Page 71 - 1963-10
P. 71
Nr. 2741 Drumul socialismului Pag 3
AGENDA
F IL M E L E
g j O J T L dQadiâ
§AdPirAMiiiNiin
21 OCTOMBRIE )9GJ
s a
PROGRAMUL l : 5,05 Cînlecc de
muncă ; 5,25 Melodii popularei
îTvO G.07 MuzicJ uşoară ; 6,20 Emi-
siunan pcnlru sale? 6,-10 Jocuri
populare; 7,10 Melodii populare ',11-
terprelale !a d ilcrile instrumente ;
GK3 7..K) Slalul medicului ; 7,45 Muzica
Cuvîntul inie: pretată de lanfarJ ; U,0G Dan
suri de est ra d ii; 10.00 Program de
Cinci marşul spic victorii mi a fost greu sonalc; 10,27 M ici lorm alii de mu
Puteri mi ai dat sa-nving, Partid al meu. zica uşoară; 11.29 A rii si duete
din operele» 12.27 Muzică popu
,,înaltă steagul roşu tot mai sus lară romlnească şi o m inorităţilor
Pe fronturile grele" ! tu mi-ai spus. naţionale; |2,)0 Muzică uşoară ro-
J l Ţ i mînească; M.00 Din folclorul po-
Furtunilor sa nu te pleci ! — mi-ai zis —
poarelor; 16,00 Jocuri populare
Cuvîntul tău în inimă l-am scris. din Maramureş si Vrancea : 10 15
" 5^ T ~ A jtr IO N d r a g a n f s c u O ZI DE TOAMNA CB Vorbeşte M o s c o v a !: 17,20 T ine re
m JJ Este o producţie a studiourilor din R. D. Vietnam. Fil ţea ne e dragă ; 17,50 Jocuri popu
Cercul literar „Flacăra" mul prezintă un moment din lupta eroica a poporului viet lare,* 20.10 M elodii populare,* 20,20
H m m Hunedoara namez pentru eliberarea patriei sale de sub dominaţia ■ Noapte bună. copii : „Şoarecele şi
ursul" » 20,55 Muzică uşoară inter
colonialiştilor francezi. Intr-un sat, în care partizanii în
i l l | | Sus la vii frunta duşmanul în lupte grele, tînăra Thom şi iubitul ei pretată de M a rld Sereea şi Mircca
Ncm ens; 21.25 Fragmente din ope
Duong primesc o sarcină periculoasa.
S i Cu jertfe, această sarcină c dusă la bun sfirşit. Raz ra „Răpirea din S era l"; 22.20 M u
In auriu decor, superb, boiul împotriva colonialiştilor se termină şi începe o viaţă zică de dans.
Azi toate dealurile fierb PROGRAMUL II : 12,05 Program
nouă. Pe pămîntul patriei eliberate, oamenii lucrează cu
Şi freamătă, parcă sînt vii elan şi încredere. de muzică uşoară; 12»27 Muzică
De lume multa cc-i prin vii. distractivă interpretată de orches
fi£S tre (te mandoline; 14,25 Din muzica
Năframe n-soare albăstrcsc do estradă a compozitorilor noştri »
Şi roşii altelc-nHoresc 15,00 Muzică populară interpretată
T ' J De parcă-s maci, parca-s cicon (te Nicolac Trofin, Ştefan Stroe şi
ton O prea; )G. 12 Solişti de muzică
Măcar că n zări vislese cocori. uşoară; 17,00 M elodii po pu lare i
19,40 Muzică populară din |ări so
La crama dccuscară în joc
cialiste ; 20.00 Melodii din opere
Flăcăii cîntă mai cu foc te 22,00 Muzică de d a n s ; 24.00
Dau chiot lung spre depărtări B S Pagini orchestrale din operete (ui
Şi la mulţi ani îşi spun — urări! m Richard W a g n e r;
Buletine de ştiri şi radiojurnale :
TRAI AN F IU M O N 5.00; G.00; 7.00» 11,00; 12,00;
Cercul literar „Ion Slavici" 17.00; 20.00; 22.00; 22,52 (progra
mul 1) 10.00; 12 00; 14.00? 1600;
D c v a
Ervln Naey, C B l 18.00; 21,00; 22.00» 0,52 (progra-,
G S mul II). 4 t
faptul că aproape fiecare dintre GANGSTERI ŞI FILANTROPI
|>in poeziile sosalfe la redacţie aceşti creatori, aflaţi la început Producţie a studiourilor din R. P. Polonă, „Gangsteri
de drum, în marc majoritate ti m şi filantropi" este un film de aventuri alcătuit din două Piuam a
Seara, după cc frămiiilul zilei Cu deosebită căldură vorbeşte meni şi munca lor, despre fru neri, închină versuri pline de povestiri satirice cc prezintă diferitele aspecte ale gangste 21 o c t o m b r i e ; iogs “
se potoleşte, lumina mai întîrzic despic oameni, despre construc museţile naturii nc-au trimis în recunoştinţă celui căruia i se da- rului contemporan. m D E V A : G a n g s te r i } i fila n tr o p i
încă la unele ferestre. In dosul tori şi oraşul in care locuieşte, ultima vreme mulţi tovarăşi, torcsc realizările noastre, mersul m Eroii primei povestiri sint o bandă de gangsteri caic, — c in e m a t o g r a fu l „ P a l r i d * .* 7 in c -
multora dintre acestea, numeroşi Deva, şi muncitorul Florea Gor- prinlre caic Eugen Popa din Lu- nostru ascendent spic continua în ciuda pregătirii minuţioase şi şliinţilicc a unei lovituri, i i i — c in e m a t o g r a fu l „ A r t a “ ; S l -
oameni ai muncii aştern pe liîrtie noavă : peni, C. Delagrcaca clin Crisciur. înflorire a patriei. Partidului sint prinşi datorită unei întîmplări cu totul neprevăzute. sa M E l i/A : A d o r a b ile j i m in c in o a s e
gîndurile cele mai intime, emoţii D e v a , in d u c m u n cito rii Gli Lcalu şi Donboş Zacheiu din Muncitoresc Romîn. In acest Cea de-a doua povestire redă cariera fantastică a unui — c in e m a t o g r a fu l „ M u n c it o r u l" :
le prilejuite de noile şi luminoa S in i m iru lri cum sint f e c i o r i i : Hunedoara. Lia Lupea din Orăş- sens, tipice sint versurile (măru cinstit, devenit gangst er intr-o împrejurare cu totul P E T R O Ş A M I : C e l m a i m a r c s p e c
sele dimensiuni ale viei ii pe cai c A z i m u n cesc cu v o i n i c lic, P Nelu din Haţeg, Florin lui creator Marin Stan din Brad, deosebită. t a c o l — c in e m a t o g r a fu l „ R e p u b li
c a " : M o b y Diete — c in e m a t o g r a fu l
o trăim, sentimentele bogate ale C u fru m o a sa să te }t ic Vesa din Deva. Florea Zaharie intitulate „Partid" : W M
Ş i să sp u n ă z o rilo r . din Ţebea. Lăscoi Alexandru din „7 N o ie m b r ie " : A L E A IU L I A :
universului lor sufletesc. De vîrste
G la s u l m u n c ito rilo r . C u v în tu l a cesta c sim /d u . D o c to r in f il o z o f i c — c in e m a t o g r a
şi profesiuni diferite, mineri, o(c- C u tr-u a ju ta t să creşti Grid, Simion Lucaci din Brad şi D e fla c ă r ă -i s lo v a , p a rtid . £ 2 fu l „ V ic t o r ia * : C an t o m e le d in S p e -
lnri, constructori, ingineri, elevi, O n tf m '.n dru, cu -n p o v es ti. mulţi alţii Ş i in im a to a tă m i-o nm lriu sart — c in e m a t o g r a fu l „23 A u g u s t* ;
se simt îndemnaţi să ciute Versuri frumoase despre oa- Demn de relatat este însă C ia d rostesc Ca m in d i ic : P a rtid . S E B E Ş : C ă p ita n u l E r a c n a c — c i
în versuri tot ceea ce tre n e m a to g r a fu l „ P i o g i c s u C : P o m p ie
zeşte rezonanţe în inima şi ru l a to m ic — c in e m a t o g r a fu l „ S e-
D o s a r u l fu ra t
b c f u l " ; O R A Ş T I E :
mintea lor. tot ceea cc poar- Ce e nou imm\£ MESB&IFM — c in e m a to g r a fu l „ P a t r i a " : C e n tru l
tâ culoare şi semnificaţie. 0 în meseria noastră ? o Teatrul saliric-mnzicnl „C. Tă- • O altă întîlnirc de fotbal in 12a în a in ta ş a m u rii in z o r i — c in e m a
bună parte dintre aceste ver nase" din Bucureşti prezintă tn s ă teresantă se vn desfăşura la Cătun. t o g r a fu l „ F la c ă r a " : IJA f E G : C u m
suri sosesc zi Inie, alături de In scopul informării operative lii cincmalor/ralului ,,.\rt«j“ din De- Aici se vor înlilnî două echipe din p ă r ă -f i un b u lon — c in e m a t o g r a fu l
alte zeci şi zeci de scri a muncitorilor şi ridicării pregă vo dona spectacole, in matineu si regiunea noastră cere activează in ■ „ P o p u l a r " : B R A D : Tuustă lu m e a e
sori, la redacţie. Deşi uneori tirii lor profesionale, comitetul scara, cu concertul întitulat „Lx- cadrul campionatului categorici C, m n e v in o v a tă — c in e m a t o g r a fu l „S t.
tratate stîngaci. temele abor sindicalului ele .la I. C. S. II., îm po/:|îc de muzicii uşoară*. fjstc, voi ba f)c evhipeic .yiclor.ia Ca r o ş ie " ; L O N E A : M a n a C n n d c la -
date de creatorii amatori a- preună cu biblioteca „Construc 0 In sal-j căminului cultural din lau şi Sidcrurgislu! Hunedoara. riu — c in e m a t o g r a fu l „ M in e r u l" :
mintiti respiră prospeţime şi torul" clin cadrul întreprinderii a Băcia, Teatrul du stat de păpuşi din • In campionatul regional de s t — T E I U Ş : M o n g o lii — c in e m a t o g r a
sinceritate, înflăcărare. ade organizai un ciclu de conferinţe Alba lulia prezintă, înccpînd de fu l „ V i c t o r i a " ; Z L A T N A : B a ro n u l
ziunea loială şi neclintită la cu caracter tehnic. Pe această li tolba! se dispută azi etapa a Vll-a. d in M iin ch e n se n — c in e m a t o g r a fu l
ta orele 15. un spectacol pentru co Cea n u i interesantă in liiu ire se „ M u n c it o r u l" ,* l L I A : L u p e n i 20 —
munca şi înfăptuirile harnicului nie se înscrie şi expunerea „Cc c m „ESCONDIDA"
piii colectiviştilor cu piesa ^ V o i anunţă a li la Siineria intre CF.lt. Acest film, producţie a studiourilor mexicane, oglin c in e m a t o g r a fu l „ L u m in a " ; A B O L
nostru popor condus de partid nou în meseria noastră ?'* ţinută nicii din Di llă“ . din localitate, liderul clasamentu D U L D E S U S : E estiu n l C h u p lin —
Electricianul Cornehu Maslra- zilele trecute în fafa colectivului deşte istoria dragostei dintre doi tineri din popor, Ga- c in e m a t o g r a fu l „ 2 3 A u g u s t " : C A -
ghin, de la U M C., surprinde în ■Ar lui, şi echipa A urul Brad. Tot azi m briela şi Felipc, cc se deapănă cu imensă poezie întrun L A N : V iu lu i s u d u lu i — c in e m a to
mai desfăşura in liln irile
vor
se
poezia întitulată „Muncesc cu de la şantierul montaj II insta tn regiunea noastră au loc azi Retezatul Haţeg — M inerul Tcîiuc» peisaj pitoresc, pe fundalul luptei ţăranilor mexicani g r a fu l „ L C .S .U * .
drag", ca şi în celelalte trimise laţii de către ing. luliu Cozma. o scrie de manifestaţii sportive in împotriva mizeriei şi opresiunii lcudale în revoluţia mexi
recent redacţiei, entuziasmul Fiind sirius legată de specificul teresante. Iată rile va dintre el?; Sebeşul Sebeş—Dacia Orăştic; M i m cana din 1911. QAideiitt
nerul Aninoasa — Relraclara Alba
muncit desfăşurate de popor a- muncii lor, cei prezenţi au urmă o .Stadionul din Litpeni găzduie lulia; M inerul Vulcan — Parîngul In ciuda diferitelor oprelişti, situaţiei în care sînt puşi.
fiimîncl pe bună dreptate că în rit o cu viu interes. şte inlilnirea de fotbal din cadrul Lonea; Jiul 11 Pclri'.n — Conslrnc- în decursul luptelor ţărăneşti cei doi tineri, dragostea lor IWSI meteomlofyie
zilele noastre : campionatului categorici B dintre m se dovedeşte puternică şi statornică.
echipele M inerul din localitate şî torui Hunedoara; Minerul Ghclor—
T o ţ i m u n cesc cu v r e d n ic ie V. PAU LIN A PENTRU 24 DE ORE
Arieşut Turda. Ştiinţa Petroşani.
Ş tiin d cu m n ttca -i b u c u r ie .. corespondentă Vremea uşor nestabilă cu cerul
puţin noros ziua. V in lu t va sufla
B U I UMUJBi H U V cmnmmm i r a i mummmm Activitate turistică potrivit din sud-est. Temperatura
6taţionară, ziua va fi cuprinsă în
partid din şcoli s-a desfăşurat o boga‘ ă
De la începutul anului şi piuă in
Io dezbaterea comuniştilor-— problemele activitate pentru ridicarea nivelului prezent au fost organizate în raiom l tre 14 şi 20 grade iar noaptea în
tre 0 şî G grade. Local mai cobo-
politic şi ideologie al învăţătorilor şi
Haţeg 75 acţiuni turistice la caro au
profesurilor In cadrul adunărilor ge
participat peste 5 (iOl) oameni ai mun
PENTRU URMĂTOARELE 3 ZILE
nerale au fost prezentate diferite re cii. Cele mai multe excursii au lust or rilă.
de bază ale muncii de instruire si educare niarxişt-leninislâ, de politica partidului ganizate de asociaţiile sportive Progre bilă cu temperatura in uşoară creş
ideologia
ferate pe teme legale de
Vremea se menţine uşor nesla-
sul, Retezatul I. Retezatul II din H a
nostru, ele. Birourile organizaţiilor ()••
bază au militat pentru ridicarea com ţeg, Sănătatea Pieliţa şi altele. tere.
NICU SBUCHCA
bativităţii membrilor şi candidaţilor dr
Tn organizaţiile de partid din şcoli întărirea disciplinei în şcoală, pentrj în organizaţia de partid de la Şroa'a subliniat îndrumarea cu grijă de că partid, pentru ridicarea rolului educa
s-au desfăşurat zilele acestea adunările educarea tineretului şcolar, pentru rid i medic „Huria, Cloşca şi Crişan" din tre organizaţiile de partid a activită tiv al adunărilor generale.
pentru dările de seamă şi alcgeic.i noi carea nivelului la învăţătură al elevi Alba lulia, nu se folosesc la maximum ţii organizaţiilor U.T.M. La Şcoala me
lor organe de conducere. Membrii şi lor In şedinţe de birou au fost prezen etic 50 de minute pe care le oferă or 1. die „Hoţia, Cloşca şi Crişan" din A'- In anul acesta organizaţiile dr WSTITUTUL PE0A608IG PE 2 ANI DII»
candidaţii de partid au dezbătut pe tate înhumări din partea diriguiţilor to ii profesori cer întocmirea orarului li i lulia. de pildă, membrii biroului nu partid din şcoli s-au întărit prin pri
larg în cadrul acestor adunări, proble )i a altor profesori comunişti privind nu in interesul învăţâmîntului, ci al participat cu regularitate la şedinţele mirea de noi membri şi candidaţi dr
mele de bază ale muncii instrueliv-edu- activitatea lor la clasă. lor pcrsun.nl, direcţiunea şcolii nu a oi gani/.iiţiilor U T M pe clase, iar co partid, rolul lor in buna desfăşurare B_E V A
cative — rezultatele la învăţătură ob 0 preocupare principală a organiza manifestat maximum de exigenţă faţă muniştii au fost repartizaţi pe ani de
ţinute de către elevi, conţinutul ştiin ţiilor de partid de In şcolile respec de suplinirile ne justificate, faţă de ca studiu pentru a se ocupa şi răspunde a procesului de învâţămint s-a făcui
ţific şi calitatea lecţiilor predate, rea tive a fost şi aceea a ridicării perma litatea şi eficacitatea asistentelor *11 faţa organizaţiei de bază de în n.ai simţit, a crescut influenţa comu strada GH. BARIJIU Nr. 2, telefon 1446
lizarea legăturii dintre teorie şi prac nente a calificării învăţătorilor şi piu iniei asistentelor. A fost combătut de treaga muncă ce se desfăşoară aici. I.a niştilor în rîndul celorlalte cadre di
tica construcţiei socialismului. întărirea le-sorilor, a perfecţionării măiestriei asemenea lormalismul în organizarea şcolile medii din Hunedoara, Simeria dactice.
disciplinei în şcoală, pregătirea poli lor pedagogice, a metodelor de preda consultaţiilor atitudinea neprincipijiă >1 Teiuş au- fost analizate in adunări A Nd NTĂ
tică şi ideologică a cadrelor didac re, a însuşirii cil mai temeinice a in- a unor profesori laţă de modul cum au generale ale organizaţiilor de pariul, Organizaţiile de partid au manifes
tice. aportul organizaţiilor de tineret tat un interes crcscind faţă de orga
la instruirea şi educarea tineretului nizarea şi desfăşurarea învăţămînluliii câ în ziua de 28 octombrie a.c.
Dezbaterile au fost fructuoase şi au Adunări de dări de seam ă şi alegeri ideologie al cadrelor didactice, faţă de
şcolar ctc.
eficacitatea acestuia în munca de zi se va ţine un nou concurs de admitere
icos în evidenţă numeroase metode şi
procedee bune folosite, lipsurile care în organizaţiile de partid cu zi la catedră ; au militat perina* pentru anul I.
• au manifestat şi au fost propuse se- • nent pentru ridicarea conţinutului şti
Iuţii pentru ridicarea întregii munci de inţific şi educativ al lecţiilor, pentru
văţăturii inarxist-lcninistc, a ideologiei înţeles să ajute elevii rămaşi în urma metodele de muncă şi acţiunile în
instruire şi educare la nivelul exigen combaterea obiectivismului in lecţii
ţelor actuale, a sarcinilor pe care dasci muncitoare. Iu învăţătură. treprinse de organizaţiile U.T.M. pen
La multe clase de la şcolile respective Tov. Tămlău Augustin, Coste V.utile tru educarea tineretului şcolar, pentru ele.
partidul şi stătu! nostru democrat-popu
lar le pune în faţa şcolii, a tuturor rezultatele (a învăţătură în anul şcolar şi alţi comunişti de la Şcoala medie întărirea simţului răspunderii la elevi, Adunările generale de dări de sca
învăţătorilor şi profesorilor. liceul au fost deosebit de Irumoasc. din Hunedoara au accentuat în discuţi n datoriei lor de a învăţa, de a Sc mă şi alegeri au recomandat noilor fu PROI>DCATORI !
elevii insuşii'.du-şi temeinic cunoştinţele ile purtate pe necesitatea unei maislrm - prcgăti temeinic pentru viaţă.
Penfru rezultate cîf mai predate, dovedind, cu prilejul exame- sc legături intre teorie şi practică, mire Dar, aşa cum s-a subliniat şi Ia rouri să lupte co şi mai multă tărie
lA-lnr, o Intnă pregătire. şcoală şi familie, între diriginţi şi elevi, Şcoala medic din Hunedoara, la ce-a pentru educarea membrilor şi candi CONTRACTAŢI ANIMALE CU STATUL. CREŞTEREA ŞI LI
bune ia învăţătură In cadiul adunărilor de dare de sea iar in invăţăniintul seral, între şcoală ;i VRAREA ANIMALELOR CĂTRE STAT CONSTITUIE PENTRU
din Alba lulia şi din Teiuş, niuneu daţilor de partid, pentru ridicarea corn
mă şi alegeri comuniştii au dezbătut ii.deprinderi. Ivclerindu-se ia aceasta din FIECARE GOSPODĂRIE O IMPORTANTA SURSA DE VENI
Vria dintre problemele principale pe larg şi deficienţele cc şi-au tăcut urmă. tov. Ana l.ăpâduş, de la Şcoala educativă în rindul elevilor 1111 s a balivităţii acestora, pentru întărirea
ridicai la înălţimea sarcinilor. Minte
dezbătute în cadrul adunărilor de dări toc în munca de instruire şi educare a medie din Alba lulia, a arătat că unii organizaţii U T M. an lăsat pe sea spiritului critic şi autocritic, pentra TURI MATERIALE.
«le scamă şi alegeri a fost gradul de tinerelului şcolar. Cu acest prilej au icv.uăşi din conducerea Atelierului unitatea colectivelor de învăţători «î CU BANII OBŢINUŢI PRIN LIVRAREA ANIMALELOR CĂ
picgâtirc al elevilor, rezultatele obţi Iost scoase în evidenţă cauzele care central din localitate nu manifestă in ma diriguiţilor sarcinile cc de fapt le profesori, să combată influenţele ideo TRE STAT, PUTEŢI PROCURA BUNURILE DE CONSUM DO
nute la învăţătură Dările de seamă :;i k-au generat, propunhulu-sc măsuri tcrcsul cuvenit fată de felul cum se reveneau Conducerile şcolilor, orga logiei burgheze, să facă totul pentru
nizaţiile U.T.M., profesorii 51 dirig u i
discuţiile purtate pe marginea acestuia de lichidarea acestora şi de ridica*c pregătesc pentru lecţii elevii serali/l' RITE.
•a şcolile medii dui Alba lulia, H u pe o treaptă mai înaltă a muncii iu- de la acest atelier. ţii au trecut cu prea inul In uşurinţă 2 ridica rolul organizaţiilor de partid
nedoara. Simeria şi ’lciuş. au subliniat fclrucliv-educative. In organizaţiile de partid de la şco peste unele abateri ale elevilor, 1111 din şcoli in scopul îndeplinirii cu suc
preocuparea organizaţiilor de partid d;n La adunările de dări de scamă şi lile medii din Deva,Teiuş, Simeria. A 1- (-a creat opinie de masă. combativă, ces a sarcinilor cc le revin.
aceste şcoli, aportul comuniştilor pen .degeri de la şcolile medii din Deva. ba lulia şi Hunedoara, toţi comuniştii împotriva acestora, a notelor sub lim i Cm
tă şi mediocre.
tru pregătirea unui tineret cu temei Alba lulia, Hunedoara. Sebeş, s-a ară care au luat cuvîntul cu prilejul pre * M
nice cunoştinţe, teoretice şi practic-;, tat că procentul elevilor cu note mici, In cadrul adunărilor generale de Adunările de dări de scama şi ale
sprijinul dat conducerilor de şcoli pen !a obiecte principale de învâţămint. ca zentării dărilor do seamă şi-au mani dări de scamă şi alegeri, comuniştii gerea noilor organe de partid dm > 7 A / / X /
festat liolărirca de a face totul pen
tru buna desfăşurare a procesului de în- ii.nlemalică, fizică, chimic, limba romî- tru eliminarea lipsurilor semnalate, de au recomandat noilor birouri ale orga
văţSlmînt. împreună cu conducerile şco nâ, este încă destul de mare. ceea ce a ridica nivelul de pregătire al elevi nizaţiilor de bază să se ocupe în v ii şcoli au demonstrat liotârîrea comu
lilor. birourile organizaţiilor de partid dovedeşte insuficienta preocupare a lor, pentru obţinerea unor rezultate cit lor cu mai inullă atenţie de îndruma niştilor de a munci cu şi mai multă
ou organizat dezbateri largi, alît în piufcsorilor faţă de pregătirea elevi inai bune la învăţătură. rea activităţii educative, de întărirea abnegaţie, cu şî mai inullă pasiune şi
consiliile pedagogice cîl ji in adunări lor Analizindu-sc cauzele mediocrită disciplinei in şcoală şi în afara ei. devotament pentru instruirea şi educa
deschise ale organizaţiilor de partid, ţii la învăţătură, s-a recomandat noi îm bunătăţirea muncii
în adunările organizaţiilor U.T.M., a lor birouri ale organizaţiilor de partid, O preocupare de seamă — rea lum eţului şcolar, pentru pregăti
pioblcmelor privind nivelul de pregă conducerilor de şcoli, să urmărească educative în şcoală creşterea pregătirii poliîice rea lui pentru viaţă, de a-1 înarma cu d m
tire al elevilor, însuşirea cunoştinţe mai îndeaproape pregătirea profesori In activitatea organizaţiilor de temeinice cunoştinţe teoretice şî prac
lor predate etc In cadrul unor adu lor pentru lecţii, exigenta lor faţă de partid din şcolile menţionate în a rti şi tdeofogîce a cadrelor tice, capabil să facă faţă cu succes
nări generale ale organizaţiilor d-: ci înşişi şi faţa de pregătirea col a existat şi preocuparea pentru ■L V
partid de la şcolile amintite mai sus elevilor, punctualitatea la ore ctc. desfăşurarea unei munci educative in didactice sarcinilor măreţe ale construcţiei so
au fost analizate preocuparea organi Adeseori, s-a arătat în cadru! adu tense în rîndurilc tineretului. Atît dări In anul care s-a scurs de Ia ultime cialismului in patria noastră.
zaţiilor U.T.M. şi de sindicat pentru nării de dare de seamă şi alegeri le dt seamă, cit şi discuţiile purtate au le alegeri, în cadrul organizaţiilor de I. CI0B0TĂ