Page 70 - 1963-10

Pag. 2
Drumul socialismului Nr. 27-11
o n a o B c e e i

„O P E R A Ţ IU N E A N O E “

Dup5 părerea unul centrale — a fost l- înota fflră efort pe o
cunoscut antrenor dc
nnndnlă o marc supra­ distantă rle 2-3 km.,
înot din Australia co­
faţă de teren. Cum o- dar puii lor trebuiau
piii nu au nevoie să în­
peralia a durat cinci transporlaji; veveriţa
veţe în mod special ani. majoritatea anima- sc îneacă la citiva ine­
deoarece ei îl
F is e a <e© sei© sB auiuIiii C A S A J A P 4I M E K A înotul, in6lîncliv, cu lelor sălbatice au avut tri de unde a căzut în a-
învaţă
timpul necesar să-si pa< icU icnurc)o fc (lu.
condiţia să nu li a c i-
D p curind. soţia noculeze frica dc apă părăsească vechile lo- t c la fim j după !0 Inc-
cosmonautului so­ Cînd se vorbeşte despre casele noas­ Ca să rezişti la umezeala persisten­ «tensiunile. Nu numai odăile princi­ curi si să se refugieze tri ; rinocerul - căruia
vietic Gherman tre japoneze, mulţi sc miră pe bunii tă <lin tara voastră, curenţii dc aer pale, dur ţi alte părfi ale casei sini Este drept că ceic în altă parte. S-a rons- fj pl<lC <itit de mult re­
dreptate, că uslfcf dc construcţii ,.dn din interiorul casei nu sint suficienţi; măsurate şi determinate în funcţie dc mai nnillc animale ştiu
Stepanoviri Tilov latat totuşi că în par- qiunile mlăştinoase, n
lemn fi din birlic". f>ot să rămină in mai hrbuic curenţ i sub casă. cnre s 5 dimensiunea, tutamiurilor, astfel că j>o\i u
— Tamnra Vasi- .‘ ■î desenezi exact planul unei case sa înoate, fără să le ii tea inundabilă, pe une­ slie să înoate. acest
picioare, intr-o tară unde pămintul sc împiedice putrezirea lemnului in con­
1 ierna — a năs;J' cutremură de douăzeci tic ori pc zi, tact cu pămintul umed. Dc aceea, casa fără măsurători cu ajutorul mrindui. învăţat nimeni. Ursul le puncle mai ridicate, pachiderm ,i trebuit
o feti 15 pc nume. fi mai ales să reziste puternicelor fu r ­ japoneză numai cu parter, sau cel ouu'l Această standardizare, piuă in cele polar este un înotător, mai rămăseseră anima­ prins în plase puterni­
Tania, Acesta esle tuni din ţara noastră. Dar, iu aceste cu un cluj, este clădită pc un sistem mai mici amănunte, permite utilizarea alte animale pol traver­ le care trebuiau salva­ ce. adormit cu injecţii
primul ropi! în casc, iu upurculu fragile, util străbu­ dc piloţi tot de lemn. ceea ce permite prefabricatelor fi a produselor in se­ sa r î u r i, mai ales la te. Operaţiunea aceas­
familia cosmonau­ nii noştri, cil ţi noi, trăim toi atît de cc acrul să circule liber pe sub clă­ rie, ambele probleme la ordinea zilei nevoie, dar nu (oale ta 3 fost denumită „O- şi transportat cu pluta
tului după zborul bine ca intr-o casă de cărămidă. dire. in lumea occidentală, dar care sint deja animalele reuşesc să peratiunea N oc“ . Ia destinaţie. In cc pri­
iczolvale in japonia dc peste o mie
fn Cosmos. Teii- Iu (ara noastiă. nude sc găseşte pu­ Existenta acestor piloţi ar fi deajuns dc ani. Casa japoneză fiind foarte des­ pareurqă distante mai Cu acest prilej s-a veşte maimuţele. ba­
la avea, la î n s p ­ tină piatră fi argilă, lemnul este ma­ ca să spulbere legenda că japonezii chisă, cu puţine ziduri fi cu multe dc>- buinul si mncac-ul ştiu
terialul de construcţie preferat. PI răs­ dorm pe jos. Este drept eă în casele mari înot, iar unele iui constatat cu elefantul să înoate, în schimb qi-
re 4 2 m grame J'ărtiluri mobile in interior, v ii îngă­
punde («Imuabil imperativului funda­ voastre nu sc găsesc paturi asemenea Slin deloc să înoate. In înoată Ia nevoic timp bbonul, îndată ce bla­
si o înăH'nne de duie uşor independenta fiecărei ca­
mental nl climei noastre, fi anume ră (clor din Europa : noi dormim pe un Rhodcsia s-au făcut in­ dc 5-G ore. cu o viteză
C3 cm ' mere Străbunilor noftri nu Ic-a trecut na i s-a îmbibat cu
o casă trebuie să fie larg deschisă. fel dc saltea dc vată. întinsă direct pe teresante observaţii în de 2 km pe oră ; feli­
pentru a se apăra dc un duşman cure, podeaua acoperită cu latami. o rogo­ niciodată prin gU«l să aplice vreo în­ legătură cu această pro­ nele mari — leul, pan­ apă, cade la fund. Des­
cuietoare la panourile cnlisantc — sin­
pre primato — cimpan­
Descoperirea unei noi planete pentru arhitectură. cslc tot atît dc te­ jină groasa de puie Dar faptul că da­ gura barieră (arc separă camerele fi blemă. Cu prilejul cre­ tera ele — s-ou putut zei şi qorile cele
torită piloţilor pardoseala este ml^-
mut ca nu cutremur sau un uragan:
umezeala. Tară maritimă prin exce­ tată cu citirea decimetri deasupra so­ pc caic chiar şi un copil o licee foarte ării unui vast lac dc a- refugia (singure, inotînd mai aproape dc om. nu
Un profesor de astronomic din Ea se găseşte Ia o distanţa dc 6 lentă, Japonia a suferit totdeauna (lin lului. face ca Patul occidental să de• l-for. Via(a cmc ,\c desfăşoară ai:i cumulare pc fluviul prin apă. deşi sc spune se poate 6pune nimic, )
S U.A., Petcr Câmp, a anunţat ani — lumină dc Pămînt si sc ro- cauza umezelii, care face să muceg.'i- tună inutil. Dc faPK japonezii trăiesc, este o viată colectivă, întemeiată mai Zambezi — leqaţ dc că pisicile nu ştiu să ele ncaflîndu-sc în rc- »
degrabă pc încredere reciprocă deci'.
că a descoperit o planetă, dc a tcşlc^in jurul stelei Bernard. A- iască şi să putrezească mobilele, hai­ maniacă şi lucrează pe ocel pat enorm Pe independentă individuală. construirea unei hidro­ înoate,- antilopele pot qiunca inundată. ^ ^
udată.
3-a mărime stelara, care se află eeaslă planetă este de 1,5 ori mai nele toate obiectele din casă. alunei care cslc casa japoneză. Nimeni nu «re
cînd nu sc formează destui curenţi de
voie să intre in casă iucăllat. Dc alt­
în afara sistemului solar. Câmp masivă dccît Jupilcr. oct. Or, intr-o casă dc lemn. elemen­ fel, în limbajul curent,, uni nu spu­ S H U A G I T A K A S K IN E
nu a văzul niciodată această pla­ Sc pune întrebarea: exista oare tele de susţinere fiind Sltlpii ţi bu­ nem despre cineva că a „intrat” vi
netă, dar a determinat poziţia sa. viată pe această planeţii? nele, nu zidurile şi bolţile ca in Pu- casă. ci ,.s-a suit" in casă..
rofia, spaţiul intic stil pi poale fi mă­ Takimiul caic acoperă pardoseala i ■ ■
rit fără ca edificiul să fie în primej­ tuturor încăperilor principale, este o
Transmiterea unei emisiuni televizate în culori die de a se prăbuşi. Asia se intim piti altă caracteristică a arhitecturii, noastre. / j i z \ ,
şi în casa japoneză, unde zidul ne- Această rogojină dc formă si dc di­ X vw -^ ră rV 1-
La Salonul internaţional pentru Ra­ nalele. care au parcurs aproximativ fitnd portant, este redus la minimum. mensiuni bine determinate serveste ca
dio şi Televiziune, scrie ziarul 1 .100 km. au fost emise de la Issy-les- Uşile maţi culisanle, cure despart in­ unitate dc măsură fundamentală, sn
Ffhos". s-a icuşit pentru priinu rlatâ teriorul de exterior, t>ol fi uşor de­ construcţiile noastre, toate incăpci ile
să se transmită o emisiune televizaşi Moulincaux spre Marsilia şi de aici plasate si. la nevoie, chiar scoase. Des­
în culori între Paris şi Marsilia. Sem­ din nuu spre Paris părţiturile se fac, dc asemenea. c.i .Aut concepute in raport eu numărul
ajutorai acestor uşi cnlisante, ceea ce r.b înlănţuiri pc care le confin : cină In R. P. Polonă a
fost construit un a-
permite utilizarea foarte largă a spa­ zici că o încăpere cuprinde util ea Iq-
paral dc radio, mar­
ţiului casei. tamiuri, îi cunoşti îndată forma fi di- ca „K U RAN V, in­
M edicam entele el azînd un ceas
deşteptat a r. A p a ra -
tul este înzestrat cu
longevităţii I m a g i n i t e l e f o n a t e iu i buton, cure per­
Laboratoarele germane „G rundig" un amplificator simetric cu compen­ mite reglarea deş­
teptătorului,
astfel
Cele mai noi realizări în domeniul celulei într-adevăr iau naştere şi pier au pus la punct o importantă inven­ saţie care neutralizează pe rtu rbă rile incit să sune la ora
ştiinţelor naturale perind să fie pusa neîntrerupt ? ţiei ele au transmis im agini televi­ exterioare şt restituie integral imagi­ dorită.
la ordinea zilei problema luptei practi­ Rezolvarea acestei probleme prezin­ zate cu un simplu cadru telefonic cu nea după standardul european dc 625
ce împotriva îmlrălrîmrii organismului tă o mare însemnătate pentru explica­ doi conductori, Transmisia semnalu- linii. Procedeul sc aplică în special IN EOTO: noul
omenesc, adică împotriva morţii. Oa­ rea însăşi a esenţei vieţii, precum şi lui-iinagine aî camerelor de televi­ transmisiunii instantanee a unei sem­ aparat dc radio.
menii de ştimtă disting două feluri de a cauzelor imbătrinirii naturale Daca ziune era pînă acum efectuată prin nături, a unor planuri, desene, foto­
imbâtrinirc. Una cslc patologică şi sc, presupunem că toate compooentele cabluri speciale coaxiale care aveau grafii ele. şi primele instalaţii vor li
c'Morcşte unor boli serioase cvnn sîot structurale ale celulelor se refac, că nu însă inconvenientul de a fi (oailc efectuate pc linii particulare.
bolile cardio-vascularc, canceroase, ar- c.xistă structuri stabile, atunci trebuie Abia după ce noua invenţie va fi
tcrosclcroza. Iiipertonia ctc., iar cealal­ s5 admitem ră va veni timpul cînd von costisitoare. Nu sc putea utiliza o li­ m
tă este naturală şi sc duloreşte dup! ft in stare să reglementăm ritmul aces­ r ic obişnuită dc telefon din cauza studiata şi încercată do către ofi­
toate probabilităţile, imbătrinirii celu­ tor procese. dacă dăm fiîu liber fan­ Tc'.lexiunilor (are se produc în lungul ciile poştale se va putea trece la ni
lelor organismului şi ,,uzurii- lor. Atît teziei, atunci ne putem imagina că o cablului şi, de asemenea, pentru ră Unnxmileri de imagini televizate pe
timp cit omul trăieşte în organismul dată oamenii dc ştiinţă vor găsi ca­ acesta, aclionîml ca o antenă cap­ reţeaua telefonică publică.
bău are loc un neîntrerupt proces dc lea pentru a stabili un echilibru între tează emisiunile radioporazitc.
dezagregare fi refacere a celulelor. Dar procesele descompunerii şi refacerii d i­ Laboratoarele „G rundig" au folosit
oare sc refac toate componentele orga­ feritelor părţi ale organismului viu şi Mirosul omului este puţin dezvoltat
nismului viu ? Iută problema cardina­ pentru a opri îinlrăti inii ea in stadiul
lă a luptei împotriva îinbătrinirii. cel mai optim al dezvoltării organis­ Colecţie de 6.CQ0 ti ff «p ~ 4 S L
Procesul îmbătiînirii nu numai ci mului. Pentru a determina gradul dc dez­ cele 12 mirosuri, rccunoscind Ime­
grăbeşte pieirca clementelor celulare, In prezent oamenii de ştiinţă dispun de planfe voltare al mirosului la om, un incriic diat materia respectivă. 100 n-au pu­ « s o n ffîn n r i
dar şi încetineşte funcţionarea celule­ dc o seric dc preparate ghimicc care englez a făcut o interesantă experien­ tut face deosebire intre diferitele m i­
lor care nu pier, iar numărul acestora stimulează Sn organism, procesele . dc Gynla Kerl, locuitor din Budapesta, ţă cu 200 de persoane — incdici, su­ rosuri specifice, numai 60 au identi­
din urină este incomparabil mai mare. sinteză a proteinei şi a acizilor nu­ deţine una din cclc mal importante rori medicale, studenţi, pacienţi, ficat mirosul lătniii. Cei mai mulţi as
in crea ce priveşte refacerea cclulc- cleici. S-ar putea ca anumite preparate şi mai frumoase colecţii : peste o mie dindu-li-se să miroase 12 sticluţe cu • O schiţa a unui nud de Menii
lui. se pare ca ele iui se refac toate, similare sa fie folosite şi pentru stimu de varietăţi dc cactuşi dintre cele diferite substanţe (caiea, cacao, cam­ Insă au recunoscut mirosul cafelei. • La Muzeul dc ştiinţe naturale MatLsse a fost descoperită de arhi­
ţesuturile nervoase dc pildă, judecind tarea refacerii unor componente celu­ 1 200 dc specii cuuoscuI r in întrea­ for. uleiuri, citrice), avînd fiecare un Concluzia medicului a fosl că m i­ din Portland sc al'.ă un model gigan­
după rezultatele expcricnţeloi, nu se lare care în general conţin aceste sub­ ga lume. In total, colecţia sa are miros specific. Din 200 (le persoane, rosul omului esle foarle puţin dez­ tic: de inimă de om avind dimensi­ tectul parizian Christian C.irard sub
refac în cursul vieţii lor. stanţe. unile 4 m X 4 m X G.C> m ? V iz ita ­ tapetul apartamentului artistei de ci­
peste G.000 de plante, adunate timp numai două au reuşit să identifice voltat. nema Elga Andcrscn ?
S-ar putea insă ca aspectul exteri­ Evident ca mi este departe ziua cînd de 30 dc ani. Cel inai bălritt cactus torii pot intra în inlcriorut ci* şi că­
or al structurii celulei caic ne c>!c medicina va dispune de noi mijloace din colecţie are 300 de ani. o varie­ lători pc drumul pc care il parcurge ® Cei mai mulţi urmaşi ii laşa ciu­
cunoscut si fie doar aparent, iar în puternice pentru exercitarea in flu e n ţi sînqclc mcrqind spre inimă. Iu acest percile ? Există varietăţi dc ciuperci
lealitate componentele celulei să se re­ asupra organismului omenesc, ca vor fi tate din America Latină, cultivată in Prea multă odihnă strică model uriaş, sc poale auzi cum pul­
facă neîntrerupt. Această problemă ca­ create substanţe chimice care nu vor Ungaria. Diametru) sau este de 40 sează sinqcic şi sc poale urmări cir­ care produc cile şapte trilioane (le
re in prezent conslituic problema cen­ permite organismului omenesc să im- cm. iar o ramură cintărcşte 30 k ilo ­ culaţia lui. spori,
trala a biologici contemporane încă nu bătrîncască. grame. S-a constatat fu repetate rîndurl că ţesutul muşchiular şi elimină deci inal ® Melcul vulgar de grădină se poa­
a fost rezolvată în mod definitiv. Pro­ inul! mai repede oboseşte acela care repede rezidurile formale ca urmare ® M ii de vizitatori admiră în fie­ le lăuda că are cei mai mulţi dinii ?
blema sc pune in felul următor .* oa­ nu face nici un fel dc muncă fizică. a efortului fî/.ic. fu schimb la o viaţă care an florile cireşilor de la Was­ N um ărul lor este dc 14 175.
re toate componentele structurale ale Această aparentă contradicţie se ex­ hington ? Aceştia au fost olcriţi ora­
Explozia durează de 1,5 milioane de ani! plică ştiinţific. Munca fizică făculă sedentară şi lipsită de muncă fizică şului dc câlrc lo ru ilo rii capitalei ja ­ e Floarea cea mai aromată esle
circulaţia periferică cslc mai puţin
fn mod regulat arc cfeclc pozitive, poneze. După o jumătale de sezon, cactusul american ? Mirosul eî so
Şerpi care pof defecta printre altoie şi asupra sistemului bogata, schimbul în celule nu sc face oraşul Washington a putut să se re­ simte la o distanţă dc un kilometru.
circulator ; vasele capilare se dilată, in inod regulat şi rapid, din care vanşeze, oferind 40 din cclc mai fru ­
raze infraroşii • Recordul mondial de săritură in
aprovizionează (lin belşug cu singe cauză apare şi oboseala. moase exemplare oraşului Tokio, de­
oarece toii cireşii din acest oraş au înălţime cslc dclinut de mica antilo­
Vipera şarpele cu clopoţei, trigo-
fost distruşi fn timpul celui dc-at pa sud-africnnă.? Acest animal, cura
norefalul, posedă celule capabile să
doilea război mondial. nu cintărcşte declt 10 kq. şi nu trece
delccle/.e razele infraroşii. Aceste ce­ NEW YORK-UL SE SCUFUNDA în înălţime dc un metru, poale sări
lule sint situate in profunzime de ® Spcoîogul englez G eofficy W ork-
cu uşurinţă o ştiută (le 7 metri
licoare parlc o capului şi servesc ca Geologii americani au constatat — scrie „N ew York Herald T rib u ­ man a locuit 105 zile sul) pumnii bă-
un sislcm de alarmă extrem de sen- ne" — că insulele Manhatan din New York. Long Jolaiu! şi peninsula New lind recordul mondial in această p ri­ « Cel mai singuratic copac creşte
aibd. Jersey se cufundă in liccare an cu 2 m ilim etri şi jumătate în marc viri lă ? In Sahara in oaza Tcrrc V Este vorba
Geologii prevăd că, în acest ritm, peste 1.000 dc ani, oraşul New York ® Oslo esle probabil singura ca­ de. un palmier care se aîlă la o de­
va fi complet acoperit de apele mării. pitală din lume în care esle vinatul părtare dc zeci dc kilom etri dc alţi
M aşina a m fib ie A lte studii asupra terenurilor au demonstrat ca cu 3,900 de ani îna­ permis ? La nordul oraşului există o (opaci.
m in iatu rală intea orei noastre, albia fluviului Mudson era mai ridica,lă cu 3 metri de­ pădure in care lo ru ilo rii obişnuiesc • Cea mai mare lobă din lume a-
ci! este in zilele noastre. S-ar părea, aşadar, că de atunci pînă a.>lâzi o să-şi facă plimbarea zilnică. In lunile
parline orchestrei studenţeşti d n
parte din regiuncM unde este situat oraşul New York a fosl acoperită dc toamna, crud pădurea cslc cutre- Texas (S.U.A.) t l£d dre o cnconle-
Canadienii admiră iu uHima de ape în urma topirii gheţurilor. erală de vînători in urmărirea ela­
riagţa de o.5 metri. Accas'ă tobă u ri­
vreme o mică maşină atufibie, Dr. R ho des \V. Tairbridge, prolesor dc geologie la Uni versitatea Co­ nului, plimbarea cetăţenilor este in ­
aşă Cile fixdlă pe o platforma spe­
construită de o firmă din Otla- lumbia consideră că dc atunci ncw-yorkezii trăiesc la marginea unei de­ solită do riscul dc a fi nim erit dc un
cială, trasă de un tractor.
vva. De fapt, noul vehicul poa­ presiuni glaciare şi că oraşul se scufunda necontenit. cartuş dc puşcă.
te fl trecut tot atît de bine fn După cum s-a mai anunţat în pre­ • Prima zi a anului nou este o dată
rinditl automobilelor cit şi in să, savanţii americani au reuşit să extrem dc nestabilă la eschimoşi ? Ea
r indii) construcţiilor navale. fotografieze ce) inai grandios feno­ depinde de căderea primei zăpezi.
Intr-adevăr maşina amfibie men care a putut Ii văzut vreodată
„Pinguin" circulă la îcl de bi­ dintre galaxii. După părerea specia­ ECRAN TRIDIMENSIONAL • Strada cea mai largă dm lume
în natură — explozia nucleului uncia
ne pe uscat cit şi pe apă. se află în Brasilia, noua capitală a
In fotografic sc poate vedea liştilor, explozia, care a avut loc in Braziliei ? Ea esle lungă de 2,5 k ilo ­
metri şi lată de 200 metri.
„Pinguinul" pe apele oceanului galaxia M-S2, aîlalâ la o .distanţă de
ca navă şi pc terenul actîdcu- 10 milioane ani lumină dc Pămînt, a Cinematograful ,,Slcrcnhino‘' din p a rcu ri, p a v ilio a n e le e x p o z iţie i. D e a ­ cu o c h iu l stin g , c e la la lt cu o ch iu l P en tru c n in d d e n la m a i p e rfe ct/i a ® Indianul Masedia Din din Bom­
tal al unei păduri. început aproximativ cu 1,5 milioane piaţa Svcrdluv thn Moscova, a fost su p ra p u ic ă p lu te sc ru m u rile c o p a ­ d re p t. c a d re lo r , ce le d o u ă p ro ie c t o a r e sîm bay. esle posesorul celor mai lungi
vizitat dc mut fi specialul i, dar in c ilo r , th u ix l a ru n că iu su lă flo r i ţi I)a r p c ecra n la v iz io n a r e , o c /n i c o n e c ta te iu n c e la fi tim p cu d i s p j-
Noua maşină este acţionată de ani in urmă şi conlinuă şi in pre­ mustăţi din lume ? Ele măsoară I.OH
lo(i au rămas mnl(inni(i. Imaginea ele u /u n g a tît d e a p r o a p e d c tm e treb u ie să v a d ă fie c a r e im a g in e s e p a ­ z itiu e s p e c ia le , iar in p ro c e s u l v iz io ­
de un motor mono-cilindru în zent. Substanţa se mişcă cu o viteză metri. Cea mai lungă barbă aparţine
in relief .ic realizează aici pc un in cit i(i v in e să le a tin g i. rat'. P en tru «c e a s ta , in g in e rii au f >- n ă rii sc sin cr o n iz e a z ă tu o re{ea
doi timpi, montai ta spate. dc circa 20 milioane mile pe oră. ecran complex eu sită, iar cjccinl D u p ă scu rta in tr o d u ce r e , s p e c ta ­ lo sit p o la r iz a r e a lu m in ii iiid rcp lu '.ă e le c tr ic ă d c fr e c v e n tă in d u s tria lă . norvegianului Maus Ianosct şi mă­
stereoscopic mi şei ml neîncetat capul to rii siu l in v ita (i să v iz io n e z e f r a g ­ p c su p ra fe ţe p e r p c n d ic u h ir e p e raza L e n tile le p o la r iz a te la o b ie c tiv e le soară 3,30 melri.
dc la stingă la dreapta. Ca să per­ m en te d in film u l „ O sea ră Iu M o i- d c lu m in ă . C e le două. film e sint p r o ­ p r o ie c t o a r e lo r şi la o c h e la r i a b so rb
cepi imaginea trebuie să stai intr-o ie cta te în fic c h /fi tim p p e a e d u v i u ca n tita te în sem n a tă d c lu m in ă şi 6 Cea mai veche rcletă medicala a
cuva.", crea t în la b o ra to a re le ' I n s ti­
poziţie incomodă, nemişcat, deoare­ tu tu lu i u n io n a l d c c e rc e tă r i c in e m a ­ ecra n cu d o u ă p r o ie c to a r e ob işn u ite, p en tru a m en ţin e o in ten să him .ino- fost scrisa cu vreo 1600 do ani îna­
ce la cea mai mică mişcare imagi­ to g r a fic e , in c o la b o r a r e cu s tu d io u ­ d a r in fu /u o b ie c tiv u lu i f ic c ă m i p r o ­ z it a /c a e cra n u lu i, c o n s tr u c to r ii un inte de era noastră ?
nea sc transformă iu fîşii Care sc rile „ M o s f ih n “ . ie cto r c s lc in sta la t un p o la r o id — O fo lo s it lă m p i cu x e n o n d c 1 h ll). In
suprapun, după acera trebuie să li la m ă su b ţire ca re p o la r iz e a z ă lu m i­ v iito r , p en tru p re z e n ta re a / U rnelor iu Z b o r f f ă r ă d r p l
C r in g u r ile d c m estecen i d in îm ­
găseşti din nou o poziţie potrivit'!. na. U n g h iu l d e p o la r iz a r e a im n g iiv i să li m o ri s -a p rop u s in sta la rea unor
Toata acestea obosesc pe spectatori, p r e ju r im ile M o s c o v e i sc în d c p ă it c a - sc fix e a z ă la Of) d c g ra d e . In u ccsl lă m p i du 3 h W
ză îu tr -o p e rd e a a lb ă stru ie, d c p e C o ­
provotînd multora dintre ci dureri scap , p o la r o iz ii se r ă sto a rn ă iu aşa E cra n u l tre b u ie nu n u m a i să p e r ­
lin d e lu i I.cn in , sc d e s ch id e m ă re a ­ ^ > k $
dc cup. fe l in cit raza d c lu m in ă a p r o ie c t o ­ m ită p ro ie c ta r e a p c el a n u ci m a ri
Colaboratorii Institut ului unional ţa p a n o ra m ă a c a p ita le i s o v ie tic e . S e ru lu i c a r e cre e a ză im a g in e a p en tru c a n tită ţi d c lu m in ă , d a r nu treb u ie
dr cercetări cinematoginficc se ocu­ p re z in tă sp e c ta c id n l an sam blu lu i, „ l i c ■ orb tul d re p t să SC p o la r iz e z e d c e x e m ­ n ic i să tu lb u re s u p ra fa ţa p o la r iz ă iii.
riozh tt" ţi îm p re u n ă cu c c i d e pe
pă de perfectionarco cinematografu- p lu p c v e r tic a lă p e n tru o c h iu l d re p t A ce ste c e rn ite silit s a tisfă cu te în ia -
c a an. sp e cta to rii d in u d ă r id şi it
lui stereoscopie.. Sub conducerea Ini şi p c o r iz o n ta lă p en tru c c l sting. Pe h c g iin r d c o p în z ă d c a lu m in iu ca re
Hans luunov. candidul iu ştiinjc teh­ a d m iră p e fe r m e că to r u l m aestru O lo g ecra n im a g in e a a p a re d ifu z ă , c o n t u ­ SC in tr o d u ce în m u tic să li d c c in e ­ V i
nice. SC studiază sistemul, dc proiec­ 1‘ o jw v . ru r ile sc d u b le a z ă jî se cre e a ză o im - m a to g r a f.
ţii. stereoscopice pc ea un lat pentru S c sim te c la r e fe c tu l re lie fu lu i. Iii fn c s ie d c ne fo c a liz a r e . A şa se şi în - P en tru p re z e n ta re a film e lo r s te ­ • V *-»**r'
filme in culori. fa c e im p re sia că ic a fli p c scen ă , l i i u p l ă : a lil o c h iu l stin g , cit şi c d r e o s c o p ic e in c u lo r i, p ra ctic nu este K J
Intra fi intr-o sală, intr-anal din în sulă ală tin i d c p u b lic sau sca i o d re p t v ă d „ t a b lo u r i" d ife r ite şi p rin n ecesa ră n ici o m ia lific a r c la a p a r a ­
pavilioanele Expoziţiei economici p e stră zile lu m in a te. P c ecra n , o b ie c ­ cu m u la re , c o n tu ru rile ini c o in c id p e r ­ tura ob işn u ită . 7 rcb u ie în să să sc
nn(iont/lc. Pc an ecran lat obişnuit te le au trei d im e n siu n i, a c tu iii \c fe ct. in sta le z e im sin cr o n iz n to r p e n tru p r o ­ In S.U.A. a (ost construit acest
apar spatii verzi, buchete mari dc a flă n e m ijlm z l a lă h iii d c s p e c i i ­ D a r p r iv in d p tiu o c h e la r i, in n a ş ­ ie c to a re p e re ch i ţi să se d ea fi e c ă ­ biect (le zbor, care deşi im esle
HI mc şi o ţinură care explică in cî- lo r . im a c o m p a n ia m e n tu l m u z ica l tere e fe c tu l s te r e o s c o p ic . F ie ca re s ti­ rui. sp e cta to r o c h e la r i p o la riz a n ţi. In zcslrnt cu aripi, pianca/ă în aer
teva cuvinte ccca cc rulează. Dc>- s te re o !n n ic nl film u lu i a cce n tu e a z ă şi clă o o c h c lu t ilo r este un p o la r o iil v iito r , a stfe l d c o c h e la r i sc v o r j>a- ceasta se datore-ăe formei decisei
ramdută cslc o simplă imagine co­ m a i m u lt acest efect- ca re nu la să să tre a că d c c ît im a g in e}, tc.a cu m p ă ra in. m a g a zin e. a f'iselajului. Unicul upural dc b
lorată, dar iată că ai lista invită pe C m n n fo st r e z o lv a tă a cea stă p r o ­ d estin a tă o c h iu lu i re sp e ctiv . A d o u a In cn rin d , film e le s te re o s co p ic e var
esle o mică rachetă aşezată la c
spectatori să-şi pană ochelarii spe­ b lem ă f U iitn n d film ste re o s co p ic d c im a g in e , c a r e este d e p risos, se p ie r ­ ru la la c in e m a to g r a fu l „ R e k o r d 1
ciali ce ti s-mt inmîmrt ta intrare ţi fo rm a t lat sau obişnurt. este turim t d e in p r o p o r ţie d c 9 9 la sută fi D e o c a m d a tă d e pot. fi v iz ln u a tc in dă, cam permite să !ie sJiimba»
inrrpc vizionarea unui film stcipos- eu d o u ă ca m e re d e hiat v e d e r i ale p ra ctic nu c a d e p e o c h i. Im a g in ile p a v ilio n u l R S F S R nl E x p o z iţie i gluu! înclinării in paturile den^e
cnpic. Ecranai capătă adîncime. dj- c ă r o r o b ie c tiv e sin t aşezate la c it i­ se fo c a liz e a z ă pe retin a o c h ilo r fi e c o n o m ie i n a ţio n a le .
atmosferei Acest nou obiect de z
fiărtarea in spaţiu se reduce, i(i face v a c e n tim e tri a n u l d e c e lă la lt şi o p e ­ cre e a ză im p resia d e v o lu m , d e s p a ­ V IL L E N LIUSTIBER G
impresia că treci pe lingă finii ni. r a to r ii o b (in d o u ă f i l m e : u n u l la t. ţiu. corespondent APN va putea fi folosit la readucerea
Pămint a cosmonauţilor.