Page 69 - 1963-10
P. 69

l\b\;OU .



                                                                  H ,: i U
                                                                                                    PROLETARI  DIN  TOATE  ŢĂRILE,  U N IŢ I-V A   I                                                           S T A N *»   I0ME  C ^IH llM
                                                                                                                                                                                                               In  cadrul  exploatării  miniere  Uricani  a  fost
                                                                                                                                                                                                              organizat  încă  in  urmă  cu  patru  ani  un  ştand
                                                                                                                                                                                                     J.       de  cărţi  cu  plata  in  rate  pentru  mineri. Cei  peste
                                                                                                                                                                                                              200  de  „abonaţi"  ai  standului  trec  des  pe  la
                                                                                                                                                      •  Magazin,                                    t        biroul  sectorului  7,  unde  iun<ţionează  acesta,
                                                                                                                                                                                                              pentru  a  consulta  noile  cărţi  sosite.  Şi,  nu  dc
                                                                                                                                                                            (pagina  2-a)  ;                  puţine  ori,  rubricile  din  registrul  de  vinzări
                                                                                                                                                      •  In  dezbaterea  comuniştilor  —  proble­             rezervate  cumpărătorilor  Liviu  Bota,  Iuliu  Blaj,
                                                                                                                                                    mele  dc  baza  ale  muncii  dc   instruire   şi   0      Iosif  M uarct  şi  alţii  sint  completate  cu  noi  ci­
                                                                                                                                                    educare,                                                  fre.  Ei  se  numără  printre  acei  care  şi-au  format
                                                                                                                                                      •  Şantier de creaţie,                          L       frumoase  biblioteci   personale  şi  care,  (a  fie­
                                                                                                                                                      •  Unde  mergem  azi,                                   care  zi  de  salariu  sau  chenzină  trec  pe  la
                                                                                                                                                                             (pag,  3-a);                    stand  pentru  a  cumpăra  cărţi  noi.
                                                                                                                                                      •  De  peste  hotare,                          K
                                                                                                                                                                               (pag.  4-a)
                                                                                                                                                                                                                „TELEVIZORUL"  MINERILOR
                 Anul  XV.  Nr.  2741                        DUMINICA 20 OCTOMBRIE  1963                             4  pagini,  20  bani                                                              0
                                                                                                                                                                                                               La  Aninoasa  „tele­  cele  5  clişee  prezen­
                                                                                                                                                                                                      L      vizorul''   minei  este   t a i ,   a  reliefat  pe  evi­
                                                                                                                                                                                                             cunoscut   î n c ă    dc   denţiaţii  miner,  satiri-
                                                                                                                                                                                                             mulţi   ani.   Periodic,   zind  prin  caricaturi şl
                                  Ce măsuri afi luat pentru obţinerea                                                                                                                                B       înainte  dc  incepcrca   versuri  bine reuşite pe
                                                                                                                                                                                                             schimburilor,
                                                                                                                                                                                                                          minerii
                                                                                                                                                                                                                                   cei  cerlaţl  cu  disci­
                                                                                                                                                                                                              au
                                                                                                                                                                                                                                              program
                                                                                                                                                                                                                                   plina  Noul
                                                                                                                                                                                                                  prilejul
                                                                                                                                                                                                                          să  alic
           QNCHE                             -♦                   ♦♦♦ * ♦ ♦ ♦♦          ♦♦♦♦♦♦ ♦♦ ♦♦♦♦ ♦ ♦♦                                                                                                   noul  dc  la  mina  lor   cierea  u n a n i m ă   a
                                                                                                                                                                                                                                   s-a  bucurat  de  apre­
                                                                                                                                                                                                              prin  intermediul  „te ­
                                  unor recolte sporite în anul viitor?                                                                                                                              J-        levizorului".  Z i l e l e    spectatorilor   mineri,
                                                                                                                                                                                                              trecute,  sule  de  m i­
                                                                                                                                                                                                                                   fiind,  şi  dc  dala  a-
                                                                                                                                                                                                     t        neri  de  aici  au  asis­  ceasta   un   indomn
                                                                                                                                                                                                                                   pentru  o  muncă  mal
                                                                                                                                                                                                              tat  la  noul  program
                                                                                                                                                                                                              dat  de  colectivul  te­  spornică,  mai   con­
           Semănatul  —                           Pe  întreaga  suprafaţă  —                                                                                                                                  levizorului,  care,   în  ştiincioasă.
           la timpul optim                       numai  lucrări  de  calitate                                                                                                                         i
                                                                                                                                                                                                                    F l e r     v e e l i i
                                              In  toamna  aceasta,  noi  am  planifi­  Zoldea,   Gheorghe  Sorea  etc.   care
             Potrivit  plnuni ui  de  prodiic(ie.  Iu                                                                                                                                                         p e n t r u        o  ( e l ă r i i
           gospodăria  colectiva  din  Scbcţ  vor   cat  să  însăminţăm  cu  gnu  o  supra­  muncind  dc  mai  multă  vreme  în  gos­
           trebui  insăinhifiite  in  toamna  aceasta   faţă  de  S>9  hectare.   Ca  urinare  a   podăria  noastră,  cunosc  bine  terenul,                                                                    De  la  începutul  acestui  an  tinerii  din
                                                                              precum  şi  unor  colectivişti  cu  o  b.i-
           770  Im  cu  griu-secară,  75  Im  cu  orz   bunei  organizări  a  muncii,  pînă  io                                                                                                               Valea  Jiului,  mobilizaţi  dc  organizaţiile
           fi  50  Im  cu  securii  furajeră■  Pinii  Iu   ziua  de  17  octombrie  am  însămîn-   gată  experienţă   în  această   directe                                                                   U.T.M..  au  desfăşurat  o  largă  acţiune  pa­
                                            tat  cu  această  plantă  212  hectare.  cum  sînt  Ionel  Crişan,   Livi  Popa,
           17  octombrie.  -Uri  ha  nu  fost  sein i-                                                                                                                                                        triotică  dc  colectare  a  fierului  vechi.  In
           nnte  ui  griu-secară.  75  Im  cu  or:  ţi   Pentru  a  pune  baze  trainice  obţi­  Aron  Sav,  loan  Banu  cte.                                                                         t       primele  9  luni  ale  anului  ci  au  predat
           50  Im  cu  secară  furajeră.  Ne-nu  mai   nerii  unor  producţii  sporite  am  hiat   Dc  asemenea,  s-au  luat  unele  mă­
           rămas  deci  dc  însămînlul  circa  300   din  timp  o  scamă  dc  măsuri.  Spie   suri  şi  cu  privire  la  densitatea  plan­                                                                    către  l.C.M.  Petroşani  o  cantitate  de  2.468
           hectare  cu  griu-secară  Pentru  execu­  exemplu,  înainte  dc  începerea   se­  telor  pe  m  p  şi  la  adîncimca  insă*                                                                        tone  fier  vechi.
           tarea  acestei  lucrări,  potrivit  graficu­  mănatului,  atit  tractoriştii  cît  şi  co­  mînţâriloT  lntrucît  densitatea  diferă                                                       a         De  asemenea  prin  predarea  utilajelor
           lui  întocmii,  mai  avem  la  dispoziţie,   lectiviştii  care  lucrează  pe  semănă­  dc  la  un  soi  dc  săminţă  la  altui,  pen­                                                              şi  maşinilor  casate,  au  înscris  pe  lista
           practic.  S  zile.  Timp  suficient,  duci   tori,  au  fost  instruiţi  asupra  felului   tru  fiecare  soi  în  parte  folosim  can­                                                             realizărilor  încă  582  tone  fier  veelii.
           • avem  în  vedere  faptul   că  maţi mie   cum  va  trebui  executată  această  lu­  tităţi  diferite  de  sămînţă.   La  so.ul                                                                     Cu  cele  mai  bune  rezultate  au  muncit
           S.M.'f..  din  Mi'-.'curcii.  care  deservesc   crare.  Apoi,  după  amplasarea  şi  sta­  Ponca,  spic  exemplu,  folosim  cile  229                                                              membrii  organizaţiilor   U.T.M.   de   la
           gospodăria  noastră,  realizează  în  me­  bilirea  soiurilor  dc  gnu  pe  care  Ic  în-   leg  sămînţă  la  hectar,  la  soiul  Harac                                                   &
           die  la  semănat  circa  40  hectare.  E tc   sămînţăm,  acestora  le  au  fost  repar­  cile  21U kg, iar la Bezoslaia cite  233  kg.                                                             U.R.U.M.P., Preparaţia  Lupeni,  mina  Vul­
           vor  trebui  folosite  insă  cu  maximum   tizate  loturile,  iar  pentru  a  le  muri   Rezulta lele  dc  pîna  acum  dovedesc                                                                    can  şi  Şcoala  de  8  ani  nr.  5  din  Petro­
           dc  randament.  In  acest  scop  de  cî-   cointeresarea  în   vederea   executării   că  se  respecta  întrutolul  masurile  sta­                                                         t       şani.
                                             unor  lucruri  dc  bună  calitate,  au  fost   bilite  de  noi,  fapt  ce  va  asigura  ob­
            leva  zile  fiecărui  tractor  i  s-u  asi­                       ţinerea  unor  producţii  sporite  dc  grîu
                                             emise  ordine  dc  lucru  pentru  fiecare
            gurat  ţi  schimbai  doi.       tractor.   Executarea   lucrărilor   de   la  hectar.                                                                                                                 3 0 7 .0 0 0   lei  venituri
                        ing.  AURORA  A L liU    semănat   a   fost   încredinţată    ing.  VIO R IC A  B A T A L A N                                                                                 i
                            C  A C.  Sebej   tractoriştilor   Gheorghe  $uba,   loan         G A  C.  llia                                                                                                             de  la  g rădină
                                                                                                                                                                                                                Potrivit  pl anal ai  dl   ne  roţii,  50  tone  ardeI,
           La cultura grîului soiuri de mare productivitate                                                                                                                                                   produci ic,  colccliuiţtii   24  tone  vinele,  27  tona
                                                                                                                                                                                                     K        din  Sebeţ  trebuiau  să   gngoţari,  04  tone  var­
                                                                                                                                                                .   G     i    ,       *   j  *  s            realizeze   anul  acesta   ză  etc.,  gospodăria  tt-
             Din   experienţa   dobîndita   nc-am   fel,  urmărim  ca  lucrările  de  pregătire   rată,  noi  am  putut  începe  semănatul                                                                    din  legumicultura  ve­  mintită  a  rcuţit  să  dc-
           convins  ca  prin  folosirea  soiurilor  de   a  terenului  şi  semănatul  să  fie  de   grîului  încă  de  la  23  septembrie,  lu­                                                        0      nituri  bă ne ţii  in  va­  păţească  veniturile  pla­
           înaltă  productivitate  putem  contribui   bună  calitate,  să  se  încadreze  in  ep i­  crare  executată  piuă  acum  pe  232                                                                    loare  de   204 000  Ici.  nificate  ţi  să  realizeze
            la  continua  sporire  a  producţiei  )a   ca  optimă.            hectare.                                                                                                                  L       Obfinind   produefii
           ha.  Anul  trecut,  spic  exemplu,  inşă-   Avînd  terenul  pregătit  din  timp  şi   IO R D ATE  ION    Prin  cleduarca  lucrărilor  de  discuire  a  terenului,  la  G.A.S.  din  Orăşlle  s-a  asigurat  un   peste  cele  planificate   din  vin za rea  legume­
           minţînd  3U3  ha  cu  astfel  de  soiuri   întreaga  cantitate  de  săinînţă  asigu­  preşedintele  C A.C,  Simcrla  pat  bun  germ inativ  pentru  sămînţă.                                       ţi  valorificind  prin  u-   lor   ţi   zarzavaturilor
           am  reuşit  să  obţinem  o  producţie  (ie                                                               IN   FOTOGRAFIE:  Tractoristul  Gheorghe  Mărginean,  la  discuit.   Polo :  V.  ONO IU   nită(ilc  dc  stat  40  to­  307.000  lei.
           grîu  cu  mult  mai  marc  decît  în  ami
           precedenţi.
             Rezultatele  bune  obţinute  nc-au  de­
           terminat  ca  şi  în  toamna  aceasta  :â               B  *   M I N F I I   D IM   V A  g.J  w  j  H II  H  II i II                                                       Concurs  de  admitere  la  institutele  pedagogice
           semănăm  2G2  ha  cu  grîu   din  soiul
            Ponca  şi  62  ha  cu  Bc/.ostaia  1.  U lti­                                                                                                                                     da  învăţători  cu  durata  de  2 ani
            ţii  mari  dar  numai  pe  terenuri  bune.  îndeplinirea  planului  tehnic  —  în  centrul  atenfiei                                                                      Se  aduce  la  cunoştinţă  că  luni,  28
            mul  din  soiurile  amintite  dă  produc­
                                                                                                                                                                                                                        In  primul  an  de  studii  se  acordă
            In  acest  scop  el  a  fost  amplasat  pe                                                                                                                              octombrie  a  c.,  se  va  ţine  concurs  de   burse  dc  stat  tuturor  elevilor  care  în­
            rele  mai  fertile  tarlale,  cu  sol  pro­                                                                                                                             zdmiterc  la  următoarele  institute  pe­  deplinesc  condiţiile  prevăzute  de  regu­
            fund,  bogat  în   elemente   nutritive,                                                                      Mai  mul!  de  1GOO.OOO  tone  cărbune                    dagogice  dc  învăţători  —  cursuri  dc  zi:   lament,  iar  în  al  doilea  an,  în  care
           permeabil  pentru  apă  şi  aer  unde  au   M in e r ii  V ă ii  J iu lu i  an  extras  d in   a d in e  u ri  in  cete  trei  trim estre  tre cu ­                      Bacău.  Arad  (cu  limba  dc  predare  io -   accentul  se  pune  pe  practica  pedagogi­
            fost  cultivate  planlc  bune.  premergă­  te  d in   a n u l  acesta  a p r o a p e   105000  m u c   d e   că rb u n e   c n e s ific a b il  ţi  e n e r ­  exirase  cu  susţinere  modernă  mînă  şi  germană).  Blaj,  Cluj,  Aiud.   că  la  catedră,  toţi  elevii  primesc  sa­
            toare  (trifoi  şi  cartofi).     g e tic  p este  sa rcin ile    d e  p la n ,  an  s fio iit   p ro d u c tiv ita te a   m u n cii  p e   b a zin   la                (cu  limba  dc  predate  maghiară),  O ra ­  lariul  corespunzător  funcţiei  de  invă-*
                                              1,240  to n e   că rb u n e  p e  p ost  ţi  au  re d u s   co n su m u l  s fic c ific   In  lem n   d e  m in ă    In  abataje  şi  galerii,.m inerii  au  fo­  in  9  luni,  mai  mult  de  1  000 000  tone
             Cultivăm  dc  asemenea   SG  ha  cu                                                                                                                                    dea,  Galaţi,  Deva.  laşi,  Sighet,  Odor-   ţător  stagiul1.
                                              cu  2.3S  m  c  p e   1 000  tune  d e   că rb u n e   e x tra se  fu 'ă   d e   p e r io a d a   c o r e s p u n z ă ­  losit  în  primele  trei  trimestre  din  a-   de  cărbune,  depăşindu-se  prevederile
            giiu  din  soiul  Cenad  117  care  fiind                                                                                                                               hei  (cu  iiinha  dc  predate  rnmînă  (I   In  aceeaşi  zi  —  28  octombrie  —  se
                                              to a re   a  a n u lu i  trecu t.   L a  te m e lia   a c e s to r   su cce se   a  stat  în  m a re a   m ă su ră
            un  soi  mai  puţin  pretenţios  l-am  am­                                                          cesl  an  pe  scară  largă   6uslincrea   planului  tehnic  cu  14.3  la  sulă.  Mai   maghiara),  Buzău.  Botoşani  şi  Cons­  ţine  concurs  dc  admitere  la  cursui
                                              p re o c u p a r e a    p e rs ev e ren tă   a  m u n c it o r ilo r   ţi  c a d r e lo r   t c h n ic o -in g in e r c ş li  p e n ­
            plasat  pe  terenurile  mai  sărace,  unde                                                          metalică.  Numărul  abatajelor  fronta­  mult  de  jumătate  din  această  canti­  tanţa
                                              tru  e x tin d e re a   m eca n iză rii,   a  su sţin eri'.  m e ta lice   fi  u  a lto r   p r o c e d e e   m o ­                                                     iile  fără  frecvenţă  la  institutele  peda­
            nu  am  avut  posibilităţi  dc  a  le  în ­                                                         le  armate  metalic  din  minele   Văii   tate  de  cărbune  —  638.000  tone  —  s-a   La  Institutele  pedagogice  de  învă­
                                              d e rn e  d e  lu cru   fo lo s it e   la  e x tra g e rz a   că rb u n e lu i  d in   a b a ta je   ţi  la   săp area                ţători  -—  cursuri  de  zi  —  sint  primiţi   gogice  dc  învăţători  din  :  Arad,  Cluj,
                                                                                                                Jiului  a  fost  de  22,  iar  al  abatajelor   extras  din  abatajele  frontale  ale  m i­
            graşă.                            lu c r ă r ilo r    m in ie re   d c   d esch id e re .   P ic  v e d e r ile   p lin u lu i  teh n ic  au  fo st  în d e ­           absolvenţi  ai  şcolilor  medii  dc  culturii   Galaţi,  Iaşi.  Sighet,  Odorhei  (cu  lim ­
                                                                                                                cameră,  susţinute  cu  armare  mixtă,   nei  Lupeni.  Din  abatajele  cu  susţine­
              Pentru  a  putea  urmări  felul  cum  se   p lin ite    ţi  ch ia r  d e p ă şite    cu  m ult   l i   ce i   m a i  iin p ortim li  in d ic a to ri.   l u f j       generală  cu  diplomă  de  maturitate,  io   ba  dc  predare  maghiară),  Botoşani  şi
                                              c îlc v a   e x e m p le   :                                      de  48.  Din  abatajele  frontale  şi  prea-   re  mixtă,  cea  mai  mare  cantitate  dc
            comportă  aceste  soiuri  precum  $î  al-                                                                                                                               vîrslă  dc  cd  mult  27  ani.
                                                                                                                bataje  armate  metalic,  precum  şi  din   cărbune  au  extras-o   minerii  de  la                   Bucureşti.  Disciplinele  de  concurs  sint
            lele,  am  organizat  şi  un  lot  experi­                                                                                                                                Concursul  de  admitere  se  va  da  fa   aceleaşi  ca  şi  la  cursurile  dc  2Î.
                                                                                                                abatajele  cameră  la  care  s-a  extins   Petrila  —  peste  25000  tone.  urmaîi
            mental.  Acest  lot  cuprinde  G  soiuri   Pesfe  38  km  de  galerie  cu  armare  metalică         armarea  mixtă  s-au  extras  in  total,  fiind  de  cei  din  Uricani  cu  14.286  tone.  următoarele  discipline.  Înscrierile  se  fac  la  secretariatele  in i
            (fiecare  ocupînd  o  suprafaţă  de  )                                                                                                                                    —  Limba  şi  literatura  romîna  —   slitutclor  pînă  în  scara  zilei  prcincri
                                              M in e rii  dc  la  lucrările  de  deschi­  la  lucrările  miniere  de  investiţii,  ir                                               scris  şi  oral.
            ha),  semănate  în  două  variante  P ri­                                                                                                                                                                 gătoarc  examenelor.
                                            deri  şi  pregătiri  au  lolosil  pe  scară   rlusiv  lucrările  geologice  $i  de  rep   Vîfeze  mari  de  avansare                      —  Aritmetica  —  scris  şi  oral.
            ma,  unde  premergătoarei  a  fost  o   -argă  armarea  metalică  la  susţineica   raţii  capitale,  a  scăzut  simţitor  la,                                             —  Istoria  Rominiei  —  oral.    Informaţii  suplimentare  se  pot  ob‘,i<
            leguminoasă,  iar  a  doua  după  prăsi­  galeriilor.  Lungimea  galeriilor  armate   de  sarcina  planificată.  M  nerii  Văii  Jiului  6e  străduiesc  tă   medic  pe  C.C.V.J.  81,3  ni.I.  pe  lună,   La  secţiile  cu  predarea  în  limlxle   ne  de  la  institutele  dc  învăţători  men<
            toare.                          metalic,  in  primele  9  luni  ale  anului   Depăşiri  mari  de  plan  la  susţii:«   creeze  condiţii   tot  mai  favorabile   iuhc'iind  cu  'J  la  sută  pe  cea  plani­  minorităţilor  naţionale  candidaţii  vor   Donate  precum  şi  de  la  sccţile  de  în-*
              Pe  lingă  faptul  că  folosim  soiuri                          rea  metalică  in  galerii  au  realizat  t t                       ficată                            da  probă  scrisă  şi  orala  şi  la  limba  şi   vâţămînt  ale  Sfaturilor  populare  rcgio<
                                            lolalizcdv.ă  la  loaie  minele  dm  Valea                          creşterii  productivităţii  muncii  şi  spo­
            dc  marc  productivitate,  atenţia  noas­                                                           ririi  producţiei  de  cărbune  in  a b o li­  Prin  folosirea  deplină  n  utilajelor   literatura  maternă.  nalc  şi  raionale.
                                            Jiului  38 404  metri  —   cu  7,5  la  sulă   Pioalărilc  miniere  Uricani  şi  Lupul
            tră  este  îndrepală  şi  spic  ceilalţi  fac.                                                      tele  cameră.  Astfel,  in  tot  mai  mult?   de  marc  productivitate  s-au  obţinut
                                            moi  mult  dccit  prevede  planul  tehnic.   Colectivul  minei  Lbicani  dc  exeinp
            toii  care  influenţează  producţia.  Ast­                                                          abataje  cameră,  ei  folosesc  cratere   viteze  mari  de  avansare  şi  in  galerii.
                                            Aşa  se  explică  dc  altfel  faplfal  că   a  depăşit  cu  aproape  20  la  sulă  im'                M inerii  de  la  aceste  lucrări,  folosind
                                                                                                                scurte  biindale,  perforatoare  rot-jiive                                       Spectacole  pentru  copii
                                            consumul  specific  de  lemn  de  mină  cc.e  planificat  Ia  armarea  galerii!*  *                   maşini  de  încărcat  tip  E.P.M.  —  I,
                                                                                                                şi  susţinere  mixtă,  reuşind  să  .scoată
                                                                                                                                                  P M.I.-5  şi  reincărcătoare  cu  bandă,
                                                                                                                două  cim puri  de  cărbune  pe  schimb   au  realizat  o  viteză  medie  dc  avansa­  Ieri,  la  Clubul  muncitoresc  al   cu  piesa   ,,Voinicii  din  Deltă",
                                                                                                                                                                                    sindicatelor  din  Deva.  Teatrul  dc   după-amiază.  Spectacolele  păpu­
                                                                                                                şi  aripă.  Ca  urmare  viteza  de  avan*   re  pe  bazin  de  circa  C0  m l.  pe  lună,   Stat  dc  păpuşi  din  Alba  Iu!ia  a
               PANOUL  EVIDENŢIAŢILOR                                                                           s u r   realizată  in  primeie  trei  trimes­  dppăşind  simţitor  sarcina  planificată   prezentat   spectacole   cu  piesa   şarilor  din  Alba  Iulia  au  fost  ur­
                                                                                                                                                                                                                      mările  cu  viu  interes  de  nume­
                                                                                                                tre,  în  abatajele  cameră  a  atins  in         C.  MATEESCU      ,,Ursuleţii  veseli",  dimineaţa,  şi  roşi  copii  din  oraş.
                                în  întrecerea socialistă
                                                                                                                            M L *
                                                                                                                  c oncursul


                                                                                                                   corespon=                                       Măsuri  concrefe  —  rezultate  bune


                                                                                                                                                     Indicator  principal  al  planului  do   tul  depus  de  întregul  colectiv  în  aceas­  ririi  productivităţii   a  fost   continua
                                                                                                                   denţilor                        producţie  —  creşterea  productivităţii   în  cele  9  luni  care  s-au  scurs  de  la   specializare  a  muncitorilor  precum  şî
                                                                                                                                                                                     tă  direcţie  s-a  concretizat  în  faptul  că
                                                                                                                                                   muncii  —  se  bucură  de  o  tot  mai
                                                                                                                                                                                                                      ridicarea  calificării  lor.  Perfecţiona­
                                                                                                                                                   largă  atenţie  din  partea  colectivului.   începutul  anului,   s-a  înregistrat   o   rea  continuă  a  meseriei  a  permis  oţe-
                                                                                                                         1                         Oţelărici  electrice  din   C  S  Hune­  creştere  a  productivităţii  muncii  cu   larilor  să  elaboreze  oţel  mai  mult  şi
                                                                                                                   voluntari                       doara.  Avînd  permanent   în  vedere   4,0  l,i  sută  faţă  de  plan.  dc  calitate.
                                                                                                                                                   acest  obiectiv,  conducerea  secţiei  a
                                                                                                                                                                                       Se  pune  întrebarea  cum  am  reuşit
                                                                                                                                                                                                                        Organizarea  mai  bună  a  locului  de
                                                                                                                                                   căutat  să  găsească  toate  mijloacele   «ă  obţinem  acest  lucru.  De  la  bun   munca,  folosirea  judicioasă   a  celor
                                                                                                                                                   posibile  şi  eficiente  în  acelaşi  timp,   început  trebuie  să  spunem  că  un  fac­  480  de  minute  afectate  pentru  lucru,
                                                                                                                                                    care  să  ducă  la  realizarea  lui.  E fo r­  tor  important  care  a  stat  la  baza  spo-  respectarea  cu  stricteţe  a  instrucţiu­
                                                                                                                                                                                                                      nilor  procesului  dc  fabricaţie,   s-au
                                                                                                                                                                                                                      dovedit  a  fi  dc  marc  importanţă  in
                                                                                                                              îmbunătăţind  febno9ocgia  de  fabricaţie                                               creşterea  productivităţii  muncii.
                                                                                                                                                                                                                        Dacă  am  obţinut  succesele  arătate
                                                                                                                                                                                                                      mai  sus,  apoi  aceasta  se  datoreşte  în
                                                                                                                     Sporirea  productivităţii  a  preocupat   rea  sistemului  hidraulic  de  evacuare   se  făcea  manual  dc  către  doi  munci­  marc  măsură  executării  la  timp  şt
                                                                                                                   permanent  colectivul  de  muncitori,  in­  cu  un  nou  sistem  mecanic.  Datorită   tori.  Acum.  este  nevoie  doar  dc  unul   de  calitate  a  reparaţiilor.
                                                                                                                   gineri  şi  tehnicieni  al  Fabricii  dc  do-   acestui  sistem  s-a  redus  foarte  muL   singur  şi  acela  doar  supraveghează  —   Vorbind  de  creşterea  productivităţii
                                                                                                                   lomită  a  C.  S.  Hunedoara  Prinlr-a   timpul  dc  evacuare  De  la  45  de  m i­  funcţionarea  instalaţiei  dc  transport   muncii  nu  putem  să  nu  amintim  şi
                                                                                                                   serie  dc  modificări  aduse  procesului   nute  cît  dura  o  evacuare  cu  vechiul   Toate  aceste  modificări  aduse   în   munca  plină  dc  însufleţire  a  echipe­
                                                                                                                   tehnologie  şi  a  unor  mici  mecanizări,   sistem,  s-a  ajuns  la  numai  15-1,8  mi­  procesul  dc  fabricaţie  precum  şi  ini*   lor  dc  oţelari,  conduse  dc  prim-to-
                                                                                                                   el  a  reuşit  sâ  sporească  continuu  pro­  nute.               cile  mecanizări  efectuate  au  dus  la   pitorii  Ştefan  Rahotă  şi  Petre  Bog-
                                                                                                                   ductivitatea  muncii.  Să  amintim  nu­  De  asemenea,  tot  o  îmbunătăţire  im   creşterea  productivităţii  muncii.  Daci   dăncscu,  de  la  cuptoarele  I  şi  II  care
                                                                                                                   mai  cîteva  dintre  ele  şi  anume  pe   portantă  a  procesului  tehnologic  csu*   în  anii  trecuţi  se  producea  în  medie   şi-au  depăşit  planul  lună  dc  lună  şi
                                                                                                                   cele  mai  importante.   S-a  modificai   şi  aceea  a  dublării  vitezei  de  încăr­  19  tone  doluinită  pe  cap  de  muncilor,   au  redus  rebuturile  sub  procentul  ad­
                                                                                                                   principiul  de  funcţionare  a  cuptorului   care  a  cuptoarelor  prin  modificarea   acum  s-a  ajuns  la  o  producţie  dc  3U   mis
                                                                                                                   dc  S9  m  c.  care dc  Ia  10-12  tone  pe  rcductorului  dc  Ia  schip.  tune  pe  cap  dc  muncitor   PIccind  de  la   succesele  obţinute,
                                                                                                                   zi  cit  producea  ' înainte  a  ajuns  su  la  capitolul  mici  mecanizări  s-au   In  obţinerea  acestor  importante  re­  muncind  în  continuare  cu  şi  mai  mult
                                                                                                                   dea  o  producţie  de   G0  tone  pe  zi.  obţinut  rezultate  importante  Pe  lingă   zultate,  a  contribuit  munca  entuzias­  clan,  colectivul   secţiei  noastre   arc
                                                                                                                   Froductivitatca  acestui  cuptor  va  cres­  faptul  că  aceste  mici  mecanizări  au   tă  a  întregului  colectiv  al  secţiei.  Me­  toate  posibilităţile  să  obţină  o  pro­
                                                                                                                   te  în   continuare.  Există  premise  o  contribuit  la  creşterea  productivită   rită  să  fie  evidenţiaţi  în  mod  deosebit   ductivitate  şi  mai  marc  —  calc  sigura
                                                                                                                   în  cursul  anului  1964  el  să  producă   ţii  ele  au  uşurat  mult  munca  munci­  maistrul  Gheorghe  Roth.  şefii  dc  echi­  de  îndeplinire  a   sarcinilor  de  plan
                                                                                                                   75-78  tone  pe  zi.  Tot  pe  această  l i ­  torilor  şi  au  redus  numărul  lor  la   pe  Emeric  Vitez  şi  Ardclcnnu  Gheor­  la  toţi  indicatorii.
                                                                                                                   nie  a  îmbunătăţirii  tehnologiei  de  fa­  anumite  locuri  dc  muncă.   Aşa  spre   ghe,  caic  s  au  preocupat  foarte  mult
                                                                                                                   bricaţie  se  numără  şi  mai  buna  uti­                         dc  conceperea   tuturor  modificări!  >r   ŞTEFAN  C A LD A R A R U
                                                                                                                                                    exemplu  esle  mecanizarea  transpor­
                                                                                                                   lizare  a  .timpului  de  lucru  a  cuptoa­                        aduse  şi  a  micilor  mecanizări.             nonnator
                                                                                                                   relor,  prin  reducerea  timpului  de  eva­  tului   de  dulomilă   de   la  cuploare   mg.  M IRCEA  RlCI-lIs   (din  postul  dc  corespondenţi  dc
                                                                                                                   cuare.  Aceasta  s-a  făcut  prin  înlocui­  la  hala  Pînă  no  de  mult  transportul  şef  de  secţie  la  Oţelăria  electrică  a  C S H )
   64   65   66   67   68   69   70   71   72   73   74