Page 68 - 1963-10

Pag. Drumul socialismului Nr. 2740

1» Uniunea Sovietica
ULTIMELE $Tint 4 t ULTIMELE $TIB1 * ULTIMELE $TIR1 * ULTIMELE ŞTlftl * ULTIMELE $T|T>1
a fost lansat „Cosmos

/Ar M O S C O V A 18 (Agerpres). —
După cum anunţă agenţia TASS, In Uniunea Sovietică a (ost lansat la
vtf. 18 octombrie satelitul artificial al P u m ilitului „Cosmos-20".
La bordul satelitului a fost instalat aparataj ştiin ţific destinat con-
m t in u ă r ii cercetărilor asupra spaţiului cosmic in cadrul programului anun-
lat de agenţia TASS la 16 martie 1 962.
Satelitul s-a plasat pe o orbită cu urm ătorii p a ra m e tri:
Sesiunea Adunării Generale a 0. N. II. Tovarăşul Corneliu Mănescu w — perioadă iniţială dc re v o lu ţie 89.55 minute, distanta maximă de
!u suprafaţa Păm lnlului (la apogeu) 31 I km ,< — distanta minimă (la peri-
a sosit în Brazilia ,V geu) 206 kni; — unghiul dc înclin a re a orbitei la U dc planul Ecualo-
N E W YORK 18 (Agcrpres). — 1964, Franţa, Algeria, Chile, Ecuador, N E W YORK 18 (Agerpres). — iVl rulul 65 grade,*
In scdinla de vineri dimineaţă A- Irak şi Luxembourg. La 18 octombrie, în Comitetul poli­ RIO DE JANE1RO 18 (Agerpres).— Mănescu şi Nicolae Anghel au pri­ tjO In afara aparatajulul ştiinţific la bordul satelitului s-au montat:
dunarca Generală O N U . a discutat ★ tic 6pectal al A du nă rii Generale a — un emiţător radio care luncii on^ază pc frecventa de 19,995 m h z »
La invitaţia lui A rau jo Castro, m i­ mit pe generalul A îbin o da Silva, — un sistem radiolehnic pentru măsurarea precisă a elementelor or-
înlocuirea celor Irei membri ncper- N E W YORK 18 (Agerpres). — O.N.U., care examinează politica de
nistrul afacerilor externe al Braziliei, preşedintele Întreprinderii „Pctro- L. bilei j
manenli ai Consili'.ilui de Securitate In cadrul şedinlel din după-amlaza apartheid dusă de guvernul sud-nfri-
în scara zilei de 17 octombrie a 60- bras” . Cu acest prilej a avut loc o (( — un sistem radiotelemetric pe ntru transmiterea pe Pămînt a date-
al căror mandat expiră la 31 decem­ vilei de 18 octombrie a Comitetului cen. a fost ascultat, ca petiţionar.
sit la Rio de Janeiro Corneliu M ă ­ convorbire cordială La întUnire an )' lor referitoare Ia funcţionarea dispoz Ui\*e!or şi aparatajului ştiinţific.
brie 1003: Pilipinclc, Gluma şi V en e­ Politic al Organizaţiei N aţiunilor U- Ambrosc Reeves. fost episcop al luat parte Ghcorghe Ploieşteanu şi >)) Aparatura Instalată la bordul satelitului fnnctiono.v/.ă normal, iar ren-
zuela. Pentru alegerea unor noi mem­ nile a continuat discutarea problemei Johannesburqului, care a arătat că nescu, ministrul afacerilor externe al •Vjr Irul de coordonare şi calcul efectuează prelucrarea inform aţiilor recep-
bri este necesară o m ajoritate de Interzicerii experienţelor cu arma lumea se află In fata unei alterna- R. P, Romine, insolil de Nicolao A n ­ Teodosie Ghircscu, şeful Agenţiei e- (? Jionote.
două treimi, procedura O .N U . per- nucleară. gliei, adjunct al m inistrului comerţu­ conomice a R. P. Romine !a Rio dc
l l v e : să organizeze o acţiune inter­
m illnd mai multe scrutine plnă la ob­ Reprezentantul U n iunii Sovietice, naţională efectivă care 6ă ducă la lui exterior. Janeiro. încheierea lucrărilor congresului Alianţei
ţinerea ace6lci majorităţi. In primul K, V. Novîkov, a declarat că guvernul lichidarea politicii de apartheid, sau La 6osire, pe aeroportul internaţio­
Iur de scrutin, Coasta de Fildeş şl Sovietic a făcut tot cc a depins de să asiste la o vărsare de 6inge pe te­ nal Galeau, oaspeţii au fost intim pl- Cooperatiste Internationale
Bolivia au obţinui respectiv 92 şi 00 e! pentru încheierea unul acord care ritoriul Republicii Sud Africane. nali de reprezentanţi ai guvernului LO ND RA 18 (Agerpres). — experienţe.
de voturi, fiind declarate alese ca să prevadă interzicerea tuturor expe­ In cuvîntul lor, reprezentanţii Re­ O delegaţie de experţi La 17 octombrie s-au încheiat Ia
Delegaţii la congres au adoptat si
membre ale Consiliului de Securita­ rienţelor. Inclusiv a celor subterane. publicii M ti li şi Congoului (Lcopold- brazilian, şefi ai unor misiuni diplo­ Bournenmulh lucrările celui de-al 22- o rezoluţie cu privire la întărirea uni-
te cu Începere de la 1 ianuarie 196-1. Guvernul sovietic a pornit de la ville), an subliniat că îu lriicit apart­ matice precum şi de Ghcorghe Plo- romîni a plecat lea congres al A lianţei Cooperatiste lă|ii şi colaborării în mişcarea coo­
Pentru cel de-al treilea loc s-au des­ faptul, a declarat el. că interzicerea heidul reprezintă un pericol pentru icşlcanu, trimis extraordinar şi mi­ Internationale, la care au participat peratistă mondială in care recoman­
tuturor experienţelor, inclusiv a ce­ nistru plenipotenţiar al R. P. Romine la Skoplje
făşurat mai multe tururi de scrutin menţinerea păcii în lume. trebuie să delegaţi din 36 de ţări ale lumii. Din dă organizaţiilor cooperatiste naţio­
(ără a se ajunge la m ajoiil.iiea nece­ lor subterane, poate fi controlată cu se instituie sancţiuni îm potriva gu­ in Brazilia, membri ai legaţiei. B E L G R A D . — O d e le g a ţie d e e x - partea Republicii Populare Romîne. nale să extindă şi să consolideze re­
ajutorul mijloacelor naţionale de dc-
sară. Un număr mai marc de buleti­ vernului sud-afiican. In scara acclecaşi zile, Corneliu /terţi rota in i in d o m e n iu l c o n s t r u c ţiilo r , la lucrările congresului a participat laţiile dinire ele pe bază dc recipro­
le d a re Tinzind să loloscască in flu ­
ne au oblinut R. S. Cehoslovaca şi in fru n te cu 7 ro ia u Isp as, d ir e c t o r o delegaţie condusă de C. Matcescu, citate. şi o ailrt cu privire la crearea
enta favorabilă pe care a avut-o În­ preşedintele Ccnlroeoop.
Malaya. La propunerea preşedintelui g e n e r a l in m in is te ru l in d u s trie i unei comisii pentru elaborarea p rin ­
cheierea Tratatului de la Moscova Participanţii la cel de-al 22-îea Con­ cip iilor de biză ale activităţii coope­
A dunării Generale, votul pentru com­ c o n s tr u c ţiilo r a sosit ta B e lg ra d .
asupra situaţiei lnlcrna|ionale. a C uvîntarea gres al Alianţei Cooperatiste Interna­ raţiei tn condiţiile actuale.
pletarea celui dc-al treilea loc în M e m b rii d e le g a ţie i v o r p le c a la
spus K. V. N ovikov. guvernul sovi­ tionale au adoptat rezoluţia „Despre Congresul a examinat, rle asemenea,
Consiliul de Securitate a fost amina! etic a propus un program complet lu i Ikeda în parlam ent S k o p lje p e n tru a s ta d ia c o n d iţiile d e dezarmare şi pace", in care 6e arată problemele dc procedură privind pri­
pentru vinerea viitoare. de măsuri, a căror Înfăptuire ar duce co n stru ire a c e lo r 100 d c a p a rta m e n te că Tratatul p rivito r la interzicerea mirea organizaţiilor cooperatiste na­
In cadrul acclecasl şedmle, A d u ­ la Însănătoşirea continuă n situaţiei T O K IO 18 (Agerpres). — şi ţările socialiste, nronunlîndu-se pen­ ji a p o lic lin ic ii d o n a te d e g u v e rn u l experienţelor nucleare constituie p ri­ ţionale în aceaslâ organizaţie şi a
Internaţionale, ar netezi calea spre La 18 octombrie, în cadrul dezba­ tru dezvoltarea lor continuă. ro m in p en tru v ic tim e le c a ta s tr o fe i cu c mul pas pc calea soluţionării pro­ ales comitelui central al Alianţei Co­
narea Generală a procedat la alege­
soluţionarea problemei radicale o do- terilor sesiunii extraordinare a Parla­ Ahordînd o scrie dc probleme p ri­ a d istra s a cea stă lo c a lita te . blemei interzicerii totale a acestor operatiste Internaţionale.
rea a 6 membri In Consiliul Econo­
zurm ăiii generale şl loiale. mentului japonez au luat cuvîntul vind relaţiile cu S U.A., Ikeda a sub­
mic şi Social In locul celor G tari al membri ai guvernului. Primul a luat liniat că „submarinele atomice alo
Au mai luat cuvtntul reprezentanţii
căror mandat expira la sfirşilul am i­ Ciprului, Tanganicăi, Pakistanului, a.vînlul premierul Ikeda, care a expus S.U.A. pot intra nestingherite în por­ După sesiunea Consiliului ministerial al Pieţei comune
politica externă şi interna a guver­ turile japoneze în cazul cinil nu a j
lul. A u fost aleşi pentru o perioadă Argentinei şi stalului Peru.
nului. la bord arma nucleară". BRUXELLES 18 (Agerpres). —
de 3 ani cu Începere do la 1 ianuarie Premierul japonez a dat o în a lţi tarifelor vamale făcute unor ţări care In privinţa altor probleme luate
In încheierea cuvîntării sale, după Observatorii consideră că principa­ nu participă la Piaţa comună. Inlr-o
apreciere Tratatului dc la Moscova cu cc a abordat o serie de probleme in­ In discuţie la sesiunea de la B ru­
in C om itelui de Tutelă privire la interzicerea experienţelor cj lul rezultat al sesiunii Consiliului m i­ telegramă din Washington, U.P.l. a- xelles a Consiliului ministerial al
terne, Ikeda a făcut cunoscut că in ­
arma nucleara în atmosfera, în spa­ nisterial al Pielei comune, care a nunlă că Chri6tian Hcrler, principalul Fiolei comune, nu 6-a Înregistrai nist
tenţionează să dizolve camera inferi­
l’roicct de rezo lu ţie ţiul cosmic şi sub apa El a declarat oară a parlamentului şi să organizeze avui loc la Bruxelles, este holărtrea negociator american în problemele co­ un progres. Observatorii semnalau că
că „încheierea de către Uniunea So­
în luna noiembrie sau cel mai tîrzia de a 6upune diferendul cu S.U.A. merţului. a declarat că cei ce vor in aplicarea „calendarului" stabilit să
iu p rob lem a ith o d esiei de sud vietică, Statele Unite şi Marea B ri­ în decembrie, alegeri parlamentare. p iiv ito r la importul cărnii dc pasăre arbitra urmează să stabilească alit fie epuizat pină la 31 decembrie 196:*,,
tanic a Tratatului cu privire la inter­
După Ikeda a luat cuvîntul M. Ohi-
zicerea parţiala a experienţelor nu­ arbitrajului Catt, care va desemna pierderile înregistrate in vlnzările adică iu elaborarea unei polii;.-i aui ;-
N E W YORK 18 (Agerpres). — Co­ situaţia e xp lo zivi din Rhodesia de cleare reprezintă un prim pas în di­ la, ministrul afacerilor externe al Ja­ In acest scop un comitet special. americane ca rezultat al acestor ta­ cole comune şi în precizarea po/.it.m
poniei, care s-a referit Ia o scrie dc
respondentă specială : sud, ca urmare a p o liticii rasiste a recţia spre destinderea încordării în rife vamale, cit şi măsurile dc des­
probleme privind politica externă a Dacă asupra componenlci com itetu­ fală de S.U.A, la discutarea „rundul
Un proiect de rezoluţie afro-asia- m inorităţii aflate la putere. j d a ţii le dintre Est şi Vest", lui reprezentanţii Pielei comune şi ai păgubire. Kpnnedy" tn cadrul Catt în 1904, nu
tării. Ca şi primul ministru, el şi-a
tic a fost prezentat joi in Comitetul După cum se ştie, Adunarea Gene­ Ikeda a adresat un apel Statelor exprimat satisfacţia în legătură cu ex­ S U.A. s-au pus dc acord, asupra Potrivit concepliel Pieţei comune, s-a făcut nici un pas ti:,i nte. Insis­
de Tutelă, ccrînd M arii Britanii 6ă rală a Organizaţiei N a ţiunilor Unite Unite, Angliei şi U R.S.S. să abordeze
cu hotărîrc problema dezarmării ge­ tinderea relaţiilor comerciale ale Ja­ sarcinii ce-i revine se fac aprecieri misiunea Comitetului special de ar­ tente''; delegaţiei trancczc de a >e
a adoptat deja o rezoluţie in cursul
refuze Rhodesici de 6nd cererea de nerale şi totale şi să găsească căi pen­ poniei cu tarile socialiste. bitraj va fi doar stabilirea pagubelor, 6tabili preturi comune la cerea o.
oceslci săpicimini, care cere M arii diferite. Partea americană solicită sta­
independentă atila timp cit in aceas­ ii u concordarea opiniilor lor în pro­ A mai luat cuvîntul ministrul de fără a indica şi procedura de compen­ carne de vilă, orez ele. s-au Iovii de
Britanii 6ă nu transfere guvernului bilirea şi acordarea de despăgubiri
tă Iară nu va 11 un guvern care să blema privind metodele de control . finanţe Tanaka, care a vorbit despre reluzul vest-german. Ziarul P,:» s
rasist al Rhodesici de sud puteri su­ Referindu-sc la problemele comerţu­ pentru perioada care a început la sare a lor. „Este vorba de obţinerea
reprezinte toate păturile populaţiei. politica financiaro-economică a tării.
verane in special in conducerea for­ lui, Ikeda a salutat extinderea rela­ Sesiunea extraordinară a parlamen­ 1 septembrie 1960, oind R F.G a pu6 unui aviz consultativ şi nu de un Presse" „L'lnlransigoanl" s u ic ca
După cum 6e ştie, in această colo­
ţelor armate. Această ultimă rezolu­ ţiilor în acest domeniu între Japonia tului japonez îşi continuă lucrările. capăt anumitor concesiuni în privinja arbitraj, cum ar fi dorit W ashingto­ Bonnul dorcşlc „o Piaţă comuna i,:n|
nie constituţia care este In vigoare
ţie a fost discutată cu prioritate şi nul", sintetizează agenţia France Pres­ deschisă care să nu rişlc nu coullicl cu
acordă drepturi politice numai m i­ se pozilia reprezentanţilor Pielei co­
aprobată, deoarece dizolvarea Fede­ Slalcle Unite şi să menţină >;;n., .a
norităţii albe, (n timp ce populaţia mune.
raţiei Rhodcsiei şi Nyassalandulul privilegiată a ferm ierilor
băştinaşă nu arc nici un fel de drep-
este prevăzută pentru sfirşitul aces­ Se ştie că S.U.A. au pretins că mani.. Accaslă poziţie e>lc in i.i«n-
turi politice.
tui an, iar pentru un v iilo r apropiat pierderile lo r se cifrează la 46 m i­ Iradiclic cu poziţia Franlei;:: i c * m i I
Se cere M a rii Britanii să convoace se prevede transferarea conducerii lioane dolari pc an, in timp ce ţă­ dc încercare a trainic ici Pielei comu­
o conferinţă constituţională In vede­ forţelor armate către cele trei pârli rile Pielei Comune au arătat că ne 60 apropie. Va trebui ca lonr.e
rea introducerii votului universal in componente ale actualei Federalii, aceste pierderi nu sint mai mari de cnrind să fie verificată în practica şi
Rhodesia de sud. In acelaşi timp este respectiv Rhodesia de sud, Rhodesia 19 milioane dolari. trăinicia alianţei I ranco-vesl-gern.'-uo“
exprimată Îngrijorarea in legătură cu de nord şi Nyassalandului.
Austria a respins proiectul
Vizita delegaţiei parlamentare romîne
conductei de ţiţei
în Belgia VIEN'A 18 (Agerpres). — construiască pc baza unui acord cu
Potrivit ziarului „Die Presse", con­ concernul ilalian EN.I. o conductă
B R U X E LLE S 18. — Trimisul spe­ lizările ştiinţei medicale romineşti. ducerea industriei naţionalizate petro­
După-ainiază, delegaţia romînă a Vicna-Tricst. In raport cu proiectul
li Agerpres, Mircea loncscu trans- lifere austriece a respins oferta fă­
fost primită la primăria din G ia rlî- preconizat de concernele internaţio­
î ite : cută de un grup de companii petro­
roi de primarul oraşului, O. Pinkcrv nale proiectul Vicna-Triest revine cu
In cursul zilei de 18 octombrie, meni­ lifere străine — Intre care Shell, Esso,
Intre acesta şi membrii delegaţiei a 500 milioane şilingi mai scump.
rii grupului parlamentar de piicle- avut loc un schimb de păreri cu p ri­ M o b il O ii şi patru concerne vest-ger- Un purtător de tu v in l al industriei
i; Rominia— Belgia din Marca Adu
vire la dezvoltarea continuă a relaţii­ mane — de a se construi o conductă
xrc Naţionala, în frunte cu acad. petrolifere austriece a explicat cores­
lor de colaborare între cele două ţări. de lile i Intre Bavaria şi Viena, prin
t. Milcu, preşedintele comitetului de Scara, după întoarcerea delegaţiei Linz, ca pârle a unui proiect de con­ pondentului din Viena al ziarului
nduceie al grupului, au fost oaîpc- „Financial lim e s " m ulivelc care slau
la Bruxelles, Achile van Acker, pre­ ductă internaţională care ar lega M a­
i oraşului Charleroi, important ren­ şedintele Camerei Deputaţilor şi C rea A drialicâ de R.F, Germană. la baza acestei holăriri. „Conducerea
ii al industriei metalurgice al Bcl- Bacck, preşedintele grupului belgian al Deşi acest proiect ar prezenta avan­ noastră a hotărit 6ă respingă in una­
i :i. U niunii interparlamentare au oferit în taje economice considerabile — tra­ nimitate ideea unui Iraseu Bavaria-
Deputaţii rointni au vizitat lnstitu- clădirea parlamentului un dineu în Linz-Viena in tru c îl aceasta ne-ar ex­
tl medico-chirurgical, o şcoală şi o cinstea membrilor grupului parlamen­ seu mai scurt pe un teren mal puţin pune la o periculoasa dependentă şi
are maternitate din localitate. Cu tar romîn. accidentat — reprezentanţii industri­ nu ar oferi garanţii suficiente pentru
rest prilej acad. Şt. Mile» a vorbit Dineul a decurs înti'-o atmosfera ei petrolifere austriece preferă 6ă aprovizionarea pe v iilo r cu Ulei".
pecîaliştilor din Charleroi despre rea­ cordială,
Puternice acţiuni împotriva juntei
întreruperea tratativelor algero-marocane B IR M A N IA : Recent, peste 300 studenţi de la Universitatea din Rangoon
au participat la un m iting de protest Îm potriva represiunilor la care auto­ militare din Republica Dominicană
iravarea situaţiei la frontieră
Agi Criza de guvern rităţile diemisle supun populaţia paşnică a Vietnam ului de sud. SANTO DOMJNGO 18 (Agerpres). funcţia de preşedinte al Republicii Do­
ALGER 18 (Agerpres). — Tiguig şi Tindjoub, In special In din Finlanda IN F O T O ; Aspect din timpul manifestaţiei studenţilor birmani. In Republica Dominicană continuă minicane şi a adresat un apel in
Tratativele dintre reprezentanţii punctul lehe. După cum subliniază demonstraţiile antiguvernamentale In care cheamă la crearea unui „front
A lg e rie i şi M arocului, cu privire la agenţia France Presse, la tratativele HELSINKI 18 (Agerpres). — semn de protest îm potriva preluării patriotic" care să lupte îm potriva
algero-marocane reprezentanţii părţii Tratativele privind formarea unul Descoperirea unui complot în Coreea de sud puterii de călre junta m ilitară In ur­
conflictul de frontieră dintre cele ju n te i militare. Săptămîna trecută,
marocane au cerut delimitarea fron­ guvern finlandez de coalilie au in­ ma lo v itu rii de stat de la 25 septem­
două ţări au fost întrerupte joi. De­ mem brii Congresului dominican, care
tierelor tocmai pe această porţiune, trat in Impas după ce reprezentanţii SEUL 18 (Agerpres). — In acelaşi timp, politia a anunţai brie. Agenţia U.P.L transmite eă pen-
legaţia algeriană s-a reîntors In a- iru a fost dizolvat de noul guvern, s-au
făcind din aceasta o condiţie a înce­ U n iunii 60cial-dc*mocrale au anunţat arestarea unui număr de student! acu­ a treia zi consecutiv poliţia a
ceeaşi zi la Alger. Mohammcd Yazid, Agenda France Presse relatează că întrunit intr-un oraş din provincie şi
tării focului. Cererea a fost refuzată că refuză 6ă ia parte la ele. La 17 zaţi de a fi pus la cale o revoltă Intervcnil cu grenade cu gaze la­
membru al delegaţiei. a declarat : vineri dimineaţa în fala Universităţii au desemnat pe Casanovas drept pre-
insă de partea algeriană. M ii de v o ­ octombrie, preşedintele Finlandei, U. Îm potriva regimului m ilita ră lui Pak crimogene pentru a împrăştia demon­
,.Misiunea noastră a fost o misiune din Seul 6-au adunat un marc număr preşedinle at ţării. Junta militară nu
luntari algerieni, relatează agenţia K. Kekkoncn, a propus fostului prim- Cijan Hi. A uto rită ţile au afirmat că straţiile studenţilor din Sanlo Do-
de pace, siluîndu-sc în cadrul unui dc 6ludenli pentru a protesta îm po­ mingo. a recunoscut această alegere. Potri­
France Presse, se îndreaptă 6pre Co- nunistru A. Karialaincn 6ă-şi conti­ au descoperit un complot care urma
dialog între M aroc şi Algeria în ve­ triva m enţinerii regim ului m ilitar pen­ La Santo Domlngo s-a anunţat că vit agenţiei, „Mişcarea 14 iunie** a
lomb-Bcchard (situat la 400 km de nue activitatea.
derea încetării ostilităţilor. Regretăm tru încă patru ani. Politia i-a atacat să fie declanşat vineri dimineaţa şl autorităţile militare au ordonat ares­ invitat Partidul revoluţionar dom ini­
zona operaţiunilor), care a devenit Se aşteaplă ca, în cursul zilei de
că trebuie să 6punem că nu am rea­ pe studenţi, împrăştiindu-i. care avea drept scop răsturnarea ac­ tarea vlccreclorulul Universităţii din
capul de pod al operaţiunilor trupe­ vineri, guvernul să-şi retragă în mod can al fostului preşedinte Juan
lizat încă condiţiile pentru soluţio­ tualului regim. A ge nlia France Pres­ capitala dominicană, A ybar Nicolas.
lor algeriene. oficial cererea de demisie. Bosch şl parlidut social-crcştin să
narea problemei". El a arătat că de­ se relevă că tn acest complot sini Acesta s-a retugial insă in clădirea participe Ia acest front patriotic.
legaţia algeriană ..a considerat nece­ Armata malayeză va implicaţi m ilitari po trivnici juntei m i­ U niversităţii care beneficiază dc „a u ­ „Mişcarea 14 iunie" a condiţionat
sar să se reîntoarcă la Alger pentru fi dotată cu armament litare aflate In prezent la putere. tonomie universitară". Potrivit relată­ sprijinul acordat lui Casanovas de în­
a prezenta o dare dc scamă asupra Scurte ştiri Scurte ştiri Agenţia arată că după anunţarea rilor agenţiei U.P.L, de cind a pre­ făptuirea tuturo r reformelor de care
discuţiilor cu personalităţile maro­ modern arestărilor operate, a fost convocată luat puterea junta m ilitară a exilat are nevoie |ara, îndeosebi in sectorul
cane". o conferinţă a şefilor de stat major din tară peste 200 dc adversari po­ industrial şl agricol.
N E W Y O R K . — L a ÎS o c to m b r ie , ş» te le v iz iu n e , p rin tre ca re cu n o s cu tu l K U A L A LUMPUR 18 (Agerpres).—
La rîndul său, A. R. Guedira, direc­ A A . G r o m ik o , m in istru l A fa c e r ilo r cin ea st F ra n k C a p ra , v a p le c a să p tă - La Kuala Lumpur a fost dat pu bli­ ai armatei sud-corecnc şi a ofiţe ri­ litici.
torul cabinetului regelui Hassan al E x te rn e a l U .R .S .S ., ca re a p a rticip a t tnina a cea sta in tr -o v izită in U n iu n e a lor serviciului de spionaj. Poliţia a Corespondentul din Sanlo D o m in - _____
cităţii un comunicat oficial al M in i­
II-lea şi ministru ad-inlerim al aface­ la lu c r ă r ile c e le i d e -a JS -a sesiu n i a S o v ie tic ă , h i cu rsu l a ce ste i v iz it e — sterului de Război al M .ilayci în care fost pusă în stare dc alarmă, iar pa­ go al agenţiei Prensa Latina trans­
rilor externe al Marocului, a sublini­ A d u n ă r ii G e n e r a le a O X .U ., a p le ­ ca re a re la c in c a d r u l p r o g r a m u lu i d e se arată că guvernul malaycz între­ trulele de politie au fost Înzestrate mite că partidul po litic dominican Lordul Home — noul
at că nu este vorba dc o rupere a cat d in X e w Y o rk sp re M o s c o v a , sch im b u ri c u ltu r a le a m c r ic u n o -s o v ic - „Mişcarea 14 iunie" a aprobat la 17
V A R Ş O V I A . — D e le g a ţia m ilit a 'ă tice — r e g iz o r ii a m e r ica n i v o r stu d ia prinde in prezent acţiuni privind do- cu carabine şi grenade cu gaze lacri­ prim m inistru al Angliei
tratativelor algero-mar ocano. El a octombrie alegerea fostului preşedinte
c U n iu n ii S o v ie tic e , c o n d u s ă d e m a re - d ife r it e a sp e cte a le te h n ic ii c in e m a t o ­ tarea armatei cu armament modern. mogene.
adăugat că „M aro cul este gata să al Senatului, Juan Casanovas, in LONDRA IC fAgcrprcx). —
fu lu l U n iu n ii S o v ie tic e R. I. M a lin u v - g r a fic e s o v ie tice . In comunicat se recunoaşte, de ase­
primiMst a d i n o u pe reprezentanţii In dimineaţa zilei dc 18 octombrie,
s k i, m in istru l f o r f d o r a rm a te ni D A M A S C . — U n d e cr e t a l „ C o n s i ­ menea, că aceste măsuri cu caracter
algerieni şi 6ă reîncepem tratativele U .R .S .S ., la ÎS o c to m b r ie a p ă ră s ii liu lu i n a ţio n a l a l co n ia n tla n icn lu ln i r e ­ m ilitar sini întreprinse de guvernul primul ministru britanic M a tm llla » a
în vederea realizării unei încetări a V a r ş o v ia , p ie r in d sp re M o s c o v a . D e le ­ v o lu ţ ie i" d in S iria , p u b lic a t j o i la D a ­ M alayei în cadrul politicii pc care A doptarea unui amendarrent la legea cu p riv ire transmis reginei Elisabeta, demisia
locului". g a ţia s -a a fla t in tr -o v iz ită d e p r ie ­ m asc, p r e v e d e in t e r z ic e r e a . im p a ri u lu i sa şl a întregului său cabinet. La a-
o promovează fală de Indonezia, după la ajutorul american penfru sfrăinătafe
In acelaşi timp, ostilităţile care au te n ie in P o lo n ia , la in v ita ţia C C . al tu tu ror m ă r fu r ilo r fa b r ica te ia R e p u ­ proclamarea Federaţiei Malaycze. în­ miaz^, după o întrevedere cu iostul
P .M .U .P . ţi a g u v e r n u lu i U .P. P o lo n e . b lic a S u d -A fr ic a n ă . D e c r e tu l in te r z i­ W A S H IN G TO N 18 (Agerpres). — Associated Press — a fost adopial tn
loc în punctele de frontieră Hassi zestrarea armatei cu armament mo­ premier, pe care l*a vizitai la spita­
C O X A K R Y . — L a C o n a k r y ş i-a in - ce d e a sem en ea e x p o r t a i o r ic ă r o r m ă r ­ Comisia senatorială pentru proble­ urma lo v itu rilo r de 6tat care au avut
Beida şi Tindjoub au sporit in am­ dern este legată şi de acţiunile de lul unde se află Internat, regina
e e p a t lu c r ă r ile p rim a sesiu n e a A d u fu ri sirien e sp re A fr ic a d e sad . me externe a S.U.A. ,i adoptat joi un
ploare. Postul de radio Alger a anun­ n ă rii X a fio n /t le d in G u in e e a , a le a să la n U E .\ O S A I R E S . - In u rm a un ei luptă tot mai intense desfăşurate dc nou amendament la legea eu privire loc recent In ţări din America Cen­ Angliei l-a prim it în audienţă pe
ţai că „după ce a respins numeroase 2 o c to m b r ie . D e s c h iz în d lu c r ă r ile . S cita în tr e v e d e r i p c ca re au a v u t -o cu n o u l forţele osiile Federaţiei Malaycze. la ajutorul pentru străinătate. A- trală, ca Republica Dominicană sau lordul Home, care in cabinetul Mac-
atacuri, armata algeriană s-a retras T u r e , p re ş e d in te le G u in e e i, a su b lin ia t p iC fe d in te a l A r g e n tin e i, A r lu r o U d a , După cum transmite agenţia U.P I.. mendamentut dă preşedintelui S.U.A. Honduras, unde grupurile militare au millan a deţinut funcţia de ministru
cu 15 km 6pre vest. cu scopul de a că sa rcin a d e p u ta ţilo r este d e a în tr u ­ p i c f c d i n l i i S e n a tu lu i f i C a m e re i D e ­ instalat la putere junte prin răstur­ de externe şi l-a însărcinai cu cons­
între forlele de partizani din Sara- Îm puterniciri dc a suspenda aju­
c h ip a in le g i n ă z u in ţe le le g itim e a le p u ta ţilo r au d e c la r a t că în lu n a n o ­
apăra In mod energic această regiu­ wak şl trupele engleze slalionale pe toarele economice sau militare din narea regim urilor existente. De aIt- tituirea noului guvern. Inlr-o decla­
p o p o r u lu i c a r e r e s p in g e siste m u l e x ­ ie m b rie , C o n g r e s u l a r g e n tin e a n v a fi
ne". Din surse militare 6-a aflat, de aec.sl teritoriu au avut loc noi cioc­ 1 el, adaugă ageiţtia. administraţia raţie făcută presei la amiază, lordul
p lo a tă r ii fi îm p ilă r ii. t e n v o c a l în t r -o sesiu n e e x t r a o r d in a r i partea S.U.A, ţărilor In care s-au in­
asemenea, că In după-amiav.a zilei de niri militare. In timpul ciocnirilor au stalat la putere junto militare. Acest Kennedy a >1 suspendat ajutoarele In Home a anunţai că a început con­
W A S I l l N G Y O X . — D e p a rta m e n tu l p en tru d is cu ta re a p r o b le m e i c o n t r a c t e ­
vin eri au avut loc ciocniri militare fost înregistrate pierderi tn arme şl sultările în vederea c o n slllu irli unui
d e S ta t a a n u n ţa t j o i sea ra , că un g ru p lo r p e tr o life r e . în ch e ia te cu s o c ie t ă ţ i­ amendament propus de senatorul codrul programelor „alianla pentru
| l pe porţiunea de frontieră dintre d e r e g iz o r i a m e r ica n i d e c in e m a to g r a f le stră in e. oameni, de ambele pârli. W ayne Morse — subliniază agenţia progrea" acordate acestor ţâri. nou cabinet.
40.065
R*dac|U H tdmLnisU«)la n a iu lu i »u. t M a n i» nr. #, t.lo lo a 15W. III / i , 15*5, 207*. 7a»a p la n ii In ninuemi conlorm ap io birU Duec|iei Generale P I T . l i . nr. 26J.3.-8 din 5 no ie m brie 1048. — Tiparul l întreprinderea P o lig ia lic l Hunedoara-Deva.