Page 72 - 1963-10
P. 72
t Pag. 4 Drumul socialismului Nn 2741
Vizita tovarăşului I*Ian al II.IV.E.S.C.O. în v ed erea
T ULTIMEI! ŞTlOl * ULTIMELE ŞTIPI A 'ULTIMELE <$Tt01 A ULTIMELE ŞTII»
Leontin Sălăjan lich id ă rii a n a lfa b etism u lu i
N E W Y O R K 19 (A g e r p r e s ). - e x istă 3 0 0 d c m ilio a n e d e a n a lfa b e ţi,
în Indonezia L u in d c u v in lu l in fa fa C o m ite tu lu i in m a jo r it a te fe m e i, ia r d a c ă situ a liu
e c o n o m ic f i s o c ia l a l O .N .U ., R en e M a n u se v a îm b u n ă tă ţi n u m ă ru l a n a lfa b e
ltei/, d ir e c t o r u l g e n e r a l a l U .N .E .S .C .O , ţ ilo r a d u lţi v a cre şte in fie c a r e an cu
D JA K A R TA 19 (Agoipres). —
s -a o cu p a t d e ra p o rtu l în to c m it d c 2 0 -2 3 m ilio a n e . S u b lin iin d că a p liea rctr
Generalul de armată Leonlin Sălă-
U .N .E .S .C .O ., la c e r e r e a A d u n ă r ii G e a ce s tu i p la n v a tre b u i fă cu tă în s p e
jan, m inislrul forţelor armate ale IUL n e r a le a O .N U ., in le g ă lu r ă cu p r o c ia l in A s ia . in A fr ic a si in A m e r ic a
Romine, Împreună cu 6olia, generalii b le m a lu p te i îm p o t r iv a a n a lfa b e tis m u L a tin ă , M a h e u n d e cla ra t cu d a c ă N a
şi ofiţerii şuperiori care-1 însoţesc au S esiunea Adunării G enerale întrevederea lu i in lu m e. M a h e u d d e cla ra t că a ţiu n ile U n ite v o r fu rn iz a m ijlo a c e le
fost în insula Bali, unde au vizitat fo s t p u s la p u n ct un p la n d e 10 a n i n e cesa re. U .N .E .S .C .O . c s le g a la să în
a O .N. U. tov. Corneliu Mănescu c m c p r e v e d e a lfa b e tiz a r e a a a p r o x im a
monumente de artă şi au asistat la tre p r in d ă o c a m p a n ie m o n d ia lă ..p e n
un spectacol de dansuri populare in cu ministrul afacerilor tiv 3 3 0 m ilio a n e d c a d u lţi, d o u a tr e i tru T cd u e c ie a su b sta n ţia lă a a n a lfa b e
doneziene. Comandantul m ilila r al re N E W Y O R K 19 (Agerprcs). — te trebuie să li sc ofere posibilitatea dreptul internaţional. Au mai luat cu- m i a a c tu a le i p o p u la ţ ie i a n a lfa b e te a tism u lu i în h n n c u.
a
In
p re z e n t,
p â in i ritul ui,
a rătat e l.
giunii a oferit un dineu în cinstea Şedinţa din după-amiaza zilei de 18 de a participa la căutările unor baze vîntul în favoarea restabilirii dreptu externe al Braziliei
oaspeţilor. octombrie a Adunării Generale a trainice ale coexistentei paşnice şi la rilor legitime ale R P. Chineze la
V in eri seara Pavel Silard, ambasa O.N.U. a fost consacrată discuţiilor în rezolvarea problemelor internaţionale O N U delegaţi ai R S. S. Bieloruse, RIO DE JANE1RO 19 — Trimisul Spre unificarea m işcării
legătură cu proiectul de rezoluţie p ri lundamcntalc. Bulgariei, Irakului, Binnaniei, Algeriei,
dorul R. P. Rominc in Indonezia, a special Agerpres. C. Alexandroaie.
vind restabilirea drepturilor legitime Quaison-Sackey, reprezentantul per Ugandei, Afganistanului şi Somaliei. sindicale în Africa
oferit la Djakarta o recepţie in cins transmilc :
ale R. P. Chineze la O.N.U. manent al Ghanci la O.N.U., a atras Împotriva proiectului de rezoluţie s-ni
tea generalului de armată Leontin
Delegatul Ceylonului a declarat că atenţia Adunării Generale asupra fal pronunţat delegaţii Paraguayului, Sal Corneliu Mănescu. m inislrul aface- ju b Ben Scddik, preşedintele Federa
Sălăjan. An participat generalul nu sc poate ajunge la o adevărată co sităţii teoriei ,,cc)or două Chine**. vadorului, Tailandci, Liberiei, Repu tilo r externe al R.P. Romine. a avui D AKAR 19 (Agerpres). —
Abdul Haris Nasution, m inistrul apă laborare internaţională, nu sc poale A iă tin d că menţinerea în O.N.U. blicii Africa Centrala. o întrevedere cu miuistrul afacerilor La Dakar işi desfăşoară lucrările ţiei sindicalelor din întreaga Africă,
rării şi securităţii. miniştri, generali obţine dezarmarea atîta timp cit drep a ciankaişiştilor constituie o inechitate ★ externe al Braziliei, A ra u jo Caslro. conferinţa reprezentanţilor Federaţiei a arătat că sarcina principală a tu
turor africanilor esie unitatea in ve
şi ofiţeri superiori ai armatei indo turile legitime ale R P. Chineze na flagrantă, Carlus Lechuga, reprezentant N E W YORK 19 (Agerprcs). - A fost de faţă Gh. Ploieşleanu, sindicalelor din întreaga Africă şi
neziene. membri ai parlamentului, vor fi restabilite la O.N.U. permanent al Cubei la O N U., a ară In cadrul şedinţei din după-amiaza ambasadorul R. P. Romine în Brazilia. ai Confederaţiei sindicale africane, derea înlăturării colonialismului da
Delegatul Tanganicăi, ministrul Jus tat că restabilirea drepturilor R. P. două din cele mai importante uniuni pe întregul continent african.
corpului diplomatic, acreditaţi la zilei dc 18 octombrie a Adunării Ge După întrevedere, A ra u jo Castro a
tiţiei Abedi, a arătat că tuturor state Chineze la O.N U. constituie o acţî sindicale ale oamenilor muncii din Ahmed Talili. preşedintele C onfe
Djakarta, ziarişti. nerale a O N U., cu 76 voturi pentru, declarat trim isului Agerpres: „A m
lor mari şi mici, socialiste şi capitalis une justă, logică şi în conformitate cu 20 abţineri şi )I voturi contra a fo:t Africa. Această conferinţă urmăreşte deraţiei sindicale africane, a relevat
Recepţia s-a desfăşurat înlr-o at salutat cu plăcere posibiiilalea de a
adoptată rezoluţia celor 16 ţări a fri să pregătească terenul în vederea necesitatea „înlă tu rării unor diver
mosferă prietenească.
Problema interzicerii experienţelor cu arma cane, care prevede prelungirea finan discuta cu Excelenta Sa Corneliu M ă apropierii platformelor celor două gente existente Intre cele două or
ţării operaţiunilor O.N.U. în Congo in nescu mai multe aspecle ale relaţi uniuni sindicale, să stabilească ord i ganizaţii sindicale panatricanc. pen
nucleară in discuţia Comitetului Politic primele şase luni ale anului 1964. I.n- ilor dintre cele două ţări prietene ale nea de zi şi să fixeze locul şi dala tru a face şi mai eficientă lupta in
Dolriva rezoluţiei au votat delegaţii noastre. Sini foarte mulluniit de a- desfăşurării unui congres comun. vederea obţinerii telului principal —
Vizitele delegaţiei N E W YORK 19 (Agerprcs). — Mcinlosh, a calificat Tratatul de la Uniunii Sovietice, Ucrainei. Bieloru coste discul ii. Noi vom face lot ce ne Luind cuvinlu l la conferinţă, Molid- independenla reală a A fric ii".
Com ilelul Politic al A dunării Ge Moscova cu p rivire la interzicerea şi ei. Poloniei, Mongoliei. Bulgariei. Ce slă In putinţă penlru a înlări şi a
hoslovaciei, Ungariei, Rominici, Cubei
parlamentare romine nerale a O.N.U. a continuat in după- parţială a expcrienlelor cu arma nu y Albaniei. dezvolla relaţiile dinlrc Brazilia şi
omiaza zilei dc 18 octombrie discu cleară drept o acţiune de bun augur. Romţnia". In apărarea vieţii patrioţilor sud-africani
in Belgia tarea problemei interzicerii experien El a sugerat ca în rezoluţiile ce vor Comitetul de Tutelă Simbălă dimineaţa, Corneliu M ă
ţelor cu arma nucleară. fj adoptate 6ă se ceară tuturor 6la- nescu a sosii la New York. aflaţi in închisoare
BRUXELLES 19 Trim isul 6pecial A- Luind c u vin lu l în cadrul şedinţei, lelor să adere Ja acest tratat şi să se a adoptat rezoluţia afro-
gerpres Miraca lonescu transmite r ministrul afacerilor externe al Cana continue tratativele pentru a ajunge asiatică referitoare PRETORIA 19 (Agerpres). — R.S.A., care urmează să fie judecaţi
M em brii grupului parlamentar de dei, Paul Martin, s-a referit la rolul la un acord şi cu privire la interzi U n r a p o r t a l O .N .U . Partidul Congresul Naţional African dc către aulorităli.
prietenie Romiuo-Bclgia din Marca Comitetului celor 18 state ponlru de cerea experienţelor nucleare suble- la Rhodesia de sud a s u p r a l o n g e v i t ă {II din Republica Sud Africană, interzis In încheiere, in manilestul Congre
Adunare Naţională, în frunte cu acad. zarmare, arălind că deşi responsa rane. Reprezentantul N oii Zcelamle de către autorităţi, a diluzat un ma sului naţional african 6e cere po
NEW YORK 19 (Agerpres) — Sn l u m e
Ştefan M ilcu au plecat «îmbată de la bilitatea finală revine în mod evident şi-a exprimat regretul in legălură cu nifest în care cheamă poporul Africii porului Republicii Sud-AIricanc să-şi
După cum onunlă agenţia Associa NEW YORK 19 (Agerpres). —
Bruxelles tnlr-o călătorie în provin- | puterilor nucleare, iniţiativele aces refuzul Pranlei de a semna Tralaln) de Sud să salveze pe W aller Sisulu.
ted Press, la 18 octombrie, Comilelul La New York a losl dat publicită unească eforturile penlru a salva pe
ciile Brabant şi Gând. Delcgalia csle tui comitet s-au dovedit a fi foarte ele la Moscova şi neliniştea in legă «ccrelar general al partidului, Nelson
de Tutelă al Adunării Generale a ţii un raport al O.N.U. asupra tendin luptătorii mişcării de eliberare naţio
Insolită de Edmond Machlens, preşe utile Reprezentantul Canadei a ară tura cu planurile Franlci de a efec M-indela şi pe alţi conducători al
O.N.U. a votat rezoluţia ulro-asiiilicâ ţelor de creştere a duratei medii do
dintele grupului parlamentar de prie tat că Tratatul de la Moscova este tua expcrienle nucleare in Pacific. prin care «e cere Angliei să pună viaţă în lume. După curi sc subli mişcării de eliberare naţională din nală.
tenie Bclgia-Rominia şi dc alţi depu primul tratat important de după cel Job Rajaoebelina, reprezentantul
capăt dominaţiei m inorităţii albe in niază in raport, există speranţa ca in
taţi şi şenalori, precum şi de repre de-al doilea război mondial. Ne in lil- Republicii Malgaşe, şi-a exprimat do
Rhodesia de sud. urm ătorii 10 sau 20 de ani „marca
zentanţi al lega 1 iei R.P. Rominc in uim Intr-o atmosferă dătătoare dc spe rinţa ca Tratatul dc la Moscova să c h il e ? opinii în favoarea stabilirii
Rezoluţia adoplală cu 79 volnri majoritate a populaţiei păm inlnlui să
Belgia. ranţe, a arătat el. fie extins şi asupra experienţelor sub. penlru, 2 voluri contra şi 19 ablineri, aibă o durală medie a vieţii dc 65
In aceeaşi zi dircclo ru l general al Reprezentantul N o ii Zeelaudc A. terane. cafîfică silualia din Rhodesia de sud dc ani sau mai mult". Arest fapt. relaţiilor diplomatice şi comerciale
socielălii ..Eleclrogaz" din Belgia, drept o ameninţare la adresa păcii şi erată raportul, se daloreşle măsuri
Robert Scliyris a orerit un dejun In cere Angliei convocarea unei conferin lor luale penlru eradicarea unor boli cu ţările socialiste
oraşul Jeper. A u luat parte Robert ţe cu participarea reprezenlanhlor tu şi epidemii cu ajutorul ultim elo r. des S A N T IA G O DE CHILE 19 (Ager- livreze tn schimb echipament indu
Demon, ministru de Mat, deputaţi şl turor partidelor politice din Rhodesia coperirl ale medicinci şi îmbunătăţirii pres). — strial şi alte bunuri dc care Chile
senatori belgieni, reprezentant ai de sud. Conferinţa urmează să ela Igienei. In cadrul unul miting organizat la are nevoie.
vieţii economice din localitate. boreze o nouă constilii|ie care să După cum se arală în raporl, in Santiago de Chile, la care au parti Reterindu-se la probleme ale po
Seara delegaţia a ajuns pe coasta garanteze participarea m ajorilălii penoada 1955— 1958, durata medic a cipat 5 000 de persoane, Eduardo Frel, liticii mondiale, Erei a declarai că „tn
M ă rii Nordului, în oraşul Oslende. ofricanc la conducerea Rhodcsiei de vieţii era in Birmania de 44 de ani. candidat dm parlea Partidului ilemo- prezent este posibilă apărarea păcii".
Presa belgiană publiGă ample ic la - «ud. tn Cambodgia şi India de 45 de ani, crat-creşlin iu viitoarele alegeri pre
ţări in legătură cu vizita de legatei in Brazilia şi Guatemala de 54 de ani. zidenţiale din Chile, a declarat că
parlamentare romine. Ziarele „E l In 1957 durata medie a vieţii în M ali Republica Chile trebuie să stabilească Arestarea participanţilor
Drapeau Rougc", „Le Peuple" şi i,Li- D u p ă în tre v e d e re a era de 26 de ani. Cea mai mare du relaţii diplomatice şi comerciale cu la răscoala de la Luluabur"
bre Belgique" «onsacră un loc de I. B. T ito -J . K en n ed y rală a vieţii se înregistrează, po tri ţările socialiste El a subliniat că
6eamâ acestei vizite, LEOPOLDVILLE I» (Agerpres|. —
v it datelor publicate in raportul aceste lori sint dornice să cumpere
W A S H IN G TO N 19 (Agerprcs). — O.N.U, în U.R.S.S., S.U.A. şi Canada. produse ale economiei chiliene şi 6ă După cum anunţă ageaţia France
După cele două întrevederi dintre Piesse, un grup dc peste 40 de ja n
preşedintele R.S.F. Iugoslavia, losip darmi. care au luai parte la răscoala
S u c c e s u l deleg aţiei Broz-Tilo, şi preşedintele S.U.A.. Măsuri pentru simplificarea limbii din 14 octombrie de la Luluabnrg,
J. Kennedy, la 17 octombrie a fost s-au predai la 17 octombrie detaşa
K en yei la tratativele dat publicităţii un comunicat in care arabe în R.A.U. mentelor armatei naţionale congoleze
d e la L o n d ra se arata că cu acest prilej „a avut 19 (A g e r p r c s ). v e c h i eu sen su l lo r s im p lific a t f i m o staţionate la Luluaburg.
loc un u lii schimb de păreri asupra C A I R O Jandarmii au declarai că „au ioM
R ev ista „ A k h c r S n a u rela tea ză cu in d ern iza t. U n u liu l v a f i un d ic ţio n a r
LONDRA 19 (Agerprcs). — unui număr de probleme importante
R e p u b lic a A r a b ă U n ită a fo s t a c u t a l s in o n im e lo r cu re v a e x p lic a d a r înşelaţi de către politicienii care au
In seara zilei de 19 octombrie, la referitoare la &itualia internaţională
un co m ite t fo i m at d in 12 sp e c ia liş ti sen su l f ie că ru i cn v in t. A l li c ite a d i c organizai răscoala". După cum anunţă
lo n d ra a luai slirşit conferinţa pen şi la relaţiile d inlrc S.U.A. şi Iugos e g ip te n i în v e d e r e a s im p lific ă r ii si u n i ţio n a r vu p rez en ta fie c a r e cn v in t a ra b ziarul „Le Progres", care apare la
tru acordarea independenţei Kenyei. lavia". fic ă r ii lim b ii a rab e. cu e t im o lo g ia , c v o lttlia , d e r iv a t e le f i Leopoldville, persoanele implicate
După cum subliniază agenţia Reuter, In comunicat este exprimat acor S a r c in a a ce stu i co m ite t este d e a p r e a p lic a ţiile sale. C o m ite tu l v a e d ita , d c au fost arestate. Jandarmii arestaţi
lucrările ci au luat sfirşlt, priuir-un dul asupra aprecierii că Tratatul cu g ă ti, in p rim u l ritu l, p u b lic a rca u n ei a sem en ea , un d ic ţ io n a r d e stin u l stu d e n urmează să lîe transportaţi in capi
„acord lotal între guvernul englez şl privire la interzicerea parţială a ex set ii d c d ic (io n o r c a le lim b ii a ra b e. tala Congoului, unde vor fi judecaţi
P rim u l, c a i c v a a v e a 30 0 d c p a g in i, ţ ilo r f i stră in ilo r c a r e v o r să în v eţe
reprezentanţii guvernului Kenyei", perienţelor nucleare constituie un de către un tribunal militar.
v a c u p r in d e c u v in te le lim b ii a ra b e lim b a ura bă.
Acordul prevede înîăplulrca unor mo prim pas important in destinderea
dificări îq actuala constituţie a Ke- Încordării internaţionale.
Fie ca atomul să il -
nyci, care vin în înlîmpinarea cere jcască doar păcii ! Cei doi preşedinli s-peră că relaţi
rii formulate de delegaţia guvernu ile dintre ţările lor sc vor dezvolla
lui Kenyei în frunte cu Jorao K cny- (D in „ W o r k c P % îndeosebi In domeniile extinderii co
N e w Y o r k )
atta, referitoare la crearea unul stal merţului, contractelor economice,
central cu un guvern investit cu de schimburilor culturale, ştiinlilice ele.
pline puteri. Acordul conlirmă din După cum anunlă aqenliile de
nou ca dală a proclamării Indepen presă, preşedintele T iio l-a invitai
denţei Kenyei, ziua de 12 decembrie pe preşedintele Kennedy să viziteze
1963. Iugoslavia.
O cuvîntare a preşedintelui Kennedy Scurte ştiri © Scurte ştiri
V I E N A . — A m b a s a d o r u l R .P. R u - 78 o c to m b r ie să in te rz ică a cce su l ‘n
N EW YORK 19 (Agerprcs). — Est şi Vest ele nu pot fi şi nu trebuie
m b ic in A u stria . A iirc c a O ch cn n ă , a p o rtu r ile K u w e itu lu i a n a v e lo r s u d -
Agenţia United Press International 6ă fie disimulate : ele limitează po- p re z e n ta i la 1.9 o c to m b r ie p r e ş e d in te a fric a n e , p re cu m fi im p o rtu l d e m ă r
anunţă câ preşedintele S.U.A-, John s-biiitălUe de acord şi vor da naşte lu i R e p u b lic ii F e d e r a le A u stria , d r. fu ri d in a ce a stă la tă . 7 o t o d a lă , g u
Kennedy a rostit o cuvintare la U- re la noi crize. „Este evident, a spus A d o lf S ch n rl, s c r is o rile d e a c r e d i v e rn u l K u w e itu lu i in te rz ice e x p o r tu l d c
niversitalea din oraşul Orono (stalul ei, tă intre sovietici şi noi vor exis tare. m ă rfu ri, in c lu s iv p e tr o l, iu R e p u b lic a
Mâine) In care s-a referit printre oi ta aite dezacorduri precum şi alte a- S u d -A f rica n a .
B U D A P E S T A . — P o tr iv it a c o r d u lu i
ţele, la relaţiile dintre Statele Umte corduri... Căci o pauză în „războiul
cu ltu r a l r o m in a -u n g a r , la IS o c t o m L O N D R A . — L a L o n d ra s-u u d e s
şi Uniunea Sovietică In lumina T ra rece" nu constituie o pace durabilă
b rie a sosit la R u d a p esta o d e le g a ţie chis sim b ă tu lu c r ă r ile C o n fc r in (c i a -
tatului cu privire la interzicerea par şi o destindere nu echivalează cu de d e s c r iito r i ro m in i. D e lc g a lia , d in ca>c u u a le a ,,M iş c ă r ii p e n lr u d e z a rm a re
ţială a experienţelor nucleare şi in zarmarea". El a calificat drept nejus- fa c p a rte s c r iito r ii E m il G iu r g iu c ă . I m n u c l e a r ă u n a d in p r in c ip a le le o r g a
lumina altor acţiuni pe linia destin tă atit părerea că orice acord cu U- H o ţ e a )i A le x a n d r u C ă p r a r iu , v a v i n iz a ţii a le p a r tiz a n ilo r p ă c ii d in A n
derii încordării dintre Est şi Vest. niunea Sovietică ar li imposibil cit şi rila R .P . U n g a iă tim p d c 3 su plu m i ni. g lia . L a lu c r ă r ile c o n fe r in ţ e i p a r tic ip ă
părerea câ „războiul rece" ar fi de l*00 d c d e le g a ţi s o n ii d in d ife r ite c o
Ff a declarat că „există noi raze L O N D R A . — L o r d u l H o m e , ca> c
fin itiv înlăturat. rnii a le a le A n g lie i.
de speranţe la orizont dar că trăim u fo s t în sor cin a t d c re g in a A n g lie i cu
încă In umbra războiului" şi că Sta Rczumind orientarea pc viito r a fo r m a r e a n o u lu i g u v e rn , a an u n (u t C O L O M B O . — h i P a rla m e n tu l c c y -
tele Unite trebuie să continue 6ă ex politicii S.U.A.. Kennedy a spus : „Să sîm b â lu in m o d o fic ia l c â a c c e p tă lo n e z au în cep u t d e z b a te r ile a su p ia
nu ratăm actuala pauză prinlr-o inu a ce a stă m isiu n e . E l f i - a co n tin u a t c o n
ploreze orice cale posibilă spre o f r o ic c tu lu i d e le g e al g u v e rn u lu i p r i
tilă reînnoire a fncordării şi nici p rin s u ltă rile cu lid e r ii c o n s e r v a to r i in v e
pr.ee adevărată şi viabilă, ori de cile d e re a co n s titu irii n o u lu i g u v ern . m u l n a ţio n a liz a re a tu tu ror s o c ie t ă ţ i
lr-o inutilă slăbire a vigilentei noas
ori este posibil linînd seama de secu tre". El a subliniat necesitatea ca B E I R U T . — A m b a s a d a K u w e itu lu i lo r d c a sig u ră ri d in C e y lo n .
C O N G O : Recent, în regiunea K w ilu
ritatea lor. Preşedintele şi-a exprimat S U.A să 6e gindească in acelaşi timp la B eiru t a d a t p u b lic ită ţii o d e c la r a şi fn capitala ţârii, Leopoldville, au
părerea că alita timp cil continuă să la „fo i la alianţei atlantice şi la do
ţie in c a r e sc s u b lin ia z ă c ă g u v e r n u l avut Ioc mari manifestaţii de masă
existe divergente fundamentale Intre meniul colaborării Esl-Vest". K u w e itu lu i a h o tă rii c a in c c p in d d c la Demersuri pentru reglementarea paşnică ale populaţiei, pentru eliberarea ime
a conflictului algero-marocan diată din închisoare a lui AnloJne
Gizenga, fruntaş politic din Congo.
Declaraţia — program In fotog rafie: Aspect de la ma
ALGER 19 (Agerpres). — tr-o misiune în Maroc şi Algeria, pen tre punctele Hassî Beida şi Tindjoub,
a noului guvern vesl-german Agenţiile dc presă transmit că din tru a transmite mesaje regelui Has- precum şi in sectorul situat în ju rul nifestaţia mem brilor Partidului Soli
partea ţărilor africane continuă să san a! 11-lea şi preşedintelui Ben Bcl- punctului leh, continuă. darităţii AIricane, in faţa reşedinţei
BONN 19 (Agerpres) — Est şi Vest in dezavantajul Occiden al întregii „Germanii", „declarind că cosească oferte de mediere în vede la, în care le cere încctaica ostilită In toi cursul zilei dc 18 octombrie, preşedintelui republicii, care cer e li
ţilor şi le comunică oferta sa dc me
După cum s-a anunţai, noul cance tului". in acest Tratat — şi numai in acesta rea reglementării pe căi paşnice a con in zona operaţiilor militare au con berarea lui A. Gâzenga.
flictului dc frontiera intre Maroc şi diere. Intr-o misiune similară a plecat tinuat să sosească întăriri militare.
lar al Republicii Federale Germane, Erhard a declarat în continuare că — pot şi trebuie să fie stabilite fron Algeria. Preşedintele Tunisiei, Bour- şi ministrul educaţiei al Irakului. Pri Agenţia algeriană dc presă anunţă că
Ludwig Erhard. a prezentat în tata „pentru guvernul ledcral N.A.T.O. tierele definitive ale Germaniei, care. gluba, a propus Marocului şi Algeriei mul ministru nigerian, Ahubakar Ta- au fost semnalate deplasări dc trupe
Bundeslagului programul politicii in rămine un pilon de bază al politicii potrivit concepţiilor juridice în v i organizarea la 28 octombrie a unei fr.wa Balewa, a adresat preşedintelui marocane în raioanele Bouananc, A n
terne şi externe a guvernului său. î-ale" şi că el sprijină mai departe goare. continuă să existe în limitele întâlniri intre cci trei miniştri de ex Ben Beţia şi regelui Marocului mesa Clicii ir şi Bou Arfa. Dinspre Mckncs
Reterindu-se la cvolulia situaţiei in planul american de creare a unor Ironlicrelor ci din 31 decembrie 1937". terne ai statelor Maghrcbului. Guver je în care Ic cerc sa rezolve conflic continuă să sosească în raioanele B cl- Un nou conflict vamal între
„torte nucleare m ultilaterale" la care. Erhard a reafirmat poziţia Uonn-ului nul marocan a acceptat propunerea, tul pc calc paşnică şi* să înceteze văr guen şi Tcndrara trupe motorizate în
ternaţionale, el a vorbit despre im S.U.A şi Piafa comună
portanta tratativelor pentru rezolva după cum sc ştie, Germania occiden fată de Berlin. Sustinînd. printre al iar guvernul algcrian, făcând cunos sarea dc sânge întrucât actuala situa regiunea operaţiunilor militare din
tală şi-a anunlat participarea. Noul cut ca este dc acord cu propunerea pre ţie constituie un pericol pentru unita Algeria. în direcţia Hassi Beida şi BRUXELLES 19 (Agerpres). —
rea problemelor actuale, arălind că tele, câ Berlinul occidental or tace Tindjoub, continuă să sosească, dc ase
cancelar şi-a asumat angajamentul dc şedintelui Bourghiba, a cerut m odifi tea africană Un nou conflict vamal ameninţă
guvernul său este de părere că „con parte din Republica Federală Ger menea, întăriri militare.
a continua colaborarea militară şi po mană. Consiliul Ligii mabe, întrunit în şe relaţiile Intre S.U.A. şi ţările Pieţei
tactele şi convorbirile între Statele carea dalei. în sensul organizării aces
litică cu guvernul francez, pronunlîn ie comune, în urma hotăriril Comisiei
Unite si Uniunea Sovietică pot fi u- In altă ordine de idei, cancelarul tei întâlniri ceva mai devreme. dmţă extraordinară la 19 octombrie,
du-se totodată în favoarea includerii După cum anunţă agenţia France Pieţei comune de a majora tarifele va*
lile şi ar trebui continuate". Nou) a subliniat că guvernul său dorcşle Pe de altă parte, în cadrul unor a adoptat în unanimiLite o rezoluţie
cancelar a declarat că „dezarmarea Angliei in Piaţa comună. îmbunătăţirea şi extinderea relaţiilor întrevederi pc care Ic-a avut cu re în caic sc cere Algeriei şi Marocului Pressc, Mohamcd Ynzid. şeful dele m d e la importul de ouă din S.U.A.
gaţiei algeriene la tratativele algcro-
generală şi controlată... apare ca sin în legălură cu problema germană, prezentanţii la O N U . ai celor dojK „să înceteze imediat operaţiunile m i Această măsură prolecţionistă adop
cancelarul Erhard a recunoscut că cu statele răsăritene, lărgirea. în li raarocanc pentru soluţionarea conflic tată de Piaţa comună, a declarai un
gura cale sigură pentru a tace defi
ţări, U Thant, secretarul general ai litare, prun pas pc calea rezolvării tului de frontieră, a sosit la New York
n itiv imposibilă izbucnirea unui răz scindarea Germaniei in două 6tate mita posibilităţilor, a schimburilor endc. după cum a declarat el la ple purtător de cuvint al acestui orga
ONU. şi-a oferit bunele oficii pen conflictului". nism, a fost impusă de concurenţa p *
boi", dar că realizarea ei constituie constituie „o realitate", adăugind însă economice cu aceste ţări. care. intenţionează su explice poziţii
tru rezolvarea conflictului. Potrivit informaţiilur din ultimele 24 algeriană în legătură cu conflictul de care o inlim pină exportatorii da
un proces îndelungat care trebuie că această realitate e6lc „insupor In continuare, cancelarul Erhard a La 19 octombrie, preşedintele Repu de orc, transmise de corespondenţii fionlieră algero-marocan şi să obţină ouă din R.F.G., Franţa, Italia şi ţă
«ă 6e înfăptuiască astfel IncJt „să tabilă". El s-a pronunţat pentru un vorbit despre programul guvernului blicii Gliana, Nkrumah, l-a trimis pc agenţiilor de presă, ciocnirile militare sprijinul O N U în vederea rezolvării rile Bcneluxului pe pieţele lor din
nu modifice raportul de forţe dintre tratat de pace încheiat cu un guvern în problemele interne. ministrul său de externe, Botsio, in din sectorul dc frontieră cuprins în conflictului. parlea producătorilor americani.
40.065
Redoclia şl admlnistiatfa ziarului str. 6 M artie nr. 9, teleloo 1588, 1275, J 5 85, 2078. Taxa plătită In numerar conform aprobării Direallei Geaera le P.T.T.R nr. 263.328 din 6 no ie m brie 1949. — Tiparul i lolrepi Inderea Poligrafică Hunedoara-Deva.