă şi atitu­ procuror şef ăl regiunii ve.slic pînS la potrivit.
corespondent niile de autivilale. Apărarea, întări­ Majoritatea covîrşitoare a oame­ dine de gură cască fală de avutul In- tela rontabile in mod jsorect (1 Ia Hunedoara