Page 67 - 1963-10
P. 67
Pag. 3
Nr. 2740 Drumul socialismului1
COLABORARE DERURGISTI
♦ « « 4 + + + + A + + * * » 4 4 4 »++♦« ♦ ♦ <
Congresul al ITI-lcn al P.M R. a pus în fata siderur prinţr-o cooperare mai strînsă între mineri şi siderur-
gicilor hunedoreni sarcina de a spori continuu produc gişti, pe de o parte, şi între secţiile C S.H. pe de altă
ţia de metal Pentru înfăptuirea cu succes a acestei sar parte In cele ce urmează vom reda cîteva aspecte ale
cooperării dintre mineri şi siderurgişti, ale eforturilor
cini colectivele de muncă din cadrul exploatărilor mi
pe care le depun minerii, sub conducerea organizaţiilor
niere Tcliuc şi Ghclar şi cele ale secţiilor combinatului de partid, să îndeplinească sarcinile ce le revin în apro D M in e r ii d in b r i
trebuie să depună eforturi susţinute, să respecte întoc- vizionarea C.S.H. cu minereuri de fier de bună calitate g a d a c o n d u s ă d a
njni obligaţiile contractuale. Aceasta se poate realiza şi ritmic. L a sz lo T ru iu n , lu
cre a z ă în o riz o n tu l
E V I d e la E . M .
Ji-au îndeplinit angajamentul anual z id la t e lo r b u n e o b
C G h cla r . D a to r ită re
ţin u te în în d e p lin i
rea s a r c in ilo r d e
Colectivul sectorului II ol se bucura pînâ atunci colccti- za sarcinile de plan şi angaja-: bune, fapt care contribuie la spo
E M Teliue, a obţinut în acest v rl sectorului Biroul organi- montele. rirea realizărilor sectorului. fila u ) i rz a n g a ja
an o scama tic realizări impor znţiei de partid a găsit câ cea A lţi comunişti au vorbit des S-au luat apoi măsuri de îm m e n te lo r, a cea stă
tante Luni (Ic-.i-i iinlul şi a rea mai bună rezolvare a accstri pic folosirea deplină a timpului bunătăţire a aerajului. folosi L b r ig a d ă a fo s t e v i
lizai şi depăşit sarcinile de plan probleme o poate da adunarea de lucru, despre disciplina mun rea raţională a utilajului şi d e n ţia tă în în tr e c e
generală a comuniştilor. Ţinînu cii. Unii, au arătat că este ne parcului de vagonctc, asigurarea
situîndu-sc în fruntea întrece rea so cia listă .
seama de acest lucru, la ordinea cesar să se insiste mai mult asu brigăzilor cu materiale. In plus.
rii socialiste cc se desfăşoară
intre sectoarele minei Şi cum să de zi a adunării generale a pra aprovizionării echipelor cu s a făcut o repartizare ju d ic i
nu fie astfel c'nul arc a t i t e n organizaţiei de bază din luna materiale şi vagonctc, să se u r oasă a membrilor şi candidaţi A
august a fost stabilită tocmai mărească cît mai operativ rea lor de partid pe echipe şi locuri
brigăzi. ca cele conduse de
Ierna respectivă. lizările şi să se intervină prompt de muncă. înercdinţîndu-î-sc fie
Ad,libert Domokuş, luliu Tumaic,
Oamenii au criticai cu tărie cu măsuri atunci cînd se sim- căruia sarcini legate de buna
îoan Mă iran ji Ghenrphe Ivan
desfăşurare a procesului de
c.e-şi menţin de fi luni titlul
producţie. Şi, un lucru impor
de brigăzi evidenţiate ! Luna iu
lie insă a fost încheiată cu un Pernind de la o adunare generală tant, s-a introdus obiceiul ca
ori de cîlc ori se ivesc greu
rezultat cu lotul neaşteptat : M
2 000 tone minereu sub sarci tăţi, sau vreo echipă nu-şi în OBLIGAŢII RECIPROCE
deplineşte planul, să se ţină
na de plan.
lipsurile caic au determinat fâ- tc nevoia. In felul acesta, au scurte şedinţe operative cu
Silualia care s-a creat c n niincrc în urmă şi au scos la fost stabilite măsurile cele n m
maiştrii, şefii de echipă şi Hc cu toate acestea nu a făcut nimic pentru cinilor zilnice, s-a depus pe stoc 400 de
cît se ponte de neplăcuta iveală o serie de rezerve im por eficace. Conducerea tehnică a Intre C S. Hunedoara — beneficiar — şi
Cauzele care au generat-o sini sectorului a fost îndrumată să schimb, pentru a stabili cc - î E M. Ghclar — furnizor — s-au stabil.: a sprijini eforturile minerilor în a extrage tone, iar în 2'iua de 10 octombrie 874 tone
tante de îmbunătăţire a muncii de făcut. I
mai multe In primul rînil. con şi folosire a utilajelor. M aii- asigure 2‘dnic asistenta tehnica Urmarea a fost că, de atunci, pe baza de contract condiţiile în caic se şi livra furnaliştilor cantităţi sporite de de siderilă. Dacă nu se preiau 2i)nic caii-
ducerea tehnică a sectorului ? Irul Dumitru Dranciuc spic a echipelor. In acest sens, per va livra minereul de fier. In contract sint minereuri. tităţiLc de minereu planificate şi nu se
realizările au început să salte.
scăpat din vedere necesitatea exemplu, spunea : sonalul tehnic a primit sarcini depun nici pe stoc, exploatările nu-şi poc
Pe graficul sectorului s-au în stabilite cantităţile cc se vor livra ritmic Aşa slind lucrurile, se impune respecta
asigurării continue a brigăzi — O vină ne revine şi nouă, concrete : fiecărui inginer î s-a scris mereu alte şi alte cantităţi pe zile calendaristice, conţinutul de fier rea riguroasă a contractelor încheiate, o realiza planul, nu pot recupera minusul ce
lor cu fronturi de lucru. Apoi, maiştrilor penhu că n-am con repartizat cîtc un orizont de I.a sfirşitul lunii august s-a în M se creează din această cauză, deoarece ca
de minereuri extrase peste plan.
n-nu fost luate din timp măsuri trolat amănunţit fiecare loc de care răspunde, unui maistru i în minereu şi valoarea metalurgică a aces colaborare mai strînsă şi un ajutor reci
pentru alimentarea abatajelor muncă şi n-am insistat ca m i s-.i încredinţat numai problema tuia. Obligaţiile sînt reciproce şi ca u r proc, înţelegere* nevoilor şi a greutăţilor pacitatea de producţie a abatajelor cita
registrat deja la planul pe 8
cu rambleu după necesităţi. A nerii să lucreze aşa cum tre transportului. luni un plus de 500 tone. Luna mare se cer din partea ambelor părţi efor ambelor părţi. A pretinde insă altora si aceeaşi, ca nu se schimbă de la o zi la
lipsit şi asistenta tehnică S-iu buie. Apoi nu le-am asigurat Pentru asigurarea fronturilor septembrie a fost şi mai ro 1- turi comune pentru îndeplinirea în bune te ajute, iar tu să nu faci acelaşi lucru, alta Preluările trebuie să se facă ritmic,
ivit apoi o scrie de greutăţi din toate condiţiile De aceea, pro de lucru cu rambleu s-au creat nîcă. La finele ci minerii ni condiţiuni a obligaţiilor contractuale. D n nu-i un procedeu just, tovărăşesc. în fiecare zi şi la nivelul planului de li
lipsa pieselor de schimb pen- pun să fie întărită asistenţa teh noi rostognalc la orizontul MO înregistrat cel mai de scamă păcate însă lucrurile nu stau aşa. Bene M inerii — cei care asigură hrana furna vrări, aşa cum prevede contractul.
t tu maşinile de încărcat şi per nică la echipe. Maiştrii, tehui* m S-a făcut legătura între o ri succes: ÎN D E P L IN IR E A A N
ci cn i i şi inginerii să viziteze cel ficiarul — Combinatul siderurgic Hune lelor — Ia caic siderurgicii au făcut apel Această situaţie se cere a fi reglementată
foratoare ş.a.hvd. Se impunea zontul ISO şi 140 m. caic ave G A J A M E N T U L U I A N U A L
deci, cu loală tăria, aplicarea puţin o dată pe zi fiecare lac ieşire el i rec I l» la suprafaţă. DE A DA P A TR IE I 3.20.) âim doara — nu şi-a respectat obligaţiile p ri să-î sprijine în realizarea planului şi să le şi ca poate fi reglementată în interesul am-,
unor măsuri chibzuite, care să de muncă, să dea toate indica Acum, introducerea materialu vind preluarea ritmică, pe zile calenda trimită mai mult minereu, s-au străduit să bclor părţi. Se cerc însă mai multă niţele«
dură la ieşirea din impus fi ţiile şi sprijinul de care an m i lui pentru rainblccic ac poale T O N E M IN E R E U PESTE ristice, a cantităţilor de minereu contrac răspundă acestei chemări. Un ajutor tot gcrc, colaborare şi sprijin reciproc. Exploa
restabilirea prestigiului de care nerii nevoie pentru a-şi rcali- face în condiţiimilc cele mai PLAN. tările miniere au datoria să respecte pla
tate cu furnizorul — E M. Ghclar. Exem atît de preţios puteau primi şi minerii din
plele sînt concludente in această privinţă. partea sidcrurgişlilur dacă C S.H. ar fi pre nul de livrări atît din punct de vedere
In luna ianuarie a.c., C.S.H a preluat cu luat. aşa cum s a angajat, toate cantită cantitativ, pe sorturi de minereuri, gran t-
- B S 8
11.890 tone mai puţin minereu dccît pre ţile de imiicicu, le-ar fi dat minerilor po loinctric cît şi din punct de vedere al con
(Hoadela iniţiative L vedea contractul. Numai în lunile februa sibilitatea sa-şi realizeze sarcinile de pro ţinutului de metal, iar C S II., rezolvîu*
9 9 rie, martie şi aprilie s-nu preluat în plus ducţie. Dar CS.H. nu-şi respectă angaja du-şi greutăţile sale interne, să preia can
Aj 0 C B ca si tităţile de minereuri contractate, aşa cu.n
re t de minereu. Ea a fost îmbrăţişată cu brigăzi, cum este cea condusă de Ghem - E faţă de plan 17 173 tone, pentru ca apoi mentele, promisiunile pe care le face. Aşa
nuţioasă a şistului în abataje
La unei:
multă căldură de alte brigăzi de la sectu- în lunile mai, iunie, iulie, august şi sep de exemplu, în ziua (le 8 octombrie servi se stipulează în anexele A şi B ale con
xul doi al minei. Printr-o muncă politică ghe Ivnn, unde se lucrează cu soeperu', tembrie să se preia mai puţin cu 21734 tonv. ciul de aprovizionare din CS.H. comunică tractului.
susţinută desfăşurată de organizaţia de s-a trecut la confecţionarea vctrclor din Ne preluarea ritmică şi zilnică a canti Trustului minier Deva prin telegrama nr. Numai manifcstînd grijă şi răspundere
partid asupra avantajelor ce le aduce pen minereu. Aceasta, pentru ca cupa scrcpc- tăţilor de minereu aşa cum s-a stabiht 297 să oprească depozitarea pe stoc a si- faţă do obligaţiile asumate, dînd dovadă
de tru exploatare şi întreaga economic na rubii să nu antreneze o dată cu minereul, prin conlract, a creat greutăţi în activi deritei de la Tcliuc, deoarece combinaţii de înţelegere şi colaborînd mai strîns, de <
ţională. s-a ajuns in scurt timp să 1 ic ex
bucăţi dr steril. A ii luat fiinţa echipe de
tinsă la toate brigăzile din subteran. Ast control obştesc. Este vorba de colective tatea exploatării. Aceasta a influenţat ne poale prelua siderita la nivelul planului ţpunînd eforturi comune, situaţia actuală
fel, iniţiativa : „N ici un vagonet de mine gativ realizarea planului de extracţie ;t zilnic. Dar una spune şi alta face. In ziua poale fi reglementată. In acest fel pot fi
0îiia ie a #eaa reu rcbulaf' a devenit un obiectiv de ba/, “i pe la fiecare loc de muncă şi observă felul L
formate din muncitori şi maiştri care trec
a! întrecerii socialiste şi. o dată cu aceasta, a planului de livrai i. Este ştiut că ceea de S octombrie C S II. a preluat mai puţin cicate premize şi posibilităţi ca atît side-
în caic se separă şistul din minereu. In plus, ce ai pierdut azi cu greu poţi recupera cu S5G tone siderita faţă de planul zilnic,
calitatea minereului s-a îmbunătăţit sim rurgişlii cît şi minerii să-şi îndeplinească
r & h u ţitor. Siderurgicii şi-au exprimat şi ci de iniţiativa de a nu rebuta nici un vagonet miinc. Lucrul acesta il ştie bine, din pro iar în ziua de 9 octombrie, deoarece nu s a sarcinile de producţie cc ie revin din p l i
plina mulţumire. Anul trecut a fost î n a fost extinsă şi la suprafaţă, sub forma : prie experienţă şi conducerea CN 11. Dat respectat planul de preluare la nivelul sar nul de stat in condiţiuni lot mai bune.
no. â
cheiat cu o cantitate apreciabilă de me „N ic i o maşina de minereu rebutat*. I n
tal în plus în minereul livrat pentru ca ea să dea cele mai bune re
Anul )0G3 a pus in faţa sidcrurgîştilor zultate, au fost aplicate o scamă de u n
Sidci'uigişlii doresc de la mineri mine şi a minerilor sarcini noi. Furnaliştii tre suri tchnico-organizatoricc Ele se referă Ia fu scopul realizării ritmice a planului
reu mult şi bun Aceasta, deoarece, cu cit buie să dea patriei fonta mai multă decît asistenţa tehnică, modul de amplasare a
minereul este mai bogat în metal şi arc în anul trecut. Şi pentru aceasta au nevoie găurilor de mină şi controlul calităţii pro
mai puţin steril, cu atît se consumă m?.i de mai mult minereu de calitate mai buna. ducţiei. M inerii din Tcliuc au tn- au primit indicaţia lă pună în tualele strangulări în produc ritmice a planului de livrări şt
puţin cocs în furnale, iar calitatea tio Cum condiţiile de zăcămînt nu se pot schim Ţoale acestea. împreuna cu urmărirea tiinpinat, în primul trimestru discuţia comuniştilor cele mai ţie nu se resimt în activitatea
fontă care se scoate este mai superioară, ba de la un an la altul, rezerva cea mai minuţioasă a rezultatelor obţinute de b ri L al anului mai ales, o seaină de siderurgiştilur. Au fost execu chiar la depăşirea lui. In trimes
importantă pentru satisfacerea cerinţei acute probleme legate de realiza trul II bunăoară, au fost li
lată de cc calitatea producţiei este o clau găzi în întrecerea socialistă au făcut c i greutăţi în realizarea planului tate toate reparaţiile la lumcu-
furnaliştilor a rămas aplicarea cu maximum în acest an conţinutul de metal în minereul rea sarcinilor de plan, să pregă
ză principală a prevederilor contractuale de eficacitate a iniţiativei : ,,Nici un va- de producţie. Din aceasta cau larc, li s-au schimbat cabluri vrate calic CS.H. cu 1 500 to<
încheiate intre sidci urgişti şi mineri şi de livrat siderurgicilor să depăşească mereu tească temeinic adunările genera le, pentru a nu avea greutăţi ne minereu mai mult dccît pr<:«
gonct de minereu rebutat- . Găsirea celor ză, au rămas în urmă fa',a
pe cel planificat. Pînâ acum s-au dat în
ce, îmbunătăţirea ci trebuie să constituie mai bune soluţii de rezolvare a acestri plu9 cu circa 2.000 tone metal. La în regi 1 - A de graficul de livrări către le, astfel îneît oamenii să poată (lin cauza transportului. La sta vedenie planului. Iar în trimes*
veni cu propuneri bine gîndite
o preocupare continuă a acestora De alt probleme a c n u titu it obiectivul multor preo ţia de sortare s-au efectuat re trul I I I cu peste 5 S00 tone.
trarea succesului a contribuit întregul co C.S.H. cu cea. 14 000 tone mine de îmbunătăţire a procesului .1 fe
fel pe această temă au avut loc numeroa cupări. Aproape că n-a fost adunare de paraţii Ia silozuri, au fost în In perioada actuală, colecti
lectiv. Cele mai bune rezultate le au avut reuri. Sub îndrumarea organi producţie. Comitetul sindicatului
se discuţii Cu circa doi ani in urmă, partid, consfătuire de producţie, sau altă locuite benzile transportoaie. vul E. M. Tcliuc este preocupat
şedinţă în caic oamenii să nu vină cu vreo însă brigăzile conduse de Adalhcit Domo zaţiei de. pratid însă, ei au luat la rîndul său a fost îndrumat să
Fchcr, Aren Spărîus m
intr-o consfătuire ce a avut loc la Com S-a introdus apoi un cîntar de de aplicarea a încă o scrie de
propunere care să conducă la reducerea ste koş, luliu Tomoaie, Gheorghe Ivan. îoan o scamă de măsuri eficiente, pună un accent mai mare pe or
binatul siderurgie din Hunedoara, şeful di 20 lonc pentru cînlărirca ma măsuri menite să asigure rea-.
rilului din minereu. S-a ajuns astfel ca, Măican, Alexandru
care au condus la ieşirea din ganizarea consfătuirilor de pro.
brigadă Joan M Popa de la Tcliuc a lan la fiecare loc de muncă, să se aplice puş- şi celelalte, care luni de-a-rîndul nu au şinilor cu minereuri ş am d. Uzarea ritmică a planului de
sat iniţiativa de a nu rebuta nici un vaga- carca selectivă, să se facă o separare m i înregistrat nici un rebut. impas. In plenara lărgită a co ducţic, să facă din ele un m ij Cuin şi calitatea producţiei li producţie şi de livrare pe timp
mitetului de partid din luna loc important de participare a vrate este o clauză impoi)>ntâ a de iarnă şi în 19G4. Printre al*
s martie, spre exemplu, s a ară maselor la conducerea procesu contractului încheiat cu siderur-t tcle este vorba de amenajai
O situaţie ce nu trebuie să se repete tat că atît conducerea exploa lui de producţie. Drept urmate fiiştii, pentru a avea certitudi rea drumurilor, izolarea conduc*
tării, cît şi comitetul de partid, în adunările generale ale orga
nea că din întreprindere n i tclor de apă şi aer comprimi:,
nizaţiilor de partid, în diversele
Conform convcnliel încheiate între zor au indicat un conlinut de metal nă de luat în seama. vor trebui sa-şi îmbunătăţeas şedinţe de producţie, minerii au pleacă dccît minereu cu conţinut alimentarea cu aer comprimat a
CS. Hunedoara 51 T M , Deva, penlru mine- (ne referim la siderila bulgări) intre 34 Explicaţia desigur, ar fl uşor de găsit, N că stilul de munca, sa se ocu dat soluţii penlru rezolvarea bogat de metal, s-a introdus ur îinpingătoarclor la puţ, ampli*
Şi 35 la sută Cele decadaîe. de asemenea. dacă în sprijin ul ei ar veni analizele zil pe mai îndeaproape de realiza
rc u iile de la E M. Teliue se iau probe z il mărirea zilnica, pe schimburi, a ficarea staţiei de compresoara
Probele combinatului în schimb indicau nice. Ori, acestea (este vorba de anali multor probleme legate de rea-
nice de calitate. alît de către beneficiar, rea planului de producţie la
un conlinut moi mic, atît zilnic, cit şi de* zele executate tot la C.S.H.)., dau o me 1 iz a rea sarcinilor de plan S-a acestui indicator pe baza unui ele., care, împreună cu cele a*
cît şi do către furnizor, iar la decadă se toţi indicii. Aşa s-a ajuns la
die a conţinutului de metal de 33.70 la ajuns astfel Ia aplicarea a o scamă regulament spccîal întocmit. plicato pînă în prezent, vor con*
iau probe de sinteza. Analiza acestora se intioducciea metodei ţinerii
suta... A Toate aceste măsuri au con duce cu siguranţă Ia obţincr.at
executa de către fiecare in laboratorul Pe urma aceslul fapt s-au purtat multe unor scurte şedinţe operative de măsuri tcimico-organizatorîce,
propriu. De cele mol multe ort, rezultatele N O T A săptaminale a colectivului de menite să conducă la îmbunătă dus la asigurarea îndeplinirii de noi succese,
discuţii între cele două părţi. S-a cerut
lor coincid, sau prezintă mici diferente. ţirea condiţiilor de muncă ale
chiar, Intervenţia altor foruri. Persoanele conducere (reprezentanţi ai co
Aceasla este o dovradîî că in ma|orila)ea însărcinate cu cercetarea cazului insă, r m mitetului de partid şi conducerii brigăzilor, folosirea judicioasă a
cazurilor se lucrează cu răspundere, adu- cada!. La decadele II şi III. dilerenta nu I n-au reuşit 6ăd elucideze pe deplin. tehnico-admînislralivc), în care utilajelor şi crccarca de fronturi
cindu-sc pe această cale un aport preţios atît de mare (totuşi, inadmisibilă). Ln de Asemenea eiluaţii s in i nedorile şi nu de lucru în carieră şi la o ri ©fotiraerea
se analizează cum s-a muncit
la îmbunătăţirea muncii minerilor. In luna cada I, proba de sinteză a E. M Teliue trebuie să se mai repete. Ele nu pot aduce in săptămîna respectivă şi se zonturile 100 m şi 140 m., asî
arăta un continui de metal d r 34.58 Io folos nici pentru furnali.şli, nici pentru fel îneît planul de producţie să
august insă, s a înlîmplat un fapt neplâ succeselor viiioare
sul/i, iar cea a combinatului de 32.4 la mineri. Şi se pot evita, numai printr-o stabilesc măsuri de îndreptarea
cut, Probele zilnice luate de către fu rn i sută. După cile se v^de, o diferenţă dom- E lipsurilor. In cadrul acestor şe poată fi realizat şi depăşit c.i
colaborare strînsă între mineri şi .side- regularitate. Pentru a asigura o
rurejiştî şi luarea unor măsuri care să dinţe au fost rezolvate multe
aprovizionare ritmică a furna A nul acesta s-au înregistrat progrese mal mari In respec
C A L I T A T E A conducă la întărirea sim ţului de răspun probleme ale asigurării livrării lelor cu minereu a fost creata tarea sarcinilor contractuale dintre mineri şl siderurgişti. M i
dere a celor care iau probele şi execută ritmice a minereului. o haldă la Hunedoara unde se
analizele. Birourile organizaţiilor de bază depune pe stoc. Aşa incit even nerii din Teliue mal cu seamă, au luat măsuri eficiente, me
Sudice important al pianului de producţie nite să conducă Ia asigurarea îndeplinirii întocmai a planului
de livrări. Ei au pregătit de pe acum şl succesele viitoare.
Livrînd minereu bogat în conţinut, cu nereului situaţia nu se prezintă mai bine Înfiinţarea haldei de minereu la Hunedoara, punerea la punct a
un procent scăzut de steril vizibil minerii Situaţia actuală licbuie să dea He gîiul î ci ie mm s im m livrat
dau posibilitate furnaliştilor să producă conducerii exploatării, tuturor inginerilor, Plus SIDERUR8ISTIL0R DE U instalaţiilor de transport şl sortare va face ca strangulările ln
fontă mai multă, de calitate mai bună. mai tehnicienilor şi minerilor de aici. In calita extracţie să nu se resimtă în aprovizionarea Jurnalelor. Mat
ieftină şi cu consumuri specifice mai iniei. tea minereului livrat se oglindeşte însăşi ca e M i M t& ra B&a Tatwc: rău insă, se stă lu E. M. Chelar, Aici, pe lingă faptul că n-au
Ncrespcctarea calităţii minereurilor atrage litatea nnincil lor. Acest lucru nu trebuie fost luate din timp toate măsurile pentru realizarea ritm ică
după sine greutăţi în exploatarea furnale uitat. De aceea c necesar ca, în loc să se a planului de producţie şi îmbunătăţirea calităţii minereului,
lor, face ca în loc să te producă fontă mai caute tot felul de „justificări", flecare şct CfrRyw6URi~XsEMAWAroRi betum fw m )
au existat şi greutăţi provenite din nepreluarea producţiei do
multă să se scoală din furnal mai multă de sector, maistru şef de brigadă, şef de
către combinat.
zgură, să se depăşească consumurile speci echipă şi fiecare miner în parte, să vadă c ;
fice, iar calitatea fontei să nu se înscrie pot face pentru a îmbunătăţi calitatea in 1 - Fireşte, anul acesta şi combinatul siderurgic a Inlîmplnat
nuilte greutăţi care au împiedicat oarecum preluarea ritmică
în normele prescrise. ncrcului. Atenţia trebuie îndreptată sp.e
a întregii cantităţi de minereuri de la ambele exploatări. A
La E M. Ghclar nu se acordă încă aten abataje, acolo unde de fapt se hotărăşte
ţia cuvenită calităţii minereului. Din situa soarta calităţii producţiei. Inginerii şi maiş existat însă şi comodităţi şi deficienţe în funcţionarea trans
portului.
ţia conţinulurilor de metal reiese că fată trii trebuie să îndrume şefii de brigăzi >i
de cerinţele combinatului, la siderita bul echipe în alegerea celor mai adecvare Acum, multe din greutăţile obiective au fost lichidate.
gări s-au realizat numai în primele 6 Iun; scheme de puşcarc, în folosirea pe scara Agregatele tuncţionează mai bine. Deci, o primă condiţie pen
ale anului. La siderita măruntă şi zcţat'i. mai largă a puşcării selective, în alegerea tru ca minereul sa poată fi preluat ritm ic exista. Rămlne doar
conţinuturile n-au fo<ţ realizate în nici cu grija a sterilului din minereu în fro n ca intre conducerile exploatărilor şl a combinatului să se
una din cele 0 luni caic au liceul d n turile de lucru şi la gurile rostogoalclor. stabilească o colaborare deplină pentru a se ajunge la acest
acest an
Apoi, la staţia de sortare — unde se face rezultat. M in e rilo r de la Ghclar le ntal revine In plus sarcina
ln lunile iulie— septembrie, conţinutul de o nouă selectare a minereului — si se în de a pregăti temeinic producţia viiloa ro prin accelerarea
fîcr in siderita bulgari a fost cuprins între tărească răspunderea celor care lucrează
' lucrărilor de pregătiri (la Vadut Dobrîi mai cu seamă) şi des
SI 27— 32.25 la sulă faţă de 33,5 la sută aici pentru ca minereul să fie cit mai curat. chideri şi de a pune mai mult efort pentru îmbunătăţirea
cit sini cerinţrlc combinatului. I.a sîderill Trebuie întărit cunlrolul din partea maiş
calităţii minereului.
măruntă s-a realizat, faţă de 20 )a şuti trilor şi inginerilor pentru ca normele de
plan, numai 2 iî,7 G — 28.S7 la sută, iar la calitate să fie respectate. Şi, acest lucru Nu încane îndoială că proeedînd astfel sarcinile contrac
tuale vur putea fi respectate întocmai şl, odată cu ele, pre
Edenta zeţată 27,42—50.40 la sută faţă de trebuie făcut din ahataj şi pînă la siloz.
vederile planurilor de producţie la toţi IndicatoriL atît la
34 la sută cit se prevede în plan. Nici în Cei care încalcă normele privind calitatea
ceea ce priveşte valoarea metalurgică a m i să fie traşi la răspundere. cele două exploatări miniere, cit şl Ia C.S.H., v o r fl realizate.