Page 7 - 1963-10
P. 7

Pag.  3
           <a.  2723                                                                                         Brumai  socialismului!
                                                                                                                                                                                                                               —   MM ■ ■  r

                                                                                                                                                                                                                                O i
             INFORMAŢII  PE  PARTID                                                                                                                                                                             s ă   n u   i ţ e   l a s a i c


                                                                                                                                                                                                   aîMHBMâ'  i n   s e a m a
                                   L  O   N   E  A
                                                                                                                                                                                                 cabinetului  tehnic
            In  ultimul  timp  la  sectorul  II  al  nului.  De  asemenea,  maşina  de  ex­
           B.M.  Lonea.  s-au  manifestat  o  sea*   tracţie,  trolille  electrice,  conductele
           raâ  de  neajunsuri  In  procesai  de   de  aer  comprimat  şi  apă,  nu  au                                                                                                 Perfecţionarea  tehnică  a  in­  puneri  înregistrate  anul  acesta,
           producţie  din  subteran.  Multe  din   fost  totdeauna  Îngrijite  bine,  fapt                                                                                            stalaţiilor  şi  utilajelor  miniere,   27  sint  aplicate  iar  altele  sint
           aceste  neajunsuri  erau  legate  de  ac­  ce  a  dus  la  defectarea  lor  In  tim­
           tivitatea  secţiei  electromecanică  a   pul  producţiei.                                                                                                                  precum  şi  a  mecanizării  anumi­  în  curs  de  experimentare.
           sectorului,  care  n-a  reuşit  să  asigu­  Discutlnd  pe  marginea  referatului,                                                                                          tor  operaţiuni  grele  cu  volum    Dacă  confruntăm  însă  numă­
           re  totdeauna  o  bună  funcţionare  a   membrii  organizaţiei  dc  bază   au                                                                                              mare  de  muncă  este  preocupa­   rul  şi  eficienţa  inovaţiilor  apli­
           utilajelor   din  sector.   Analizlnri   scos  la  Iveală  şi  unele  aspecte  ne­                                                                       Echipa  de  me­   rea  centrală  a  cabinetului  teh­  cate  in  a.c.  cu  cele  aplicate  in
           această  situaţie,  biroul  organizaţiei   gative  din  munca  unor  şefi  de  bri­                                                                    canic/  auto   con-   nic  de  la  E.  M.  Petrila.  In  acest   aceci.  i  perioadă  a  anului  tre­
           de  bază  nr.  2,  a  holărit  să  discute   găzi  de  mineri.  Bunăoară,  tovarăşii                                                                   dusă   de   Aida     scop  se  desfăşoară  o  propa­   cut,  situaţia  este  nefavorabilă.
           Intr-o  adunare  generală  despre  fe­  NicoUe  Nedelcu  şi  Vasile  Buhăescu.                                                                         Gaşpar  dc  la  ate­  gandă  tehnică  susţinută,  inl'or-   Care  să  fie  explicaţia?  La  în­
           lul  cum  îşi  îndeplinesc  sarcinile  de   responsabili   de  brigăzi,   neglijau                                                                     lierul   auto   al   mînd  Ia  zi  pe  inovatori  şi  per­  ceput  ai  spune  că  vina  este  nu­
           producţie  comuniştii  şi   lucrătorii   să  facă  proba  craterelor  la  începu­                                                                      E.M.  l'eliu c  exe-   sonalul  tchnico-ingineresc   cu
           secţiei  electromecanice.  In   acest   tul  schimbului  şi  abia  cînd  era  ne­                                                                      cuiă  numai  repa­                                     mai  a  cabinetului  tehnic.  Ana-
           scop,  tovarăşul  Alexandru   Zolrotc,   voie  de  acestea  JădeaM  de  vesta                                                                          raţii  de  bună  cu-   ultimele  noutăţi  apărute  în  ţa­  lizînd  însă  mai  atent  cauzele
           maistru  al  secţiei  electro  mecanică   secţiei  electromecanice  că  sint  de­                                                                      lilale.             ră  şi  străinătate.               ce  fac  ca  numărul  inovatorilor
           a  primit  sarcina  să  pregătească  un   fecte.  In  astfel  de  cazuri,  oricît  dc                                                                    IN  FOTOGRA­        In  stimularea  avîntului  şi  ini­  să  scadă  şi  ca  urmare  numărul
           referat  pe  care  să-l  prezinte  In  adu­  pricepuţi  ar  fi  lucrătorii  secţiei,  tot                                                              FIE:  mecanicii  a-   ţiativei  creatoare  a  inovatori­  inovaţiilor  să  fie  cu  circa  50  la
           narea  generală  a  organizaţiei   de   nu  pot  să  repare  craterele  atit  de                                                                       cestei  echipe   e-   lor  deosebit  de  utile  sînt  con­  sută  mai  mic  decit  anul  trecut,
           bază  P.M.R.                      repede  Incit  să  nu  sufere  producţia.                                                                            xeai/lnc/  o  repa-   sultaţiile  şi  discuţiile  ce  au  loc   aflăm  şi  altceva.   Conducerea
             Ajutat  de  membrii  biroului,  mais­  De  aceea,  In  planul  de   măsuri                                                                           rude  la  un  molar   periodic  la  cabinetul   tehnic.   tchnico-administrativă  a  exploa­
           trul  Alexandru  Zotrok  a  reuşit  să   aprobai  de  adunarea  generală,  s-a                                                                         Talia.              Afecţiunea  cu  care  sînt  primiţi,   tării  consideră  mişcarea  de  ino­
           Întocmească  un  refeial  analitic,  bine   prevăzut  şt  sarcina  care  obligă  pe                                                                    Foto:  V.  ON'OIU   felul  în  care  sînt  îndrumaţi  şi   vaţii  şi  raţionalizări  ca  o  preo­
           documentat,  care  a  dat  posibilitatea   şelil  de  echipe  sl  de  brigăzi  să  faci
           comuniştilor  să  cunoască  adevărate­  controlul  utilajelor  cu  care  lucrea­                                                                                           ajutaţi,  a  făcut  ca  tot  mai  mulţi   cupare  minoră,  necsenţială   în
           le  cauze  ce  au  tăcut  ca  utilajele   ză  la  începutul  schimbului,  pentru  a                                                                                        inovatori  să  calce  pragul  cabi­  raport  cu  celelalte  sarcini  de
           din  sector  să  nu  fie  bine  Îngrijite.  da  posibilitatea  lucrătorilor  secţiei                                                                                       netului  tehnic.  Aici,   inginerii,   plan.  Lasă  totul  pe  seama  ca­
             A  reieşit,  de  exemplu,  că  unii  lu­  electromecanică  să  intervină  la  timp.                                                                                      oameni  cu  competenţă,  le  reco­  binetului  tehnic.  Ba  mai  mult,
           crători  din  secţia  eîectro-mec/inîcă   Cu  prilejul  adunării  generale  s-au                                                                                           mandă  cărţi  şi  le  dau  indicaţii   atunci  cînd  este  vorba  de  întoc­
           ca  Stelau  Che^rghe  şi   Alexandru   stabilit  şl  alte  măsuri  care  au  şi  În­                                                                                       preţioase  asupra   materialului   mirea  unor  referate  sau  perfec­
           Kirai  nu  sc  încadrează  In  discipli­  ceput  să  fie  aplicate  In  viată.  Efica­                                                                                     bibliografic.                      tarea  actelor  de  premiere  a  ino­
           na  de  producţie,  nesocotind  îndru­  citatea  acestora  se  face  simţită  de                                                                                             Desigur  că  de  la  conceperea   vatorilor,  se  întîrzie  cu  lunile.
           mările  sau  sarcinile  date  de  maiştri,   pe  acum.  In  ultima  săptâmină.  de                                                                                                                            O  asemenea  practică  îi  demobi­
           •r»  plecind  mai  devreme  de  la  ser­  exemplu,  In  sectorul  II  al  E.M.  Lo­                                                                                        unei  inovaţii  şl  pînă  la  realiza­  lizează  pe  inovatori.
           viciu.  Din  această  cauză,  de  multe   nea  nu  s-a  mai  semnalat  nici  o  de­                                                                                        rea  ei  practică  mai  sînt  multe
           ori  s  au  lăsat  abatajele  fără  a  se   fecţiune  la  utilaje,  iar  planul  de                                                                                        de  făcut.  Uneori  este  nevoie  ca   Problema  cointeresării  male-
           face  prelungirea  craterelor,  lucru  ce   producţie  a  Început  să  (ie  realizat                                                                                       pe  lingă  schiţa  şi  desenul  res­  riale  a  inovatorilor  trebuie  să
                                                                                                                                                                                      pectiv  să  fie  întocmită  şi  o  ma­  preocupe  mai  mult  conducerea
           obliga  pe  mineri  să  depună  efor­  si  chiar  depăşit.
                                                                                                                                                                                      chetă.  In  toate  cazurile  inovato-   tehnică  şi  comitetul  de  partid,
           turi  fizice  mai  mari  şi  care  avea           NAGY  ŞTEFAN                                                                                                             rii  apelează  cu  încredere  la  ca­
           repercusiuni  asupra   realizării   pla­           corespondent                                                  Postul  de  corespondenţi                                                                    organizaţia sindicală  şi  dcU.T.M.
                                                                                  C .S .  H u n e d o a r a                                                                           binetul  tehnic.  Se  îmîmplă  ca   Inovaţiile  sînt  izvoare  inepuiza­
                                                                                                                                                                                       în  timpul  experimentării  ino­  bile  de  creştere  a  productivită­
                                   H A Ţ E G                                      l a m i n o r u l   d e   SCO m m . :       voluntari  sie  comunică:                               vaţiei  să  se  ivească  probleme   ţii  muncii,  reducerea  preţului de
                                                                                                                                                                                      noi  care,  rezolva!e,  să  sporeas­
             Recent,  adunarea  generală  a  or­  etanttn  Stefonf.  loan  Radu  ll  Alex                                                                                             că  şi  mai  mult  eficienţa  inova­  cost  şi  îmbunătăţirea  calităţii
                                                                                                                                                                                                                         produselor.  Şi  la  E.  M.  Pclrila
           ganizaţie!  de  bază  P.M R.  din  cadrul   Crainic,  care  au. făcut  preţioase  pro­                                                   propunerea  organizaţiei  de  partid,   ţiei  respective.  Personalul  cabi­  există  asemenea  izvoare.
           cooperativei  meşteşugăreşti  „Rete­  puneri  in  vederea  bunei  organizări                                                             conducerea   tehnîco-adminislrativă   netului  tehnic  discută  cu  auto­
           zatul*4  din  Haleq,  a  analizat  felul   şl  desfăşurări  a  activităţii  econo­  Punîndu-şl  la  Inimă  soarta  producţiei,  colectivul   laminorului  de   a  trecut  la  o  nouă  reorganizare  a   rul  inovaţiei  şi-i  sugerează  di­  La  rîndul  său  cabinetul  teh­
           In  eare  sint  realizate  prevederile   mice.                        800  mm  s-a  străduit  In  permanentă  să-şi  ducă  la  bun  slirşit  sarcinile  de   forte!  de  muncă.  In  urma  acestei            nic  trebuie  să  dovedească  mai
           planului  de  producţie.  Din  referatul   Pe  baza  discuţiilor  purtate  şi  a   plan.  In  munca  lor,  laminalorii  au  lost  ajutaţi  şi  îndrumaţi  lot  tim­  măsuri,  circa  20  de  muncitori  din   ferite  soluţii.  multă  iniţiativă  în  organizarea
           prezentat  de  tov.  Domitian  Prejban,   propunerilor  făcute,  adunarea  gene­  pul  de  birourile  organizaţiilor  dc  partid  cute  au  desfăşurat  o  susţinută   posturi  auxiliare  de  mai  mică  im­  Legătura  strînsă,  permanentă,   unor  acţiuni  interesante,   vii,
           vicepreşedinte  al  cooperativei,  a  re­  rală  a  organizaţiei  de  bază  P.M R.                                                       portantă  au  fost  promovaţi  In  pos­  între  cabinetul  tehnic  şi  inova­  atractive  de  popularizare  a  căr­
           ieşit  că  majoritatea  secţiilor  sint  Ia   a  adoptat  apoi  o  hotârlre  care  prin­  muncă  politică  dc  mobilizare  a  oamenilor  la  realizarea  sarcinilor   şi   turi  direct  productive   Rezultatele   tori  a  dat  roade.   Muncitorul   ţii  tehnice.  Domeniul  inovaţii­
           z)  cu  realizarea  sarcinilor  de  plan,   tre  altele  prevede:  procurarea  de   depăşirea  angajamentelor  luate.                    sint  evidente.  In  luna  august   in­  Niculae  Terentică  a  conceput  si   lor  si   raţionalizărilor  este  un
           unele  din  ele  îndeplinindu-ie  chiar   către  conducerea  cooperativei  a  ma­  Periodic,  comuniştii  uu  pus  tn  dezbaterea  adunărilor  generale  înde­  dicii  intensivi  de  utilizare  au  fost   realizat  semiautomatizarea  uşi­
           Înainte  de  termen.  Cu  ţoale  acestea   terialelor  necesare  secţiilor  dc  co-   plinirea  ritmică  şi  la  loji  indicii  a  planului,  acotdind  o  muie   ulenfie   Îndepliniţi  In  proporţie  de  102,88  ia   şantier  vast  pc  care  trebuie  să
           In  alte  secţii  se  constată  serioase   jocărie-blănârie  şi  tinîchigerie ;  re­  întăririi  disciplinei  socialiste  a  muncii.  Eticienia  muncii  poliiico-educu-   sută  iar  in  primele  20  de  zile  ale  lu­  lor  de  la  puţul  orb  nr.  9,  ope­  activeze  masele  largi  dc  oameni
           râmîneri  în  urmă.  Printre  acestea   organizarea  procesului  de  producţie                                                           nii  septembrie  s-a  înregistrat  o  creş­  raţie  greoaie  ce  înainte  se  cCec-   ai  muncii.  O  vitrină  a  inovato­
           se  află  secţiile:  cojocăne  blănărie,   la  secţia  dc  cojocărie-blănârie ?  ame­  tive  dc  masă  s-a  văzut  in  depăşi tea  indicilor  de  plan  in  Hcca/e  lună,   tere  de  3,16  la  sută  fată  de  plan.  tua  manual.  Tot  în  cursul  aces­  rului,  un  colţ  al   tehnicii  noi,
           tîmplărie  şi  Incăltăminte-reparatii.  najarea  secţiei  de  reparaţii  auto-   in  reducerea  absentelor  nemotivate  şi  îmbunătăţirea  calităţii  produselor   Urmărirea  continuă  a  consumu­  tei  luni  mecanicii  loan  Matei  şi
                                             molo  etc.                          noastre.                                                                                             losif  Pop  au  aplicat  o  inovaţie   o  şedinţă  dc  lucru  în  care  să  se
             Pc  marginea  referatului  au  luat                                                                                                    rilor  specifice  a  dus  la  economisirea
           cuvintul  tovarăşi  ca  Dumitru  Ba*             NICU  SBUCHEA                                                                           In  primele  0  luni  ale  anului  a  274.000   de  refoîosire  a  mînerelor  de  la   fixeze  temele  de  studiu  al  unor
           Jinloni,  Alexandru   Szakacs,  Con-               corospondent                                                                          Kw  energie  electrică,  mart  canti­  ciocanele   perforatoare   care   inovaţii  sînt  posibilităţi   încă
                                                                                                                                                    tăţi  de  apă  şi  aburi  etc.,  iar  prin                           pica  puţin  folosite.
                                                                                  Angajamentul  reînnoit,        măsuri  prevăzuto  a  se  aplica  plnă   reducerea  consumului  specific   de   aduce  7.000  lei  economii  ante-
                                                                                                                 la  sfirşitul  anului  s-au  Înfăptuit  13,   gaz  metan  s-au  obţinut  circa  110.000   calculate.  Din  cele  36  de  pro­  S.  TRUŢA
                      Cartea,  ta  locul  de  muncă                                     devine  faptă            Iar  cea  de  a  14-a  este  realizată  In   lei  economii  suplimentare.  In  cele  8
                                                                                                                 proporţie  de  60  la  sută.  Printre  cela   luni  ale  anului  s-au  realizat  peste
             Printre  variatele  activităţi  cultu­  loan  Samaon,  Floare   Munteanu,   La  Începutul  lunii  august  a.c.,  cu   mol  importante  măsuri  care  au  dus   2.000.000  lei  economii  suplimentare  la
                                                                               prilejul  unei  consfătuiri  de  pro­
           rale  ce  se  organizează  in  secţia  me­  Paraschlva  Beia  sint  numai  clteva   ducţie,  laminalorii  raportau  cu  jus­  la  Îmbunătăţirea  substanţială  a  con­  preţul  de  cost,  —  depăşind  cu  mult   Au  prelungit  norma  de  parcurs
                                                                                                                 diţiilor  de  muncă  şi  depăşirea  sar­
           canică  a  C.  S.  Hunedoara  se  numără   nume  din  zecile  de  cumpărători,  po­  tificată  mfndrie  îndeplinirea  integra­  cinilor  de  plan  sint:  introducerea   angajamentul  anual.
           şl  acţiunea  cu  cartea.  Există  aici   sesori  de  biblioteci  personale.  Im­  lă  a  angajamentului  anual  de  a  da   a  trei  role  la  calea  de  rulare  din       La  depoul  C.F.R.  Slmerla  Întregul   S-au  evidenţiat  In  această  direc­
                                                                                                                                                                                      personal  de  locomotive  este  preocu­
           un  mare  număr  de.  cititori  pasio­  portant  de  subliniat  este  şi  faptul   peste  sarcinile  de  plan  4.000  tone   fata  foarfecii i  schimbarea  poziţiei   AUREL  MIHA1LESCU   pat  să  depăşească  normele  de  par­  ţie  echipele  locomotivei  230.150  caie
           naţi.  Se  obişnuieşte  ca  atunci  clnrt   că  majoritatea  cărţilor  vlndule  stnt   laminate.       controlerului  la  postul  principal  de     maistru  strungar      curs  a  locomotivelor  Intre  două  re­  au  depăşit  norma  intre  două  repara­
           au  loo  diferite  activităţi  unde   se   cele  tehnice.             Făcînd  un  studiu  amănunţit  asupra   comandă  din  fata  cajei  de  blocuri                       paraţii   generale.   Prin  exploatarea   ţii  generale  cu  43  la  sută,  adică  a i
           adună  mal  mulţi  participanţi,  să  se   In  organizarea  de  acţiuni  cu  car­  rezervelor  Interne  şi  posibilităţilor   pentru  o  mal  mare  vizibilitate  la   ION  BOTU   mal  raţională   a  locomotivelor,  în­  prelungit  norma  de  parcurs  stabilită
           organizeze  concomitent  şi  un  ştand   tea  se  poate  spune  că  activitatea   de  sporire  pe  mai  departe  a  pro­  calibrul  4  şi  5j  angrenarea   celor   maistru  principal  treţinerea  lor  perfectă,  prin  execula-   cu  55 000  km.
           de  cărţi  cu  vlnzare.  Această  metodă,   cea  mai  bogată  a  dus-o  Elena  Ra­  ducţiei  de  laminate,  muncitorii,  teh­  două  role  din  spatele. Herăstrăului  de   lea  reparaţiilor  la  timp  şl  de  bună
           a-a  .dovedit  a  fi  foarte  importantă   du.  bibliotecara  secţiei  care  a  dat   nicienii  şl  Inginerii  secţiei  noastre   **’ d  la  cn/d  nr  2r  Intocmtrea  $1   'IO N   MUNTEANU   calitate,  echipele  reuşesc  astfel   să   10RDACHE  PRICOP
                                                                                                                  adaptarea  unor  tipuri,  de
                                                                                                                                           motoare
           şi  ca  a  dat  rezultate  bune.  Pe  luna   dovadă  de  multă  iniţiativă  şi  pa­  şi-au  reînnoit  angajamentul  anual.  El   pentru  acţionarea  dispozitivului  de   dbpocer  prelungească  viata  locomotivelor.      fochist de locomotivă
           septembrie  a.c.  In  cadrul   secţiei                              s-au  angajat  să  mai  dea  plnă  la
                                             siune  In  muncă.                 sflrşitnl  anului  Încă  1.500  tone  la­  ridicare  a  cajei  de  blocuri.  La  apli­
           s-au  vtndut  cărţi  In  vaiGare  de  pes­                          minate  In  sprijinul  Înfăptuirii  nou­  carea  acestor  măsuri  şl-au  adus  con­
           te  2.561  lei.                                      P.  CAND1N     lui  angajament  au  fost  IuRte   mai   tribuţia  In  mod  deosebit  secţia,  de         LA  TURNATORIA  DS  LINGOTIERE  DIN  CALAN
             Mircea  Spătăceanu,  Traian  Sicoe,                 corespondent  multe  măsuri.  In  primul  rlnd  s-a  tre­                                in  _ !■  w*
                                                                                cut  la  sporirea  exigentei  controlului   întreţinere  condusă  de  inginerul  Re-   F] 9 t ,  n% Pa m  jin
                                                                               şi  răspunderii  muncitorilor  din  sec­  mus  Pădure  şi  maistrul  principal  Ion          îoiosire  capacităţii  de  producţie!
                                                                                torul  de  întreţinere  fată  de  calitatea   Botu.
                                                                                lucrărilor  executate.  Ca  urmare,  utl*
              Cursuri  pentru  ridicarea  calificării  minerilor                la}ele  şl  agregatele  au  fost  mal  bi­                            Turnătoria de lingotiere este un   lăturarea  incluziunilor  dc  zgură   dc  muncă,  lucrări  deosebite"  —
                                                                                ne  reparate  tar  indicii  de  utilizare   Consumuri  spaclJieo    obiectiv  nou  al  Călanului,  intrat   şi  nisip.                   ne  explica  tov.  Schonbcrger.  Fără
             Lj  E.  M.  Petrila  se  acordă  multă   ţiile  predate  se  numără i  „Susţinerea   au  sporit  continuu.                             doar  de  cîţiva  ani  în  producţie.   Şi  totuşi  indicele  de  utilizare   discuţie că aşa stau lucrurile. Nici
           atentie  şi  muncii  de  ridicare a califică­  metalică  şl  avantajele  ei“ ,  „Geologia   In  felul  acesta  noul  angajament   reduse  Colectivul  de  muncă  de  aici  —   planificat  n-a  fost  realizat  anul   o  problemă  dc  producţie  nu  sc
           rii  minerilor  In  cadrul  sectoarelor  şl   6trateîor  la  mina  noastră-.  „Calitatea   a  început  să  prindă  viată.  De  la   Alături  de  Îndeplinirea  ritmică  şi   deşi  tînâr,  ca  şi  agregatele  —  a   acesta  la  turnătoria  de  lingoiie-   poate  rezolva fără muncă. Dar vo­
           secţiilor  productive  au  fost  organizate   şi  procedeele  noi  de  puscare*',  „Noi   l  septembrie  şi  plnă  in  prezent  la-      acumulat  deja  o  bogată  experi­  re,  ceea  ce  înseamnă  —  altfel   lumul  acesta  de  muncă  nu  depă­
           16  cursuri  de  ridicare  a  calificării  ca­  procedee  de  creştere  a  productivităţii   minalorii  au  dat  peste  plan  830   pe  sortimente  a  planului  dc  pro­  enţă  în  producţie.  Mărturie  stă   spus  —  că  nu  s-a  folosit  pe  de­  şeşte  posibilităţile  colectivului
           re  sînt  conduse  de  ingineri  şi  tehni­  muncii  în  abataje*4  ş.a.  tone  laminate.  Ceea  ce  înseamnă  că   ducţie,  colectivul  nostru  şi-a  îndrep­  faptul  că  randamentul  instalaţii­  plin  capacitatea  de  producţie.  Şi   secţiei.  Şi  iată  de  ce.
           cieni  cu  multă  experienţă.  In  aceue   Creşterea  gradului  de  calificare  a   Ir  mai  puţin  de  o  lună  s-a  realizat   tat  eforturile  şi  spre  reducerea  sis­  lor  a  crescut  mereu,  atingînd  ci­  aceasta  pentru  că  în  activitatea   In  secţie  lucrează  6  ingineri  ti­
           cursuri  au  fost  cuprinşi  895  mineri,   muncitorilor se  oglindeşte  în  mod  po­  mal  bine  de  jumătate  din   angaja­  tematică  a  preţului  de  cost,  cei  mai   fra  prevăzută  în  proiect.  De  ase­  colectivului  de  aici  şi-au  făcut   neri,  bine  pregătiţi,   entuziaşti.
           ajutori  mineri,  vagonetari,  mecanici                              mentul  reînnoit.                 sintetic  indice  a  planului  de  stat.   menea,  a  scăzut  de  la  un  an  la   loc  uncie  deficienţe.  Despre  cc   Ei  sînt  ajutaţi  în  organizarea  şi
           şi  lăcătuşi.  In  cadrul  acestor  cursuri   zitiv  Iii  creşterea  producţiei  în  aba­  Planul  M.T.O.  realizat   In  acest  6cop.  o  deosebită  atentie   altul  rebutul,  în  condiţiile  creşte­  este  vorba?  conducerea procesului  de produc­
           §e  predau  lunar  cile  2-3  lecţii,  prin   taje,  în  Îmbunătăţirea  calităţii  cărbu­              s  a  acordat  creşterii  Indicilor   de   rii  continue  a  durabilităţii  utila­  Acum  aproximativ  un  an,  or­  ţie  dc  10  maiştri.  Deci,  o  adevă­
                                              nelui,  In  economiile  ce  se  realizează                                                            jului  de  turnare.  Anul  acesta,  de   ganizaţia  de  partid  a  hotărit  in­  rată  forţă   tchnico-mginerească.
           care se  urmăreşte  consolidarea  cunoş­                                 înainte  de  termen           utilizare  intensivi. şi  reducerii  con­
                                              Ia  preţul  de  cost.                                                                                 pildă,  s-a  înregistrat  un  rebut  de   tr-o  adunare  generală  să  organi­  Cum  este  ea  folosită?  Din  păcate
           tinţelor  profesionale  şi  punerea  la  cu­                                                           sumurilor  specifice  de  energie  elec­
                                                                                  Tn  planul  M.T.O.  al   laminorului                              3,17  la  sută  faţă  de  3,20  la  sută   zeze  şi  să  instruiască  un  colectiv   nu  în  modul  cel  mai  corespun­
           rent  a  muncitorilor  cu  metodele  şl             D.  IONAŞCU      de  800  mm  au  fDst  trecute  impor­  trică,  gaz  metan,  apă,  abur  şi  a  ce­  admis.           pentru  „valorificarea  rezervelor   zător;  toţi  cei  6  ingineri  lucrea­
           procedeele  noi  de  muncă.  Printre  lec­          corespondent     tante  obiective  tehnice.  Din  cele  14  lorlalte  cheltuieli  de  producţie.  La  S-a folosit  din ce în ce mai bine   interne".  întrebaţi  însă  dc  soar­  ză  în  schimbul  I  ai  zilei  de  lu­
                                                                               mu trx  flj CBfflH Q   QQ «ii***-* B   fi iUTtrw n   <               capacitatea  de producţie.  In acest   ta  acestui  colectiv, n-au putut  da   cru.  In  schimburile  II  şi  III  nu
                                                                                                                                                    scop s-au adus  unele îmbunătăţiri   un  răspuns  precis  nici  tovarăşul   există însă nimeni din partea con­
           producţie.   Karl  Marc   araţi  că:   îmbunătăţirea  lolosirll  utilajului  şl   rea  producţiei  este  cooperarea.  Coo­  factori  este  cointeresarea  materială   modelelor  şi  utilajului  de  for­  Kiss  Moise,  secretarul  organiza­  ducerii  secţiei  care  să  poată  di­
                                                                                                                                                                                       ţiei  de  bază  P M.R.  şi  nici  tovară­
           „Forţa  productivă  a  muncii  este  de­  a  timpului  de  lucru,   organizarea   perarea  presupune  stabilirea  legătu­  şi  morală  personală  si-colectivă  In   mare.   Astfel,   s-au   introdus   şul  ing.  Schonbcrger  Francisc,  şe­  rija  întreaga  activitate  producti­
           terminată  de  împrejurări  variate,  In­  muncii  şl  dezvoltarea  mişcării  do   rilor  de  producţie  Intre  întreprinde­  muncă.   Această   cointeresare   nu   şi  sc  introduc  încă  modele   ful  secţiei,   pentru  că  —  dacă   vă.  Aprecia  şeful  secţiei  că  acest
           tre  allelo  do  nivelul  mijlociu  de   Invenţii  şi  inovaţii,  realizarea  de   rile  care  participă  la   producerea   există  In  cdpilalism,  din  cauză  că   metalice,   s-a   trecut   la   uti­  există  cumva  —  colectivul  nu  a   sistem  dc lucru  ar  da  „roade mai
           lndcminare  a  muncitorilor,  dc  gra­  economii  de  materii  şi   materiale   unui  produs  pe  baza  unui  plan.  orice  creştere  a  productivităţii  mun­  laje  cu  piese  care  se  pot  schim­  desfăşurat  o  activitate  organiza­  bune,  întrucit  inginerii  sînt  îm­
           dul  de  dezvoltare  a  ştiinţei  şi  a  apli­  ele.  In  socialism.  în  afară  de  faptul   Această  formă  <fc  organizare  a   cii  înseamnă  creşterea  capitalului,   ba  între  ele,  sc  face  centrarea   tă,  dirijată  spre  un  anume  scop.   părţiţi  pc  grupuri  de  locuri  de
           cabilităţii  sale  tehnologice,  dc  com­  că  muncitorii  sînt  profund  intere­  producţiei  arc  o  elicacitatc  econo­  adincirea  exploatării  $1  înrobirea   armăturilor  prin  plăci  de  bază   Tot în  adunarea dc partid  respec­  muncă:  cubilouri,   formare-tur-
           binarea  socială  a  procesului  de  pro­  saţi  fn  ridicarea  continuă  a  califi­  mică  deosebit  de  mare,  înlrucît  ea   mai  marc  a  muncitorilor  salariaţi.   duble, s-au  placat  cutiile de miez   tivă  s-a  hotărît  ca  pînă  la   1   nare,  întreţinere  etc.44  Fie  şi  aşa.
           ducţie*  de  volumul  şi  de  eiicaci-   cării  lor,  aceasta  se  înfăptuieşte  Iu   duce  Ia  creşterea   productivităţii   In  socialism,  unde  producţia   este   cu  masă  plastică  ctc.  De  aseme­  decembrie  anul  1962  să  fie  reac­  Dar  nu  s-ar  putea  lucra  mai  bine
           (atca  mijloacelor  de  producţie,  pre­  mod  planificat  dc  către  stal,  fn  pri   muncii.         subordonată  ridicării  continue  a  ni­  nea,  s-au  introdus  colectoare  de                         dacă  şi  în  schimburile  II  şi  III
           cum  şl  de  condiţii  naturalo44.  mul  rînd  prin  diferite  forme  de  iu   Repartizarea  şi  folosirea  raţională   velului  de  (rai  at  oamenilor,  se  cre­  zgură;  ca  urmare,  zgura  care  tre­  tualizat  şi  modernizat  procesul   ar  fi  cîte  un  inginer?  S-ar  putea
             Factorul  hotărîlor  pentru  creşte­  văţâmint.                    n  forţelor  de  producţie  şî  a  forţelor   ează  o  puternică  coinlcrcsaro  a  oa­  ce  prin  bazin  e  reţinută  în  co­  tehnologic.  Dar  nici  în  această   măcar  prin  rotaţie  să  se  asigure
           rea  productivităţii  muncii  II  repre­  Organizarea  muncii  st  a  producţiei   de  muncă  de  pe  teritoriul  tării  este   menilor  in  muncă.  Principiul  repar­  lector.  fără  a  fi  introdusă  în  lin-   flirecţie  nu  s-a  făcut  mare  lucru?   asistenţa  tehnică  corespunzătoa­
           zintă  progresul  tehnic.  Politica  sta­  constituie  alt  factor  de  creştere  a   strîns  legată  de  specializarea  pro­  tiţiei  după  muncă  constituie  un  sti­  goticrâ.  S-a  trecut  la  turnarea  lin-   •pe  repere  încă  nu  s-au  întocmit   re  în  toate schimburile.  Inginerul
                                                                                                                                                                                   7
                                                                                                                                                    gotierclor  invers  conice  dc
           lului  socialist  de  industrializare  so­  productivităţii  muncii.  ducţiei  şi  cooperarea  întreprinderi­  mulent  puternic  al  creşterii  produc­                     procesele  tehnologice.  De  ce ?   dc  la  cubilouri,  de  pildă,  şi-ar pu­
           cialista  aro  ca  rezultat  înzestrarea   Fiecare  orînduire  socială  îşi  are   lor.  Această  formă  de  organizare  a   tivităţii  muncii.  Sistemul  îmbunătă­  tone  cu  maselotă  continuă,  care     tea  rezolva  problemele   şi   în
            tehnică  a  muncii  cu  cele  mal  mo­  un  mod  de  organizare  a  muncii  şl   producţiei  şl  a  muncii  presupune   ţit  dc  salarizare  şi  sistemul  premial   duce  la  eliminarea  retasurii  şi  în­  Pentru că „se cere un volum mare  schimbul  II,  ccl  de  la  formare-
            derne  maşini  şi  utilaje.  Ritmul  ra­  a  producţiei.  In  capitalism,  organi­  evitarea  transporturilor  inutile,  atra­  din  tara  noastră,  asigură  o  sporire                                     turnare,  dc  asemenea.   Atunci,
            pid  de   creştere  a  productivităţii   zarea  muncii  şi  a  producţiei  este   gerea  in  producţie  a  noi  şl  bogalo   mereu  crcscimlă  a  cointeresării  ma­                                         n-ar  putea  ei  să  fie  numiţi  şi  şefi
            muncii  —  caracteristică  esenţială  a   posibilă  numai  la  nivelul  întreprin­  resurse  naturale  şl  surse  dc  forţă   teriale,  duce  la  o  creştere  impor­                                        de  schimb?  ...Conducerea  uzinei
            orinduiril  socialiste  —  este  determi­  derilor,  în  timp  ce  pc   ansamblul   dc  muncă.  Repartizarea  raţională   tantă  a  productivităţii  muncii.                                                 are  datoria  să  studieze  această
            nat,  înainte  do  loatc,  de  nivelul  teh­  economiei  domneşte  anarhia.  Supe­  a  forţelor  de  producţie,  prin  toata   întrecerea  socialistă  este  un  alt                                         problemă  şi  să  vadă  care  proce­
            nic  al  mijloacelor  do  muncă  meca­  rioritatea  societăţii   socialiste,  în   avantajele  pe  care  le  creează,  con­  factor,  deosebit  de  important,  In           401                             deu  dc  organizare  e  mai  bun.
            nizate.  Progresul  tehnic  In  socia­  această  privinţă,  constă  in  faptul  că,   tribuie  la  o  Importantă  creştere  a   creşterea  productivităţii  muncii,  spo-                                    Poate  în  acest  fel  se  va  putea  fo­
            lism,  spre  deosebire  de  capitalism,   pe  baza  proprietăţii  socialiste  asu­  productivităţii  muncii.  cîfic  socialismului,  care   exprimă                                                          losi  mai  bine  forţa  tehnico-in-
            asigură  uşurarea  muncii  muncito­  pra  mijloacelor  dc  producţie,  are   Folosirea  raţională  a  forţei   de   avintui  muncii  libere  şi  creatoare  a                                                ginerească  şi  atunci  vor  putea  fi
            rilor,  reducerea  zilei  do  muncă,  ri­  loc  o  organizare  ştiinţifică  planifi­  muncă  în  întreprinderi  se  prezintă   maselor.  Aceasta  este  o  metodă  co­                                       rezolvate  toate  problemele  legate
            dicarea  continuă  a  nivelului  dc  trai   cată  a  muncii,  allt  la  nivelul  între­  sub  multe  aspecte  ca :  folosirea  in­  munistă  pentru  construirea  socialis­                                  de  activitatea  productivă  a  sec­
            al  celor  ce  muncesc.  Congresul  al   prinderii,  cit  şi  pe  ansamblul  econo­  tegrală  a  timpului  de  lucru  de  către   mului.                                                                     ţiei.
            fll-lea  al  P.M.R.  a  stabilit  principa­  miei  naţionale,  organizare  prin  caro   muncitori,  folosirea  muncii  califica­  întrecerea  socialistă  este  acea  re­                                      După  cum  spuneam,  la  turnă­
            lele  linii  de  orientare  în  dezvoltarea   se  realizează  folosirea  raţională  a   te  la  lucrări  corespunzătoare,  evi­  laţie  dintre  oameni  care  se  bazează                                    toria  de  lingotiere  lucrează  un
            tehnicii,  cum  sînt :  ridicarea  perma­  tuturor  resurselor  materiale  şl  dc   tarea  muncii  fn  asalt,  reducerea  la   pe  schimbul  reciproc  de  activităţi                                        colectiv  harnic,  priceput,  entu­
            nentă  a  eficacităţii  tehnico-ccono-   muncă.                     maximum  a  absentelor  dc  la  lu­  in  procesul  cooperării  muncii.  în­                                                              ziast.  Unele  deficienţe  însă  fac ca
            mice  a  maşinilor  şl  utilajelor,  ale­  Organizarea  producţiei  şi  a  mun­  cru  ele.            trecerea  sorlalistă  este  cea  mai  stră­                                                            rezultatele  obţinute  să  nu  se  r i­
            gerea  tipurilor  de  produse  ce  ur­  cii  îmbracă  forme  foarte  variate.  In   Pentru  îmbunătăţirea  organizării   lucită  expresie  a  desfăşurării  largi                                            dice  la  nivelul  posibilităţilor.  De
            mează  a  li  fabricate  să  se  Iacă  nu­  cele  cc  urmează  vom  aminti  prin­  muncit  o  însemnătate  deosebită  are                                                                                    aceea,  se  cerc  din  partea  organi­
            mai  pe  baza  unor  studii  tehnico-   cipalele  forme  de  organizare  a  mun­  justa  normare  a  muncii.   Normele   a  iniţiativei  creatoare  a  maselor.                                              zaţiei  de  bază  P.M.R.  de  aici  să
            economice  complete,  producerea  do   cii  şi  a  producţiei,  însoţite  de  o   tehnice,  elaborate  in  mod  ştiinţific,   Crearea  condiţiilor  pentru  creşte­                                          dovedească  mai  mult  simţ   de
            rocşinl  şi  utilaje  să  se  Iacă  în  ra­  succintă  tratare.     constituie  un  Instrument  dc  organi­  rea   nccontonilă  a  productivităţii                                                           răsoundere  în  Îndeplinirea  hotă­
            port  cu  nevoile  economiei  naţionale.  Specializarea  este  una  din  prin­  zare  raţională  a  producţiei,  de  creş­  muncii  sociale  este  o  sarcină  deo­                                          rârilor  şi  a  planurilor  de  măsuri,
              Principalele  căi  ale   progresului   cipalele  forme  de  organizare  a  pro­  tere  a  cointeresării  materiale  a  oa­  sebit  dc   complicată   şi  de  grea.                                         să  exercite  un  control  mai  efica­
            tehnic  sînt:  mecanizarea,  automa­  ducţiei.  Ea  înseamnă  că  Întreprin­  menilor  muncii  în  sporirea  produc­  Avem  însă  toate  condiţiile  pentru                                                  ce  asupra  conducerii  administra­
            tizarea,  electrificarea,   chimizarea,   derile  sînt  specializate  pentru  pro­  tivităţii  muncit.  îndeplinirea  ci.  Ele  constau  nu  nu­                                                             tive.  Sarcinile  de  producţie  cer  o
            folosirea  energiei  atomice.     ducerea  unul  număr  restrins  de  pro­  Pe  lingă  progresul  tehnic,  ridica­                                                                                           mai  bună  utilizare  a  capacităţii
              Un  factor  deosebit  de  important   duse.  Specializarea  permite  organi­  rea  calificării  muncitorilor,  organiza­  mai  în  bogăţiile  naturale  ale  ţării
            al  creşterii  productivităţii  muncii  este   zarea  unei  producţii  de  masă,  orga­  rea  muncii  şl  a  producţiei,  fn  ca­  noastre,  în  progresul  tehnic,  ci  mal                                 de  producţie;  acest   luciu   se
            ridicarea  calificării  muncitorilor.  De   nizarea  unul  flux  continuu  de  pro­  drul  relaţiilor  de  producţie  soda-   ales  în  hărnicia  şl   Inventivitatea                                        poale  realiza  la  turnătoria   de
            ridicarea  calificării  muncitorilor,  de   ducţie,  progresul  tebnlc,  creşterea   liste  apar  factori  noi,  spedficl  so­  popo/ulai  nostru.  B i l  P                                                 lingotiere,  cu  condiţia  desfăşură­
            îndomînarea  lor,  este  condiţionată   rapidă  a  productivităţii  muncii  şl   cialismului,  care  exercită  o  puternică   Ing.  A.  SIMIONESCU                                                           rii  unei  activităţi  mai  organizate,
            tn  mare  măsură  mecanizarea  prici-   reducerea  masivă  a  preţului  de  cost   inlluenţă  asupra  creşterii  producti­
            efpaleloţ  operaţii  la  muncile  grele,  In  strlnsă  legătură  cu  specializa-  vităţii  muncii.  Unul  dintre   aceşti  Mfctcnt  Ia  I.M.-Petroşani  Din  frumuseţile  regiunii:  Defileul  .Văii  Jiului.            N.  ANDRONACHE  I
   2   3   4   5   6   7   8   9   10   11   12