Page 8 - 1963-10
P. 8
Fag. 4
Drumul soctalismaluî Nr. 2T2S
UITIMLIE ŞTIE! * ULTIMELE ŞT IO) ★ ULTlMELf ŞTIRI * UlTIMEU ŞTIRI ft UlŢIflELS ŞTlSl * UlJItttlt $TiT» Sărbătorirea cefei de-a 14-a
aniversări a proclamării
R.P. Chineze
Demonstraţia oamenilor muncii din Pekin
PEKIN 1 — Corespondentul Ager- al Biroului Politic si al Ser.relariatu-
preş, E. Soran, transmite: lui CC al P.C. Chinez, primar al
La l octombrie a avut loo In pia oraşului Pekin
Sesiunea Mari acţiuni ţa Tiananmin din Pekin o mare de nilor muncii, la care au participat
A urmat apoi demonstraţia oame
cu
monstraţie a oamenilor muncii
pentru pace şi dezarmare prilejul celei de-a 14-a aniversări a circa 500 000 de locuitori ai Pekinu
proclamării R.P. Chineze.
lui. muncitori, ţărani, pionieri şl şco
Generale a O.N. U. La tribuna centrală au luat loc con lari. lucrători din comerţ din Invă-
FRANŢA
„ Calabria vrea pace/“,
R P. Chineze in frunte cu Mao Ţze-
vor să muncească „Calabrezii ducătorii dc partid $i de stat al lăminîul superior, oameni de artă sl
da
cultură, lucrători din instituţiile
NEW YORK 1. — Trimisul specul lucreze de urgentă la elaborarea Cu toate că încheierea unor anu PARIS 30 fAgerpres). — dun. Liu $ao-[i, Ciu En-lai, Ciu De.
al Agerpres, C. Alexaiulroaie, trans unul program de dezarmare yene mite convenţii Internationale care In, Franţa se intensifică acţiunile Manifestaţia — organizată de a tal, sportivi
mite : rală si totală. să permită luarea unor acţiuni co In favoarea Tratatului de la Mos Consiliul naţional al mişcării ita conducători ai organizaţiilor obşteşti- Scara, in prezenta conducătorilor
liene pentru pace — s-a încheiat
ai Armatei Populare de Eliberare, pre
In şedinţa din 1 octombrie o Adu Comitelui nr. 3 al Adunării Ge ordonate de către toate statele par cova cu privire la încetarea expe cu o adunare la care a vorbit An cum si oaspeţi străini. de partid si de stai $1 a numeroşi
oaspeţi an avut loc în piaţa Tianan*
rienţelor nucleare In trei medii.
nării Generale a O.NU, primul a nerale O.MU., care sl-a început ao ticipante împotriva discriminării ra 33 de consilieri generali partici dreea Gaggero, loureaf al Premiu A luat cuvintul Pin Cijen. membru miu jocuri de artificii.
hiat cu viului ministrul afacerilor tivilatea la 25 seplemurie, exami siale nu este un lucru uşor, delega panţi la sesiunea Consiliului qencral lui Lenfn pentru Pace. Vorbitorul
externe al Salvadorului, Hector nează In prezent primul punct al ţia romină, a spus In continuare al departamentului Seme-Maritime s-a pronunţai pentru o politică de
Escobar Serrano. Saiulind Încheie agendei sale şi anume: Proiectul Măria Groza, îşi exprimă speranţa au semnal un apel tn care cer gu pace şi pentru ctearea unei zone
rea Tratatului de la Moscova cu de declaraţii asupra eliminării tu că prin eforturi comune se va reuşi vernului francez s<5 se alăture Tru denuclearizale In regiunea Mării Şedinţa Comisiei permanente
privire la interzicerea experienţe turor formelor de discriminare rasia să se atingă acea etapă în care un latului si să-şi trimită reprezentanţii Mcditerane. In lelul acesta, a sub-
lor nucleare In trei medii, el a de lă, ceea ce constituie implicit o con astfel de document să constituie la Conferinţa de la Geneva pentru linial e i se vor crea şi condiliil* a C.A.E.R. pentru problemele economice
clarat că delegaţia sa va sprijini damnare a colonialismului. Proiec obiectul dezbaterilor O.N.U. dezarmare şi fa toate tratativele unui trai mai bun pentru poporul
orice alte propuneri menite să con tul declaraţiei a fost elaborat In Poziţia delegaţiei romlne fată de pentru promovarea păcii. din Colobria. MOSCOVA 1 (Agerpres). — Iulie (1903) a primilor secretari ci
tribuie la Înfăptuirea dezarmării ge conformitate cu rezoluţia adoptată proiectul dc declaraţie se inspiră Organizaţiile partidului comunist, JAPONIA Comitetelor Centrale ale partidelor
nerale si totale. anul trecut de Adunarea Generală din politica tării noastre,, unde toa partidului socialist, partidului so După «um s-a anuntat oficial, in comuniste şi muncitoreşti, sl sefdor
Ministrul afacerilor externe al a O N U. le formele do discriminare au fost cialist unilicat, şi partidului radical TOKIO 1 (Agerpres). — tre 25 si 28 septembrie a avut lor guvernelor ţărilor membre ala
Angliei, lordul Moine, a rostit o am Dovada cea mat concludentă o lichidate, fapt reflectat in consti de la Uzinele „ Sud-Avialion" din Cea de-a doua conferinţă a Co la Moscova şedinţa ordinară a Co
mitetului de lupid pentru pace a re
plă cuvintare consacrată in prin ecoului favorabil de care se bucură tuţie şi In legislaţia R P. Romlne, Toulouse au dat publicităţii un apel prezentanţilor cultelor din Japonia misiei permanente a C A E.R. pen C.A.E.R., precum si din hotăririie ce
cipal analizării situaţiei internaţio proiectul de declaraţie Îl constituie In relaţiile sociale si economice din In care cheamă pe toii oamenii tru problemele economice lei de-a XVIIl-a sesiuni a Consiliului.
nale după semnarea Tratatului de (aptul că dosi n-au trecut dectt tara noastră, precum si in educarea muncii sâ sprijine acţiunile pen a adoptat o rezoluţie de protest La şedinţă au participat delegaţiile Comisia a examinat materialele
împotriva intrării submarinelor ato
la Moscova, llome s-a pronunţat cinci zile de la Începerea dezbate care se face tinerei generalii st tru pace şi dezarmare. Un apel si mice americane in porturile japo ţărilor membre ale C.A.E.R.: Bulga privind problemele metodologice de
in favoarea reglementării proble rilor propriu-zise. au luat cuvintui adulţilor. Iu tara noastră se acordă milar a fost adresai şi dc organiza ria. Cehoslovacia, R D.G , Mongolia. comparare a nivelurilor productivi-
melor internaţionale ..pas cu pas" peste 40 de delegaţi. In scopul îm o mare Importantă educării cetate» ţiile sindicale şi ale partidelor1 co neze şi împotriva dislocării pe te Polonia, Romînia Ungaria si U.R.S.S *ătii muncii a eficientei economice
ritoriul (ăni a bombardierelor ato
Si a creării unui climat politic care bunătăţirii proiectului, multe dcle- nilor In spiritul ideilor păcii, egali munist. socialist şi radical dc In mice americane, precum şi Impo- Jn calitate de observatori la şedinţă a Investiţiilor capitale, precum sl ale
să contribuie la aceasta. Ministrul qatii, printre care cele ale Uniunii Uzinele „ Fives-Lille-Cail" din Gl- trivn persecutării de către autori- eu asistat reprezentanţii Republicii coordonării lucrărilor de cercetări
englez a declarat că guvernul său Sovietice. Iugoslaviei, Argentinei, tăţii In drepturi, prieteniei si înţe vors. Populare Democrate Coreene. Repu ştiinţifice în problemele Importante
va lua parte In o conferinţă la ni Guineei, Tunisiei, Braziliei, Austriei, legerii intre diferite rase şi naţio ITALIA /dfiie diemisie a biidiştilor din Viet
namul de sud.
vel Înalt a ţărilor membre ele Co nalităţi. blicii Populare Chineze şi Republicii ale colaborării economice dintre tă-
mitetului celor 1B state pentru de Cehoslovaciei ele., au prezentat ROMA 1 Corespondentul agerpres ★ Democrate Vietnam Hle membre ale C A ER.
zarmare de la Geneva, dacă obiec amendamente. Se observă deci o In încheiere, Maria Groza a sub l/ansmile : TOKIO 1 (Agerpres). — Comisia a examinat sarcinile pri Şedinţa Comisiei s-a desfăşurat ln-
tul acestei conferinţe va Ii precizat lendinlâ tot mal pronunţată a nu liniat faptul că delegaţia romină se In Calabrfa a avui loc o mare In cadrul ultimei sesiuni a adu vind activitatea ei viitoare. care fr-o atmosferă de unitate frăţească sl
pentru
„de un anumit număr de directive meroase delegaţii de a-$i aduce con pronunţă In favoarea acelor amen manifestaţie a luptătorilor barba!i, nării prefecturii Alchi. care s-a des decurg din holăririlc Consfătuirii din înţelegere deplină.
persoane:
pace. Mii de
precise cuprinzlnd elaborarea unor tribuţia la rezolvarea unor probleme damente care slnt menite să Întă femei cu copii In brale, tineri şi făşurat In oraşul jVagoyo, s-a adop-
programe concrete de dezarmare". de care depinde îmbunătăţirea re rească declaraţia In privinţa con v/rsfnfci — au parcurs drumul din tot o declaraţie prin care această Intensă activitate diplomatică in jurul
Home a vorbit In continuare In laţii lor Internationale. damnării discriminării rasiale şi co tre Citlnnova şi Taurianova, pariind prefectură este proclamată „prefec
apărarea politicii coloniale engleze. In şedinţa din 1 octombrie a Co- lonialismului. * 38 pancarte pe cate se putea citi: tură a păcii", problemei Federaţiei Malayeze
Apoi, ministrul afacerilor externa miletului nr. 3 a luat cuvintul re
Indonezia şi Filipinele, iar pe de alta
a! Kuweitului, Sabah . Al-Ahmad a prezentanta R.P. Romtne, Maria KUALA LUMPUR 1 (Agerpres).— Malaya. Referindu-se la actuala 6i-
In ultimele zile tn jurul problemei
anuntat Intenţia guvernului său de Groza. Delegaţia romină. a spus Federaţiei Malaveze, care. după cum tuatie din această parte a Asiei, mi
a rupe relaţiile economice cu A fri vorbitoarea, acordă Întreaga 68 se ştie. a creat o 6tare de încordare nistrul de externe al Japoniei a de
ca de sud din cauza politicii rasiste atentie reglementării Internationale In sud-eMul Asiei. 6e duce o in clarat că in timpul vizitei pe care
a guvernului sud-african. a măsurilor destinate respectării in tensă activitate diplomatică. Obser a făcut-o In ţările din sud-eslul Ast
Ultimul vorbitor din sedrnta d* tegrale si efective a drepturilor vatorii politici constată In ultimele ei. acesta a constatat că atit Indo
2ile tatonări pentru găsirea unei so nezia cit şl Filipinele doresc 6ă re
dimineaţă a fost ministrul afaceri omului, aşa cum slnt ele înscrise In
luţii prin convocarea unei conferin zolve conflictul cu Federaţia Mala-
lor externe al Suediei, Totsten Nils- Carta ONU. şt în Declaraţia uni
ţe ia care că participe pe de o partp yeză.
son. EI a cerut adoptarea unei re versală a drepturilor omului si In
zoluţii care să recomande conferin consecinţă cere abolirea totală sl
tei celor 18 state de la Geneva să definitivă a discriminării rasiale Arestări în Venezuela
CARACAS 1 (Agerpres). — Cisco VllJdvicencio, deputaţi. D9
După cum relatează agenţiile de asemenea, politia a operai o descin
presă, in seara zilei de 30 septem dere ia sediul „Centrului unit al
'Turneul F ilarm onicii de sta i brie au fost arestat! la Caracas oamenilor muncii din Venezuela”,
Jesus Paria, secretar general al unde a arestat 145 de muncilor)
„G eorge Enescu” în A nglia Partidului Comunist din Venezuela, prezenţi la o conferinţă care se Unea
senator ai Conqresului National. la acest 6ediu.
LONDRA. L — Trimisul special son, directorul Direcţiei teritoriale Jesus Maria Casai, vicepreşedinte Aceste acţiuni 6lnt consecinţa noi
Agerpres. O. Nicoloe, transmite : din Ministerul Afacerilor Externe al al Camerei Deputaţilor a Congre lor măsuri excepţionale anunţate de
Luni scara, in sala Royal Festi Angliei, L. R. Speight, şelul direcliei sului National, precum $i freiiii Gus □ iinistrul de interne al Venezuelei
val Hali din Londra, a avui loc. In relaţiilor culturale Esl-Vesl din mi tare si Eduaido Machado şi Fran- împotriva membrilor partidului co
fata unul numeros public. primul nisterul de externe, personalităţi din ADENAUER SI DE GAULLE: munist si ai partidului . „Mişcarea
concert prezcnlot In Anglia de Or lumea muzicală, oumeni de artă şi — Eh, au fost vremuri cînd cocosul se remarca prin agre revoluţionară de stingă". Poirivft de
chestra tilarmonică de stai „Geor- cultură, numeroşi ziarişti■ A asistat, sivitate. vulturul prin forţă, iar porumbelul păcii era doar o Adenauer refuză să părăsească claraţiei ministrului, aceste măsuri
ge Enescu“. Concertul a losl dirijai de asemenea, ministrul R P. Romine păsărică mică... (Desen din „ LIBERATION\ Paris) &e extind şi asupra deputaţilor Con
de George Georgescu, arlisl al po la Londra. Al. Lăzăreunu. precum scena politică... gresului care reprezintă partidele
porului. şl delegaţia de ziarişti tomini care menţionate, incălclndu-se astfel Imu
Programul concertului a cuprins: vlziteoză Anglia. BONN l (Agerpres). — pere de la această dată raâ vot
Rapsodia i-a de George Enescu, Concertul Filarmonicii de sîaf Nigeria a fost proclamată Luni seara a avut lo® la sediul apuca mal serios de treabă". Ade nitatea lor parlamentară.
Concertul pentru pian şi orchestră „George Enescu" a fost retransmis cancelariei Republicii Federale Ger nauer a sublimat că chiar dacâ „în
de Schumann, solist Valentin Gheor- de posturile de radio bilionice si republică mane. la Bonn. o recepţie oferită Virtutea unor particularităţi ale drep
ghlu, arlisl emerit al RP. Romlne, a constituit o reuşită manifestare de cancelarul Adenauer corespon tului constituţional ve?t-german“ el nu r D e m o n s ! r ® f i i
şi Simfonia Fantastică de Berlior,. artistică. denţilor de presă străini din capitala va mai fi In mod oficial cancelar, va
Concertul s-a bucurat de mull succes. Continulndu-$i turneul In Anglia, LAGOS 1 (Agerpres). — tala republicii, au început festivi păstra funcţiile de deputat şi preşe s t u d e n ţ e ş t i
Rapsodia l-a de Enescu a fost înde orchestra va concerta in localităţile La 1 octombrie, Nigeria a fost tăţile pentru sărbătorirea acestui Germaniei occidentale. Cu acest pri dinte al Partidului creştin-deinncrat I© 5 a n l o D o s n în g o
lung aplaudată, iar la ferniincreo Porlsmoulh, Hudderslield. .Vewcasf/e, proclamată republică, contlnuind să eveniment. Aceste lestivltăţi vor lej, Adenauer a făcut o declaraţie din Germania federală. Adenauer a
programului, ovofUle au durat mi leeds, Croydon, Bristol şi W'olver- rămlnă In componenta Comroon- dura trei zile. tn care a ţinut 6ă sublinieze că el SA M O DOMÎNGO 1 (Agerpres).
wealthului britanic. Preşedinte al
nute In şir. La cererea juiblicului, hampton. Filormnnrcn hucureşteana Postul de radio nigerian a trans va continua şi după data retragerii adăugot că va continua sâ lucreze Agenlia United Press International
orchestra sub conducerea maestru va concerta la Londra la posturile republicii a fost ales fostul guver mis la 1 octombrie un discurs al sale din funcţia de cancelar 6â cau cu un mare număr de secretari şl anunţă că, la 31 6eplembne, in ca-
lui George Georgescu a mai execu de radio BBC., pentru înregistrări. nator general, Nnamdi Aziklwe. preşedinlelul republicii, N. Aziklwe, te să influenţeze, pe cit posibil, po că. In generat activitatea 6a „nu va pitalo Republicii Dominicane au avut
tat tn atara programului „Trei dan Ultimul concert al lilarmonicii va Cu prilejul proclamării Republicii litica guvernului vest-qerman. ,.Nu loc manifestaţii 6tudentesti impotriva
suri romineşti" de Theodor Rogal- federative Nigeria, la Lagos, capi consacrat acestui eveniment. este de loc exact că mă voi retrage fi cu nimic uşurată" după retragerea Instaurării ja putere a juntei mih-
schi avea loc Ia 10 octombrie in sala din politică la 16 octombrie — a din postul de conducător oficial ai taro reacţionare. Potrivit agenţiei,
La concert au asistat J. Hender- Royal Albctt Hali din Londra. spus Adenauer. Dimpotrivă, cu înce guvernului. studenţii din Sanlo Domingo au În
Nigeria este cea mai mare tară colonialismului in domeniul econo cercat sâ părăsească incinta univers
din Africa Pe teritoriul ei eu o miei. creşterea nivelului de trai ed filiaţii pentru a manUesla pe străzL
suprafaţă de 923.772 kmp., trăiesc poporului şi crearea unei economii Nixon nu va candida dar autorităţile poliţieneşti, oare au
38 milioane de oameni. Ea este un naţionale.
Conferinţa Partidului stat dintre cete mai bogate si mai Guvernul nigerian a luat o serie la alegerile prezidenţiale ocupat poziţii In jurul universităţii,
importante din punct de vedere de măsuri in scopul dezvoltării pro t-au conslrlns pe studenţi sa rămlnă
laburist englez strategic de pe continentul Africii ducţiei Refuzînd să devină o sursă NEW YORK 1 (Agerpres). — nai că Rockefelier, guvernatorul sta Înăuntru. Aceştia au continuat 6ă
După cum se Stic?. Nigeria este de materii a statelor din Europa Intr-un interviu acordat ziariştilor lului New York, „arc intenţia 6â can demonstreze In Incinta universităţii,
LONDRA.1 (Agerpres). expunerii lui Wilson a luat cuvintul. un stat federal, alcătuit din patru occidentală. Nigeria sa pronunţai U New York, Richard Nixon, fost vi- dideze din partea partidului republi împotriva loviturii de stat militare
La 1 octombrie au continuat la între alţii. Cros6man, membru al con regiuni. Ea a fost proclamată inde împotriva aderării la Piala comu cepreşedinte al Statelor Unite, mem can in apropiatele alegeri". Totodată, din Republica Dominicană, anunţind
Scarborough lucrările conferinţei a- ducerii partidului laburist, care a sub pendentă la 1 octombrie 1960. con- nă Guvernul niqerian a elaborat bru al partidului republican, a de Nixon a linitţ sâ sublinieze eă parti că vor declara o grevă a foamei.
nuale a Partidului laburist. Liderul liniat că Anglia trebuie sâ obţină tinuind sâ aibă statut de dominion un plan sesenal (1962—1968|, pu- clarat, după cum menţionează agen dul republican „are in vedere şi alţi Pe de altă parte, aceeaşi agenţie
partidului, Harold Wilson, a prezen ceea ce deja 6-a realizat în Uniunea englez. Pină la această dală. vreme nînd accentul îndeosebi pe dezvol ţia France Presse. că , nu va candi posibili candidaţi", Intre care gene relatează că junta militară din Re
tat o expunere cu privire la proble Sovietică. El a chemat la instituirea de 9ft de ani. Nigeria a lost o po tarea producţiei industriale şi agri da in alegerile prezidenţiale din anul ralul Lucitis Clay care. după cum a publica Dominicană continuă acţiu
mele pe care le ridică In fala An unui sistem popular de tnvălămînl sesiune britanică. Colonialismul şi-l culturii- 1964". afirmat ci, „ar putea fi un excelent nile represive Impotrjva elementelor
gliei revoluţia ştiinţifică. El a subli In cuvinlarea sa, Cousins. secretar lăsat amprente adinei asupra vieţii In ceea ce priveşte politica ex Pe de altă parte, Nixon a menţio candidat" de stingă. Un purtător de cuvlnt ofi
niat că Anglia nu participă iu mă general al sindicatului muncitorilor economice, politice si sociale a Ni ternă, quvernul niqerian s a pronun cial a anuntat că aproximativ 50 de
sura posibilităţilor ei la revoluţia şti din transporturi, a relevat că deşi qeriei. ţai pentru o politică de neutralitate oameni polttioi consideraţi „de 6tîn-
inţifică şi tehnică care 6e desfăşoară oamenii muncii salută progresul teh In prezent, după proclamarea re pozitivă şi de neaderare la blocu Dezbaterile din parlamentul francez
în prezent în lume. Wilson a relevat nic, ei nu vor sta cu braţele încru publioi. act politic care constituie rile militare. Eu işi dezvoltă leqă- ga" urmează să fie exilaţi.
că rezultatele cercetărilor si Inven cişate acceplind fără murmur arun un pas important pe calea lichidă lurile economice si politice cu toate
carea lor pe drumuri ca urmare a in
ţiilor efectuate cu sprijinul Matului troducerii automatizării. rii colonialismului si Întăririi inde statele, indiferent de orînduirea lor PARIS I (corespondentul Agerpres Recentul congres al Regrupării De
trebuie să fie puse In 6iujba Între Delegaţii au adoptat o rezoluţie, pendentei sale naţionale. în fata socială. Nigeria a adus şi continuă transmite ): mocratice Şi ce! al partidului radical Re publica Tanganica
gii 6oeietă|i si nu numai a unui mic care reia principalele puncte ale cu poporului nigerian stau mari proble să aducă o contribuţie importantă La I octombrie s-a deschi6 la Pa au arătat că mişcarea de opoziţie 6-a a suspendat schimburile
grup dc privilegiaţi. In acest sens violării lui Harold Wilson Conferin me politice si sociale. Una dintre ris sesiunea de toamnă a parlamen întărit in cercurile radicale dc acn-
partidul laburist i$i pune drept scop ţa o adoptat de asemenea un docu sarcinile de bază ale noii republici la lwplo inlreqn Africi pentru lichi tului francez consacrată In mod spe tm-slînga. In cadrul congreselor a- comerciale cu R.S.A.
să instaureze ceea ce Wilson a de ment program a! Partidului laburist este lichidarea grelelor urmări ale darea colonialismului. cial discutării bugetului. Marti dupâ- minţile» s a subliniat că condiţia suc
numit „o fructuoasă colaborare în intitulat „Laburiştii şi revoluţia ştiin omidză. după cuvinlarea de deschi cesului republicanilor constă In ho- DAR ES SALAM 1 (Ag«rprcs). —
tre sectorul public si 6ectorul pri ţifică''. dere a preşedintelui Adunării, Cha- tărirea lor de a acţiona împreună Guvernul Republicii Tanganica a
vat". ban-Delmas, comisia financiară a
In cadrul şedinţei de marţi dimi Scurte ştiri ^ Scurte ştiri pentru a obţine un larg program hotărlt ca îticepînd de ieri I oclom
Liderul laburist a prezentat un neaţă. au fost aduse la cunoştinţa Adunării Naţionale a început exami democratic şi 6 0 cial. brie, să înceteze toate schimbării»
program în patru puncte care. potri participanţilor la conferinţă rezulta FRAGA. — Răspunzind imitaţiei brie a sosit la Havana cosmonauta narea proiectului legii financiare pe Pre^a franceză de marii este de comerciale cu Republica Sud-Afri-
vit părerii sale. ar putea contribui tele alegerilor pentru Comitelui exe lui A. Novotny, prim-serrelar al C.C. sovietică, Valentina TercşUova. Pe anul 1964. depusa de guvern Dez părere că. de fapt, bătălia politică rauâ
la progresul ştiinlei in Marea Brita cutiv al partidului. Componenta Co*
In comunicatul dat publicităţii la
nic, mitelulB executiv a răma6 ia _ linii al Partidului Comunist din Ccho- acropurt, ea a iost intimpinată de baterile bugetare propriu-zise vor în se va desfăşura nu numai in parla 20 septembrie se arată că „suspen
cepe Insă la )7 octombrie in ambele
In cadrul dezbaterilor pe marginea generale neschimbată. slovacia, preşedintele R. S. Ceho preşedintele Cubei, Osvaldo Dorli- camere si se vor termina, in prima ment ci şi în întreaga Iară Ziarul darea schimburilor comerciale dinţi»
..Combat" scrie: ,.fn realitate păre
slovace, la 1 octombrie a sosit în cos, de primul ministru Fidel Cas-
R. S. Cehoslovacă Intr-o vizită de tro, dc membri al guvernului cu- lectură, la 10 noiembrie. rea opiniei publice se va lorma tn Tanganica şi Republica Sud-Africanâ
prietenie Janos Kadar, priin-secretar ban, precum şi de o inare mulţime Aceste dezbateri, se consideră în afara parlamentului, iu jurul pungii este conformă politicii oficiale o gu
al CC. al Partidului Muncitoresr de locuitori ai Havanei. cercurile politice franceze, vor pri gospodinei, pentru cate nici o aită vernului Republicii Tanganica fală da
lejui discuţii aprinse în legătură cu
Situaţia din Algeria Socialist Ungar, preşcdtnlele Consi RABAT. — La 1 octombrie, regele politica de înarmare, bugetul educa problemă nu prezintă atîta importan guvernul rasist al Republicii Sud-A-
fricane"
tă ca puterea de cumpărare a fami
liului de Miniştri al R. P. Ungare
Janos Kadar este însoţit de Jeno Marocului, Hasscn al Il-leo, a sem ţiei naţionale şi nşa-ntimila „lege rle hei" Ziarul „L’Humaiiit6“ subliniază
ALGER 1 (Agerpres). — presă, elementele dizidente grupate Fock, membru al Biroului Politic a) nal un decret prin care anumite Mobilizare economică" rolul opoziţiei democratice, căreia fi
Marţi dupâ-amiazâ a avut loc lo tn aşa-numilul „front al forţelor so C.C. al PM SU, vicepreşedinte al proprietăţi agruolc, exploatate do Observatorii politici remarcă că revine sarcina de a apăra mteroso> O nouă fărădelege
Alger o mare adunare in cadrul cialiste" jşi continuă activitatea în Consiliului de Mini$lri al R. P. Un- colonl francezi, au fost transferate • arcori ajunul unei sesiinf parla oamenilor muncii. „Aleşii republi
căreia a luat cuvintul preşedintele dreptată 'împotriva guvernului de Io in proprietatea stalului marocan. mentare a fost alit de calm ca cel cani — scrie ziarul — vor reprezenta a rasiştilor sud~afr>cani
Republicii Algeriene, Ben Bell.i Alqer. Aqenţia Associated Press qare, şl Dezso Nemeş, membru a) Această reformă a fost cerută do de anul acesta, explicind acest lu alîl In Cameră dt şi in Senat, punc
Condanmînd încercările anumitor transmite că fi Hadj s-a reluqlal Biroului Politic, secretar al C.C. al majoritatea partidelor marocane şt cru prin rolul redus care este acor tul de vedere al unui număr tot in.r CAPETOWN 1 (Agerpies) —
elemente dezidente de a provoca • n munţi unde încearcă să înjghe M.S.U. anunţată încă din luna iulie. dat Parlanienluluî francez mare de francezi" Pentru „legiuitorii" din Republira
haos şi a răsturna guvernul legal beze unităţi antiguvernamentale MOSCOVA. — La 1 octombrie, Proprietăţile colonilor francezi in >ird «(r:tană nu contează 25 de ani de
al ţării, el a chemat poporul al- înarmate. Un mesaj al lui El Hadj mbasadorul Danemarcei în Uniunea Maroc reprezintă o suprafaţă de căsnicie, mei cei şase copii rezultaţi
gerian să sprijine guvernul şi să cheamă in mod iăţlş la răsturnarea sovietică a semnat din imputernl- 250.000 hectare, care au fost cedate Puternic incediu în din această căsătorie. Contează doar
dejoace manevrele reacţiunii. Prc guvernului legal al ţării. Pină in irea guvernului Ecuadorului Trata (aptul că soţul are pielea albă. iar
şedinţele a anuntat numirea in func prezent. Insă, nu au lost semnalate tul cu privire la interzicerea expe dc stalul marocan colonilor sub dl DAR ES SALAM 1 (Agcrj)rcs). — trivit lelalăriloi, tlăcăiile sint atit cotio-ncagră; de aceea ei nu vor mal
ţia de comandant al regiunii a 7-a nici un Iei dc ciocniri militare. rîcnlelor tu arma nucleară in al verse titluri. După cum anun(ă agenlia Asso de initcrnirc, Incit se văd clar din putea convieţui.
militare din Kabilia, a maiorului Biroul Politic al Fcrntului de eli mosferă. in spaliul cosmic şl sub PARfS. — La 1 oclombrie, lut ciated Press, in pădurile din mun o laşul Moship situat la 77 mile de Această hoiârîre ol fost luată de
Salcf Habid. (Fostul comandant al berare naţională a convocat o con apă. Ecuadorul este cel de-al 85-lea lari Gaqarln, primul cosmonaut ţii Ki/imanjnro din Tangantca, cci părtare. iar temperatura este nlll ministrul justiţiei din R S A. pe baza
acestei regiuni militare, colonelul ferinţă a membrilor conducerii cern din lume, i s-a inrnînat „Premiul mai Ina/ti din Ahicn. a izbucnit un de ridicata, Incit rocile vulcanice 'egii rasiste „împotriva imoralităţii”,
El Hadj. a iost demis din funcţia trate şi locale a acestui partid pen stat care a semnat la Moscova Tra Gahiberl" pentru aslronaullcă, pe puternic incendiu care. tn piez.enl 'tapă şi se ptrneclea/ă cu foi 16. lege care nu admite căsnicii mixte,
sa pentru rolul pe care l-a avut in tru a discuta situaţia din ţară. Tot tatul. anul 1962. Acest premiu se acor se întinde pc o lungime de 70.0On După cum se a nun fă, incendiul Cei doi soţi loviţi de această revol
organizarea demonstraţiilor antigu odată, Adunarea Naţională, care HAVANA. — Răspunzîiid Invita dă pentru merite deosebite în stu de picioare. Incendiul, Împotriva este in preveni ulii de puternic in
vernamentale de la Tizi Ouzou — urma să-şl reia lucrările la 7 octom ţlei guvernului cnban, la I oclom- dierea Cosmosului. căruia luptă 3000 rle pompieri, a cit nici chiar cîtevu ploi torenţiale tătoare hotărlre sini John de Lanqe.
N.R). brie, a Iost convocată fnlr-o sesiu şi dişltus o mare parte din pădu nu ar uvea asupra lui un elect prea de 07 de ani, şi Dom Uenqhu de 48
Potrivit relatărilor agenţiilor de ne specială pentru 3 octombrie. rile şi păşunile acestei regiuni. Po mate. de ani. •
40.065
R&ldcjia şl adxinisLa;.a ilaiulu] ştr, 6 Miştle ar. #, leJţJon 15.H, 1375. 1.515, 2Q7I. glatiia la amnţrai «oapiai ep:oblr*J Eiie»llel ®eaeial« P.T.TiL nr. 263.328 din 8 nalembr la 194S. — Tiparuli Inueprlndarea Pollgidici Hunodoara-D»va.