Page 76 - 1963-10
P. 76
Pag. 4 Drumul socialismului Nr. 2742
ULTIMELE ŞŢIBI ★ ULTIMELE ŞT.lPt * tlLTIM£LE. ŞTIRI ft ULTIHELF ŞTlBl * ULTIMELE $TIBI 1 om poiicii a lEOgjSîji guvern en g lez
L O N D R A 21 (Agerpreş). — Sandys — ministru pentru relaţiile cu
Prunul ministru, iurd Home, a anun Comrnonu'ealth-ul şi ministru al co
ţat duminica lista noului guvern al loniilor, Christoplicr Soames — minis
M arii Britanii. Din guvern fac parte : tru al agriculturii, John Hore — can
R. A. Butlcr — ministru de externe, celar al ducatului Lancastcr, Ernst
lordul Hailsham — ministru pentru Marplcs — ministru al transporturilor,
problemele ştiinţei, Rcginald Maudiing Froderick Erroll — ministru al ener
— ministru de finanţe, Edward ITcutl» giei, Joscpli Keitli — ministru al con
— secretar de stat pentru industrie, fracţiilor de locuinţe şi al organelor
comerţ şi dezvoltare regională şi m i locale de stat. Joscpli Godbcr — m i
nistru al muncii. Edward Boylc — m i
D ecla ra ţia guvernului sovietic Dejun oferit de generalul Nasution nistru al comerţului, Peter Thurncy- nistru al educaţiei, Antlmny I) arbor
llc n ry
croft — ministru de război,
Brooke — ministru de interne, »Sclwy>i —- ministru al sănătăţii. John Boyd —
Lluyd —- lurd al sigiliului privat, lor
sei [problem a fo rţe lo r n u clea re în cinstea generalului de armată dul Diihornc — lord cancelar Duncaa Carpcnlcr, secretar principal al tre
zoreriei.
Leontin Sălăjan
m u ltilaterale
D JA K A R TA 21 (Agerpres). ministrul armatei de uscat, amiralul
MOSCOVA 21 (Agerpres). - TASS tru discutarea acestei probleme, iar la zent în rîndurile celor mai zeloşi ad Generalul Nasution, lo cliilor al m i Marladinata, ministrul marinei m ili
liansmilc următoarea declaraţie; Washington, urmează sa - şi înceapă au versari ai oricăror măsuri de slăbire nistrului prim şi m inistrul apărării tare, generali şi alţi ofiţeri superiori
Încheierea Tratatului ]>rivilui la iu livitatea un subgrup m ilitar special a încordării internaţionale, indiferent şi securităţii al Indoneziei, a o ie rii ai M in isterului A părării şi Securită
vr.i cc ie a experienţelor cu mina nu al N.A.T.O., în frunte cu un amiral de faptul dacă este vorba de închcic- un dejun în cinstea generalului de ţii. A luai parlc Pavel Silard, amba
cleară in rNinosfcră, in spaţiul cosmic american, pentru studierea aspectelor îca Pactului de neagresiune dintre ţâ sadorul R.P. Romîne în Indonezia.
ji sul) npă a cicat o atmosferă mai militare ale planului de creare a for jilc N.A.T.O. şi ţările participante la armată Leontin Sălăjan, ministrul for La 20 octombrie, generalul de ar
favorabilă căutării unor soluţii pentru ţelor nucleare multilaterale. Tratatul de la Varşovia sau de luarea ţelor armate ale R P Rominc, a so
„llc probleme încă ncic/olvatc. în în- Este bine cunoscut ca adevăraţii in i altor măsuri îndreptate spic îmbună liei sale şi a generalilor şi ofiţerilor mată Leontin Săiăjan şi persoanele
ţevcsul lichidării primejdiei războiului ţiatori şi principala foiţă motrice care tăţirea situaţiei internaţionale şi asigu care-1 însoţesc au vizitat Grădina Bo
V u stabilirii unei colaborări pricb: Elă în spatele acestor planuri si’it rarea securităţii în Europa şi în în superiori rom ini care îl însoţesc. Au tanică de la Bogor şi localităţi cli
urşii rodnice între state. cei em ile militariste din S. U- A. şi treaga lume. participat general maior Ahmad Jani, materice din apropiere.
Guvernul sovietic hncc toiul pentru RF.G. Intenţiile Bonnului au fost fă Este deosebit de clar că noii paşi între-
fi folosi această atmosferă în interesul cute cunoscute in mod făţiş de minis- prinşi actualmente din iniţiativa S.U A.
întăririi păcii. Irnl afacerilor externe al R F. G , ş" RT.G. în vederea creării forţelor
In cadrul celei de-a X V lI I - a sesi Sebroder, care, potrivit relatărilor pre- nucleare ale N.A.T.O. sînt în vădita Lucrările sesiunii Adunării Generale
uni a Adunării Generale a O N U , *(i, în timpul vizitei sale la Washing contradicţie cu spiritul Tratatului de
care are loc actualmente la New ton la sfîişilul lunii septembrie a.c, la Moscova privitor la interzicerea e x "7 o. n . uT
York, guvernul sovietic a prezentat n u h propus, să se sporească eforturile in perienţelor nucleare. Intr-adevăr, nu
propuneri conslruclivc urmărind reali cropul creării unei flote nucleare m u lti poţi să declari, pe de o parte, că eşti
zarea unui progres în tratativele p ri laterale de suprafaţă pentru blocul gata sa continui căutarea unor solu'.ii N EW YORK 2! (Agerpres). — time ale R.P. Chineze la O N U,.
vitoare la încheierea Tratatului de de atlanticului. paşnice, să transformi, după cuin se In şedinţa plenară din dimineaţa Reprezentanţii statelor Haiti, N ic a
zarmare generală şi totală, înfăptui Cercurile revanşarde şi militariste exprimă unii oameni de stat din Occi zilei de 21 octombrie a Adunării ragua, Greciei, Spaniei, Turciei, pre
rea nemtîrzială a unor măsuri concret? de la Bonn şi-au propus de mult ca dent, pauza începută în „războiul re Generale a O .N U . a continuat dis
menite să pună capăt cursei înarmă scop să obţină cu orice preţ accesul ce" într-o perioadă de colaborare rod cutarea rezoluţiei privind restabili cum şi eiankaişlstul. 6-au pronunţat
rilor nucleare. )a arma nucleară să capete posibilita nică şi să duci tratative cu privire la rea drepturilor R.P. Chineze în O r im polriva proiectului de rezoluţie.
In cursul schimbului de păreri între tea de a dispune de această armă, fie încetarea cursei înarmărilor nucleare, ganizaţia N a ţiunilor Unite. In cursul Procedindu-se la vot 41 de delegaţi
reprezentanţii U R S.S. S U.A. şi A n folosind colaborarea bilatcială cu iar. pe de altă parte, să vii în întim- şedinţei delegaţii statelor Siria. Mali, au votat în favoarea rezoluţiei, 57
gliei în pioblcinelc internaţionale ini- Franţa, fie pe calea participării la pinarca revanşarzilor vest-germani şi >ă
Guineea şi Burundi s-au pronunţat au votai împotrivă, iar 12 6-au ab
lortuntc, guvernul sovietic a tins în forţele nucleare multilaterale a’e satisfaci poftele lor nucleare prin cre
mod consecvent spre pregătirea unur N A T O . , fie. în sfîrşit, atît pe o ca!e, area de forţe nucleare m u ltila te ra l pentru restabilirea drepturilor legi ţinui,
roi paşi meniţi să ducă la slăbirea În cit şi pe cealaltă. Este evident că atît ale N.A.T.O., ceea ce ar deschide po'-
cordării internaţionale şi la întărirea îritr-un caz cit şi în altul s-ar da im ţilc depozitelor de arme nucleare pen
păcii. puls atragerii de noi state în cursa tru m ilitarişlii vest-germani.
Se înţelege că în prezent este deo înarmărilor nucleare, răspindirii conti Bineînţeles ca cercurile conducătoa
sebit de important ca statele să evit? nue a armei nucleare. re sovietice nu pol sa nu ţină seama Intervenţia reprezentantului R.P. Romîne
t.rice acţiuni care ar putea complica şi Guvernul sovietic şi-a exprimat în de urmările primejdioase ale obţinerii
îngreuna realizarea unei înţelegeri asu repetate rin duri poziţia sa faţă de pla •irinei nucleare de către R F G ., intli-
pra măsurilor de întărire a păcii, dr nurile creării forţelor nucleare vini fi lercnt sub cc forma s-ar face acest în comitetul OJ.U. pentru problemele
importanţă vitală pentru popoare. rate ale N A T O şi a avertizat des Iţjcni. şi nu pot să nu ţină cont în
După cum anunţă presa, ţările chis guvernul S U.A. împotriva urmă acest caz de necesitatea asigurării seni sociale, umanitare şi culturale
N.A.T.O. au început o nouă etapă de rilor primejdioase pentru cauza păcii lită ţii Uniunii Sovietice şi a aliaţilor
tratative in scopul elaborării unui plan pe caic le poate avea răspîndirea con t i Dă de gîndit, de asemenea, faptul dezvoltarea economică a fiecărei ţări.
tehnic-mililar concret privind crearea tinuă a armei nucleare Guvernul so N E W YORK 21 (Agerpres). - Nu este posibilă dezvoltarea economi
în cadrul N A T O . a forţelor nuclea vietic a arătat că realizarea acestor că măsurile primejdioase întreprinse Comitetul O N.U. pentru probleine’c că şi industrială a unei ţări — a arai
în cadrul N A T O . nu pot să nu in-
re multilaterale, sub forma unei flote planuri poate deschide culca spic în Jluenţeze negativ asupra mlădiţelor sociale, umanitare şi culturale dezba lat în continuare vorbitoarea — în con
de nave la suprafaţa, înarmate cu ra zestrarea cu arma nucleară a Bundts- încă fragile ale înţelegerii şi încrcde- te în prezent raportul Consiliului eco diţiile existenţei analfabetismului, a
cilele cu focoase nucleare. v.chrulm vest-german, a cercurilor re J ii între state şi, prin urmare, nu pot nomic şi social, partea referitoare la lipsei de cadre cu pregătire corespun
m e d ii e le c tr o te h n ic e , fu cc î
La 11 octombrie a-c. la cai Iiciul gc vanşarde din R F C ., cure nu-si ascund să mi se râsfrîngă defavorabil asupri aspectele evoluţiei sociale, programele zătoare. fără condiţii sociale adecvat*. Ţ in u r ă G ita B c lk o v u . a b s o lv e n tă c u n ei fc o l i K n sice (S lo v a c ia d e E stJ (
neral al N.A.T.O. de la Paris au în intenţiile de a obţine revizuirea fron căutării rezolvării problemei care preo- elaborate în acest scop in diferite zone Dezvoltarea socială este sirius legată :r. p rezen t p ra ctic ă lu u zin a d e lo c o m o t iv e d in m o to a r e lo r c lc z - ?
in a t e lie r u l
d e re p a ra ţie a
D u p ă c e a lu c r a i un tim fi
ceput şedinţele aşa-numilului grup di Iicrelor stabilite în Europa, şi nu nu iupâ omenirea, întărirea păcii generale. «le globului în perioada 1950-1900 In h i c e fi a a b s o lv it cu c e le m a i b u n e re z u lta te o se rie d e e x a m e n e te o re tice , i
lucru al N A T O ., alcătuit din rcpic- mai revizuirea frontierelor. cursul dezbaterilor din Comitet s-a şi condiţionată de dezvoltarea econo | C ita B e tk ov a u rm ea ză să c o n d u c ă in p ro b ă , sub su p ra v e g h e re a u n ui io ■ î
ztnlaţii S U.A., Angliei, R F C , Ita Nu este întîmplâlor câ cercurile răz arătat că raportul scoate în evidenţă o mică.
serie de probleme majore ale vieţii \ ţ in t e lo r , p rim a lo c o m o t iv ă e le c tr ic ă fie un tra seu d e W-0tHJ Iun. (în eta p e). \
lici, Belgiei, Greciei şî Turciei, pen boinice din R F G . acţionează în pre In continuare reprezentanta R P.U a
iconomicc şi sociale în lume, caic re \l)nf>ă a ce a stă /n o b ă p r a c t ic ă , ţin u ră C it a B eth ou a va d e v e n i p rim a fe m e ie *
Scrisoarea adresată clamă atenţia statelor şi eforturi pe împărtăşit apoi din experienţa acu { t /c c a n i c d e lo c o m o t iv ă e le c tr ic ă d in C e h o s lo v a cia . \
în cercări «le reg lem en ta re de Kennedv Congresului plan internaţional. In centrul atenţiei mulată de ţara noastră în domeniul /.V F O T O ; C ita P etliov u , îm p re u n ă eu in s tru cto ru l D a n ie l L ch o ts h y .\
raportului se află probleme ale ţâri
rezolvării pioblemelor sociale.
S. U. A. lor in curs de dezvoltare.
a con flictu lu i algcro-in arocan In raport se arată că in unele re
W A S H IN G TO N 21 (Agerpres). —
giuni ale glubului milioane şi milioa
Buletinul de şliri al Casei Albe ne de oameni trăiesc în lipsuri, sără Republica Dom inicană
ALGER 21 (Agerpres). — nistrul de externe al Republicii Con anunţă c.T preşedintele Kenncdy a cit şi ignoranţă.
In timp cc la frontiera algcro-marn- po (Bra/zaville), Kalanda. LI s-a pro
cană continuă să aibă loc ciocniri m i nunţat pentru găsirea, in cadrul O r odiesal Congresului S.U A., o scri In intervenţia sa din şedinţa din 21 Situaţia politică
litare, in capitalele, ţârilor africant. ganizaţiei unităţii africane, a unor cai soare care insofeşle raportul anual octombrie, a Comitetului, Maria Gro-
precum şi la Organizaţia Naţiunilor pentru soluţionarea paşnică a conflic cu privire la programul de acorduri v.a. reprezentanta R. 1\ Rominc, a ară
Unite arc loc o vie activitate diplo tului. Preşedintele R.A.U., Nasser, a comerciale. Printre altele, in scri tat că delegaţia ţării noastre acordă continuă să se menţină confuza
matică în scopul reglementării paşni adresat regelui Marocului, regelui L i soare se o/irină că Slalele Unite vor o atenţie deosebită discutării raportu
ce a conflictului dintre Algeria şi M a biei, preşedintelui Tunisiei şi pre continua să acţioneze ba/îndu-se pe lui Consiliului economic şi social. Noi
roc. Ministrul de externe algerian, şedintelui algerian telegrame in caic convingerea că ţoale noţiunile „vo r considerăm că ridicarea nivelului de SANTO D O M IN G O 21 (Agerpres).— Nucva, tare s-au pronunţat împotriva nar dominican al fostului preşedinte
Bouteflika, a sosit la Rabat împreună le cerc să întreprindă măsuri pentru a profila mai mult de pe urma expan viaţă şi rezolvarea problemelor sociale juntei militare. J ud ii Bosch şl de parlidul revoluţio
cu ministrul de externe al Eliopici. rezolva paşnic conflictul. Preşedintele siunii comerciale (leril de pe urma nu sînt numai chestiuni de echitate, Situaţia politică din Republica Do După cum transmite corespondentul nar social-creşlin. Jose Molina, pre
Katema. Chiar în noaptea de 20 spic Republicii Ghana, Nkrumah şi primul tu imperativ social impus chiar şi d* minicana continuă să se menţină con şedintele Camerei deputaţilor, care a
21 octombrie ministrul de externe ;»I- ministru al Nigeriei au cerut, de ase restricţiilor care îngrădesc schimbu obligaţiile cc ne revin de a asigura t j- fuză, în timp te in diîerilc locali din Sdnto Doininqo al agenţiei Pren- fost dizolvată de noul regim, a de
gerian l-a înl îl ni I pe împăratul E tio menea, în telegrame adiesnte şefilor rile comerciale. Slalele Unite vor con tnror oamenilor drepturile cc le-au tăţi «iii avui lo t noi demonstraţii de sa Latina, in fala intensificării pro
piei, lla ile Selassie, cu caic a discu celor două state, încetarea focului la tinua să depună eforturi pentru eli fost recunoscute prin Declaraţia drep protest împotriva instaurării la pu testului popular, junta militară şl clarat că această propunere reprezin
tat actuala situaţie de la frontieră graniţa dintre cele două ţări şi înce minarea tuturor restricţiilor care turilor omului, ci reprezintă totodată tere a unui regim m ilitar anticonstitu partidele de dreapta tare o sprijină tă o manevră care ar menţine guver
algero-marocană In urma acestei în perea tratativelor. stingheresc exporturile*1. nul sub controlul m ilitarilor şi că
c condiţie indispensabilă peniiu însăşi ţional. Peste 50 de persoane au lost au holăril să procedeze la „o lăr
trevederi, la 21 octombrie, modifieîn- arestate la Santo Domingo in cursul gire" a guvernului in tare ar urma partidele de opoziţie considera nece
du-şi urgent programul, împăratul sară „înapoierea la o viaţă consti
unei asemenea demonstraţii împrăş să fie incluşi reprezentanţii altor par
Hailc Selassie a plecat la Alger, pen tuţională" prin recunoaşterea desem
tiate de poliţie cu ajutorul grenade tide dr opoziţie, in afară de repre
tru d încerca ca să medieze în înceta- nării lui Juan Casauovas ca preşe
lea ostilităţilor. La sosire, el a fost lor cu gaze lacrimogene. Poliţia a o- zentanţii partidului socialist popular dinte al ţării. După cum se ştie, el
inlîmpinat de preşedintele Ben BeMa peral. de asemenea, noi arestări în /comunist). Această propunere a fosl a fost desemnat recent preşedinte al
i de majoritatea membrilor guvernu rin du rilc studenţilor din Ciudad insă respinsă de partidul revoluţio-
Republicii Dominicane în cursul unei
lui nigerian.
După cum anunţă agenţia France şedinţe secrete a congresului dizolvat.
Presse, în cursul zilei de 20 octom Intr-un manifest care se diluzează
brie, preşedintele Ben Bclln a avut nu Agravarea situaţiei interne din Congo clandestin în Republica Dominicană,
meroase întrevederi cu membri ai gu partidul socialist popular dominican
vernului algcnan, precum şi cu nume reţine atenţia presei occidentale cheamă Ia o amplă mobilizare popu
roşi diplomaţi africani. C A M B O D G I A
lară şi la intensificarea rezistenţei
La Cano a sosit o delegaţie guver T e m p lu l d in A n âX- LONDRA 21 (Agerpres), — Ziarul elveţian „N ene Zurclter Zel-
namentală algeriană pentru a aduce h o r -V a t, o c a p o d o Agravarea situaţiei interne din Con lung", referlndu-sc la alegerile par faţă de noul regim militar, „ca sin
gura cale penlru înapoierea la un
la cunoştinţa Ligii arabe poziţia Alge p e ră d e a rh ite ctu ră go retine* toi mai mult atenţia presei lamentare care urmează să aibă loc
riei. Pe de altă parte, ministrul de ex ţi scu lp tu ra c a m regim constituţional şi la respecta
occidentale. iu primăvara următoare, menţionea
terne al Marocului. Balafrcj, a decla b o d g ia n a . rea drepturilor democratice ale popo
rat. în legătură cu rezoluţia adoptata Asliol. ziarul londonez „Times" ză discreditarea in ochii maselor de rului". „Calea spre succes, se aratd
fîmbuLâ de Liga arabă prin caic se scrie; ,,Descompunerea Conqonlui se alegători a multor politicieni penlru (ii manifest, o constituie unitatea în
cerea retragerea forţelor armate ale aită în prezent intr-un stadiu foarte care „ideile politice nu joacă însă tregului popor, a tuturor forţelor
celor două părţi pe poziţiile din a ju avansat. IniTa(la monedei este doar derft un rol secundar, pe primul loc care condamnă pe autorii lo vitu rii de
nul izbucnirii ostilităţilor, că o consi
unul din aspectele > acestui proces. O situindu-se lupla pentru puterea po stat şi a celor care se pronunţă in
deră „nulă" Iar misiunea de concilk'e simplă devaluarc a discreditatului litică şi acapararea celor mai bine favoarea legalităţii şi democraţiei".
„in u tilă -*. Misiunea de conciliere al
franc coagulez v j lăsa doar un scurt plătite posturi şi a privile giilo r care Manifestul adresează un apel la de
cătuită ca urinare a liotărîrii Ligii ara deschid membrilor parlamentului şl
be. pleacă la Alger in ziua de 22 oc răgaz* economici, dacă nu va cxisla clanşarea unei greve generale de
tombrie. Si un guvern care sâ ştie exact ce guvernului calea spre tot felul de a- prolest im polriva noului regim.
Conflictul de frontieră ulgero-maro- vrea şl care să dispună de o armată facerl necurate". Potrivit agenţiei Pronsa latina,
ran preocupă în mod arzător guvci- disciplinată. Un nou ajutor nu ar face ★ după apariţia manifestului, inqineril
Dele statelor africane, a declarat m i derît să alimenteze febra. Situalia LFOPOLDVILLE 21 (Agerpres). — din întreaga Republică Dominicană
maselor congoleze va deveni şi mol La 20 octombrie, preşedintele Repu au declarai o grevă simbolică şi pe
Scurte ştiri © Scurte ştiri © Scurte ştiri Lordul Home a anun(at grea". „C onlinuă anarhia în Congo" blicii Congo, Josepfi K.isavubu, a de străzile capitalei |ării a avut loc o
cretat stare excepţională pe teritoriul
subliniază chiar in titlu un articol
noi numiri tu guvernul apărut In ziarul vest-german „Deuts I eopoldville-ulwi pe o perioadă de demonstraţie a femeilor care a lost
englez che Zeilung" ; „Şomajul foametea $1 sase luni. reprimată de poliţie,
B U D A I* L S T A — M 'f . l . u n a n fă că in ca p ita la M a r ii B rita n ii p rim u l m i late pe te ritorial algerian. Din aceste
n a v u t lo c o fe d in fă lă r g ită u C .C . n istru a l G u y u n e i b r ita n ice , C h cd tli motive guvernul Algeriei a hotârit ca LONDRA. 21 (Agerpres). - teama, se arată în articol, consituie
a l P .M .S .U . la ca re J u n os K u d ‘r . J u g a n , p rim u l m in istru a d ju n c t , llrin - incepînd de la 21 octombrie ac si Lordul Home, primul ministru englez încă grijile principale ale republicii
p r im -s c c i ciu r a l C C- al l*.M S .U ., a d le y llen n , lid e r ii c e lo r d o u ă p a rtid e reglementeze tiunsfcnncu de capita a anunţul luni, noi numiri în guvern. congoleze. Dezastruoasa situaţie eco De pretutindeni
in fo rm a t p e t e i p re z e n ţi d e sp re un ele d e o p o z iţ ie , p re cu m fi g u v e rn a to ru l lu ri in străinătate1'. Primul lord al amiralităţii a lost nu nomică a acestui stal african se og lin
p ro b le m e a ctu a le d e p o litic ă ex te rn a . c o lo n ie i, ftiiljih G re y . A’/I.VCOOA' — Guvernul birniunez mit lordul Jdlicoc, iar secretar de stat VAL NEOBIŞNUIT
A u fo s t d is cu l a le, d e a se m e n e a , )/- a annnfat naţionalizarea întreprinde deşte şi In moneda sa. Francul con- puşte pentru a suhţia rîndurile lor.
K L W Y O R K — C u n o scu tu l om de pentru problemele de război — |.»- Îngroziţi, hipopotamii avi trecut gra
p o a r te in p io b l c m c l c cu re n te a le e c o rilo r producătoare de ţig ă ri fi a ce. mes Ramsclcn în locul lui Hoscp i golez a devenit de fapt lipsit de orice DE CĂLDURĂ
ftiin fă fi lu p tă to r p e n tru p a c e d o i niţa, iinvadmd Congo-ul.
n o m ic i n a i to n a le . D u p ă d e z b a te r i C o lor de prelucrare a pcftclm . Măsum Godbcr care acum cîleva luni l-a în valoare. In (ară cursul oficial pentru
S .U .A . d r. I.inu s P a u lin g , că ru ia i N E W YORK 21 (Agerpres). -
m ite lu i C e n tra l a a d o p ta t in u n a n i urc efect retroactiv incepînd tic t.i locuit pe John Profumo
s-a d e ce rn a t recen t P re m iu l A o b el o liră sterlină britanică este de 1C5
m ita te h o ta r in . data de Hi august 71/6 'J. Asupra oraşului New York s-a UNUL DINTRE
p e n i n i p a ce. a d e cla ra t că va p ă ră si In noul guvern a fost numit şi fiul abătut un v;\l neobişnuit de căldură
A c e a s tă a cţiu n e a fo st în trep rin sa franci congolezi Cursul neoficial este
L A U S A X M L — C o m ite tu l d in Lu* In stitu tu l t e h n o lo g ic d in C a lifo r n ia , lostului prim -m iim tru Macinillao, CEI MAI VECHI PEŞTI
in v irtu te a le g ii ca p r iv ir e la n a ţ i o pentru această perioadă a anului.
u sa n u c p e n tru a p â rn re a d re p tu r ilo r u n d e a c tiv e a z ă d e p este 4U d e an i. Mauriec MucmiJIan. în funcţia de se de 450 de franci, dar la hursa nea- Termometrele* au înregistrat sîmbă-
n a liza re a în tr e p r in d e r ilo r in d u s tria le
p o p o r u lu i k u rd a d i!u z a t un a p e l ul p en tru a se co n sa cru ac tiuit ă (îi in cretar pentru problemele economice ia gră se plătesc (tină la 1.500 de franci A L M A A FA 21 (Agerpres) —
fi c o m e r c ia le c a i c se a flă in p r o p r i e (ă 2.X de grade, slabilinclu-sc în a-
B ir o u lu i P o litic a l P a r tid u lu i d e m o d o m e n iu l r e la ţiilo r in te rn a ţio n a le . ministerul de finanţe. cest fel un nou record al Icmpcratu- Pescarii din Marca Arai au reîn
tatea p a r tic u la ră p ro m u lg a ţii d e c ă 'r a penlru o liră sterlină".
crat d in K u rd ist a n . a d re sa t m a i m u l I )c la 1 n o ie m b r ie , el iţi v a în ce p e g u v e rn u l H m n a n ic i la 10 o c to m b r ie . liî pentru luna octombrie, maxima ceput să pescuiască peştele denumit
tor şe fi d e s to le , fi O r g a n iz a ţie i -Vo- a c tiv ita te a d e c e rc e tă r i în c a d ru l L O \ DBA — La Glnsgow a aval atinsă pînă în prezent liind de 27 ..acipcnsci-midivenlis**, caro este unul
(ia m lo r U n ite A g e u fiu P ru n ce P ic s -
C e n tru lu i p en tru stu d ie re a in stitu it loc un m iting al adversarilor 1na> Noi lupte intre forţele patriotice
sc re la te a ză că în a p e l se c e rc s p r i ila r d e m o c r a tic e d in o r a fu l S an ta m arii nucleare din Scolia. Burtici* grade în anul 194.0. dintre cei mai vechi peşti cunoscuţi
jin p en tru ca „ g u v e r n a t ira k ia n s ) în bune şi care a dispărut de multă
Bai b a ra , statul C a lifo r n ia . paulii la m iting au cerut dcsfiin'n şi trupele diemiste
p u n ă ca p ă t ră z b o iu lu i im p o triv u p o ren tuturor bazelor ante tic ane pentru CONGO-UL INVADAT vreme Greutatea unora dintre a-
p o r u lu i k u rd fi să s a tis fa că c e r e r i!* A L G L R — L u i u d C uvhltul la ~0 SA IG O iN 21 (Agerpres). —
submarine dotate ca rachete „Baiu ccşli peşti atinge 80 kg.
ju ste a le a c c s tu iiC , c o n c r e tiz a te in o c to m b r ie în c a d r u l u n ei c o n fc r in /t ris‘‘ , existente in Scolia. După cum onunfă agenţia France diemiste din apropierea acestei loca DE MII DE HIPOPOTAMI
d o r in (a d e a se a c o r d a K n rd ista n u d e p resă B a ch ir tln u m n za, m in istru , lităţi. Ciocnirile m ililare au avut loc, Specialiştii din Uzbckislan şi Ka-
In rezolului adoptată la miting, Presse, în nllimele zile. în V ie tn a
lu i a u to n o m ia . e c o n o m ie i a A lg e r ie i, a fă cu t o d e demonstrant ii s-au pronunţai de ase de asemenea. în Îm prejurim ile lo ci- R U IN D I 21 (Agerpres). — zahstan au hotârit să amenajeze
c lu r a lic cu p r iv ir e la r e g le m e n t a r e j mul de 6ud au lost semnalate noi lilăţii Ben Cat, în regiunile Tain Ky Congo-ul a fost invadat de mii cursurile superioare ale fluviilor
L O \ D R A . — M ă r fi u rm ea ză să in menea, îm potriva p a rticip ării Angliei
e x p o r tu lu i fi a tra n s fe r ă r ii d e c a p . luplc între forţele patriotice şi tru
ce a p ă la L o n d ra c o n fe r in ţa cn p l i Iu proiectatele furie nucleare m ullilu- şi Quienhon situate In centrul ţării, de hipopotami. Invazia se datorcaza Amu-Daria şi Sir-Daria, unde se
ta lu ri in stră in ă ta te . pele diemiste. Cele mai puternice
v ir e la a c o r d a r e a u n ei n o i c o n stitu ţii t erate ale N A.T.O., ceri ml, in ace- faptului câ, în Uganda numărul găsesc locurile de depunere a icre
G n y a n c i b r ita n ice , p rin c a i c a cea sta „ A s o u l tim p u l a d e clin ut B a ch ir la fi tim p, guvernului britanic lâ ciocniri au avut loc în localitatea in localitatea Duc Hoa, la 30 km hipopotamilor crcscînd foarte mult. lor acestor peşti pentru a favoriza
c o lo n ie v a p rim i in d e p e n d e n ta . Ia B ou m uza, să se p u n ă ca p u l scu rg e rii sprijine propunerea pentru crcarcu Loc Ninh, operaţiunea fiind declan vest de Baîcjon, în dello fluviulu i Mc-
v e d e r e a a cestei c o n fc n n fţ ' au sosit in stră in ă ta te a c a p ita lu r ilo r a c u m u unei zone dcnuclcariuile in Europa. şată de forţele palrîolice care r j kong şi )n unele localităţi situate păzitorii rezervaţiei natuaralc Quccn reproducerea acestei specii de peşti
Elisabeth I‘ark au început sâ-i îm uriaşi.
atacai posturile Inlarlle ale trupelor la nord-est de Saigon
40.065
Reducţia şi administraţia ziarului str. 6 Martie nr. 9, tcleloa 15 83, 12 75, 15 85, 2U 78. Taxa plătită In numerar conform aprobării Dueuţiei G enerale P. 1 i.R. ur 2G3.J28 din 6 n o ie m b rie 1949. — Tiparul i Întreprinderea Poligrafică Hunedoara-Devo.