Page 69 - 1963-10
P. 69
l\b\;OU .
H ,: i U
PROLETARI DIN TOATE ŢĂRILE, U N IŢ I-V A I S T A N *» I0ME C ^IH llM
In cadrul exploatării miniere Uricani a fost
organizat încă in urmă cu patru ani un ştand
J. de cărţi cu plata in rate pentru mineri. Cei peste
200 de „abonaţi" ai standului trec des pe la
• Magazin, t biroul sectorului 7, unde iun<ţionează acesta,
pentru a consulta noile cărţi sosite. Şi, nu dc
(pagina 2-a) ; puţine ori, rubricile din registrul de vinzări
• In dezbaterea comuniştilor — proble rezervate cumpărătorilor Liviu Bota, Iuliu Blaj,
mele dc baza ale muncii dc instruire şi 0 Iosif M uarct şi alţii sint completate cu noi ci
educare, fre. Ei se numără printre acei care şi-au format
• Şantier de creaţie, L frumoase biblioteci personale şi care, (a fie
• Unde mergem azi, care zi de salariu sau chenzină trec pe la
(pag, 3-a); stand pentru a cumpăra cărţi noi.
• De peste hotare, K
(pag. 4-a)
„TELEVIZORUL" MINERILOR
Anul XV. Nr. 2741 DUMINICA 20 OCTOMBRIE 1963 4 pagini, 20 bani 0
La Aninoasa „tele cele 5 clişee prezen
L vizorul'' minei este t a i , a reliefat pe evi
cunoscut î n c ă dc denţiaţii miner, satiri-
mulţi ani. Periodic, zind prin caricaturi şl
Ce măsuri afi luat pentru obţinerea B înainte dc incepcrca versuri bine reuşite pe
schimburilor,
minerii
cei cerlaţl cu disci
au
program
plina Noul
prilejul
să alic
QNCHE -♦ ♦♦♦ * ♦ ♦ ♦♦ ♦♦♦♦♦♦ ♦♦ ♦♦♦♦ ♦ ♦♦ noul dc la mina lor cierea u n a n i m ă a
s-a bucurat de apre
prin intermediul „te
unor recolte sporite în anul viitor? J- levizorului". Z i l e l e spectatorilor mineri,
trecute, sule de m i
fiind, şi dc dala a-
t neri de aici au asis ceasta un indomn
pentru o muncă mal
tat la noul program
dat de colectivul te spornică, mai con
Semănatul — Pe întreaga suprafaţă — levizorului, care, în ştiincioasă.
la timpul optim numai lucrări de calitate i
F l e r v e e l i i
In toamna aceasta, noi am planifi Zoldea, Gheorghe Sorea etc. care
Potrivit plnuni ui de prodiic(ie. Iu p e n t r u o ( e l ă r i i
gospodăria colectiva din Scbcţ vor cat să însăminţăm cu gnu o supra muncind dc mai multă vreme în gos
trebui insăinhifiite in toamna aceasta faţă de S>9 hectare. Ca urinare a podăria noastră, cunosc bine terenul, De la începutul acestui an tinerii din
precum şi unor colectivişti cu o b.i-
770 Im cu griu-secară, 75 Im cu orz bunei organizări a muncii, pînă io Valea Jiului, mobilizaţi dc organizaţiile
fi 50 Im cu securii furajeră■ Pinii Iu ziua de 17 octombrie am însămîn- gată experienţă în această directe U.T.M.. au desfăşurat o largă acţiune pa
tat cu această plantă 212 hectare. cum sînt Ionel Crişan, Livi Popa,
17 octombrie. -Uri ha nu fost sein i- triotică dc colectare a fierului vechi. In
nnte ui griu-secară. 75 Im cu or: ţi Pentru a pune baze trainice obţi Aron Sav, loan Banu cte. t primele 9 luni ale anului ci au predat
50 Im cu secară furajeră. Ne-nu mai nerii unor producţii sporite am hiat Dc asemenea, s-au luat unele mă
rămas deci dc însămînlul circa 300 din timp o scamă dc măsuri. Spie suri şi cu privire la densitatea plan către l.C.M. Petroşani o cantitate de 2.468
hectare cu griu-secară Pentru execu exemplu, înainte dc începerea se telor pe m p şi la adîncimca insă* tone fier vechi.
tarea acestei lucrări, potrivit graficu mănatului, atit tractoriştii cît şi co mînţâriloT lntrucît densitatea diferă a De asemenea prin predarea utilajelor
lui întocmii, mai avem la dispoziţie, lectiviştii care lucrează pe semănă dc la un soi dc săminţă la altui, pen şi maşinilor casate, au înscris pe lista
practic. S zile. Timp suficient, duci tori, au fost instruiţi asupra felului tru fiecare soi în parte folosim can realizărilor încă 582 tone fier veelii.
• avem în vedere faptul că maţi mie cum va trebui executată această lu tităţi diferite de sămînţă. La so.ul Cu cele mai bune rezultate au muncit
S.M.'f.. din Mi'-.'curcii. care deservesc crare. Apoi, după amplasarea şi sta Ponca, spic exemplu, folosim cile 229 membrii organizaţiilor U.T.M. de la
gospodăria noastră, realizează în me bilirea soiurilor dc gnu pe care Ic în- leg sămînţă la hectar, la soiul Harac &
die la semănat circa 40 hectare. E tc sămînţăm, acestora le au fost repar cile 21U kg, iar la Bezoslaia cite 233 kg. U.R.U.M.P., Preparaţia Lupeni, mina Vul
vor trebui folosite insă cu maximum tizate loturile, iar pentru a le muri Rezulta lele dc pîna acum dovedesc can şi Şcoala de 8 ani nr. 5 din Petro
dc randament. In acest scop de cî- cointeresarea în vederea executării că se respecta întrutolul masurile sta t şani.
unor lucruri dc bună calitate, au fost bilite de noi, fapt ce va asigura ob
leva zile fiecărui tractor i s-u asi ţinerea unor producţii sporite dc grîu
emise ordine dc lucru pentru fiecare
gurat ţi schimbai doi. tractor. Executarea lucrărilor de la hectar. 3 0 7 .0 0 0 lei venituri
ing. AURORA A L liU semănat a fost încredinţată ing. VIO R IC A B A T A L A N i
C A C. Sebej tractoriştilor Gheorghe $uba, loan G A C. llia de la g rădină
Potrivit pl anal ai dl ne roţii, 50 tone ardeI,
La cultura grîului soiuri de mare productivitate produci ic, colccliuiţtii 24 tone vinele, 27 tona
K din Sebeţ trebuiau să gngoţari, 04 tone var
. G i , * j * s realizeze anul acesta ză etc., gospodăria tt-
Din experienţa dobîndita nc-am fel, urmărim ca lucrările de pregătire rată, noi am putut începe semănatul din legumicultura ve mintită a rcuţit să dc-
convins ca prin folosirea soiurilor de a terenului şi semănatul să fie de grîului încă de la 23 septembrie, lu 0 nituri bă ne ţii in va păţească veniturile pla
înaltă productivitate putem contribui bună calitate, să se încadreze in ep i crare executată piuă acum pe 232 loare de 204 000 Ici. nificate ţi să realizeze
la continua sporire a producţiei )a ca optimă. hectare. L Obfinind produefii
ha. Anul trecut, spic exemplu, inşă- Avînd terenul pregătit din timp şi IO R D ATE ION Prin cleduarca lucrărilor de discuire a terenului, la G.A.S. din Orăşlle s-a asigurat un peste cele planificate din vin za rea legume
minţînd 3U3 ha cu astfel de soiuri întreaga cantitate de săinînţă asigu preşedintele C A.C, Simcrla pat bun germ inativ pentru sămînţă. ţi valorificind prin u- lor ţi zarzavaturilor
am reuşit să obţinem o producţie (ie IN FOTOGRAFIE: Tractoristul Gheorghe Mărginean, la discuit. Polo : V. ONO IU nită(ilc dc stat 40 to 307.000 lei.
grîu cu mult mai marc decît în ami
precedenţi.
Rezultatele bune obţinute nc-au de
terminat ca şi în toamna aceasta :â B * M I N F I I D IM V A g.J w j H II H II i II Concurs de admitere la institutele pedagogice
semănăm 2G2 ha cu grîu din soiul
Ponca şi 62 ha cu Bc/.ostaia 1. U lti da învăţători cu durata de 2 ani
ţii mari dar numai pe terenuri bune. îndeplinirea planului tehnic — în centrul atenfiei Se aduce la cunoştinţă că luni, 28
mul din soiurile amintite dă produc
In primul an de studii se acordă
In acest scop el a fost amplasat pe octombrie a c., se va ţine concurs de burse dc stat tuturor elevilor care în
rele mai fertile tarlale, cu sol pro zdmiterc la următoarele institute pe deplinesc condiţiile prevăzute de regu
fund, bogat în elemente nutritive, Mai mul! de 1GOO.OOO tone cărbune dagogice dc învăţători — cursuri dc zi: lament, iar în al doilea an, în care
permeabil pentru apă şi aer unde au M in e r ii V ă ii J iu lu i an extras d in a d in e u ri in cete trei trim estre tre cu Bacău. Arad (cu limba dc predare io - accentul se pune pe practica pedagogi
fost cultivate planlc bune. premergă te d in a n u l acesta a p r o a p e 105000 m u c d e că rb u n e c n e s ific a b il ţi e n e r exirase cu susţinere modernă mînă şi germană). Blaj, Cluj, Aiud. că la catedră, toţi elevii primesc sa
toare (trifoi şi cartofi). g e tic p este sa rcin ile d e p la n , an s fio iit p ro d u c tiv ita te a m u n cii p e b a zin la (cu limba dc predate maghiară), O ra lariul corespunzător funcţiei de invă-*
1,240 to n e că rb u n e p e p ost ţi au re d u s co n su m u l s fic c ific In lem n d e m in ă In abataje şi galerii,.m inerii au fo in 9 luni, mai mult de 1 000 000 tone
Cultivăm dc asemenea SG ha cu dea, Galaţi, Deva. laşi, Sighet, Odor- ţător stagiul1.
cu 2.3S m c p e 1 000 tune d e că rb u n e e x tra se fu 'ă d e p e r io a d a c o r e s p u n z ă losit în primele trei trimestre din a- de cărbune, depăşindu-se prevederile
giiu din soiul Cenad 117 care fiind hei (cu iiinha dc predate rnmînă (I In aceeaşi zi — 28 octombrie — se
to a re a a n u lu i trecu t. L a te m e lia a c e s to r su cce se a stat în m a re a m ă su ră
un soi mai puţin pretenţios l-am am cesl an pe scară largă 6uslincrea planului tehnic cu 14.3 la sulă. Mai maghiara), Buzău. Botoşani şi Cons ţine concurs dc admitere la cursui
p re o c u p a r e a p e rs ev e ren tă a m u n c it o r ilo r ţi c a d r e lo r t c h n ic o -in g in e r c ş li p e n
plasat pe terenurile mai sărace, unde metalică. Numărul abatajelor fronta mult de jumătate din această canti tanţa
tru e x tin d e re a m eca n iză rii, a su sţin eri'. m e ta lice fi u a lto r p r o c e d e e m o iile fără frecvenţă la institutele peda
nu am avut posibilităţi dc a le în le armate metalic din minele Văii tate de cărbune — 638.000 tone — s-a La Institutele pedagogice de învă
d e rn e d e lu cru fo lo s it e la e x tra g e rz a că rb u n e lu i d in a b a ta je ţi la săp area ţători -— cursuri de zi — sint primiţi gogice dc învăţători din : Arad, Cluj,
Jiului a fost de 22, iar al abatajelor extras din abatajele frontale ale m i
graşă. lu c r ă r ilo r m in ie re d c d esch id e re . P ic v e d e r ile p lin u lu i teh n ic au fo st în d e absolvenţi ai şcolilor medii dc culturii Galaţi, Iaşi. Sighet, Odorhei (cu lim
cameră, susţinute cu armare mixtă, nei Lupeni. Din abatajele cu susţine
Pentru a putea urmări felul cum se p lin ite ţi ch ia r d e p ă şite cu m ult l i ce i m a i iin p ortim li in d ic a to ri. l u f j generală cu diplomă de maturitate, io ba dc predare maghiară), Botoşani şi
c îlc v a e x e m p le : de 48. Din abatajele frontale şi prea- re mixtă, cea mai mare cantitate dc
comportă aceste soiuri precum $î al- vîrslă dc cd mult 27 ani.
bataje armate metalic, precum şi din cărbune au extras-o minerii de la Bucureşti. Disciplinele de concurs sint
lele, am organizat şi un lot experi Concursul de admitere se va da fa aceleaşi ca şi la cursurile dc 2Î.
abatajele cameră la care s-a extins Petrila — peste 25000 tone. urmaîi
mental. Acest lot cuprinde G soiuri Pesfe 38 km de galerie cu armare metalică armarea mixtă s-au extras in total, fiind de cei din Uricani cu 14.286 tone. următoarele discipline. Înscrierile se fac la secretariatele in i
(fiecare ocupînd o suprafaţă de ) — Limba şi literatura romîna — slitutclor pînă în scara zilei prcincri
M in e rii dc la lucrările de deschi la lucrările miniere de investiţii, ir scris şi oral.
ha), semănate în două variante P ri gătoarc examenelor.
deri şi pregătiri au lolosil pe scară rlusiv lucrările geologice $i de rep Vîfeze mari de avansare — Aritmetica — scris şi oral.
ma, unde premergătoarei a fost o -argă armarea metalică la susţineica raţii capitale, a scăzut simţitor la, — Istoria Rominiei — oral. Informaţii suplimentare se pot ob‘,i<
leguminoasă, iar a doua după prăsi galeriilor. Lungimea galeriilor armate de sarcina planificată. M nerii Văii Jiului 6e străduiesc tă medic pe C.C.V.J. 81,3 ni.I. pe lună, La secţiile cu predarea în limlxle ne de la institutele dc învăţători men<
toare. metalic, in primele 9 luni ale anului Depăşiri mari de plan la susţii:« creeze condiţii tot mai favorabile iuhc'iind cu 'J la sută pe cea plani minorităţilor naţionale candidaţii vor Donate precum şi de la sccţile de în-*
Pe lingă faptul că folosim soiuri rea metalică in galerii au realizat t t ficată da probă scrisă şi orala şi la limba şi vâţămînt ale Sfaturilor populare rcgio<
lolalizcdv.ă la loaie minele dm Valea creşterii productivităţii muncii şi spo
dc marc productivitate, atenţia noas ririi producţiei de cărbune in a b o li Prin folosirea deplină n utilajelor literatura maternă. nalc şi raionale.
Jiului 38 404 metri — cu 7,5 la sulă Pioalărilc miniere Uricani şi Lupul
tră este îndrepală şi spic ceilalţi fac. tele cameră. Astfel, in tot mai mult? de marc productivitate s-au obţinut
moi mult dccit prevede planul tehnic. Colectivul minei Lbicani dc exeinp
toii care influenţează producţia. Ast abataje cameră, ei folosesc cratere viteze mari de avansare şi in galerii.
Aşa se explică dc altfel faplfal că a depăşit cu aproape 20 la sulă im' M inerii de la aceste lucrări, folosind
scurte biindale, perforatoare rot-jiive Spectacole pentru copii
consumul specific de lemn de mină cc.e planificat Ia armarea galerii!* * maşini de încărcat tip E.P.M. — I,
şi susţinere mixtă, reuşind să .scoată
P M.I.-5 şi reincărcătoare cu bandă,
două cim puri de cărbune pe schimb au realizat o viteză medie dc avansa Ieri, la Clubul muncitoresc al cu piesa ,,Voinicii din Deltă",
sindicatelor din Deva. Teatrul dc după-amiază. Spectacolele păpu
şi aripă. Ca urmare viteza de avan* re pe bazin de circa C0 m l. pe lună, Stat dc păpuşi din Alba Iu!ia a
PANOUL EVIDENŢIAŢILOR s u r realizată in primeie trei trimes dppăşind simţitor sarcina planificată prezentat spectacole cu piesa şarilor din Alba Iulia au fost ur
mările cu viu interes de nume
tre, în abatajele cameră a atins in C. MATEESCU ,,Ursuleţii veseli", dimineaţa, şi roşi copii din oraş.
în întrecerea socialistă
M L *
c oncursul
corespon= Măsuri concrefe — rezultate bune
Indicator principal al planului do tul depus de întregul colectiv în aceas ririi productivităţii a fost continua
denţilor producţie — creşterea productivităţii în cele 9 luni care s-au scurs de la specializare a muncitorilor precum şî
tă direcţie s-a concretizat în faptul că
muncii — se bucură de o tot mai
ridicarea calificării lor. Perfecţiona
largă atenţie din partea colectivului. începutul anului, s-a înregistrat o rea continuă a meseriei a permis oţe-
1 Oţelărici electrice din C S Hune creştere a productivităţii muncii cu larilor să elaboreze oţel mai mult şi
voluntari doara. Avînd permanent în vedere 4,0 l,i sută faţă de plan. dc calitate.
acest obiectiv, conducerea secţiei a
Se pune întrebarea cum am reuşit
Organizarea mai bună a locului de
căutat să găsească toate mijloacele «ă obţinem acest lucru. De la bun munca, folosirea judicioasă a celor
posibile şi eficiente în acelaşi timp, început trebuie să spunem că un fac 480 de minute afectate pentru lucru,
care să ducă la realizarea lui. E fo r tor important care a stat la baza spo- respectarea cu stricteţe a instrucţiu
nilor procesului dc fabricaţie, s-au
dovedit a fi dc marc importanţă in
îmbunătăţind febno9ocgia de fabricaţie creşterea productivităţii muncii.
Dacă am obţinut succesele arătate
mai sus, apoi aceasta se datoreşte în
Sporirea productivităţii a preocupat rea sistemului hidraulic de evacuare se făcea manual dc către doi munci marc măsură executării la timp şt
permanent colectivul de muncitori, in cu un nou sistem mecanic. Datorită tori. Acum. este nevoie doar dc unul de calitate a reparaţiilor.
gineri şi tehnicieni al Fabricii dc do- acestui sistem s-a redus foarte muL singur şi acela doar supraveghează — Vorbind de creşterea productivităţii
lomită a C. S. Hunedoara Prinlr-a timpul dc evacuare De la 45 de m i funcţionarea instalaţiei dc transport muncii nu putem să nu amintim şi
serie dc modificări aduse procesului nute cît dura o evacuare cu vechiul Toate aceste modificări aduse în munca plină dc însufleţire a echipe
tehnologie şi a unor mici mecanizări, sistem, s-a ajuns la numai 15-1,8 mi procesul dc fabricaţie precum şi ini* lor dc oţelari, conduse dc prim-to-
el a reuşit sâ sporească continuu pro nute. cile mecanizări efectuate au dus la pitorii Ştefan Rahotă şi Petre Bog-
ductivitatea muncii. Să amintim nu De asemenea, tot o îmbunătăţire im creşterea productivităţii muncii. Daci dăncscu, de la cuptoarele I şi II care
mai cîteva dintre ele şi anume pe portantă a procesului tehnologic csu* în anii trecuţi se producea în medie şi-au depăşit planul lună dc lună şi
cele mai importante. S-a modificai şi aceea a dublării vitezei de încăr 19 tone doluinită pe cap de muncilor, au redus rebuturile sub procentul ad
principiul de funcţionare a cuptorului care a cuptoarelor prin modificarea acum s-a ajuns la o producţie dc 3U mis
dc S9 m c. care dc Ia 10-12 tone pe rcductorului dc Ia schip. tune pe cap dc muncitor PIccind de la succesele obţinute,
zi cit producea ' înainte a ajuns su la capitolul mici mecanizări s-au In obţinerea acestor importante re muncind în continuare cu şi mai mult
dea o producţie de G0 tone pe zi. obţinut rezultate importante Pe lingă zultate, a contribuit munca entuzias clan, colectivul secţiei noastre arc
Froductivitatca acestui cuptor va cres faptul că aceste mici mecanizări au tă a întregului colectiv al secţiei. Me toate posibilităţile să obţină o pro
te în continuare. Există premise o contribuit la creşterea productivită rită să fie evidenţiaţi în mod deosebit ductivitate şi mai marc — calc sigura
în cursul anului 1964 el să producă ţii ele au uşurat mult munca munci maistrul Gheorghe Roth. şefii dc echi de îndeplinire a sarcinilor de plan
75-78 tone pe zi. Tot pe această l i torilor şi au redus numărul lor la pe Emeric Vitez şi Ardclcnnu Gheor la toţi indicatorii.
nie a îmbunătăţirii tehnologiei de fa anumite locuri dc muncă. Aşa spre ghe, caic s au preocupat foarte mult
bricaţie se numără şi mai buna uti dc conceperea tuturor modificări! >r ŞTEFAN C A LD A R A R U
exemplu esle mecanizarea transpor
lizare a .timpului de lucru a cuptoa aduse şi a micilor mecanizări. nonnator
relor, prin reducerea timpului de eva tului de dulomilă de la cuploare mg. M IRCEA RlCI-lIs (din postul dc corespondenţi dc
cuare. Aceasta s-a făcut prin înlocui la hala Pînă no de mult transportul şef de secţie la Oţelăria electrică a C S H )