Page 73 - 1963-10
P. 73
H u n e ‘G o a ra - D e v ra
PROLETARI DIN TOATE TARII P. UNÎŢ1-VA I
Tovarăşul fiheorohs Gheorghiu-Dej
a primit pe ambasadorul R.S.F. Iugoslavia
Preşedintele Consiliului dc Stal, to bucureşti, iu legătură cu semnarea
• Spori; varăşul Gheorghe Gheorghiu-Dej, a acordului dintre Republica Populară
• Haralainp Picior-dc-aur prim it luni în audienta pe Arso M i* Komîmi $i Republica Socialistă Fc-
(pag. 2-a) dcralivâ Iugoslavia, privind construi
latovici, ambasadorul Republicii So
« Pe şantierele TR.C.H.: Cc rea nodului hidroenergetic de la Por
cialiste Federative Iugoslavia In ţile de Pier.
$1 curu se va construi iu anul
1964 ;
• Zi de loamnă-n colectivă Şedinţa comună a Comisiei de politică
iS S T lM AlCONIIEÎtOI REGIONAL HUNEDOARA ALRH1 Si Al SFATULUI POPULAR REGIONAL • Filmul şi copiii noştri externă şi a Comisiei juridice ale M.A.N.
(pag. 3-a)
• De peste hotare
(pag. 4-a) Comisia dc politică externă şi Co putaţii Floiian Dănălachc, Grigore
Anul XV. Nr. 2742 MARŢI 22 OCTOMBRIE 1963 4 pagini, 20 bani misia juridică ale M arii Adunări N a lfcnetato, Horia Hulubei, Teodor M.\-
ţionale s-au întrunit în şedinţă comu rinescu. Justin Moiscscu, Andrei Oţe
nă dc lucru, spic a studia şi aviza tea, Ion Popescu-Puţuri, Zoc Rigani
proiectul de decret pentru ratificarea şi Stanciu Sloian, membri ai Comisiei
Tratatului privitor la interzicerea ex do politică externă şi Augustîn Alexa.
perienţelor cu arma nucleară în a t
Brabu Solomon, Nicolac Ţaţotnir şi
MIE FORJELE PEIJRO ilîlllE l IDtllIIM DilIEOLE DE M IM mosferă, în spaţiu! cosmic şi sub apă, Alexandru Voitinovici, membri ai Co
misiei juridice.
ce le-a fost trimis în acest scop de
tătic preşedintele Consiliului de Stat In urma discuţiilor care au avut Ioc,
al R. P. Romînc. Comisia de politică externă şi Comisii
In faţa celor două comisii reunite juridică ale M arii Adunări Naţionale
sub preşedinţia tov. deputat Geo Bog- au apreciat ca Tratatul privitor la
Ritm lent Ia semănat za, preşedintele Comisiei dc politica interzicerea experienţelor cu arma nu
externă, au făcut expuneri cu privire cleară în atmosferă, în spaţiul cosmic
In perioada care s-a scurs dc la l i nctăiati, sau sînt tăiaţi ŞÎ nctranspor- la importanţa ratificării Tratatului dc şi sub apă, corespunde intereselor fun
la 20 octombrie, ritmul însâmînţârii ce laţi. 0 ‘ni această cauză nu se pot exc-, la Moscova, tovarăşii George Maco- damentale şi aspiraţiilor de pace ale
realelor păioasc a fost intensificat in cuta arături şi deci nici însămînţările. vcscu, adjunct al ministrului afaceri poporului romîn, şi au recomandat în
numeroase unităţi agricole Acest lucru La toate acestea mai poate fi adău lor externe şi general locotenent I m unanimitate Consiliului de Stat rati-
a făcut posibil ca în perioada aminti gat apoi şi faptul că sînt încă unită»! loniţă, adjunct al ministrului forţelor licarca Tratatului, în care scop au
tă să se îiuăminţcze cu cereale 12 AS7 agricole unde munca este slab organi armate. avizat favorabil proiectul de decret
|,b. llunc rezultate s-au obţinut mai zată, unde mobilizarea la lucru a co La dezbaterile care au urmat stu discutat.
ales in raioanele Sebeş şi Orâştic un lectiviştilor este sub nivelul cerinţelor. dierii proiectului au luat cuvintul de (Agerpres)
de proporţia semănatului a crescut v» înspre înlăturarea acestor neajunsuri
aceste 7 zile dc la 48,7 şi respectiv 51 9 trebuie sa-şî îndrepte atentia, atît con
la suta, la 73,1 şi respectiv 7U.9 la suta. ducerile unităţilor agricole cît şi co La Jurnalele 1-6 din Hunedoara
Sub nivelul posibilităţilor s-au des mitetele executive ale Sfaturilor popu
făşurat aceste lucrări în raionul Hu- lare şi consiliile agricole, cu atît mai 7.212 tone fon tă peste plan
U£ unde piuă la 20 octombrie au fost mult cu cît timpul afectat lucrărilor de*
insămintatc cu păioasc doar 41,8 la însămîntare este înaintat. Furnalişlii hunedorcul desfăşoară o susţinută activitate pentru a pro-
sută din cele 8 695 ha planificate sau Situaţia însâmînţarii cerealelor pă^ duce tontă in cantităţi sporite, dc calitate mereu mat bună. îndrumate de
în oraşul regional Hunedoara un.le ioase la 20 octombrie :
organizaţiile de partid, colectivele ce lor 6 Jurnale au folosit mai raţional
semănatul cerealelor a fost executat pe
abia 44.2 la sută din suprafaţa pre Brad ; 77,5% agregatele şi timpul dc lucru, au respectat întocmai procesele tehnologi
văzută a se însămînta. ce. Echipele conduse de Ioan Iatob, Ilic Miteâ, Alexandru Olaru şi alte
Ritmul lent, în care se desfăşoară Sebeş 72,1'/. le s-au situat mereu in fruntea a cţiu n ii de sporire a indicilor de utilizare
insămîntatul păioaselor în raioanele a furnalelor.
Hate.ir. Alba precum şi în oraşul re lila 71,2% Ca urmare, (n primele două de r ade din luna in curs la cele şase
gional Hunedoara, îşi găseşte cauza — turnate s-a depăşit planul de producţie cu 7.212 tone ionlâ de bună cali
în primul rînd — în ncfolosirca tutu Orâşlie tate.
ror maşinilor şi utilajelor la întreaga 70,97,
lor capacitate O altă cauză care a de
terminat ca semănatul să fie sub nive Deva 69,77, | P e s te 3 0 .0 0 0 tone c ă rb u n e în plus
lul posibilităţilor trebuie căutată în
lipsa dc preocupare dc care dau do Alba 64,4»;^ De multa vreme sectorul III jumătatc a lunii octombrie prin
vadă unele consilii de conducere a'e al minei Lupeni e nelipsit de pe depăşirea planului cu aproape
j A C. fată dc eliberarea terenurilor. Hunedoara 44,2%| panoul sectoarele! evidenţiate dc 100U tone de cărbune cocsifica-
Deşi lucrările de recoltare a porumbu la această exploatare. Minerii de bi!
lui sînt avansate, pe mari supralele Haţeg 41,s%!
destinate. însămîntărilor, cocenii stau 1 aici s-au remarcat şi in prima De la începutul anului şi pină
în prezent colectivul sectorului
Au terminat recoltatul porumbului | L a G A C. d in 7 u rd a ) j a e x e - III dc la Lupeni a livrat peste
o cu lă în aceste silfi a ră tu ri p en tru Consfătuire h o t Ar I r e a b r i g ă z i i plan 30.500 tone dc cărbune coc-
In acest an, colectiviştii din satul cepţie 2S.OOO kg. porumb drept munci g în u im în fă r i />c u ltim e le s u p r a fe - sîficabil. In acelaşi timp, minerit
Cioara, raionul Orăştie au avut culti S M T. şi 80 880 kg. in contul contrac din sector au făcut o economie
vat cu porumb 140 ha Incepmd dm tului încheiat. g (c. C u lilă fii a ce sto ra li se a c o r - cu consumatorii de peste 2 lei la liecare tonă de
limp recoltatul şi mobilizînd la lucru Concomitent cu recoltatul, colectivi - § d ă a ic i o a t c n (ic d e o se b ită . S e În d rep ta g ră b it sfn e p u l in s o lit g e a b a n e -a m însuşit in iţia tiv a „M ie i cărbune extrasă.
• oatc forţele dc care dispun, ci :m reu iii dc aici au depus eforturi sporite şi § /.V P O T O : B r ig a d ie r u l V i> - d e o r ta c ii d in sch im b . în a in te d e a un v u g u n ct d c că rb u n e reb u tu l p en
şit ca pină Ia 19 octombrie să siringi in vederea executării la limp a însă- g rel C iu ip o n c n i, îm p re u n ă cu Sfatul popular al oraşului* rcgiom l c o b o r i cu c o liv ia sp re a d in e u ri, t in ă - tiu şist". ‘I i c b u i e să a co rd ă m cea C re şte num ărul
recolta dc porumb de pe întreaga su n.inţărilor Această lucrare — aşa cum o m e ca n iz a to r ii M a r e o i V ia r e l si n il b r ig a d ie r Io a n C iş la n t se a d r e m a i m a re g r ijă a le g e r ii şistu lu i. L I
prafaţă. r,c relata tov. ing Vladimir Vescu — £ Hunedoara, în colaborare cu Consi să o r ta c ilo r : va fi în că rca t in v u g n u c lc s e p a ra 'a inovaţiilor
Arest lucru le-a permis ca pină la a fost efectuată pe mai mult de 2')') M ila ri S u n ilie . v e r ific ă c a lita te a liul local al sindicatelor a organizat — B ă ieti. şi astăzi trebuit, s ă -i d a m pe ca re se v o r p u n e m ă rci sp e cia le
aceeaşi dată să-şi achite în întregime ha S-au însămînţnt peste 170 ha. rn | fi a d in e im ca a ră tu rilo r. duminică o consfătuire între lucrătorii (est ! N u u iln fi însă d e c a lita te . A cer c a r e v o r a le g e aşa ca m tre b u ie Activitatea inovatorilor din uni
obligaţiile contractuale ţaţă de stat, în grTu. 27 ha. cu secară furajeră şi 11 din unităţile comerciale din localitate O a m e n ii îl p riv ir ă cu rioşi. C e l c a 'fi şistul d in că rb u n e v o r fi tre cu ţi lu p a tăţile aparţinînd Combinatului
care scop au predat la baza de re ha cu orz. ooooaooo ocoioo» 0 0 0 0 3 0 0 0 ocoooooo oooeo coooooou i-a răspun s a fost m in e ru l S tela r- n ou l euu/f11' //w rn h tn trn carbonifer Valea Jiului s-a sol
şi consumatori. Cu acest prilej s-a p o p a . p ro d u cţie i. dat cu rezultate bune în primele
U n i i f r u n t a ş i , a l ţ i i r ă ma ş i în u r m ă luat în discuţie modul cum sînt apro — A păi ii ieri om dat vreo 20 de ...In fala clădii ii administrative o trei trimestre ale anului. Numă
vizionate cu mărfuri magazinele din tone peste plan. Şi ,n,nf l
* * * * află un panou un.la rul propunerilor de inovaţii în
La recoltatul culturilor lîrzii şi la gurarea în ritm susţinut a lucrărilor dc dc jumătate din suprafaţa ocupată c i oraşul Hunedoara, cit şi unele aspecte m ea c c că rb u n e ! Huit însemnatc re registrate în acest timp la ca
semănatul păioaselor au obţinut rezul Decoltat şi semănat, a făcut ca mem această cultură. Intîrzîcrca recoltatului ale deservirii şi a igienei in unităţile C u ra t Ca a m u l ! nan zultatele oblinntc in binetele tehnice se cifrează la
tate de seamă şi colectiviştii din Cîlmc, brii O A C din Clime să se' sirueze îngreunează şi semănatul griului, deoa comerciale. — A slă z t treb u ie întrecere de către 500. Dintre acestea, 298 au fost
laionul Sebeş. £i au recoltat porum fruntaşi pe comună la executarea l i - rece terenul nu este eliberat Ia timp. să d ă m m a i m u lt d s r e p o r t e r brigăzile de mineri. aplicate în procesul de produc
bul de pe aproape 90 la sută din su crărilor din această campanie. Pentru încadrarea lucrărilor în epoci Participanţii Ia discuţii au arătat
prafaţa destinată acestei culturi. Para La numai ciţiva kilometri de Cîlnic, rptimâ. organizaţia de partid si con că este necesar să se acorde mai m ul d c c it ieri S in tem •«« «ac iooom 9 « t «•••«« •*« Pe acest panou Li ţie, avind o eficacitate economică
lel cu strîngcrca recoltei de poiuinn. pe raza acestei comune, se află şi gos siliul de conducere al G A C. din sa tă atenţie aprovizionării magazinelor d o a r in în tre cere loc de frunte CUC sporită Economiile antccaicu-
cartofi şi sfeclă, s-a acordat o mare podăria colectivi din salul Deal. Aici tul Den! au datoria ca printr-o mai cu c e le la lte b r ig ă z i d in sector. A'.* trecut numele tânărului brigadier Ioan late obţinute pe această cale în
atenţie însămintârii griului Pină acum nisă atît recoltatul cît şi însăminţatjl turnă organizare a muncii în cadrul cu mărfuri de sc2on şi iu sortimente v ie ţ i să le -o lu ă m în a in te Y Cişfaru In dicptul numelui este scn> sumează, în primele 9 luni,
i-a însămînţnt cu păioasc peste 2>0 -• nt rămase în urmă La această gos biigăzilor şi o folosire mai judicioasa variate. Un mare accent s-a pus şi pe — V ie m . cu m să nu v re m — a i cu in prima jumătate a lânii octom 2.607.000 lei .
podărie mai trebuie recoltat porumbul răspun s o r ta c ii en tu zia sm u l!. brie brigada pe care o conduce şi-n
hectare din cele 370 planificate. Pen a forţelor şi a mijloacelor de care dis necesitatea unei deserviri piomtc şi In activitatea creatoare pentru
c r pe mai mult de 50 ha. şi însanna- D iscu (ia a co n tin u a t d e sp re a lte depăşit planul ca aproape 3 0 0 toi:*,
tru obţinerea de producţii sporite, co (r«i griul pe încă 40 la sută din supt' i- pun. să urgenteze atît recoltatul cul civilizată, cît şi pe păstrarea unei îgie- lu cru ri. A lt c o b o r ît a p o i cu c o l i v i i de cărbune şi că in acest, timp nu i introducerea noului în procesul
lectiviştii au fertilizat pcsle / t ha cu faţa planificată. Dc asemenea, mai turilor tirzii, cit şi semănatul culturi ne corespunzătoare în toate unităţile în siib ten n i. A ju n s iu a b a ta ju l cu- s-n rebutul nici un vagonel de căit- de producţie s-au evidenţiat mai
^unoi dc grajd şi superiosfat. Desfi Itebuie scoşi cartofii de pe mai bine lor păioasc. comerciale din oraş. m eră nr. 0 vest, b r ig a d ie ru l m ăsu ră bune pentru şist vizibil. De la înce cu scamă inovatorii de la minele
cu p r iv ir e a fr o n tu l răm as d c lu sch im putul anului şi pină iu prezent mem Lonea, Lupeni şi preparaţia Lu
b a l a n te rio r, a p oi, le sp u se o v ta cilo i brii acestei brigăzi an extras in ta peni.
c c au d e fă cu t. Ş i m a n ca în cep u . C ă •- tal 3 000 tone de cărbune peste plai:, Printre inovaţiile valoroase
L A R E C E P J I E : h a itele p ro a sp ă t lă m t seîn teia uşor la randamentul mediu realizai liinil de aplicate în producţie se numără:
peste 0 tone cărbune pe post. Prin
la m in a lă m p ilo r . O r ta c ii lin C iflrn .t
nu m ai p r id id e a u cu lu cru l. P e li e - economisirea dc material lemnos, cx- „Dispozitiv pentru transportul
Plăcut şi instructiv calificativul „foai'ie lame4’ c a r c a rip ă c ile un m in er d o b u r a b u l plusiv. capse ele., ci au obliiiut, iu producţiei pe buncăr în timpul
rearmârii" autor maistru! miner
această perioadă economii iu valoare
C a
g ă r i m a ri d c că rb u n e u t p icu l-
L a Gurabarza peste 150 dc participanţi printre caic toa te că a b a ta ju l era p roa sp ă t a ta ca t, dc circa !0.000 lei. Bernat Brandr, „înlocuirea sti
mulţi mineri şi preparatori au asistat duminică in sala D iu iarn ă ca c ilv a tim p cii E b e liu c, M a rin S t o i cu e ş a lo a n e s p e c ia liz a lin g ă ro l se strîn sese o g r ă m a d ă d » Şi realizările na se vor opii aici- velor dc lemn cu armături me
Ateneului la expunerea : „Ştiinţa şi religia", susţinuta c o le c t iv u l d e m âncăi a l cii fi u liii. D e a sem en ea , te p e m eserii (lu c r ă r i d e tist. A ce a sta în sem n a u că m in e rii însuşi brigadierul spunea : talice în abataje", inovaţie con
fa n ticr u lu i d e co n s tr u c - fien tn i b u n u l m ers a l artă, fu n d a ţii. îm b r ă c ă a c o r d ă a teu lu i cu v e n ită c a lită ţii p r o — /lucm posibilităţi să dăm căr cepută de minerul Andrei D o
dc conferenţiarul universitar Ioan Stroie din Bucu (ii-tr a n s fio r ta r i d in D ev a lu c r ă r ilo r , c o n d u c e r e a m in te n s fa ltică , fin is ă r i). bune mai mult şi de calitate superi-
reşti. a fa r d a t b e n e fic iu l ih>r f a n tici u lu i a luat d in Iii a ce la şi tini fi b a la stu l d u cţie i. aură Şi vom da mai ales că aceasta mokoş de Ja mina Vulcan, „Mo
— D in a b a ta ju l ăsta o <ă iasă c ă r
Expunerea tratată interesant şi atractiv s*a bucurat U o fio r la a tc d c d ru m d e v re m e o sca m ă d e m a d e S trei a fo s t a m e lio b u n e p rim a — se a ih e s ă un orta c este holăiirca fiecărui ortac al bri dificarea prinderii ţesăturii pe
de apreciere din partea oamenilor muncii din Gurabar- l.'i.l hm . fie tra seu l H a suri tc h n ic o -o r g u n iz n t o - rat cu p ia t iă eo n ca s n lă b r ig a d ie ru lu i C i fim u. găzii.. sila dc mixte de la mediu dens"
za. Acest lei dc a petrece timpul liber cit mai instruc ţe g - S u rm iseg etu za . l i rice. c a r e au c o n d u s n e şi s -a a m e n a ja t b a lu sti- — M a s a i să fie aşa. D o a r na d c - M C O N S T A N T IN —- realizată de un colectiv de ino
tiv se înlîlncşte tot mai des la clubul muncitoresc al urm u s o n d a je lo r f i m ă - m ijlo c it Iu b u n u l m ers ai n a d e M ilo v a , p e rîu l vatori de Ia preparaţia Lupeni.
sindicatelor din Gurabarza M sin ăl o r ilo r d e f>e teren , firo d net ici- A s t fe l, hl M u r e f, ca re (( fu rn iz a i
fircca m j i hi b a za a n a
fte rio a d a d e ia rn ă a fi
r itm ic şi iu c a n tită (i su
Vînători colective Peste 40 de liz e lo r d e la b o r a to r u ii u lu i lic e u l s-ll lă cu t o fic ie n te m a te rie p rim ă .
p r o b e lo r d c m a te r ia le, in stru ire a m a ifln lo r ţi
participanţi b e to a n e fi m ix tu ri a s- in g in e rilo r , c ă r o r a li C o n co m ite n t cu a p li
şt alte activităţi f a l t i c c , co m is ia d c re s -a u im firosfiă ta t c n n o f- c a r e a u n or m ă su ri tch -
Din iniţiativa Co 1 n ic o -o r g a u iz a la r it c , c.-
c e p ţie a a co rd a t c o m - tiu le lc eu e le m e n te d e
începutul sezonului dc vină- mitetului r a i o n a l fn ic t o i H or, fie n ln t lu te h n ică n ou ă ru tieră . Ic n lia c o le c t iv u lu i n o s
loarc a atras duminică zeci dc II.CF.S, Alba. durai- cra re a ex e cu ta tă , c a l i f i M u n c ito r ii au fost fi ei tru d c m u n că ti fost în
muncitori salariaţi ai întreprin nică dimineaţa a fost N c a tiv u l ,,fo a rte b in e ". in stru iţi la lo c u r ile d c d re p ta tă f i iu sp re o c -
derilor si instituţiilor din ora orqdii'zat pe stddio- L a b a za o b ţin e r ii r.- m u n că , iar in fu n c lic d c x een ţie c a lita tiv ă . fa fil
şele Sebeş şt Deva, la vlnători- nul „Refractara" din cestu i su cces a stat m u n n ecesa r m u lţi d in tre ei c c a atras d u p ă sin e a -
le colective organizate dc lilia- Albd-lulia un con cit en tu zia stă p resta tă d e au (o st c a lific a ţ i în c a p r e cic iile b e n e fic ia r u lu i
şi o b ţin e re a c a lific a t iv u
lclc dc vinătoarc şi pescuit curs sportiv de masă m u lu it o r i ca lla d n G i d r a i şa n tieru lu i. P en tru lu i „ fo a r t e b in e ".
o e x e c u ţie ritm ică s -a t
gul, lo.sif S oc a n , G h c.n r-
sportiv din localităţile aminti 1
pentru trecerea nor g h e D ia c o n ii, A a g y G h e - lu a t m a su ri Cu lu c r u r i1.-} ing. A. ACHIM ESCU
te Vechi pasionaţi ai vînatu- melor in vedere.i za, T o m a ta V isatu n . lă n să se d e s fă ş o a r e în lan ţ. corespondent
lui. mecanicul Deloto losil. câştigării „Insignei
muncitorul Ioan Şic!, colecti C
dc polisportiv".
vistul Vasilc Benin din Sebeş,
şoferii Aurel Tudur şi Aton La concurs au par
Henţ, muncitorul Petru Nă- ticipat peste 40 dc
R
tînga din Deva şi mulţi alţi oameni ai muncii din
întreprinderile şi in
membri ai filialelor respective stituţiile o r a ş u l u i A Î N E G I U N E
şi-au petrecut o duminică p'ă-
cută pârtieipîncl la vînătorilc Alba-Iulia.
pentru combaterea răpitoare
lor, organizate în „Pădurea Vimitfl^AXIHtlf: ILA\ II IEI IE\VH#4M«tU!L CILIUIOIIUILIUI!
mare" situată în apropierea
oraşului Sebeş şi în împreju flă sp u n z in d d o rin ţe i fire ş ti a c e fe lo c a ito i i d in I c iu ş au u rm ă rit in fa m le v iz o r un In im o s p ro g r a m a rtistic in
rimile satelor Sulighetc, Tiuia* riştilo r, c o le c t iv iş tilo r şi c e lo r la lţi l o m icu lu i e cra n o d e m o n stra ţie d e g im terp re ta t d e Ir in e l L ic ia , N S tro c,
va şi Tună vi ţa. cu ito ri, c o n d u c e r e a c lu b u lu i iiihiici/o- n a stică sp o rtiv ă , scrim ă şi b o x c c a D a v id O h u n eziu n , G a b r ic l P u p cscu ,
resc a l s in d ic a te lo r d in T c in f a huit avu t lo c in suin D in u n to d m liiicu - a rtişti e m e ritit G ig i AI ar g a , Z iz i $ e r -
Alţi muncitori şi salariaţi ai im ita tiv a o r g a n iz ă r ii cit m a i p l i a n reşti. C a a ce la şi in teres au fo st u r b a n , I I o r ta (je rb ă n cscn . R a d u Z a h a -
fabricii Sebeşul printre care te n tim p u lu i lib e r a l a ce sto ra . m ă rite a p o i. e m isiu n ea „ V e r d e—g a l r r u ii şi a lfi v a lo r o ş i c in tă r e (i d c m u
Maxim Voinea, fon Şa ta, Ni P e lin ia a cestor a cţiu n i se în scrie ben — roşu ; stop /" p en tru c o p ii şi z ic ă uşoară.
colac Burca, fraţii Hantz şi E m isiu n e a p en tru sale P e m a rg in e a e m isiu n ilo r u rm ă rite
şi v r .io n a r c a c o le c tiv ă Iu te le v iz o r.
Tis Clei ctc., şi-au dat înlil- In d u p ă -a in ia z n a ce le ia şi zile iu b i cei p re z e n fi au p u rta t d iscu ţii o ii in
ime la clubul sportiv clin în D u m in ică d im in e a ţă , in ja r d c 30 to rii n u cu lu i ecra n au u rm ă rii Iu te teresa n te.
treprindere. In faţa meselor de
f
şah. la biliard s-au romi ei şi- F osib ilităţi in s u f ic ie n t o lo s it e
au petrecut in mod plăcut
timpul liber. Ziua de duminică (20 octombrie), a fost lipsit;» fel dc activitate cultural-artistică. De asemenea nici în
de o seamă de activităţi recreative. Ce-i drept în această Hunedoara, oraş cu muri posibilităţi de organizare a
La rinclul lor, 36 de munci
zi s-au organizat unele manifestări eulturul-arlistice şi timpului liber al muncitorilor, nu a avut loc duinimea
tori ingineri şi tehnicieni din sportive dar de au fost insuficiente fată de posibilitâ(i'e nici o manifestare deosebită în afară de vizionarea fi»-
cadrul Trustului minier Deva existente. Mai mult, în unele părţi aceste activităţi au me!nr programate.
au plecat cu autocarul la Cra- fost inexistente. In oraşul regional Deva. Ia el uliul sin Şi în oraşele Brad. Orăştie şi Sebeş sînt posibilităţi
iovn, într-u excursie organizată dicatelor {■} la biblioteca regională nu s-a organizat mo pentru organizarea unor activităţi plăcute. Dar, în zi »a
de O. N. T. Carpaţi. Cu acest nu lei de activitate colectivă si nici U C KS oraş in de duminică nici aici nu a avut Ioc idei o activitatr,
prilej ci au vizitat defileul a găsit de cuviii.ţâ să ia măsuri pentru programarea dceît în cazuri izolate. Asemenea exemple pul fi date şi
diverselor întreceri sportive. dm oraşele Alba lulia, Călan, Petroşani, Vulcan ctc.
Văii Jiului, oraşul Craiova şi Acelaşi lucru se poate spune şi despic Consiliul Ioc'î I
Pentru viitor este necesar ca activităţilor colective or-
au vizionat meciul dc fotbal al sindicatelor şi conducerea casei de cultură din uruşui giinizaic în vederea folosirii timpului liber al oamenilor
dintre echipele Electroputcre Haţeg In afară de meciul de fotbal programai in ca muncii să li se arurde mai multă atenţie.
Craiova şi Minerul Deva. drul campionatului regional, nu s-a organizat nici u:> I. M. Oţelul incandescent şerpuieşte pe rină spre oala de turnare. Un n o r de seintei Învăluie totul, dind la.
bloului o neasemuită irurauseţe.
In fotografic : La oţelăria M ari in nr. 2 a C.S. Hunedoara se evacu cază o nouă şarjă de oţel.