Page 84 - 1963-10
P. 84
Pag. 4 Drumul SBociallsmului Nr. 2744
ULTIMELE STIOI * ULTIMELE ŞTIDI ULTIMELE ŞTIRI * ULTIMELE ŞTIRI * ULTIMELE ŞTIRI N.S. Hruşciov va vizita Ceylonul
M O S C O V A 23 (Agerpres). — N. S. Hruşciov să facă o vizită In
După cum anunţă T.A.S.S., d-na Ceylon.
Sirimavo BandaranaiUc, primul mi- N. S. I-Iiuşciov a acceptat invitaţia,
nistru a) Ceylonului, l-a invitat pe Dala vizitei va Ii stabilită ulterior.
Greva generală a feroviarilor francezi
PARIS. 23 — Corespondentul A ge r
D E Z B A T E R I L E D E L A O. V I . V izita parlam en tarilor rom i ni pres transm ite: rală de 24 orc a celor 500.000 de oa<
meni ai muncii de la căile ferate.
federaţiilor
La chemarea tuturor
Tot miercuri, peste 100.000 de func
în B elgia sindicale, miercuri dimineaţa a înce ţionari din sectorul P.T.T. au declarat
N E W YORK 2 3 . — De la trimisul nunţă împotriva oricăror discriminări luat euvînlul. printre alţii, reprezen ar.coralc şi cargourile vomîncşli „Cra- put in întreaga Franţa o greva gene o zi de acţiuni revendicative.
tpccial al. Agerpres, C. Alexandroa'c. prin care statele independente sînt îm tanţii Republicii Arabe Unite, El Ma- B R U XELLES 23 — Trimisul spe iuva’ şi „Suceava- . Primarul adjunct al
In comitetul nr. G al Adunării G«:- piedicate de a adera la tratatele in yat, şi Japoniei, Dukuşima. Vicepre c u l Agerpres, Mireca Ioncscu, trans:
rerale a O.N.U., care sc ocupă cu pro- ternaţionale multilaterale şi că va voia şedintele Comitetului Politic special a mite : ciaşului, W Vrinlz, a oferit pe bor
dul navei o masă în cinstea delega
b’emc juridice. continuă dezbaterile pe pentru proiectul de rezoluţie în fornu anunţat că la dezbaterile din cadrul In continuarea călătoriei prin Bel ţiei romine. In toasturile rostite s a Ordin de mobilizare a învăţătorilor
marginea punctului privind o partici piopusă de delegaţiile ţărilor afro- acestui comitet în problema politică gia, delegaţia grupului parlamentar ro subliniat posibilitatea intensificării
pare mai largă a statelor la tratatele zîiaticc. rasiste a guvernului sud-african mai mîn pentru relaţii de prietenie Romî- schimburilor comerciale între cele două grevişti la Leopoldville
riiultilatcralc generale încheiate sub vînt înscrişi la cuvint 41 de delegaţi. nia-Bclgia a vizitat in cursul zilei de ţări.
auspiciile Ligii Naţiunilor. Această ★ miercuri oraşul Anvers, unul dintre LEOPOLDVILLE 23 (Agerpres). — zenta la lucru vor il deferiţi curţii
pmblcină interesează în mod deosebit N E W YORK 23 (Agerpres). — N E W YORK 23 (Agerpres). — cele mai mari porturi din lume. In La Anvers, parlamentarii romîni au Autorităţile congoleze au anunţat marţiale.
Milele recent eliberate de sub colonia In Comitetul Politic Special al Adu drum spre acest oraş, delegaţia lo nd vizitat uzinele ,,BcltcIcfon“ , care p n -
lism. care doresc să participe la o se nării Generale a O N U. au continuat Miercuri dimineaţă au continuat în ră s-a oprit în localitatea Brendonk şl c'uc echipament pentru telecomunicaţii adoptarea unor măsuri represive îm In ciuda stării excepţionale, sindi
discuţiile în legătură cu raportul Co Comitetul Politic al Adunării Generale a vizitat muzeul cu acelaşi nume, or şi telefonic, precum şi diferite muzee potriva învăţătorilor care se află in calele au chemat pe toţi funcţiona
ne de tratate internaţionale încheiate
înainte de a-şi fi dobîndit independen mitetului Special, privind politica de a O.N.U. dezbaterile in problema ne- ganizat pe locul fostului lagăr de con atc oraşului. grevă în sprijinul revendicărilor lor rii publici să declare o grevă In
centrare nazist din timpul celui de-al
ta. Această problemă prezintă impor apartheid din Republica Sud-Africană resitaţii urgente a încetării experienţe In călătoria din Belgia, delegaţia economice. In baza stării excepţiona semn de protest îm potriva refuzului
Reprezentantul Nigeriei, N. I. Ilinva, doilea război mondial Deputaţii au grupului parlamentar romîn este îiuo-
tanţă, înlrucît rezolvarea ei pozitivă ar lor cu armele nucleare şi termonuclea depus o jerbă de flori în memoria vic le decretată la Leopoldville, M in is autorităţilor de a satisface revendi
zlrage după sine lărgirea colaborării s-a referit în primul rînd la măsuri'c îilă de Edmond Macbtcns, preşedin terul de Interne a ordonat mobiliza cările lor. La Leopoldville sînt 4.000
întreprinse de guvernul nigerian îm re. Au luat euvînlul ambasadorul May timelor fascismului.
îrdre state, în domeniile la care sc re tele grupului parlamentar bclgiano-ro- rea lu lu ro r învăţătorilor grevişti. de funcţionari publici.
feră tratatele multilaterale. potriva Republicii Sud-Africanc, ară- (Australia), ministrul afacerilor exter La Anvers, deputaţii romîni s-au mîn, de deputaţi şi senatori, precum Orice refuz de a îndeplini ordinul de
tind, printre altele, că ţara sa a rupt îmbarcat pe nava belgiană „Flandra” . Agenţia D.P.A. subliniază că miş
Comitetului i-a fost prezentat un ne nl R.S.S. Ucrainene, L. F. Pa’a- şl de reprezentanţi ai Legaţiei R. P. mobilizare constituie o Încălcare a le carea grevistă complică şi mai mult
relaţiile comerciale cu R.S.A. încă din cu care au făcut o plimbare pe princi
pioicct de rezoluţie de către un grup it arciulc, şi reprezentantul .Vcnezuclci, palele canale ale portului, unde eraj Romine în Belgia. gii marţiale, Cei care nu se vor pre situaţia politică din Congo.
de ţări afro-asialicc La acest proiect 19G1. N. I. Ilinva a caracterizat pregă Pedro Suloaga.
tirile militare ale guvernului R.S A. ca
2U fost depuse două amendamente: pri
fiind exagerate chiar pentru timp de
mul, prezentat de Ghana, Indonezia,
Maroc şi alte slatc, cere ca toate sta război El a cerut sprijinirea tuturor Activitatea diplomatică în vederea
măsurilor luate de O N.U. împotriva
tele să poală adera la tratate fără d s- Rezulfaflele alegerilor Declaraţiile lui Nasser
ciiminare în timp ce al doilea, prezen partizanilor apartheidului. reglementării conflictului algero-marocan
tat de AusIrMia. Grecia şi Guatemala, M. Rehnema, reprezentantul Iranu din R. D. Germană CAIRO 23 (Agerpres). —
cere limitarea participării statelor la lui, a vorbit în special despre necesi ALGER 23 (Agerpres). — nişlriîor afacerilor externe". El a a fir După cum s-a mai anunţat, Preşe prezent s-au reîntors în R A.U 2.090
„Dacă
de soldaţi şi ofiţeri egipteni
tfbtalele multilaterale. tatea de a stabili un embargo mai efi BERLIN 23 (Agerpres). — Eforturile diplomatice pentru regle mat că Organizaţia Unităţii Africane dintele R.A.U . Nasser. a rostit inaid
cient asupra livrărilor de ţiţei către După cum anunţă agenţia A.D.N., Yemenul va fi din nou atacat, a spus
Luînd euvînlul la dezbateri, repre mentarea paşnică n conflictului alge rămîne cadrul cel mai nimerit pentru la Suez o euvîntaic cu prilejul reîn Nasser, vor fi trimise întăriri".
Republica Sud-Africană. M Rehne-
zentantul R P. Romine, Gheorghe Comisia centrală electorală a publi ro-marocan continuă cu intensitate, reglementarea conflictului algero- toarcerii în ţară a unor noi unităţi ale Preşedintele Nasser a criticat regi
Jucu. a arătat că participarea noilor ir.a a arătat că guvernul iranian nu cat miercuri la Berlin rezultatele de fură însă să se Ii înregistrat pînă în marocan. armatei egiptene, caic, la cererea gu murile haasistc din Siria şi Irak
slate la tratatele multilaterale ar eon pcatc împiedica companiile străine să finitive atc alegerilor care au avut prezent un progres remarcabil in ★ vernului yemenit. au acordat tinerei Preşedintele Nasser a anunţat că
ii ibui la atingerea scopurilor urmări livreze ţiţei acestei ţări. In legătură cu loc duminica trecută in R.D. Ger găsirea unei soluţii. Deşi aliţ partea republici sprijin in lupta împotriva i n populaţia R.A.U. va fi chemată înain
aceasta, el s-a pronunţat pentru înche In cursul zilei de 23 octombrie, pre
te de O N U Subliniind că sarcina mană. algeriană, c il şi cea marocană 6Înt de şedintele Algeriei, Ben Bella, a primit tervenţiei străine şi a rencţiunii inter te de data de 15 noiembrie să aleagă
O N U. este de a dezvolta colaborarea ierea unui acord general instituind Din 1 1.021.158 de cetăţeni cu drept ne. Preşedintele a precizat că pînă în primul parlament al ţării.
embargoul asupra livrărilor de ţiţei acord asupra necesităţii in ilie rii unor rrclcgaţia Ligii arabe, condusă de se
internaţională şi a încuraja dezvolta de vot, au participat la alegerile ci darul general al ligii, Hassouna, eu
rea progresivă a dreptului inlcrnaţio- către R.S.A. pentru Camera populară 11.533.859 convorbiri serioase pentru găsirea care a discutat situaţia de la frontie
rnl. vorbitorul a declarat că practic * unei soluţii paşnice conflictului din
(99,25 la sută). ra cu Marocul şi problema găsiri
cete imposibil ea O.N U. să ceară unui N E W YORK 23 (Agerpres). - tre ele, conlinuă să se manifeste d i Noul buget militar al Franţei
A u fost considerate valabile 99,96 unor căi de soluţionare a conflictu
stat respectarea unui principiu de drept Miercuri au continuat in Comitetul vergenţe asupra modalităţilor con lui. Delegaţia a plecat apoi la Rabat.
la sută din numărul total al vo tu ri PARIS 23 (Agerpres). — i dica la suma de 19 S74 milioane de
internaţional dinlr-un tratat multilate Politic special al Adunării Generale lor, iar din acestea 99,95 la sută au crete ale reluării dialogului. Corespondenţii agenţiilor de presă La 22 octombrie au avut loc în Co Lănci. ceea ce reprezintă 20,5 la sută
ral general )a care nu i sc acordă po a O N U dezbaterile în legătură cu fost dale candidaţilor Frontului N a Definind poziţia guvernului său faţă ar.unţă că la frontiera algero-marocj- misia pentru apărare a Adunării Na- din cheltuielile bugetare ale stalului.
sibilitatea de a participa. politica de discriminare şi represiune ţional al Germaniei democrate. de diversele formule propuse de mai nă conlinuă să aibă loc lupte între for tim alc a Franţei, dezbateri asupra bu Comcnlînd noul buget m ilitar al
în încheiere, reprezentantul romîn a rasială practicată de guvernul Ver- multe ţări africane care şi-au asu ţele armate ale celor două ţări. In getului m ilitar pe anul !9G4. Luînd cu- Tranţei. agenţiile occidentale de presă
mat rolul de mediator in conflictul ziua de 23 octombrie, ciocniri militare vîntul, din partea guvernului franc:/.,
«pus că delegaţia R P. Romine se pro \>ocrd în Republica Sud-Africană. Au au avut loc Ia 40 de mile vest de loca ministrul armatei al Franţei, Pierre remarcă faptul că, în ciuda unor re
algero-marocan m inistrul de externe
O HOTARÎRF. A GUVERNULUI litatea Figuig, în împrejurimile postu Messincr, a declarat că în anul 1964, duceri de efective, acesta continuă să
al Algeriei. Bouteflika, a declarat că
BRITANIC guvernul algerian „nu închide nici lui de frontieră A in Tannczzara. cheltuielile militare ale Franţei sc vor fie deosebit de ridicat.
că în cursul
o uşă". El a anunţat
LO N D R A 23 (Agerpres). —
Cuvintarea lui B. Tito Guvernul britanic a anunţat micrcuvi convorbirilor care au avut Ioc Intre
ră acceptă dezbateri în Camera Comu preşedintele Ben Bella şi împăratul
in Adunarea Generală nelor în legătură cu hotărirca de a Etiopiei, Haile Selassie, acesta din
amîna deschiderea viitoarei sesiuni par
urmă a sugerai convocarea unei con-
N E W YORK 23 (Agerpres). - Fniat importanţa respectării principiu lamentare a Marii Britanii pînă la ferinle la cel mai înalt nivel cu par
După cum s-a mai anunţat, în şc- lui neamestecului în afacerile interne 12 noiembrie Această botărirc a fost
ă:nţa din 22 octombrie a Adunării Ge- r.le altor ţări. El a declarat că O N U adoptată pentru a da posibilitatea p ri ticiparea şefilor de state ai Algeriei,
i.tralc a O N.U. a luat euvînlul prc- ai trebui să fie iniţiatoare.! unei înţe mului ministru, lordul Home, să se M arocului şl Etiopiei. Bouteflika a
şrdmtclc R S F. Iugoslavia. I. li. Tito. legeri între toate statele asupra nea prezinte Ia o alegere parţială pentru declarat că guvernul algerian a ac
Subliniind că actuala sesiune sc desfă mestecului şi neintervenţiei. De aso- Camera Comunelor spre a putea par ceptat această propunere cu condiţia C A N A D A : La OL
şoară într-o atmosferă internaţională irencn, a adăugat el, este necesar să ticipa la dezbaterile Camerei. (După ca conferinţa să aibă loc înlr-o ca
mult îmbunătăţită, ca urmare a efor căutăm cu curaj noi căi pentru dezvol cum se ştie. primul ministru, în cali pitală africană &au înlr-o ţară neutră. tavua, capitala ţă
tatea sa de membru al Camerei Lorzi
turilor forţelor iubitoare de pace, 1. li. tarea relaţiilor economice internaţiona lor, nu arc dreptul la acces în Came In privinţa propunerii preşedinte rii, a avut loc re
T ito a arătat că aceasta creează noi le Înfăptuirea egalităţii economice şi lui Tunisiei Burghiha, ca o asemenea cent o puternică
posibilităţi Organizaţiei Naţiunilor asigurarea unui progres pentru toate ra Comunelor dccît dacă, rcnunţînd la conferinţă să aibă loc. In cadrul M i manifestaţie în la-
1'tIul său nobiliar, sc prezintă pentru
Unite in eforturile ci pentru promov.»- ţările şi popoarele, a spus 1. B. Tito, alegerea ca deputat). crobului. se manifestă neînţelegeri ţa parlamentului.
ita spiritului de înţelegere şi colabo constituie baza materială a coexisten Demonstranţii pur
ţei şi conţinutului ci sncial-cconomu; Reprezentanţii opoziţiei laburiste au în privinţa dalei la care ar urma ea
rare internaţională. I. li. Tito a decla anunţat că vor critica această holărîrc tau pancarte cu
rat că întreaga evoluţie postbelică, şi necesar. Sperăm, a spus el, că proiec să fie convocata. inscripţii : „N ic i un
tata conferinţă mondială pentru co in ultima şedinţă din această sesiune „G uvernul algerian, a declarat
mai ales perioada războiului rece, au a Camerei Comunelor, joi dimineaţa fel de arme nu
merţ şi dezvoltare va avea o marc în Bouteflika. adresează un nou apel
arătat că. în relaţiile intcrnaţiona'e, Tot miercuri, lordul Home a semnat cleare pentru Ca
semnătate pentru rezolvarea acestor
lorţa ameninţarea cu războiul şi chiar probleme. n nunţarca sa oficiată la titlul său. secretarului general al Organizaţiei nada", „Să fie in
dezlănţuirea lui nu au putut rezolva De acum înainte, el va fi cunoscut sjd Unităţii Africane, ccrîncln-i să con-
nici una din problemele internaţionale, In cuvînlarca sa. preşedintele Tito a numele familci sale — Douglas-Hom?. J vooce o sesiune extraordinară a mi- terzisă bomba ato
ti dimpotrivă au creat probleme noi şi salutat încheierea Tratatului de la mică". „Grabnică
mai grele. Pronunţîndu-sc în legătură Moscova cu privire la interzicerea ex dezarmare genera
perienţelor nucleare în trei medii, ară-
cu aceasta pentru lichidarea războiu lă şi totală".
lind că acest acord reprezintă o do Scurte ştiri 9 Scurte ştiri © Scurte ştiri
lui rece şi cursei înarmărilor, pre IN FO TO : As
vadă u faptului că personalităţi cu
şedintele R S F. Iugoslavia a declarai MOSCOVA — La 23 octombrie a efectuai în rîndul opiniei publice en pect de la manifes
că singura soluţie este de a înţelege rta mai marc răspundere ale puterilor
nucleare acceptă tot mai mult princi msit la Moscova, înti-n vizită oficia gleze, 47,5 la sută din persoanele îo* taţia din faţa par
şi a recunoaşte realitatea timpu'ui
piul coexistenţei paşnice, indiferent de lă. la invitaţia guvernului sovietic, di' licbalc au răspuns că dacă in prezent lamentului.
nostru — existenţa sistemelor sociale deosebirile sistemelor sociale. Vorbi Tulsi Giri, preşedintele Consiliului de ar avea loc alegeri ar vota pentru la
diferite şi necesitatea de a sc stabili
torul a chemat Naţiunile Unite să ac Miniştri al Nepalului. burişti. Pentru conservatori s-au pro
relaţii între ţări cu sisteme sociale di
ţioneze înlr-o măsură tot mai marc in La aerodromul Şcrcmeticvo. Tulsi nunţat 40,2 la sută din persoanele în
ferite pe principiile coexistenţei paş direcţia apropierii între popoare, să Giri a fost înlîmpinat de N. S- Hruş licbalc.
nice. Vorbitorul a arătat că îmbunătă lic instrumentul colaborării şi efortu ciov, preşedintele Consiliului de M '- BRA S ILIA . — Potrivit agenţiei
ţirea situaţiei internaţionale şi rezolva rilor lor pentru întărirea păcii in lu oişlri al U R.S S , şi de alţi conducă « • « • 91 9 ■ 9 9 9
France Ihessc Comisia juridică a Ca
t a celor inaî mari probleme interna me. In legătură cu aceasta, el a de tori sovietici. merei Deputaţilor dm Brazilia a apro 9 9 9 9 9 9 9 9 9 9 9
ţionale ar crea condiţiile pentru rezol clarat că ar fi deosebit de important In aceeaşi zi, Tulsi Giri a făcut o bat un proiect de lege eu privire la
varea paşnică şi a ailor probleme mai dacă Naţiunile Unite ar dezvolta mai vizită Iui N S Hruşciov la Kremlin. înlocuirea actualei unităţi monetare
mici sau mai mari. departe şi ar codifica principiile coe LONDRA. — Ziarul „Daily M ail" Lray.iliene — cru/ciro — printr-o noua
Preşedintele R S F Iugoslavia a sub- xistenţei paşnice. relatează că în cadru! unui sondai unitate monetară —> brazao. Potrivit
proiectului de lege, un brazao va va-
n'ra 1.000 de cru/cirus. III» iF P IRt E ir II T II N ini IE N II
S P O R T BUENOS AIRES. — Judecătorul
Carlos Arigo a hotărît să anuleze de
cretul emis la 15 aprilie ac. de fos A D O U A REGLARE
f o t b al^ Anglia — Selecţionata m o n d ia lă 2-1 (0-0) tele autorităţi argenlimene cu privire A CEASURILOR A T O M IC E s -a r f i d escop erit. v re o g r c fc a lă in d a te d e c o m p a n iile in te r n a ţio n a le d r
fu n c ţio n a r e a ce a s u rilo r
a to m ic e , ti
Ia dizolvarea Sindicalului lucrătorilor
tra n sp o rtu ri a e rie n e s o c ie tă ţii B A C.
din presă în legătură cu inlruduccrcj D u p ă cum re la tea ză su p tu in in a L d to cm a i p e n tru că a cestea sin i d e o s e „ A ce st a c cid e n t, serie F ra n ce P resse,
L O N D R A 23 (A g e r p r e s ). — <S. K o p a serv eşte p e l ) i Ş tefa n a , c e n I 'ic d ictn d d e s ch id e re a scu tu lu i d e c ă stării de asediu în ţară. b rita n ic „ S a n d a y ' f n n es“ . la 31 o z- bit. d e p re cise E le a v a n se a z ă sau ră v a p u te a a v e a o m a re in flu e n tă a s u
C e n te n a ru l F e d e ra ţie i e n g le z e de tru l a ta ca n t al e c h ip e i m o n d ia le , ca re it e n g tcsiv u lin ie d e a ta c a A n g lie i. Judecătorul a dat, de asemenea, dis tn n ib n c , ta m ie zu l u o p (ii, c e a su rile n it» in ur+tă im nit/i ca o se cu n d ă in p ra h n t ă n iii s o c ie tă ţilo r d e tra n s p o r
ft.lb a l a fo st s ă rb ă to rii m ie rc u r i In tia g e p u te rn ic la p o a rtă , insă Banks L u relu are, e n g le z ii ra tea ză ca fi poziţii ca editura progresistă „Lautn- a to m ic e d in op t (u ri, in clu s iv A n g lia ră stim p d e lăOOOO d e an i. l)n r (o h i- tu ri a e rie n e , care. m a i a a d e a les ji
1 o n d ra p rin d isp n ta rca m u lt a şte p ta re sp in g e in co rn e r. E ch ip a Rifri f o r in p rim a re p riză d e s c h id e re a sco ru lu i ro- , interzisă tot în aprilie a.c., să-şî f i S ta te le U n ite, v o r fi d a te în a p o i sirca lo r — ca re d a te a ză d m 1(J i ’> in tre a v io a n e le C araveU e.“ (fr a n c e z )
tu lu i m e ci d in tre re p re z e n ta tiv a A n - ţează ritm a i jo c u lu i, o h (in c m a i m u l in p iim c lc m in a te c im l E y z a g u irc d e u ia activitatea. cn o z ecim e d e secu n d ă , in sc o p u l d e — a sens la iv e a lă o n c c o u c m d u n i'i f i „ B o e i n g -727" (a m e rica n ).
r j i c i fi se le cţio n a ta h u n ii. P este 100 000 te e o r n n c , d a r e fe c t iv na p rezin tă un g a je a z ă d e p e lin ia p o r ţii in tim p te în s ta n d a r d e le h a d iţio n a le a le m ă IN S U L A T R IS T A N DA C U N H A
».,? s p e cta to ri p re z e n fi in trib u n e le S la - f.e r ic o l p en tru s o lid a a p ă ra re e n g le S u sk ici. c a ic a a p ă ru i p o a rta s c le c (io - SANTO DOM1NGO. — Junta g j- a sc p a n e d e a c o r d ora in d ica tă d e su ră rii tim p u lu i. LSI REPRIMEŞTE L O C U IT O R II
a \onithii W c m b le y an asistai, la un ren - za. In cu rsiu n ile in a m t a fd o r d h i e c h i m ilci in re p riz a s e c u n d ă. era d e p ă şit. vmiamcntalâ dominicană, venită la c e a s u rile a to m ic e ca o ra a s tro n o m ica F o lo s ire a c e a s u rilo r a to m ic e a d o L a 22 o c to m b r ie , 2/2 lo c u ito r i ai
fit s p e c ta c o l fo tb a lis tic , hi o p a rtid ă p a E ifa d e v in d in ce ia ce m ai rare L n g lcz it co n tin u ă să d o m in e fi r e a li putere luna trecută după răsturnarea in d ica tă d e ro ta iin P ă m in tid u i. A c e a s v e d it eă ziu a — ca re co n stitu ie p i'i-i in su lei T lis ta u d a C a n h a , au p le ca t
d irz d isp u ta tă j>e a lo c u r i, în ca re c e h i- A n g lia în ce p e să d o m in e . In m i zează p rim a i g o l in m in u tu l 00. E x picşcdintclui Juan Boscb, a anunţat la ta este U d o u a m o d ific a r e d e acest in IVJJ u n ita tea d e b a ză a m ă su ră rii d in p o rtu l e n g le z S o n lh a m p to n . fie
fi,7 e n g le z ă , m a i in cis iv a în a ta cu ri si ni,tu l 20 p o rta ru l L e v la fin t sa lv ea zu il em u d re a p tă P a in e cen trea ză la 23 octombrie ridicarea stării excep tim p u lu i — na re p re z in tă a a n iin lc b o r d u l v a su lu i d a n e z „ B o t n g h o h n ',
cu m c fi fire sc, m a i o m o g e n ă , a r e p u r un g o l g a la fă cu t, a p ă i îm i e x c e p ţ io S m ith . acesta p re ia b a lo n u l fi il d e s ţionale declarate în ţară în urmă cu le i. P rim a a a v a t lo c in lO fil. sta b ilă . S -a con sta ta t c ă tim p u l n e in a p o in d a -s r in p a tria lo r , situ a tă ir.
tat v ic to r ia eu sco ru l d e 2-1 ( 0- 0 ) n a l m in g e a trim isă ea c a p u l d e in ch id e p e G rea v es, ca re şu lca za . U n două săptămîni. A c e a s tă m o d ific a r e nu în sea m n ă că cesar P ă in în tiilu i p en tru a sc ro ti p e A tla n tic u l d e su d. la p este ti.000 km .
R oate fi p rea m u lte le sch im b ă ri o p e ti m d e ce n tru l a ta ca n t S m ith . D u p i a p ă r ă to r a d v e rs d e g a je a z ă in p ic io a r e a x a sa, v a ria z ă , a c c c îo r in tla -s c s tu d e p ă rta r e I ii a rm ă ca 14 lu n i, ei
ra te în re p riz a se cu n d ă aa co n trib u it r ilc v a m in a te , la fin in te rv in e d in nou le e n g le z u l ai P a in e fi a cesta fă ră d i- îiicrlin in tln -se . In m o m e n tu l d e fa lă , an fost a d n fi în A n g lia , d u p ă ce in su
U in f ri a g e re a s e le cţio n a te i, d a r o n - cu su cces p e n tru a b lo c a un fu l p u te r l ic u ltu lc in tr o d u ce m in g e a iu p lasă. a cea stă m ifc a r e s-a în cetin it fi f i e c a la lo r d e v e n ise v r e m e ln ic n c lo c u ib i-
ţfim e ch ip a A n g lie i nu n c iftig a t ju r ) n ic tras la [ir u l ie rb ii d e E astham . S e le c ţio n a ta m o n d ia lă schi (ca z ă et Acorduri între liderii opoziţiei din Portugalia re zi este cn a p r o x im a t iv d o u ă m iin n hi d m ca u z a u n e i e r u p ţii v u lc a n ice .
m erite. S c-leefion a la re v in e in a ta c sp re fin a u v a co n tra a ta cu ri, insă fu lu r ile la i d e se cu n d ă m a i lu n g ă d c c ît ce a p r e j\ liniai l-l lo c u iim i ai in su le i aa h o -
F o tb a liş tii e n g le z i sin i ce i ca re a n lu l re p riz ei, d u r c o m b in ă p rea m ult L a w f i P iifh a f sînt o p rite d e p o rta ru l si guvernul provizoriu în exil al Angolei ce d e n tă tărit să ră m in ă in A n g lia .
g a je a z ă b a lo n u l în jo c f i sînt p e p u n c ca p a sc la te ra le ţt în a p o i, a stfe l că en g lez. B rita n ii reiau, in iţia tiv a , u b ti- N u sc cu n osc în că m o tiv e le p e n i :/ T i ist an d a C a n h a este con sid e ra ră
tu l d e a m a rca ch ia r in p rim e le sc- fjn rlu ru l B anks este ra re ori so licita -. g litd n -l p e S u sk ici să in te rv in ă in m m RIO DE JA N E IR O 23 (Agerpres,. c u ie se p r o d u c e a ce a stă m o d ific a r e d re p t in su la ce a m a i s in g u ra tică a
t u n d e : P o p ln h a r a c o r d ă co rn e r P “ P rim a rep riză se term in ă fă ră ca v r e m u lte rîn d ari. 'I o t a fi în m in a tu l >V2. La Rio de Janciro au avut loc re S-a căzut, de asemenea, de acord in ritm u l ro ta ţie i P ă m în tiiln i, d a r se h u n i i ; n u m a i a r a r e o r i ea este a b o 1
p u r ica stin gă, C h n rlton e x e cu tă scu r1 una d in e c h ip e să m a rch eze. D u p ă ca m :t o (ia n n l L n w se in filtre a z ă in a p u ra - să se stabilească relaţii mai strînsc în- cre d e că ca este in flu e n ţa tă d e m ie d a tă d e au vas
Ik W ils o n , acesta p r c ln n g c ftc în lera h X tra n sm ite co m e n ta to r u l A g c n (ic i F r a n tea a d v e rs ă >7 fr u c t ific ă o p a să b a n ă vent tratative între conducătorul Miş lie mişcările de eliberare din Mo/am- zul lic h id a l P ă m U ilu lu i sau d e r id i A s u p ra m a jo r it ă ţii lo c u it o r ilo r ,
cării democrate portugheze, Humberto
G re a v e s ca re co m p le t d cm a r c a l fu tc u - ce P resse, I t - t c m o n d ia l p o a le să m u l ic n it ă d e pe p a rtea stin gă. J u că to rii I ’dgado, liderul opoziţiei, împotriva Lie şi Guineea Portugheză, pe de o ca re a sau s cu fu n d a re a m a se lo r d e v ia (a m o d e rn a nu a fă cu t o im p re sie
l/r în b ra ţe le la i la fin . R u m u l a ta c al ţu m ea scă lu i la fin ca re a a p ă ra t f o r e n g le z i a ta că in tro m b ă in u ltim ele (.arte, şi cea din Angola pe de altă p ă m in t. fa v o r a b ilă .
r lc c lt o n a le i lu m ii su n n iic in m in u tu l m id a b il in a cea stă p a rte a jo c u lu i, im - m in u te fi b a ra il sa lv e a ză d e d o u ă dictatorului S.alazar, şi reprezentantul parte. V a su l „ B or g h o h n “ v a m a i a d u ce
t m p e S u sk ici la fu t m ilc la i C h a rlto n guvernului provizoriu în exil al Anga- Totodată s-a bolărlt ca sediul M iş „ B A C - l - l l “ PRĂBUŞIT la T ris ta n d a C a n h a 200 d e to n e d e
,,Europenele" la volei fi G re a v e s C ii d o u ă m in a te în a in te de Iti, dr. Jorge de Goycnola. cării democrate portugheze să fie trans ÎN T IM P U L ZB O R U LU I m ă r fu n , p rin tre c a i c 27 ta n c d e c a r
In urma acestor convorbiri, Mişcare i
flu ie ru l fin a l, un c o n tra a ta c p e a riU i
ferat din Brazilia într-un stat african
E X P E R IM E N T A L
stin gă : C h a rlto n sca p ă d e fa n d a fo i democrată portugheză a căzut de no-rd re ai apropiat de Portugalia. D u p ă ca m n u a n ţă a g e n ţiile a c e i- to fi, 7 to n e d e se m in ţe f i 175 p iu d e
g ă in ă .
Cea de-a treia zi a prcliminaniîot guria-Turcia 3-0 (15-4; 15-10; 15-11); E y z a g u irc. tra g e d in p lin ă cu rsă. S o s - să susţină dreptul la aulodcicrm i^Jc La rîndul lor, liderii angolezi aj d c n la lc d e p resă , în lo c a lita te a T is - RAPIJT DE H IE N E
rampionalclor europene de volei a adu.? i\ F. Gcrmană-Danemarca 3 0 (15-10; h e i este n ev o it să resp in ă fi m in g ea r.! tuturor teritoriilor coloniale portu b u ry , situ a tă la a p r o x im a tiv 1)0 k ‘u. Z ia r u l in d ia n S ta lcs m a n r e la le a z j
piimclc clarificări în grupe. Selecţio 15-13; 15-11). i-ju n g c la G r e a v e s. c a te d e la d l n u gheze şi totodată s-a declarat solida precizat că lupta lor este purtată îm d e L o n d ra , s-a p ru h u fil în cu rsu l unui c ă in u ltim e le d o u ă lu n i, h ie n e le o i
nata masculină a R. P. Romine a.^ CLUJ : R. D. Germană-Austria 3 0 m etri în scrie în p o a rta g o a lă . C h a r l- ră cu organizaţiile africane caic lu p ii potriva dictaturii lui S.alazar şi mi îm z b o r e x p e r im e n tu l, a v io n u l p ra to U o ră p it jO d e c o p ii d in re g iu n e a L u li
leale şansele să sc califice în turneul 05-5; 15-2; 15-9); U.R.S.S.-Iugoslav-a inn, G re a v es. A n n fie ld d in e c h ip a A n p< ntru indepedenţă. potriva poporului portughez. „ B A C - l - l T ', d estin a t tra n s p o rtu rilo r hnit p u r - K h eri (s t a lu l U U a r -P r a d e s n ,
linal după victoria repurtată miercuri g lie i. /a s in . P o p ln h a r fi E u sch io j a
3-2 (15-8; 15-9; 10-15; 9-15; 15-)I ) d e c ă lă t o r i. T o (i cei fa p t e p ilo (i d e In d ia ).
cu 3-0 (15-9; 15-9; 15-11) în faţa echi BRAŞO V: Ilalia-Bclgia 3-1 (15-10; just c e i m a i b u n i ju c ă to r i in acest în ce rca re a fla fi la b o r d u l a v io n u lu i, T E M P E R A T U R A ...
m eci, a p recia ză , co re s p o n d e n tu l a g en ţiei
pei R. P. Polone. Astăzi, în ultimul 9 - 15; 15-10; 15-10); R. P, Ungarâ- p lin ir e ca re L illtg o e — d eţin ătoru l, IN TR EI SECUNDE
meci, echipa R P.R. întîlncşlc Olanda, R S. Cehoslovacă 3-2 (15-13; 15-12; A s s o c ia te d Press. Dizolvarea parlamentului japonez r e co rd u lu i m o n d ia l la z b o r u r ile d e R ev ista m e d ic a lă b r ita n ic ă „ T h e
în timp ce R P. Polonă joacă cu Fin 10- 15; H-1G; 15-S). A r b itr u l B o b ii D u v id sso n (S c o tia ) lu n g ă d u ra tă p e a v io a n e cu rea cţie P r a c lilin iic r u a a n a n (a t p u n e re a h
T O K IO 23 (Agerpres). — J9G0 pe termen de patru ani. Partidul
landa. Alte rezultate înregistrate in f e m in in : C R AIO VA: Olnnda-Dont ((in d u s u rm ă to a re le fo r m a ţ i i : A N La 23 octombrie, guvernul japonez de guvcrnămînt libcial-dcinocrat de ţi — fi-a it g ă sit m o a rte a in a ccid en t. p u n ct a a m u te rm o m e tru c lin ic c a l
C A P IT A L A : m a scu lin (grupa U a) marca 3-0 (15-0; 15-2; 15-2); R S G L I A : B anks. A n n fie ld . N o r m a u , a dizolvat parlamentul Data alegeri nea în Cameră 296 din cele 4G7 locuri. D u p ă cu m a p re cia z ă a g e n ţiile o c c i are n e v o ie n u m a i d e tre i secu n d e
Cthoslovacă-R P Ungară S-l (15-3; lU ils o n . M itn c, h lo o r r . P a in e, G r e a - d e n ta le d e p resă , d is tra g e re a p r o t o p en tru a în re g istra te m p e ra tu ra p t-
Olanda-Finlanda 3-0 (15-2; 15-10; lor generale a fost fixată pentru 21 Potrivit agenţiei France Press:,
L-J5; 15-10; 16-14). i-cs, S m ith , E asth a m . C h a rlton . tip u lu i „ B A C - 1- 11" con stitu ie o p ie r c ie n lu la i N o u l in stru m en t a p rim it
15-9); fe m in in (grupa I) U R.S.S.-R. P. i oiembrie, campania electorală urinînd partidul de guvcrnămînt din Japonia d e re g r e a p en tru so c ie ta te a p r o d u c ă d e n u m ire a d e „ D e p e n d a th e rm 3 0 3 ',
C O N S T A N T A : R. P. Polonă Iu S E L E C Ţ I O N A T A M O N D I A L A : l a să înceapă la 31 octombrie.
Bulgaria 3-U (15-S; 15-10; 15-9). goslavia 3-0 (15-10; 15-7; 15 7); R. P tin (S o s k ici), D . S a n tos (E y z a g u ir c), Aceasta este cea de-a noua dizol speră ca, prin dizolvarea înainte de toa re „ B rislish A ir e r a ft C o r p o r a fi eunstă d in ii-u n m ic tub d e 11.'lă
Meciurile disputate in provincie s-au Knmînâ-R. D. Germană S-l (15-12 ; P o p ln h a r, S c h n c llin g c r , P lu sk a l, M a - vare a Parlamentului japonez în u lti termen a parlamentului şi organizarea t io n '4 ( B A C ) . P o tr iv it a g e n (ie i cm . lu n g im e , co n e c ta t la un a p a ra t
ir.cbciat cu următoarele rezultate : i G-IS; 15-12; 15-3). s ip o n s t, (B n .xler), K op a (S c c lc r ). L a w , mii ani. Actuala Cameră a Reprezen a'cgcrilor de la 21 noiembrie, să ;i F ra n ce P resse. p în ă in p rezen t, ¥ , e le c tr o n ic a cţio n a t p r in h -u n in ie a c u
m a s c u lin : TG. M U R E Ş : R. P. Bu!- (Agerpres). D i S ie fu n o , E u fcb io (P a fk a f), G e n io . tanţilor a fost aleasă în noiembrie c(nsolidc2e poziţiile. a v io a n e d e acest tip au fi fo st c o m a n m u la to r ce p n a tc h în locu it.
Reducţia şl administraţia ziarului sti\ 6 Marile nr. 9, leleloo 15 8tt, 12 75, 15 85, 2U 7B. Taxa uiâiita lo Qumerar conform aprobam Direcţiei Generale P.T.T.R. nr. 2G3.328 din 6 noiembrie 1949. — Tiparul i lntrepilnderea Poligialica Hunedoara-Dcv