Page 83 - 1963-10
P. 83

ttr.  1W
                                                                                                                 Dramul  socialismului                                                                                                          Pa*.  3


            Ridicarea calificării şi respectarea disciplinei                                                                                                                                                                TLF. TIS               M


                                                                                                                                                                                                  P 4                               Peste  50  de   tinere
           ehnoiogice asigura sporirea producţiei de otel                                                                                                                                                                         din  Valea  Jiului  sau

                                                                                                                                                                                                                          §       întrecut  în  cadrul  eta­
                                                                                                                                                                                                                                  pei  orăşeneşti  a  con­
           Sciplfimlna  treculă,  comuniştii  orr|  i-   ba  pregătire   profesională  a  unor   ConslanLinescu,   director  general  al                                                                                          cursului  dc  atletism
         Jiîzalici  de  bază  nr.  3  schimbul  ,.C‘   prim -topilori   şi  turnători.  Or.   s c  C.S f i  a  arătat  că  darea  de  seamă  a                                                    1                               dotat  cu  „Cupa  fete­
         cic  la  seclia  OS.M.  —  2  clin  C.S.  H u­  ştie  că  o  condiţie   primordială   în  oglindit  pe  larg  rezultatele  obţinute,                                                                             p       lor".  earc  sc  va  decer­
         nedoara,  au  luat  puric  la  adunarea   sporirea  şi  îmbunătăţirea   calităţii   lipsurile  şi  deficientele   înregistrate                                                           1                               na dc către comisia re­
         de  dare  dc  scamă  si  alegeri.  a  orga­  producţiei  dc  otel  o  constituie   ex­  în  munca  colectivului.                                                                                                         gională dc atletism, cu
         nizaţiei  dc  baza  din  care  fac  parlc.   ploatarea  cu  pricepere  a  cuptoarelor
                                                                                —  Este  adevărat,  —   a  subliniat  cl                                                                                                          ocazia  etapei  regiona­
         Conştienţi  dc  însemnătatea  sarcini­  şt  a  celorlalte*  agregate  —  a  spus  în   —  că  nu  face  cinste  nimănui  faptul                                                                                          le.
         lor  pe  care  Congresul  al  IIMea  al   cuvin lu l  său  ing.  M axim   Bun,  şeful
         P.M.R.  le-a  pus  in  fala   lor  privind   schimbului  „C “ .      că  la  actuala  adunare  de  dare   dc                                                                                                               Deşi  ccvicursul  des­
                                                                              seamă  şî  alegeri  colectivul  O.S.M.  2                                                                                                           făşurat  în  ziua  de  20
         sporirea  continuă   a  producţiei  do
                                             In  ce  puvcşle  planul  de  producţie
         otel,  asimilarea  dc  noi  mărci  dc  o|c-   —  a  spus  în  continuare  vorb itoru l  —   nu  poale  raporta  înfăptuirea  integra­                                                                            R       octombrie  a.c.  pe  sta­
         luri  şi  îmbunătăţirea  calităţii  lor,  o-                                                                                                                                                                             dionul  „Jiul"  din  Pe­
                                            sint  create  toate  condiţiile  ca  în  tri­  lă  a  planului.  Totuşi,  comparativ  cu
         tclarii,  l'im ă lo rii  şi  lăcătuşii,  membri                                                                                                                                                                          troşani  şi-a  al ins  în-
                                            mestrul  IV   a.c„  schimbul  nostru  să   aceeaşi  perioadă  a  anului  trecut,  s-au                                                                                                irucilvo  scopul,  totuşi
         $i  candidaţi  do  partid,  au  analizat  cu                                                                                                                                                                     T
                                            realizeze  peste  plan  circa  4.000  tone   făcut  mari  progrese.  Astăzi  produ­                                                                                                  în  ceea  cc  priveşte
         d m ţ  dc  tăspunderc  aportul  comuniş­
         tilor  la  înfăptuirea  plănuiţii  de  stat   otel.  Pentru  aceasta  oslo  necesar  să   cem  peste  105  mărci  de  diferite  ote­                                                                                    participarea   a  lăsat
         pe  anul  in  curs.                reducem  rebutul  sub  I  la  sulă,   să  luri,  din  care  25  la  6Ută  otel  calmat,                                                                                              dc  dorit.
           Rine   întocmită,                                                  ___________________alît  de  necesar  e-                                                                                                   Aceasta  pentru  faptul  că  o  se­
         darea  dc  seamă a                                                                   cononrei  şi  indus­                                                                                                     rie  dc  asociaţii  ea :  Minerul  Vul­
                                      Adunări  de  dări  de  seamă                            triei  ccnslrucloare
         analizat  cu  compe­                                                                                                                                                                                          can.  Viscoza  Lupeni,  Voinţa  Lu-
         tentă.  in  spirit  cri­                                                             dc  maUr-i»   Ţoale                                                                                                      peni  şi  Petroşani  nu  şi au  trimis
         tic  şi   autocritic,   şi  alegeri  in  organizaţiile  de bază                      acestea  s in i  rezul­
                                                                                                                       în tr e c e r e a   s o c ia lis tă   la   m in a    L u p e n i  este  a n tren a n tă .   Z iln ic ,  în  [ o I g  g r a fic e lo r   d e   în tre ce re   este  o  m a rc   nici  o  concurentă,  iar  Elevul  Pe­
         feiul  In care  biroul                                                               tatul  firesc al  creş-
                                                                                                                  a flu e n ţă                                                                                         troşani  şi  Elevul  Lonea  n-a  pre­
         organizaţiei  de  bază  a  muncit  penlru   scurtăm  cu  20  tuinule  durata  dc  ela­  terii  rolului  conducător  al  organiza­  In  fotografic:  nu  sch im b   d in   b r i g a d a   c o n d u s a   d c   m in e r u l   A s lă n   l o a n ,  d e   la   s e cto ru l  l l i ,   c c r c c iiu d   g r a ­
         îndeplinirea  ho tăririlor  organelor  su­  borare  a  şarjelor  la  cuptoarele  mici   ţiei  de  bază,  maturizării  politice  a   fic u l.                                                                  zentat  elementele  ecle  mai  bune.
         perioare  si  ale  adunărilor  generale   şi  cu  30  de  minute  timpul  de  elabo­  comuniştilor.                                                                                                             Iată  rezultatele  tehnice :  60  ni.
         ale  organizaţiei  de  bază.  In  discuţi-   rare  a  fiecărei  şarje  la  cuploarele  de   Bilanţul  activităţii  de  producţie  pu­                                                                         plat :  Huh  Rodica 9”  1/10  (Straja
         île  purlate,  membrii  şi  candidaţii  do   400  tone.              tea  fi  însă  mai  fructuos  dacă  fiecare                                                                                              Lupeni),  Bălărie  Petra 9"  5/10  (E-
         parlid  s-au  putut  orienta  spre  proble­                         comunist  la  locul  lui  do  muncă  do­
                                             —  Eu  susţin  cele  spuse  de   tov.                              lama să ne găsească bine pregăfiji
         mele  majore,  care  an  stat  in  fata   ing.  Bun  M axim   şi  voi  aduce  in  dis­  vedea  mai  mult  interes  şi  răspundere                                                                             Ievul  Lonea)  şi  Navradi  Geta  9’'
         colectivului.                                                       In  respectarea  instrucţiunilor  de  lu­                                                                                                 6.10  (Straja Lupeni)  ;  100 m. plat:
                                           cuţie  şi  alte  aspecte   ale  aceleiaşi
           Un  loc  important  din  darea   de                                cru  şi  a  procesului  tehnologic  dc  e-                                                                                               Huh  Rodica  15"  4  10  (Straja  Lu­
                                           probleme  —   a  spus  maistrul  Dumitru
         scamă  a  fost  rezervai  problemelor  de   Cujinir.                 laborarc  a  otelului.  Dacă  facem  un                                                                 Primele  rezultate               peni)  ;   Sloicuţa  Irina  15"  6/10
         producţie.  In  cele  9  luni  care  s-au                           mic  calcul  vedem  că  zeci  dc  tone   Folosind  experienţa  anului  trecut
                                             De  multe  ori  asamblelc  de  turnare                                                                                                                                    (Straja  Lupeni)  ;  Moroşan  Maria
         scurs  de  Ia  înccpulul  anului,  olcluril                         de  otel  s-au  pierdut  numai  din  vina                                                                Colectivul  dc  muncă  dc  la  Prepa­
                                           au  fo it  montate  nocorespunzălor  fie                              în  toamna  anului  trecut,  colectivul   lucrări  pregătitoare  pentru  perioada                     15"   7.10   (Elevul   Petroşani);
         au  rămas  datori  economiei  naţionale                             oamenilor.  Perforările   de  praguri,                                                                 raţia  din  Petrila  a  reuşit  să  termine
                                           din  nepricepere  fie  din  neglijentă.                              secţiei  cocsificare  de -  la  U.C.C.  I Iu -   de  iarnă.  Din  acest  plan  nn  număr   numeroase  lucrări  de  pregătire  pen­
         cu  o  însemnată  cantitate  de  olel.  A-                          elaborarea  şarjelor  reci,   scurgerile                                                                                                  200  di.  plat :  Rolaru  Magdalena
                                           In  ambele  cazuri  este  vorba  de  o                               nedoora  a  neglijat  pregătirile  penlru   marc  de  lucrări  au  şi  fost  terminale.
         nalizind  cu  spirit  de  răspundere  c*m-                          la  bara-dopul  oalelor  de  turnare  pu­                                                              tru  iarnă.  Pină  ta  dala  de  19  octom­  32"  4  10  (Elevul  Petroşani);  Ci-
                                           slabă  pregătire  profesională  şi  lipsă                            iarnă.  $i  rezultatul  s-a  văzut.  In  luna   Dc  pildă,  la  sortarea  cocsului  «-au  în­  brie  ac.  -î  (ost  terminală,  printre  al­
         zelo  nereolizării  integrale  a  sarcinilor                        teau  fi  evitale.  Prin  măsurile  po liti­                                                                                              ger  Aurica  33"  9  10  (Straja  Lu­
                                           de  interes  în  respectarea  procesului                             ianuarie  din  acest   an  maşinile   <lo   locuit  ho'.cde  de  aerisire  distruse  din   tele,  repararea  ventilatoarelor   de
         de  plan,  darea  de  scamă  s-a  ocupat                            ce  şi  organizatorice  luate  în  ultim ul
                                           tehnologic.  In  asemenea  siluafie  a-                              şarjarc  nu  au  avut  corle  suficiente   cauza  coroziunii.  S-a  terminat  repa­                    peni)  ;  Ambruş  Aurelia  37"  410
         pe  larg  do  lipsurile   şi  deficientele                          timp.  lucrurile  s-au  Indreplat.  In  pri­                                                           aburi  dc  la  distribuitori,  s-a  executat
                                           pare  şi  mai  evidentă  necesitatea  ri­                            pentru  dezgheţarea  piloţilor  de  căr­  rarea   sobelor  de  încălzire   dc   pc                     (Comerţul  socialist  Petroşani)  ;
         interne  care  au  dus  la  rămincrea  sub                          mele  două  decade  ale  acestei   luni                                                                la  seclia  flolaţie.  pc  o  distantă  do
                                           dicării  pregătirii   lehnico-profcsionn-                            bune.   Apoi,  datorită   faptului  că,
         plan.  Care  au  fost  acestea?                                     OS.M .  2  a  dat  peste  plan  3781  tone                           maşinile  dc  şarjarc.   Penlru  asigu­  150  m.  instalarea  unei  no)  conducte   300  ni.  plat :  Mariaş  lulia  52"
                                           le  a  fiecărui  membru  şi  candidat  de                            n-a  fost  verificată  şi  schimbată  izo­  rarea  dezgheţării  piloţilor  dc  cărbu­  de  naftenat  cu  cămaşă  dc  aburi,  pre­
           Cel  mai  marc  neajuns  care  a  favo­                           otel  din  care  circa  1.300   schimbul                                                                                                  (Straja  Lupeni)  ;  Pop  Maria  54"
                                           parlid.                                                              laţia  dc  la  unele  conducte  de  aburi,   ne  au  fost  confecţionate  noi  corfe.   cum  şi  o  condu (dă  nouă  pentru  moto­
         rizat  in  mod  nemijlocit  desfăşurarea                            ,,C".  Sini  create  toate  condiţiile  de                                                                                                (Elevul  Lonea)  şi  Hcrlca  Maria
                                             Luînd  cuvinlu l  pe  marginea  dării                              s-a  irosit  o  marc  cantitate  dc  aburi.   La  benzile  lransportoarc  de  la  sor­  rină  şi  una  penlru   aer  comprimai.
         unei  activităţi  de  produefie  ncsalis-                           aprovizionare  tehnico-inalcrială   rit­
                                           de  scamă  tov.  Vasite  Belbe  şi  Cioc-                            Din   cauza  slabei   pregătiri  pentru   tarea  cocsului,  cit  şi  la  şubcrcle  dc   S-au  verificat  şi  izolat  reţelele  dc   56"   (Comerţul  socialist   Petro­
         fâcătoare  constă  in  abaterile  repetate                          mică  şi  ca  in  viito r  producţia   de
                                           moi  Valentin,  de  la  atelierul  de  în-                           perioada  de  iarnă  in  luna  ianuarie   la  alimentarea  maşinilor  dc  şarjare.   aburi,  apă  şi  aer  din  cadrul  Propa-   şani)  ;  400  in.  plai :  Mariaş  lulia
         <le  la  procesul  tehnologic  şi  de  la                           otel  s-l  sporească  şi  mai  mult.
                                           lrelinere,  au  cerut  otelarilor  şi  ma­                           ac.  colectivul  secţiei  cocsificare   a   s-a  reparat   instalaţia  de  încălzire.   ralîel.        1’ 15"  (Straja  Lupeni);  Păcurar
         instrucţiunile  dc  lucru,   ceea  ce  a                              Discuţiile  purtate  au  analizat   cu
                                           caragiilor  să  exploateze  cu  mai  mult                            rămas  in  reslnnlâ  cu  peste  9 000  tone   Apoi,  s-a  revizuit  şi  reparat  tabloul   In  afară  de  aceslc  lucrări  in  ci­
         dus  la  pierderi   însemnate  dc  olel                             lăspimdcre  cauzele  lipsurilor  iar  nu­                                                                                                Maria  T 22"  (Comerţul  socialist
                                           simt  de  răspundere  agregatele  ce  le                             cocs  metalurgic.                 dc  distribuire  a  aburului  necesar  sec­  sterna  de  nafteiidt  sc  v.i  monta  un
         prin  solidlfîcarea  pe  oalele  de  turna­                         meroşi  comunişti  au  făcut  propuneri                                                                                                  Petroşani)  ;  800 ni. plat :  Jura Ma­
                                           siut  încredinţate.  Noi  ne  angajăm,                                                                 ţiei.                             calorifer  in  vederea  evitării  înghe­
         re,  perforări  dc  praguri,   montarea                             pentru  îmbunătăţirea  muncii.  Răminc   Ţinind  scama  de  experienţa  anului                                                           ria  3'25"  (Elevul  Lunca)  ;  Stoicu-
                                           au  spus  ei,  să  respectăm  graficul  de                                                                                               ţării  nalicnalului  in  perioada  de  iar­
         necorcspunzăloare  a  unor  ansamblc                                ca  o  sarcină  principală  pentru  fiecare   Irecut,  conducerea  seci ici,  sub  în­  In  aceste  zile  sc  Iucrea2ă  intens  In
                                           revizii  planificate  şi  să  reducem  cu                                                                                                nă.  Apoi.  b   clădirea  administrativă   ţa  Inna  3'26"   Î'IO  (Straja  Lu­
         do  turnare  ete.  Că   era  în  put'mla                            membru  şi  candidat  dc  parlid  să  lupte                          izolarea  hidrofugă  a  Iransporloarelor
                                           15  la  sulă  op ririle  accidentale  fală                           drumarea  biroului  organizaţiei   dc                               sc  va  înlocui  conducta  dc  aburi  şi   peni);  Greutate;  4  kg.;  Olah
         comuniştilor  să  evite  aceste  pierderi,                          cu  mai  multă  perseverentă   penlru                                cu  banda,  la  protejarea  camerei   de
                                           de  realizările  înregistrate  in  ultimîle   însuşirea  şi  slăpînirea   înlocmaî  a   parlid,  a  întocmit  un  plan  in  care   comprimare  îiupolriva  îngheţului.  La   se  va  introduce  într-un  canal  din
         ne-o  dovedeşte  însuşi  faptul  că  în   două  luni,                                                                                                                      beton,  ceea  cc  va  duce  la  prelungi­  Magdalena  8,60  m „  senioare  iar
                                                                             procesului  tehnologic.  Să  nu  se  uite   sint  cuprinse  concret  o  seamă   de  camera  dc  comprimare  s-a  trecut  la
         discuţiile  purlale  vorb itorii  au  venit   —   Ca  membri   şi  candidaţi   de   nici  un  moment  că  eficienla  muncii              confecţionarea   pereţilor   dubli,  izo­  rea  duratei  ei  de  funcţionare   cu   la   junioare  Răduţ  Magdalena
         cu  exemple  concrete,  demonstrînd  că   parlid,  puşi  în  posturile  importante   polilice  se  vede  în  rezultatele  prac­          laţi.  care  sint  demontabiti.  De  ase­  aproape  I  ani.         8.38  ni.  (Straja  Lupeni)  ;  Frunză
         în  cea  mai  mare  parte  aceste  pier­  ale  producţiei  —   a  spus   tov.  ing.   tice.                                              menea,  se  vor  lua  măsuri  pentru  aco­  Ca  urmare  a  terminării  unei  un­  Maria  7,20  m.  (Comerţul  socia­
                                           Ioan  Ivanciuc  —  noi  trebuie  să  fim   Problema  calificării  şi  ridicării  ca­                   perirea  liniei  dc  troleu  şi  pentru  com­  portante  lucrări  din  pregătirile   de  list  Petroşani);  lungime;  Huh
         deri  sini  rezultatul  lipsei  de  răspun­                                                           741.000  lei  economii
                                           în  permanentă  exemple  demne   de   lificării  trebuie  considerată  ca  o  sar­                     pletarea  întregii  secţii  cu  sobe  de   iarnă,  s-a  redus  deja  consumul  de
         dere,  neatenţiei  şt  superficialităţii  în                                                                                                                                                                 Rodica  4,08  ni.  (Straja  Lupeni)  ;
                                           urmat  pentru  toii  ceilalţi  muncitori.   cină  primordială  ce  se  impune  a  (i   La  atelierele  R.M.R.  Simcria  în  sec­  încălzit  şi  geamuri.  aer  comprimat  de  la  9.9  mc.,  cîl  era
         muncă.                                                                                                                                                                                                       Ciger  Aurica  3,82  ni.  (Straja  Lu­
                                           Dar,  noi  nu  a.m  dovedit  întotdeauna   rezolvată  în  viitor.  Numai  aşa  sc  vor   toarele  dc  reparat  locomotive  şi  va­  Aceste  măsuri  şi  aîlcle,  care  se  vor   în  anii  ircculi  la  3  m.c.  Aceasta  n
           —  M ulte  din  abaterile  de  la  pro­  suficientă  exigentă   în  respectarea   putea  cunoaşte,  stăpini  şl  respecta   goane.  muncitorii  sc  străduiesc  ca  pe   lua,  sînt  menite  să  asigure  desfăşu­  dus  hi  obţinerea   unor  importante   peni)   şt  Bălărie  Petra  3,77  ni.
         cesul  tehnologic  au  la  origine  şi  sla­  instrucţiunilor  de  lucru,  in  dozarea   întocmai  instrucţiunile  dc  lucru  şi   lingă  lucrările  dc  reparaţii  pe  care  ir   rarea  in  condiţiuni  bune  a  procesu­  economii.  (Elevul  Lonea);  înălţime;  Vlad
                                           şi  urmărirea  pe  flux  a  procesului  teh­  procesul  tehnologic,  cale  sigură  de   execută,  să  realizeze  şi  însemnate  eco­       La  lucrările  amintite  mai  sus  an   Ioana  1,28  ni.  (Straja  Lupeni);
                                                                                                                nomii.                            lui  de  produclic.  îndeplinirea  ritm i­
                                           nologic.  Lipsurile  amintite  in  darea   reducere  a  pierderilor  şi  de  sporire                                                     contribuit  din  plin  tovarăşii  Anton   Paraschiv  Maria,  1,13  m.  (Elevul
                                                                                                                 In  perioada  cc  a  trecut  din  acest  an
         Brigadă  evidenţiată              de  seamă  sint  consecinţa  unei  slabe   a  producţiei  de  olel.  muncitorii  dc  aici  au  reuşit  ca  pe  sca­  că  a  sarcinilor  de  plan  în  lunile  de   Phol,  Pavel  Buduza,  Vaier  Dan   şi   Lonea)  ;  Roman  Sofiea  1,13  m.
                                                                                                                                                                                    alţii.
                                                                                                                                                  iarnă.
                                           munci  polilice  şi  organizatorice  des­
                                                                               Lucrările  adunării  generale  a  or­
                                                                                                                ma  recondiţionăm  pieselor,  la  repara­           D.  LUPAŞCU           C.  B AD U ŢA  corespondent
                                                                         de
                                           făşurate  de  biroul  organizaţiei
               în  întrecere               bază.  Inginerul  loan  Ivanciuc  a  re­  ganizaţiei  dc  bază  au  scos  la  iveală   ţiile  <lc  locomotive  mai  ales,  sâ  aduci                                       (Elevul  Petroşani).
                                                                             şf  însemnate  rezerve
                                                                                                  şi  posibilităţi
                                                                                                                atelierelor  economii  în   valoare   Je                                                                Demn  dc  remarcat  este  buna
                                           comandat  apoi  noului  organ  ales  să   noi  de  sporire  a  producţiei  <le  otel.   741.000   Ici.               Intr-un  stadiu  avansat
                                           considere  ridicarea  calificării  oame­  Comuniştii  din  schunbul  „C "  şi-au                                                         ou  fost  verificate  şi  puse  la   punct   comportare  a  elevilor  de  la  şcoa­
             Ce/e  (r e i  b r ig ă z i  d c   la  sor­  nilor  ca  un  obiectiv  central  al  acti­  exprimat  in  unanimitate   holărîrca   Grupele  de  muncitori  conduse  de   La  depoul  de  locomotive  C.F.R.  Si-
           timent^/  r a d ia to a r e ,  d in   a l e i i c -   vită ţii  sale.                                Nistor  Irînca,  dc  la  cilindri  <le  Iocj-   meria  lucrările  de  pregătire   penlru   instalaţiile  de  încălzire  centrala  a  re­  la  medic  din  Lupeni,  care  au
           ru l  m o n t a j  a l  u z in e i  „ V i c t o h u 0             de-a  depune  ţoale  strădaniile  pentru   motive,  Fetru  Munlcnnu.  dc  la  cuzined,   iarnă  se  află  Intr-un  stadiu  avansat.   mizei.
                                             Rcferindu-se  la  activitatea   desfă­  înfăptuirea   sarcinilor   trasale  de   loan  Florca,  <lc  la  armături  şi  alţii,                                            reuşit  să  cucerească  majoritatea
           C â h n ,   în c ă    d e    la   în c e p u t u l                                                                                     Zilele  trecute  colectivul  depoului  a   Printre  muncitorii  care  şi-au  adus
           a n u lu i,  d u c   o    lu p tă   s u s ţin u tă    şurata  de  membrii  şi  candidaţii   dc   parlid.  au  contribuit  Cel  mai  mult  la  obţine­  terminat  revizuirea  instalaţiei  dc  pă­  un  aport  însemnat  la  aceste  lucrări   probelor  unele  din  ele  cu  timpuri
           in   in l r e c c r e a   s o c ia lis t ă   p e n lr u    parlid  din  schimbul  „ C u  tov.  $lefan  S.  TRUŢA  rea  acestui  succes.                                  se  numără  tovarăşii  Andronic  Cri-
                                                                                                                                                  cură.  desfundarea  şi  curăţarea  tutu­                            şi  rezultate  mulţumitoare.
           în d e p lin ir e a    p la n u lu i   d e    p r o ­
                                                                                                                                                  ror  canalelor,  a  coloanelor  hidrau­  şan.  Ştefan  Furduî,  loan  Solea,  Ar-
           d u c ţ ie   la   t o ii  in d ic ii,  a v in d   la
                                                                                                                                                  lice  din  staţiile  Ilia,  Şibot,  V in tu l  de   pan  Zudor  şi  alţii.
           b a z ă   u r m ă t o a r e le   c r i t e r i i :  d e ­                                                                                                                                     I.  PRICOP                        S.  BALOI
           p ă ş ir e a    p la n u lu i   c u    15 0   k g .   Pregătiri  pentru  deschiderea                                                   Jos  şi  Simcria.  De  asemenea,  s-au                                                   corespondent
           l u n a r r e d u c e r e a    p r o c e n t u lu i                                                                                    revizuit  inslalaliilc  de  pc  locomotive,          corespondent
           d e   r e b u t  a d m is   c u   0,01  la  s u ­
           tă  ;   r e d u c e r e a   p r o c e n t a ju lu i d e    învăfamîntiiliii  peSitic  ILT.M.  ia  sate
           b a t e r ii  r c lu z a le   ( p r o d u c ţ ie   r e ­
           m a n ia tă ).  In  u r m a   u n e i  m u n c i   Iu  fiecare  an  Comitetul  ra­  crutării  dc  propagandişti.  La  in­  chitova  şi  altele.  Dc  asemenea  o
           p e r s e v e r e n t e ,   b r ig a d a    n r,   3   ional   U.  T.  M.  Haţeg   acordă   dicaţia  comitetului  raional  de   contribuţie  importantă  în  vede­
           c o n d u s ă    d c    m a is tr u l   lo s il   o   deosebită   atenţie   pregă­  partid,  organizaţiile  dc  partid  au   rea  deschiderii   noului  an  dc
           B o lii,  a   c iş lig a t    in i r e c e  reu
                                           tirii  şi  desfăşurării   în  bune   căutat  să  sprijine  şi  să  asigure   învăţămint   politic   U.  T.  M.
           s o c ia lis t ă   p c   lu n a    s e p t e m b r ie .
           Accas/d   b r ig o d ă    a   d a t   p e s t e    condiţiunt  a  învăţămintului  poli­  şi  la  aceste  forme  dc  invăţămînt   şi-au   adus-o   unii   propagan­
                                           tic  U.T.M.  în  mediul  sătesc.  Prin                               dişti   cu   o   vechime   de  mai
           p la n   2  t o n e   d e   r a d ia t o a r e ,  d e ­           ca  propagandişti,  în  majoritate,
           p ă ş in d    c u   acestea  şi   p la n u l   participarea  la  invăţămînt  tinerii   membri  şi  candidaţi  de  partid  bi­  mulţi  ani  ca  Iov.  Maria  Floroni
           ş i   a n g a ja m e n t u l   lu n a r.   P r o ­  îşi  îmbogăţesc  cunoştinţele  poli­  ne  pregătiţi,  cu  nivelul  politic  ri­  din  Toteşli,  Eva  Rădoni  din  Sar-
           c e n t u l   d c    re b u t   a  fo s t  r e d u s    tice,  îşi  dezvoltă  simţul  răspun­  dicat.  Din  cei  100  propagandişti   misegetuza.  Dumitru  Mihăiicscu
           c u   0,1  Iu  s u lă   la tă   d c   0,01  la
                                           derii  faţă  de  sarcinile  ce  le  revin   care  vor  conduce  în  acest  an  cer­  din  Răchilova  şi  alţii.
           s u tă .   D c   a s e m e n e a ,   p r o c e n t a ­
                                           !a  locul  de  producţie,  cunosc  mai   curile  şi  cursurile  învăţămintului   In  perioada  caic  a  mai  rămas
           ju l  la  b a l c r i l   r e m a n ia t e   a  lo s t
           r e d u s   s u b   c e l   a d m is   c u   0,1  Iu   temeinic  trecutul  de  luptă  al   politic  U.T.M.  60  sint  membri  şi   pînă  la  deschiderea  anului  de  în-
           s u lă .   P e n tru   aceste   r e z u ila le    partidului.      candidaţi  dc  parlid.  78  dintre  ei   văţănimt  politic  U.T.M.  la  sate,
           e a   a  p r im ii  N ilu l  d c   b r ig a d ă    Pornind  dc  la  experienţa  anu­  au  fost  instruiţi  la  cursurile  oi-   înlr-o  scrie  dc  organizaţii  ca  dc
           e v id e n ţ ia t ă    in    in lr e c c r e a    s o ­  lui  dc  invăţămînt  1962-1963  citul   eanizalc  de  Comitelui   regional   pildă,  Baru  Mare.  Subcetatc,  Sîn-
           c ia lis t ă .                                                                                       lămăria.  Pui  şi  altele  s-au  organi­
                                           peste  4.000  tineri  din  raion  au   U.T.M.,  iar  reslul  vor  li  instruiţi
             B r ig a d a   m a is t r u lu i  l o s i f   B oth
                                           participat  la diferite forme ale  în-   la  raion  pînă  la  sfîrşitul  acestei   zat  expuneri  pe  teme  educative,
           nu  s -a    lă s a t   m a i  p r e jo s    n ic i                                                   polilice.  recenzii  de  cărţi  ele.
                                           văţămînlului  politic,  unde au acu­  luni.
           in    k m a   o c t o m b r ie    D c   la  în ­
                                           mulat  bogate  cunoştinţe.  Comite­                                    Unele  organizaţii  însă  cum  sînt
           c e p u t u l  lu n ii  ş i  p in ă    in   p r e ­                  La  recrutarea  cursanţilor,  co­
           z e n t  a   p r e lu c r a t   c u   p e s te   8 0 0    lui  raional  U.T.M.  Haţeg  a  luat   mitetele  organizaţiilor  U.  T.  M.   cele  din  satele  Reia,  Uric,  Hobiţa,
           k g .  r a d ia t o a r e   m a i  m u lt  d c.c il   din  timp  măsuri  pentru  pregăti­  au  discutat  cu  fiecare  lovarăş  in   Lunca  Cernii  Inferioară,  Meria  şi
           p r e v e d e   p la n u l  z iln ic .  P r o c e n ­  rea  şi  deschiderea  noului  an.  Ast­  parte,  astfel  incit  aceştia  au  fost   altele  sînt  rămase  în  urmă  cu
           t a ju l  d c    r e m a n ie r e   a  lo s t   r e ­                                                pregătirea  deschiderii  învăţămîn-
                                            fel  în  cadrul  cercurilor  şi  cursu­  încadraţi  conform  cunoştinţelor
           d u s  cu  30  Iu  s u lă   su b   c c l   a d ­  rilor  cc  vor  funcţiona  în  raionul             lului  U.T.M.  Aici  este  necesar  să
           m is.                                                              şi  dorinţei  exprimate.  Cu  bune
                                           Haţeg au  fost cuprinşi  peste 4.500   rezultate  în  această  direcţie  au   sc  ia  măsuri  corespunzătoare.
                                                                                                                      A f FX AN1>RU  M ĂG UREAN U
                                            tineri,  ulemişli  şi  ncutemişti.  O   muncit  organizaţiile  U.T.M.  din
                                                                                                                        instructor  al  Comitetului
                                           deosebită  a ten | ic  s-a  acordat  re­  Zcîcani,  Riu  Alb,  Pui,  Tuşlca,  Ră-  raional  Haţeg  al  P.M.R.
                                                                                                                                                                                        In   tim p u l  lib e r ,  n u m e ro şi  o a m e .-i  a i  m u n c ii  v in   să  jo a c e   ţali   la   c lu ­
                                                                                                                                                                                    b u l  m u n cito re s c  a l  s in d ic a te lo r   d in   C tig ir .
                                                                                                                                                                                        I ti  foto:   P a u l  R o icru ,  lă că tu ş,  ţi  A n  g e l  'lib e r ia ,  m a istru ,   a m b ii   U
            P o rn in d   la   d ru m   d in t r -o   cu lm e   a                                                                              rîu lu i.  p c   o  a lta   se  în to a r c e   saru m u r i.   V .M .C .  (in   p ru n    p io n ),  d is p u lu n l  o  p a sio n a n tă   p a rtid ă .
          b a tă   j>e  în d e le te   ca la u   c e lo r   (rOO  d a   Oltul  străbate iiMiiifSi                                              C o ţu r ile   u zin e i  fu m e g ă   fă ră   în c e t a ­
           H ă ţm u şu lu i  M a re,
                                 îţi
                           O ltu l
                                    p o a r tă
          a p e le   grtro,  p re g ă tit  a n u m e  să  stră ­
                                                                                                                                               re.  c a   n işte  fla m u ri.  U z in a   p u lsea ză .
                                                                                                                                               M u şin ilc,  r e to rte le   u ria şe  sin i  în  p li­  Antene  com une  şi  individuale
          k ilo m e tr i  c a r e -l  d e s p o t ic   d c   b ă lrin u
                                                                                                                                               nă  u eliu n e.  stru n ite   fiin d   d e   m in a
          D u n ă re .  C u rsu l  sân   o fe r ă   p riv e liş ti   d c   o  d e o s e b ită   v a lo a r e   te ra p e u tică .  /I-   L u c r ă r ile    d c   p ro s p e c ţiu n i.   în ch e ia te    s p ic   b ă trin u l  flu v iu ,   m in g iiiid   tiu*   m en ea scă .  In  ele ,  sa ra m u ra   sc  tra n s­  Privit  dc  pe  dealul  Chizid,  O.M.-ul   catarii  şi-au  încropit  fiecare  din  ce
          n c b ă n n ilc .  c ă c i  el  stră b a te    l  ţe su ţi   ccu stă   lo c a lita te   ţ i-a   m ă rit  c o n s id e ­  c a   su cces,  nu  d e te rm in a t   e x tin d e r e a    r c (c a   d c   a stă zi  a  u n or  v e c h i  N rgn ri   fo r m ă    in   z e ci  d c    m ii   d c   to n e   d e    Si  în  deosebi  cvartalul  construit  pe   a  puiuţ  antene  individuale.  Un  lucru
          ţ i   $   ş iru ri  m a siv e  d c   m u n (i.  D a r  p a r ­  r a b il  în  u ltim ii  u n i  c a p a c ita te a    uc   cu  m ult  a  in s ta la ţiilo r   d c   bă i  f i   cu>  î.   R îin iiic u -V iU c a   ţi  G ox u n a .   L a   R in :-   sod ă  a n u a l.  Şi  d c   a i(i.  d c   lu  C o v o r,t,   locul  ioslelor  cabane  din  O.T.,  este   mărunt  in  aparenţă,  dar,  care  ştir­
          c ă   n ic ă ie r i  nu  d  cu i n e  util.  d c   tu lb u ­  ca z a re   ţi  tra ta m en t.  C o n d iţiile   d e o s e ­  L a   G o v o r a ,  d c   p ild ă ,  ţi-u   în ce p u t  nu   n icu   V itc c a ,  isto ria   îţi  p u n e  p cccU 'u    un  oraş  m odera  cu  blocurile  acupla-   beşte  frumusefea  generală  a  oraşului.
                                                                                                                                                                            d c
          ră tor  ca   a c o lo   in  P o rţile   d e  la   T u r a u    b ite   r e z e rv a te   c e lo r   ca re   so se s c  a ic i,   d c   m u lt  a c tiv ita te a    a n a   d in tre   c c îc    la   tot  p u su l,  la tă   u rm ele   d ru m u lu i   sod a   sc  r ă s p in d e ţlc   in  zeci  f i   zeci  ta ro.
                                                                                                                                               uite  fa ln ic i  p res ă ra te  in  toa tă
           R oşu .  h w o lb u n /t'J u -ş i  d e o d a tă   u n d e ­  p ito r e s c u l  p ă d u r ilo r   d c   b r a d   c re s c u ­  m a i  n u iri  ţi  m a i  m o d e r n e   uscm cn-.it  Im    f  u iu m   sp re  S a r m is cg c lu z a   ;  ia lu    E a  a ţ e   fo lo s it ă   in  in d u stria   g e a m u ­  sale  in Ir-o  geometrie  bine  gindilu.  Ilu-  Este  adevărat  câ  I.G.O.  Hunedoara
          le  sa le   lim p e z i,  sc  z b u ciu m ă   in tre  c ă ­  te  sem et  p e   s t h u i/c   a b ru p te   d c   g r a ­  d e a l a l  p c    ca re   in  l.j'29  a  jo s t   n e s    rilo r  fs  a  s ticle i,   m a se lo r  p la stice ,   nedorenii  se  r u i n - ________  - -    a  luat  iniţiativa  dc
          lu ţii  d c   p ia tr ă   c c - l   îm p re s o a ră   d c   p r e ­  nit  ţi  c a lc a r   fac.  d c   neuitat,  z ile le   de   O r   O    O     - V    ^    j  R a d u   t h   lu  A fu m a ţ i  d c   c ă tre   b o ie rii   m ă tă sii  u r lific iu lc ,  te x tilă   ţi  c h im ică .  drese pc  bună drep­  N    O    r/l  u  instala  la  unele
          tu tin d e n i  ţi  iz b n u l  cu   to a tă   p u te re a ,  iţi   v a c a n tă   p e tre cu te   p e   a ce ste   m e le a ­  De  Ia  un  capăt   ră scu la ţi  :  ia tă   v e s tig iile   t a b a c i   r ii/i-   tate  cu  asemenea  blocuri  susţinători
                                                                                                                                                 Ş i  O ltu l  îţi  co n tin u ă   d ru m u l..
                                                                                                                                                                           I n ­
          c rn irţte   d ra m   în a in te ,  sp re   a - ţ i  os*, o i   gu ri.                              ca te   în  IS -tS ^ le  c ă tre   v o lu n ta r ii  g e n e ­  tre  7 u n u i  R oşu   ţ i  p o d g o r iile   D r ă g â -   frumuseţi şi  au  dc  -------------------------------  de   antene   tip.
          e fo r t u l  în tre  d e a lu r ile   fe r t ile   a le   D u 7-   In  a p r o p ie r e   d c   C ă lim ă n u ţti,  c u ib ă ­  U  a!ăoî  ai  fărio  ra lu lu i  M a g h e ru .  D u r  c ă lă u z a   cu re  Hi   ce.  Şl,  ca  buni  gospodari,  parlidpă  <u   Păcat   insa   că   blocurile   „U "   fac
                                                                                                                                                fu o ilo r ,   rîu l   cre e a z ă    a d e v ă r a te   c o ­
          g ă ţa u ilo r .   /h e i   în  fe e r ia   m u ltic o lo r ă    rite  in   ju r u l  su te lo r  d e   iz v o a re   c e    a ce ste   lo c u r i  n ic io d a tă   nu  u m i-   m o ri  n u lu ia le  d e   un  fa r m e c   in e g a la b il.   drag  la  amenajarea  şi  îngrijirea  zo­  excepţie  de  la  aceaslă  înnoire.
                                                                               r i o         o
          a  'J o ii  O ltu lu i,  le g ă n a tă   în.  fr c u m 'i-   cu ! ilă ( i  c u r a t iv e ,   cu re   m u stesc   p r e ­  ^    a d a u g e   cu  m im /r ic   cu  lo c a lit a ­  Ş i  in  a cest  d e c o r   se  a scu n d   fru m u s'!-   nelor   \c iz i,  la  curăţenia   oraşului.   Noul  s»slem  dc  antene  Lp  s-a  do-
          tul  su rd   a l  a p e lo r   ţ i   fo ţ n c iu l  c o lic i­  tu tin d en i.  sc  a flă   O lă u c ţ t ii.   C ă c iu ­  in s ta b ilii  d in   tură.  l.a   este  in z c s lr a 'j   tea  sa  a  d e v e n it  v estită .   in  u ltim ii   lile   u n or  aşezări  c a   un  p r o fu n d   ecou    Antenele  comune  instalate  pc  acope­  \c d il  deosebit  rlc  p ra d ic   şi  estetic.
          lo r   a d in e i,  sc  iu ţ ir u ic   sa lb a   v e s t ite ­  la ta   ţi  G o v o r a .  H o te lu r i  şi  c a s c   n o i   cu    o  a p a ra tu ră   p e r fe c ţio n a tă ,  n e c e ­  a n i,  nu  p rin   d o c u m e n te le   isto rice ,  (i   isto ric  ca   H u re z ii,  O b o g a .  C o z in ,  7 i*-   rişurile  blocurilor  d ju   un  aspeu  pia-   A îu iu i  de  <e  1 G.O.  Hunedoara  n u l
          lo r   sta ţiu n i  cu   a p e   t ă m ă d u ito a re   :  C u -   d c   o d ih n ă ,  cu  c o lo r it u l  lo r   v e s e l,  s a ­  sară  tra ta m e n te lo r  b a l n e o lo g ic e .  d a to rită    in d u s trie i   sute   în flo r it o a r e    uiaiut.   O b ie c te le   d c   a rtă   p o p u la r ă   ce   cut  şi  sini  în  ton  cu  linirr  modernă   extinde  la  toate  blocurile  din  O.  M.
                                                                                                              ilc   m o b ilă ,  /l i c i   e x is tă   tizi  uita  d int.fr
           lim ă jic ţti,  O lă n e ţti.  C ă c iu la ta .  c c   fa c    n a to rii  m o d e r n e   nu  m o d ific a t   p e is a ju l   D u r  d in tre   lo c a lit ă (ile   d in   a cea stă   p o a rtă   a m p re n ta   lo c u it o r ilo r   a cestor   a  (varlaluiur.
                                                                                                              c e le   m a i  m u ri  lu b r ic i  d c   m o b ilă   d in                                             incluxiv  l j   cete  acoperite  cu  ţiglă  ?
           v e cin ă ta te   u n or  lo c a lit ă li  c u   în te m e ­  d c   a ltă d a tă ,  d în d n -i  o  n o u ă   fr u m u ­  p n rte  u  tă rii  limite,  n ici  u n a  nu  con > -   lo c u r i  —  c o v o a r e ,  ce ra m ic ă ,   s c u lp ­
                                                                                                              tură.  A u to m u liz u tă   in  c e a   m ut  m a r*                   Dar,  la  numai  câţiva  paşi,  peisajul            M.  TANIS
           ia te   p re te n ţii  in d u s t r ia le :   R im n icu    şele.  Ici.  c o lo ,  o   fo r e z ă .   în fip tă   u-   titu îe   un  e x e m p lu    m a i   c o n v in g ă !,ir   tu ră  în  le m n   —  au  p ă tru n s  p c   iot
           lit ie r a ,  G o v o r a ,  IVuireni.  d in c   in  stâncă,  atestă   n o i  c a p tă r i  d e   a l  u n ei  r a p id e   d e z v o lt ă r i  ca   O lă n cş lt   p u r ic.  a ce a stă   în tr e p r in d e r e   d u ce   fa i­  în tin su l  lo r ii   ji    /ie sle    h o ta r e le    ci,   e  altul.  In  lipsa  antenelor  comune  lo­  corespondent
                                                                                                              m a  p r o d u s e lo r   c i  ju n ă   d e p a rte   p estt
            B ă trin u l  rin.  scă p a t  d in   slrîn so a r'/n    iz v o a r e   d e   a p ă   m in e ra lă .  A p r o a p e   nu   R esta u ra n te,  m a g a z in e ,  c a s c   son u l  t-   h o ta r e le   p a trie i.  lu c in d   cu n o scu tă   m ă ie stria   u n or  m eş­
           d c   la   7 a m u   U oţu .   se  în to v ă ră şe şti   e x istă   p e tic   d e   p ă in în t  in  cu re  g e o    riu lc   n o i.  e le g a n te ,  sc  în a ltă   în  m ij   teri  a n o n im i,  a l  c ă r o r    m e s a j   e s!e
                                                                                                                A s p e ctu l  in d u s tria l  a l  a cestu i  e rim -
          cu   c a le a   fe r a tă   si  ţo se u u a   m o d e rn ă    b ig ii  să  nu  fi  fă cu t,  să  nu  fa c ă   p r o i-   lo c a l  u n o r  s p le n d id e   p a r c a ii  ţi  g ră    p c i  a l   V ă ii  O ltu lu i   îl   co m p le te a z ă    tra n sm is  d c   s e c o le   d in   g e n e ra l ic    in   „Concursul  pentru  insigna  de  Polisportiv"
          a ştern u tă   nu  d a   m u lt  p e ste   un  d ru m    p r c liu n i  p e n tru   g ă sire a   a lt o r   izv o a re .   d in i.  In  p a v ilio a n e le   d e   cu ră  —  m o ­  b ă ic n jc n iţ n l   in s ta la ţiilo r    p en tru    f a ­  g en era li# .
           s tră v e -'-'i.  o g lin d in d   m a i  iu tii  in  u n ­  D e te cta re a   d e   n o i  a p e   o r c   o   v a lin r e    b ilie r   n ou ,  a p a ra tu ră   {o a r lc   m o d e r n i,   b rica re a   p r o d u s e lo r   s o d ic e   d e   lu  G o ­  7 o a le   a ceste  fru m u ş e ii,  d e z v o lta r e a    Zilele  acestea  secţia  dc  baschet  du»   letice.  evidenţiindu-se  în  mort  deosebit
           d e le   sa le   ca s e le   d c   o d ih n ă   ţi  h o t e lu ­  m u ltip lă .  E a   fa c e   p o s ib ilă   în m u l{ire 'i   în t r e g u l  o ra ş  cu ru l,  in v a d a t  v a r a   d *   v o ra .  E r in c ip a la   m a te rie   p rim ă   a  a -   e c o n o m ic ă   a  re g iu n ilo r   lim it r o fe   a ln ik    cadrul  A.  N  Aurul  Brad.  a  organiz.it   f.ăzâicscu,  Gavaziuc  şi  Atanascscu  la
           rile   a 'c u n s c   in  m a re a   d e   v e r d e a ţă   d e   p o s ib ilită ţilo r   d c   tra ta m en t   ţi  cu ră    v e r d e a ţă   c re e a z ă   p rin    în să ţi  n a tu ra   ce s le i  m a ri  în tr e p r in d e r i  c h im ice   este   m ereu   n o i  v iz ita to ri.  Ş i  to td e a u n a   ci   irceerca  primelor  norme  din   cadrul   IO?)  in.ji-,  Aiilruiescu,   Cordier  şi  Ga­
           la   C ălunătiflsN .   A şe z a tă   p e   m a lu l   a sig u ră   c o n d iţii  o p tim e   c e lo r    v e n iţi   lu i  o p tim is m ,  v a s e lic.  sarea.  S a rea   v ia e   p rin   c o n d u c te ,  d i ­  d e s c o p e r ă   a ic i  fru m u s e ţi  in ed ite.  ..Concursului  penlru  Insigna  (le  Po’i-   vaziuc  la  lungime.  Rnpa  Doru  şi  Cor-
           d re p t  o !  r ia l ui,   ita lia n c a   b o ln e o -c ,!‘.-   •ă-ţi  caute,  să n ă ta tea   ţi  m ă reşte  c a p a ­  L ă sin d   in  u rm ă  /v ile le   c o ch e te   ale   z o lv a tă   d e   a p a   O ltu lu i  ch ia r  in  in i­  C  fru m o a să    V a le a   O ltu lu i.  sporiiv".  La  întreceri  au  parlicipat  Iuti   dicr  la  greutate.  In  cadrul  probei  de
           m a lc r ic ă   d e  la   C â H m ă n cs ti  s -a   fă cu t   cita te a   d c   îm b u t e lia t   a  a p e lo r   m i­  s ta ţiu n ilo r  d c   o d ih n ă .  O ltu l  îţi  ca u tă    m a  m a siv u lu i  d e   la   O c n ila .  R e  o   c o n ­  Gtl.  BRATESCU  jucătorii  echipei  de  baschet,   ceccnl   < rus   1.009  m.  s-au  remarcat  Gava-
           cu n o scu tă   p rin    a p e le   so le    m in c r o ie  n e ra le .  so lic ita te    ia  în tre a g a   ţara.  c a le a ,  d in   c c   in  ce   m a i   m a iestos.  d u c tă    c u rg e   a p a   lim p e d e ,  d u lc e ,   a  redactor  la  Agcrpre.s  promovală  în  categoria  A.  precum  şi   /.iuc  Cordier  şi  Drake
                                                                                                                                                                                    un  număr  dc  20  juniori  şi  copii.  B.i'-     M lH A I  SUSAN
                                                                                                                                                                                    chetbalişliî  au  dovedit  reale  calităţi  at­      corespondent
   78   79   80   81   82   83   84   85   86   87   88