Page 85 - 1963-10

rr

PROIETARI DIN TOATE TARItE. UNIŢI-VAl
Ziua Forţelor firmate ale R.P.R.

W ‘ T / ft ffl/Â In liocojo oii. Io 25 octombrie, m i­ so|d.-i(ii (or|e!or noi.strc armate îşi
litarii. oamenii muncii, înlroci111 nos îndeplinesc cu tn ^u lle liic nobila lor
10 S.'i inoculăm lucrările rlc Ini popo', sărbătoresc Z 5u<i Tortelor misiune. In v;u|a uni'.îi|ilor şi subu-
construcţie d adăposturilor pen­ Armato alo Republicii Populare Ro- ni'ălilor creşte ro td im m rolul orga-
tru animale ! mînc. La 25 octombrie 10-IJ, vitejii niznliilnr de partid Peste tot. comu­
(|>aq. 2-a) ostaşi ai armatei romine alături de niştii sini in frunte, însufleţind pe
® Calitatea producţiei — un «irinaTi sovietică, incliciau şirul lup­ ccllalli militari in îndeplinirea cn
obiectiv de seamă al aclivilăţii telor (lase pentru eliberarea Transil­ simt de răspundere a îndatoririlor
comuniştilor ; vaniei de nord. O dată cu nimicirea ostăşeşti, în obţinerea de rezultale bu­
• hi cea re maistru — un bun ultimelor rezistente ale trupelor hi- ne şi foarte bune h toate categoriile
coordonator al producţiei ; tlerisle. poporul romîn consemna in de pregătire Succesele de 7,i cu zi în
(pag. 3-a) noua istorie pe care şi o lăurea îu- cunoaşterea şi mirtuirea nrmamenlu-
• De peste hotare cepiiid din august 1944 o marc vic­ ti ii şi (clinicii de luptă, in întărirea
Anul XV. Nr. 2745 VINERI 25 OCTOMBRIE 1963 4 pagini, 20 bani (pag. 4-a) torie — eliberarea întregului lerilo- ordinei si disciplinei militare, o v ig i­
nu al patriei de sub jugul fascist. lenţei revoluţionare, au la bavă înalta
conştiinţa politică a m ilitarilor.
Cu (lîiuluriie pline de recunoştinţă
fală de Partidul Muncitoresc Romiu Niciodată in trecut munca paşnică,
creatorul şi conducătorul armatei creatoare a poporului rom in, în-
noaslrc populare, oamenii nuinr ii Ingrilalea teritoriului naţional şi
cinstesc tradiţiile do luptă ale popo independenta tării n-au fost atît
de temeinic aparate ca azi. For­
ruiui noslru. eroicele lapte do arme
ţele armate ale K. P. Romine
ale ostaşilor romînî in luptele purtate
pentru eliberarea tării de sul» jugul rcprczînlă m> scut de nădejde al sc-
Oţclarii noştri s-au angajat sT „Pentru o reuşită bună în elabora­ compoziţiei chimice a materialelor celor nedumeriţi de prezenţa lui ru aplicarea metodelor rapide de ela­ ocupanţilor fascişti. Sub conducerea c u rilă lii cuceririlor revoluţionare ale
dea peste plan, în luna octombrie rea şarjelor rapide trebuie studiat existente şi în funcţie de compozi­ bală cu mult înaintea celorlalţi. borare. P.C.R . alături de formaţiile de luptă poporului nostru şi al păcii Armăta
J.tlOO tone oţel. Muncind cu liotă- bine agregatul. Ţoale cuptoarele ţia oţelului elaborat. Cu ajutorul La preluarea schimbului este ne­ Dar funcţionarea neîntreruptă. în patriotire. iim tâli militare romine an noastră, cu ndovăr al populară, sp ri­
P liic pentru înfăptuirea angajamen­ Martin s'mt construite Ia fel, dar acestui calcul se determină cantită­ cesar să se cerceteze: bolta, cana­ timpul celor trei schimburi a cup­ participat la insurecţia aripată din jină cu însufleţire, alaiuri de toii oa­
tului. ci ;ui dat peste plan. in p r i­ fiecare, ca şi omul, arc particulari­ ţile de fonta, de fier vechi, de lele. marginile vetrei, camerele re­ toarelor Martin cerc. pe lîngă o august 1944. moment holurilor în is­ meni; muncii din tara noastră, po li­
E mult de 3.700 tone oţel mai tatea sa. Trebuie deci. aflat în ce calcar şi de minereu pentru şarjă generatoare, dispozitivele de inver­ aprovizionare fără întindere cu toria poporului nostru. tica ev Iernă de pace a partidului si
mele două decade ale lunii.
sare şi pereţii din faţă şt din spate.
De aceea, buna aprovizionare a cup­
loc topeşte mai bine şi care sini
materiale de încărcare, o descărcare •
Elaborarea şarjelor ui durată locurile sale mai slabe .“ . toarelor Martin, cu materialele de Dacă se observă ceva neobişnuit, Ia timp. fără mtirzicri. a otelului Izgonirea Inamicului d-u oraşele guvernului.
scurtă (rapide) a constituit pimcipa- Intr-adevăr, productivitatea cupto. încărcare, de compoziţie constantă, se notează cu grijă şi apoi se lor- lichid gata elaborat Or, din par Cărei si Saln Maro la 25 octombrie Conccp'.rind eforturile oamenilor
la rezerva folosită de oţclari în sco­ mini Martin depinde de foarte mulţi este şi ea o condiţie esenţială pen­ mulcază constatările respective pen­ tea turnătorilor şi a muncitorilor 1944. a marcat eliberarea întregului muncii spre înfăptuirea cu succes a
pul obţinerii realizării amintite. A$t factori pe caic. oţclarii îi cunosc tru elaborarea oţelului de calitate tru a se lua măsurile necesare In din bala de pregătire a ansamblc- le rilo riti al patriei noastre de sub oru- operei de desăvirşire a conslrueliei
L fel. de la începutul lunii octombrie din te în ce mai bine. Un rol im şi in timp scurt. cazul cînd neregulile observate no lor de turnare, oţclarii de la ela­ socialiste, de sporire continuă a pro­
şi piuă în prezent, au fost elabo­ portant în elaborarea şarjelor cu Un alt factor de bază al elabo­ se pot înlătura imediat munca se borare îiilimpină uneori greutăţi. Se pf.tia fascistă Data de 25 octombrie
A rate la secţia noastră, peste 00 şar durate mici îl arc runlrolul regimu­ rării rapide a şarjelor îl constituie poale planifica astfel incit eveni­ mai înlîmplă câ primesc oale m ur­ a devenit 7,iua Tortelor Armate ale ducţiei de bunuri materiale şi de ri­
jc cu o durată mai mică decît cea lui termic al cuptoarelor. folosirea raţională a timpului de mentele ce provin să nu încurce dare. sau nccontrolate înainte de R P.R . simbol a! tradiţiilor de luptă dicare sistematică a nivelului de trai
planificată. Maistrul Gheorghe CIii - Consumul de combustibil în cup­ lucru şi disciplina muncii. Luare.) procesul de elaborare a şarjei montare, ansamblc de luinarc mon­ alo armatei noaslrc pentru libertate a! celor ce muncesc, partidul şi gu ­
Im. împreună cu echipa sa. nu ela­ torul Martin, măsurat în decursul în primire a schimbului este o cla­ Cu şi mai multă atenţie trebuie tate defectuos, a jungîndii-sc astlc! I şi independentă naţională a con tri­ vernul larii noastre duc pe plan e x ­
borat 10 şarje rapide la cuptoarele unei şarje, variază în limite largi, pă foarte importantă. Adesea oţe- studiate părţile inferioare ale cup­ la clasarea otelului în altă marcă buţiei aduse la eliberarea Romitiţei tern o politică de pace şi de coexis­
nr. 2 şi 3. în durate cu 0.3 şi 1.42
M orc mai mici decît era planificat. în funcţie de perioadele de elabo­ I a ml ia în primire şarja, nu de la torului. încălzirea grătarelor, came­ decît cea prescrisă. De exemplu, şi la înfrîngorea Germaniei h il’crislo. tenta paşnică intre lari cu orînduirl
rare In timpul încărcării şi pentru
pentru evacuarea şarjei nr. 77S8 a
începutul ci. ci, după încărcare, în
relor regeneratoare, starea pereţilor
Maistrul Tibcrîu Si rea, la cuptoare­ încălzirea încărcăturii se consumi timpul topirii, sau în timpul alină­ despărţitori ai camerelor de zgu­ fost montată de către şeful de echi­ Devotată cu trup şi suPet cair/ei mă­ sociale di/eri'.c Promovind o politică
ronscfvenlă de pace, Republica Popu­
I le 3 şi 0. de 400 tone, a elaborat cantitatea maximă de combustibil rii. Numai luarea in primire atenta ră. starea zidăriei, absorbţia şi scă­ pă Ion Spiînccnatu o oală cu o r i­ reţe a .socialismului şi păcii armata
împreună cu celelalte
lară Romîna
6 şarje cu durate mai mici cu 2 şi pe cînd. în timpul afinării. canti­ a şarjei şi a cuptorului permite sj parea gazului prin părţile neclanşc. ficiu nccoiLspunzâtor. Aceasta a dus noastră populară stă de strajă cuce ţări socialiste depune eforturi pentru
1.00 orc decît timpul planificat. De
se lucreze. în timpul
schimbului,
la nerespet tarea timpului de tu r­
revoluţionare a!o
oamenilor
ririlo r
N asemenea, au mai elaborat şarje ra­ tatea consumată este minimă De fără depăşirea timpului fixat. De starea dispozitivelor de inversare nare şi. în final, la clasarea oţelu­ inuncib ,slujeşte cu credinţă interesele •>i/‘u*iiir*rea păţii şi înţelegerii Intre
puternic
aici rezulta necesitatea de a regla
toate acestea influenţează
pide maiştrii Valentin Că Iţim, Fon capacitatea termică a cuptorului, obicei, oţclarii evidenţiaţi in între­ durata şarjei lui in altă calitate. La şarja 7799 poporuTii. Tocmai pe aceasta se ba­ popoare.
constatate şi informaţiile
D,iţele
E Cri şan şi Gheorghe Baba. împreună prin modificarea proporţiei de com­ cere încep să preia schimbul înainte primite de In oţclarii schimbaţi, dau evacuată în oala numărul I. mon­ zează unitatea de nezdruncinat dintre Sold<i|ii. gradalii, suboliterii şi ofi­
de mă începerii lucrului Un exem­
tată de şeful de echipă Ion Chi-
(de exemplu, modilicînd
bustibil
cu echipele respective.
Prin scurtarea duratei de elabo­ compoziţia amestecului combusti­ plu în această privinţă îl oieri şi ele schimbului carc-şi începe ac­ rică. oala a deschis la cuptor şi «■mată şi popor Tor|e!e armate ale ţerii ForU’lor Armate ale R.P R mun­
rare a şarjei, productivitatea cup­ bilului se modifică puterea calori­ schimbul S T . condus de tovaiăşul tivitatea. posibilitatea să-şî slabi- s-au pierdut 13 000 kg. oţel De a- R P R sin| înzestrate cu armament şi cesc cu avîni pentru a şi ridica con­
R toarelor a crescut siinţ îl or. că a acestuia) inginer Maxim Bun. bască un plan concret de lucru ccca este necesar ca întregul colec­ tehnică de luptă modernă, dispun de tinuu nivelul pregătirii de luptă si
Metodele oţclarîlor care elabo­ Apoi. desfăşurarea normală a pro­ — Pentru a cunoaşte bine starea astfel incit să folosească cuptorul tiv al u(elarici M artin nr. 2 să se cadie calificate, capabile să organi­ politice, pentru a întări neîncetat o r ­
cuptorului, funcţionarea instalaţiilor
tehnologie în
cesului
E rează şarje de scurtă durată pot (i Martin este posibilă cu cuploarele ajutătoare şi graficul prescris, eu mai din plin străduiască in aceeaşi măsură, C.\ zeze şi să conducă trupele in opera­ dinea şi disciplina militară.
producţiei de
o dată cu mărirea
condiţia
exprimate prin cuvintele ptintlopi-
Ca rezultat al bunei organizări a
De ziua Forţelor Armate aîc R. P.
tom lui Stoica Alexandru, din schim­ dozării corecte a încărcăturii. î n ­ vin la lucru cu 30—40 mumie îna­ preluării şi predării agregatelor şi oţel prin creşterea productivităţii ţiuni complexe. In m u lu rile forlclor Romine. m ilitarii armatei noastre
E bul maistrului Gheorghe Ghibu : cărcătura se calculează pe baza inte de ora schimbului — spune c» a locurilor de muncă la O.S.M ni cuploare Im . să micşoreze la maxi­ noastre armaîe au crescut an de an populare nuntiri (Ir* glorioasele Ira-
mum pierderile şî rebutul
m ilitari de nădejde, cu o înallă conş­
2 s a îmbunătăţit si starea cuptoa­
relor măriiulu-sc durabilitatea lor. Ing. X I7.NIA ANDKIT-SCU tiinţă politică, care şvati însuşit cn diţii de luptă patriotică şi revoluţio­
iar numărul reparaţiilor la cald s-a secţia O.S.M. n*' - perseverentă tehnica modernă şi noi­ nară ale poporului roniin. îşi reafir­
L A L A M I N A T E create condiţiile mai bune pentru (din postul de corespondenţi voluntari) le cerinţe ale ştiinţei şi ariei m ili­ ga lor activii,ile demni de încrederea
a C $ Hunedoara
micşorat. In felul acesta au
tos*,
mă voinţa de a se dovedi prin întrea­
tare socialiste, minunate cadre de co-
rrandanli $i lucrători politici. Insnlle- şi grija partidului şi guvernului, de
tîţl de un fierbinte patriotism socia­ a fi scul de nădejde, libertăţii $i mun­
ii ii i (î prin idealuri şi năzuinţe
list
Toate forţele la urgentarea comune, ofiţerii, subofiţerii, gradaţii cii paşnice a poporului romin. cauzei
păcii in lume.
semănatului A dunarea festivă disi C apitală
con sacrată sărb ătoririi Z ilei
între posibilităţi şi realitate
F orţelor Arm ate a le IC.S9. R om ine
încă din primele zile de la elibera- desfăşoară intr-un ritm nesalisfăcător.
ica terenului destinat culturii griului, Vina principală o arc conducerea
mecanizatorii caic deservesc gospodă­ 5 M T. din Dohra cai c nu ia măsuri
ria colectivă din Şoinniş, au trecut la pentru repararea celor trei semănă­
Joi d u p u -a m ia z ă a o v u l lo c in C a ­ a i C C. a l V M H , ai C o n s iliu lu i d e
efectuarea arăturilor. Ca urmare, p in i tori. Din acestea doar două pot fi fo­
p ita lă a d u n a re a fe s tiv ă em isa r rută Stat. şi a i g u v e rn u lu i, g e n e r a li <t
in ziua de 24 octombrie, aici au puiuţ losite, dar şi ele cu mari întreruperi
să r b ă to r ir ii Z ile i F o rţe lo r A rm a te n lc ofiţeri, a c tiv i şi in re z e m ă , \>etcraui
fi însămîntatc cu griu 130 ha. din cele din cauza defecţiunilor ce se ivesc îii
H V. I\'om hie. d in r ă z b o iu l a n tifa scist, o a m e n i m
200 ha. cît s-a prevăzut timpul lucrului. O nselnenca situat.»* n im icii d in in iie p iin d e r ilc şi in s titu ­
In p re z id iu I a d u n ă rii au luat. lo c
Dar, după cum ştim, astăzi este u l­ face ca scmănătonlc amintite să nu-şi t o v a r ă ş ii: g e n e ra l c o lo n e l A le x a n ­ ţiile b iic u ie ş tc n c . n u m e ro şi o l i l c r i <i
tima zi din epoca stabilită pentru in- poată realiza norma stabilită, insămin- d rii D ră g b ie i, g e n e r a l d e a rm a tă osta şi e v id e n ţia ţi în p re g ă tir e a d e
sămînţări. Şi totuşi, la această gospo­ ţînd zilnic. în medie, numai cile 4 G l.e o n im S ă lă ja n , F la rm u D ă n ă lu - lu p tă şi p o litic ă .
dărie nu mai rămas de insâminţat încă hectare Cît priveşte a treia semănă­ ch e. p r im -s e c fc la r a l C o m ite tu lu i A u Inul p a rte a ta ş a ii m ilita r i at
140 ha. ('arc să fie cauza ? Tinind sca­ toare. trebuie spus ca aceasta iui poi.- m is iu n ilo r d ip lo m a t ic e d in It V
ma de faptul că semănatul grîului tre te fi folosită de aproape 10 zile d:n oră şe n esc b u cu r e ş ti a l V .M .U ., h a c Iton ih iă .
buia făcut pe 22() ba. după porumb, cauza unor dcfcc|îuni la sistemul de M a rtin , p re ş e d in te le C C S ., U irg il A lo st in to n a t Im u n i tic Stat ol
colectiviştii au dat zoi cu recoltatul a- icglaj. 7 rn fi/i. p rim -secre t iii a l C . C. a l It. P. U om in e. G e n e ra t d e a rm a tă
U .7 .M .. g e n e r a l c o lo n e l Ion
‘T n to -
ccstuia. lucrarea Icrminimlii-sc îneh Este o situaţie caic trebuie să dea de L co n tiu S ă lă ja n , m e m b ru su p le a n t
de la 14 octombrie Concomitent, ci au eîiulît conducerii S.M T. dm Dobra. i iran ii. g e n e r a l lo c o te n e n t Ion lim i­ a ! b u n u lu i P o litic a ! C .C nl P M II..
eliberat de coceni majoritatea suprafe­ Aceasta arc datoria să ia măsuri u r ­ tă g e n e r a l lo c o te n e n t M ib u i b u rc ă m in istru l fo r ţe lo r u rm ate, a d esch is
gente pentru punerea la punct a semă­ — a d ju n c ţ i a i m in istru lu i fo r ţe lo r
ţei. iar cu ajutorul mecanizatorilor au ud u n a rea festiv ă .
nătorilor de aici. astfel ca şi colecti­ a rm a te. g e n e r a l lo c o te n e n t U a silc
pregătit pentru însâmînţăn încă 40 de A luat a p o i c n v iiitu l g e n e r a l l o ­
viştii din iŞoîimiŞ să poală termina cit N e g r e a , a d ju n c t a l m in istru lu i a f a ­ c o te n e n t M ilia i b a r c ă , m em b ru al
ba. Cu toate acestea, însâinînţârilc se mai grabnic însâmînţările c e r ilo r in te rn e, g en e i at c o lo n e l în C C a l P M A L . a d ju n c t a l m in is ­
re z e rv ă IIin C r cţu lc s c u . g e n e r a l m a ­
Folosind metode noi de mun­ tru lu i fo r ţ e lo r a rm a te
In raionul Haţeg că. turnătorii de la turnătoria io r Ion G h e o rg h e , a ca d . D u m itru lu în ch e ie re a a d u n ă r ii a lo st p r e ­
nr. I a Uzinei „V ic to ria " din D n m itrcscu , p r im -s e c r c la r a l A c a d e ­ zentat un h ro g ra m a rtistic la ca re
m iei IL V. U om in e. M a rin T u r c a . şi-a u d a t co n c u r s u l A n s a m b lu l d e
Călan au sporit anul aresta
M ia si ea să fie m ai h < B i c i M ' g a B i i z a f ă simţitor productivitatea muncii. m u n c ito r lia n t aş la u z in e le b iic u - c in ic r c şi d a n s u ri a l l o r lc lo r a rm a te
a le II. P. U om in e.
reşten c „ T im p u r i n o i" .
IN FO T O G R A FIE : maistrul fui a d u n a re au p a r tic ip a t m e m b ri (Agciprcs)
IIie Moldovau, evplicind unui
In raionul Haţeg, potrivit sarcinilor octombrie au fost îiisăminţalc abia 43 semănători au stat cîieva zile nerepa- raion să fie semănate numai 4 138 h.i
stabilite, vor trebui îiisăminţalc îi» ha. din cele 210 planificate. Aici, deşi ratc, iar în alte zile nu au dat raiul a teca cc reprezintă doar 43,7 la sută grup de turnători un nou pro­
toamna aceasta, 8.100 ba. cu gnu, ISO gospodăria arc repartizate trei trac­ meniul maxim din suprafaţa planificată. cedeu de lucru.
na. cu oiz şi 400 ha. cn secară furaje- toare. acestea nu au fost lolosile la Tot astfel stau lucrurile şi cu gos­ Rezultatele ncsalislăcălmuc obţinute
»ă. Acestei importante acţiuni i s-a a- întreaga lor capacitate. Ca unnarc a podăriile colective aflate pe raza Cu îr.tr-o serie de gospodării agiicolc co- O R D I N U L
rordat atenţie în numeroase unităţi. La acestui luci u, nu fost pregătite penii j munci Siinpctru. unde au fost semănate hetive sînt urmarea firească a lipsei Înapoierea în Capitală
gospodăria colectivă din Haţeg, sikc
ir.sămmtări doar 63 ha. Vina princi­ o.ai puţin de 140 ha din ede TIO pla­ de preocupare de care au dat duva.l 1
exemplu, piuă în scara zilei de 22 oc­ pală pentru întîrzicrca acestei lucrări nificate Aici. tractoarele repartizate consiliile de C o n d u c e re ale G.A.C. şi a delegaţiei R P. Romîne Ministrului Forjelor Armate
tombrie. se îiisămîiiţascră 110 ha. d n revine consiliului de conducere al gos­ nu au putut lucra datorită faptului o specialiştii de aici pentru eliberarea
etic 169 prevăzute. Asemenea rezulta­ terenului şi folosirea la maximum a care a participat la şedinţa
podăriei colective care nu a organi­ nu a existat teren eliberat. Vinovat:
te s-au mai obţinut şi Iu gospodării‘c ale
zat in mod judicios munca. Eliberare» cent iu aceasta se fac in prunul inul capacităţii de luciu a tractoarelor şi Com itetului Executiv
agricole colective din salcie Tuleşti, maşinilor de semănat, piccmn şi sla­
terenului a fost făcută cu îiilîm c c .
^crcl şi Peşlcana fapt cc a dos la rămmerca în urmă ;* consiliile de conducere ale gospodăir'»- bei organizări a muncii în cadrul bri­ al C. A.E.R. Republicii Populare Romîne
In unele gospodării colective <Fn lucrărilor de arat şi semănat. lur colcclivc din Simpetru şi 13ă r ă *i găzilor de tractoare.
acest raion, insăminţărilc sînt insă mult caic nu a luat măsuri de a se tăia şi 1 inimi seama de faptul că timpul Joi> dimineaţa s-a înapoiat de la
rămase în urmă. Astfel, la gospodăria Semănatul este intîrziut şr in gos­ liansporla cocenii de pe suprafaţa des­ este înaintat, iar epoca optimă de hi- 25 OCTOMBRIE 1963 BUCUREŞTI
podăriile colective de pe raza comunei tinată insăminţărilor.
colectivă din Livndia, au fost însQinî.i sHmmţjrc depăşită, organizaţiile de Moscova delegaţia It. P. Romine, con­
tale abia GO ha. din cele 200 planiii Bretea Romînă. unde din cele 773 ha Rămase în urină cu semănatul sînt partid din cadrul gospodăriilor colec dusă de tovarăşul Alexandru Birlă- Tovarăşi soldaţi şi gradaţi, subofiţeri, ofiţeri şi ge n e ra lii
planificate a se însămînţa an fost rea­
calc, ceea ce reprezintă doar 21 la sută >i gospodăriile colective de pe raza tive. consiliile de conducere ale G.A O
dm totalul suprafeţei Ritmul scâzjl lizate numai 3110 ha deşi aici lucrea­ comunei Sălaş care u:i realizat nunui >• cadrele de specialişti ticluiic să mo­ de.mu, membru supleant al Eiroului Poporul romin sărbălorcşlc la 25 octombrie Ziua Forţelor Armate ale
înregistrat aici la însămînţăii se dalo- ză o brigada de mecanizatori cart ar* 23 la sulă din suprafaţa cc trebuie sc bilizeze toate forţele la urgentarea !u Politic al C C. al P M R, vicepreşe­ Republicii Populare Romîne.
reşlc şi Iaplului că cele două tractoa­ în dotare 9 tractoare. Activitatea aces­ mănală în această toamnă precum şi crăriloi de arat. şi semănat. Este de dinte al Consiliului de M iniştri, care Cu 19 ani în urmă, prin lupte ero icc purtate de armata romină, umăr
re (din caic unul se afla defect la te’1 brigăzi este insă slab organizată gospodăriile colective din Silvaşul Iu r.scmenea necesar ea în cadrul brigăzi- Io umăr cu arniala sovietică şi ca re zu lta t al insurecţiei armate săvîrşile
dala de 22 octombrie), nu au (ost fo­ fn ziua de 22 octombrie, de pildă, la lirio r şi Superior, unde s-a realizat sub tui de tractoare munca să Iic mai hric a participai la cea de-a 0-a şedinţă de torţele patriotice populare sub conducerea Partidului Comunist Ro­
losite dm plin la arat şi semănat O gospodăria colectivă din Gînlaga, do.n M) la sulă din volumul total al lună- «ug.mizată. iar dclectimulc ivite la a Comitetului Executiv al C onsiliu­ mii), a fost eliberat întregul teritoriu al patriei noastre de sub jugul fascist.
situaţie similară poate fi înlilnită şi tractoare nu au lucrat din cauza lipsei i ilor de insăminţări planificat R1- »iaciuare şi maşini să se efectueze eu lui de A ju lo r Economic Reciproc.
ia gospodăria agricolă colectivă din de motorină deşi timpul era prielnic, niînci'ca in urmă înregistrată iu unită­ maximum de operativitate Glorie veşnică v ite jilo r ostaşi ro mini şi sovietici, luptătorilor care
satul Vilccle Rele, unde piuă la 2! lu t in cadrul acestei brigăzi, două ţile amintite, a făcut ca pe întregul A. POTOPEA (Agerpres). şi-an dat viaţa penlru eliberarea pa Irici noastre şi zdrobirea fascismului.
M ilila rii armatei noastre — con tinu atori ai glorioaselor tradiţii do
luptă ale poporului romin — pătrunşi de lin fierbinte patriotism, do lin
înalt simţ de răspundere faţă de cau za socialismului şi îndatoririle ostă­
S r i g ' s t d i e r a , l e g u m i c o l ă . resc ordinea şi disciplina militară, in vaţă să folosească (clinica şi arma­
- - ^ 0 0 P 0 0 ^ şeşti işi perfecţionează necontenit pregătirea de luptă şi politică, întă­
mentul din dotare, sporesc continuu capacitatea de luplă a unităţilor şi
tă c ile v o r u b rici, c a lc u lă , a p o i tulim lo r g ro şi, roşii. D e p a rte se zărea; ror c o le c tiv is te lo r ca re o (i lu cru l. I, v iştii d m g r ă d in a le g u m ic o lă au a d m măritor unităţi.
g ă : ocin ii ii b in e m in ă l iră. A i / 2.7.7 n ă fr ă m tlc m u ltic o lo r e a le g r ă d in ă r i­ m u n ca v o a stră d e ca re, a cu m . to ii n* g o s p o d ă r ie i n u m a i in a cest an v e n i­ Armata noastră populară, unită prin scopuri şi ţelnri comune cu ar­
zile p e rlccatia o (bum , te lo r c c st rin g in ş o r fin i m o ri g o g it- b u cu ră m ... tu ri d e p este 2ti 1.000 Ici. Iar d e s p ic matele celorlalte ţărj socialiste tră Ieşti, cslc gala să-şi îndeplinească
— S ă fii să n ă toa să M u tic d ra g ă . S> şu rii p e c in e a p o i it d e stu lă in su n A şa c M a rin F u ica şiu N ic io d m i c c v or m ai a d ă u g a p rin liv r a r e a ră -
lla fila 7 o p i r e n i n n p ă ră si şo p ro n u l. in- L a rm a lo r v eselă ră z b a te p iu ă m ei. (o nu v o rb e şte d e s p ic n im ica ei. ,,/. u n iu ­ nobila misiune de a apăra independenta şi suvcranilalca patriei, (iice ririlc
d ă c in o a s c b n , u. v a zei d e toa m n ă , a socialiste ale poporului romin, securi lalea ţărilor socialiste şi a păcii.
d r c p lîn d u -s e sp re su rii tic iută î n ­ b r ig a d ie ra M o l ia I ih ctişm îm lein n im l-t, n i c o le c t iv iş t ilo r " . „a m fe m e i fo a i e
a r d e ilo r iu ti şi g ra şi, a g n g n ş a rifo r.
tin şi p e p a jiş te , p e c m c p u sese la p o r n i s ă -ş i tu lea scă p a şii X o d i r h a rn ice in b r ig a d ă " , sp u n e Cn o r i d e Tovarăşi soldaţi şi gradaţi, sil boîiţcri, ofiţeri şi generali)
uscat. în c ă tic tlim in C o fă , s ă m i n f ă d e m c însă. V ii reu şeşte să le in ti/n ctn - c ile o r i e lă u d a tă p en tru r o a d e le b o ­ b r ig a d ie ra sp u n e cn m o d e s tie :
— Â ii la v e n itu ri ne g îm h m n oi. Vă iclicit n i prilejul sărbătorii de astăzi ? i v.l urez ca etorlurile voas­
a rd e i iote. că lo lo c u l d e n n n ia i p en tru că e le un g a te c c le a d u c e g o s p o d ă r ie i c o le c t i­
ci v rem ca c e i cu re c o n su m ă r o a d e le tre să fie încununate de noi succese in pregătirea de luptă şi politică, in
M tn io îşi r o ti o d o tă p riv ir e a p es­ terni im it r e co lta tu l şi o in tim p iu ă . in v e d in S ebeş cu g r ă d in a I c g u m ic o 'n
g r ă d in ii n oa stre să fie m u lţu m i! i inlârirca continuă a capacităţii de apărare <i patriei noastre socialiste.
te g iă m r z ilc d e a r d e i g ra s şi g o g i - şir in d ia n , p e p o te c a u c s fitş ilă p u r e c d e p e c e le 23 Im.
şuri ce aştep ta u so sirea c a m io a n c l/f ' V estea le b u cu ră d e o p o t r iv ă . Ş l. cina L cu n o scu tă M ă ria iătreuşiu în ln ‘ M a n a l'ă r c a ş m nu se g în d e şte lei Iu cinstea Zilei Forţelor Armate ale Republicii Populare Romine,
a p o i se o p r i in uşa n n n e ii fn p r o im - in sei u rca u -a reuşit să se e m b ă r e a u d ra io n u l S ebeş O cu n o s c t o ii cei cu re v e n itu ri, d eşi ştie cită b o g ă ţie u u d -n O R D O N :
Ini P riv irU e -t m h ig iim ă o c lip ă e r e c ­ ia că . c o le c tiv is te le trec Iu o a lb i <r: a p r o v iz io n e a z ă cu le g u m e d in g ra ­ g o s p o d ă r ie i in im ile c i şi a c e lo r a p r o i -
te le în d e p ă rta te a le m a n iilo r în v ii- m a n c ă : ic c o lt m c .0 c o n o p id e i. d in a g o s p o d ă rie i, c e i c a ic au d e an îi p c IOO d e le g u m ic u lto r i d in b r ig a il i Astăzi 25 Octombrie 1963, orele 21,00, fn Capitala ţării se vor Irjg o
lin ii în u m b ra s in ilic a în seră rii, tihni — V ii ic ru p e aşa, n a n ă l iră. Ut • a d m iră p ric e p e re a şi h ă rn icia . O cn - ei. S b e b in e d e ce c o le c t iv is te le ii in semn de salut 21 de salve de artilerie .
ic o p r ir ă p e p e r d e le d e Iu liîp a lin te. aşa- Ş i M a rin lă r c u ş m . b r ig a d ie ­ on sc şi o în d ră g e s c c o le c t iv iş t ii, * spun m ereu eă a re m im . d a a u r, d eşi
şic p e ca re vene u rile au îm :rust\t ra le g u m ico lă , d e m o n s tre a z ă p ra ctic p re ţu ie sc şi îi m in e a z ă sfa tu l t o ii cet nu vrea să re cu n o a scă . D ă to a te s u c­ ★
m o tiv e d e o n e a sem u ită Irinnitsc'.e lu ilile i D icu şi c e lo r la lte co le ctiv ii'.?, m e m b ri o i b r ig ă z ii le g u m ic o le . De. ce s e le n u m a i p e sea m a e cl'> rta l;i D ar Trăiască Partidul Muncitoresc Romin, forţa conducăloare în Republica
C u n o a şte d e m u ltă v re m e acest m n u 'i- cu m tre b u ie re co lta tă c o n o p id a . a ce ea . în ia rn ă , n ici u n u l un a lip ­ o a m e n ii, c o le c t iv iş tii d e la G .A C. Populară Romină t
m e n i* a l n ă im ii şi totu şi rut-i zi in — ( 'i n c in e e x p e rie n ţă . . g h id e şt r. sit d e ta cu rsu l le g u m ic o l, ca rtp.n, S ebeş ştiu t e a în sem n a t p e n tru ci p r i­
c m e să n n -i c o n te m p le fru m u s e ţea l'ir ă D in i, şi g h id u r ilo r le d ă g l.n în p rim ă v a r ă şi iu v a ră să d o u c d c t n - c e p e re a şt h ă rn icia M ă r ie i F ărca şiit. Trăiască Consiliul de Stal şi G uve rn ul Republicii Populare Romine t
D ar, ca şi a lă ld a tă . n ic i a cu m n -m e A p o i a d ă u g ă : b r ig a d ie r a n o a stră a rt că p ra ctic b r ig a d ie r e i e d e însu şite. D e a ce e a o în d ră g e sc, o p r c (u ic s c şi o Trăiască Forţele Armate ale Republicii Populare Romine, apărâloaro
— S ă c o n fr u n tă m n o n ă l'ir ă D u o: tim p p re a m u lt p en tru t a b lo u rile i r i­ a n in i d e au r. U ite a ci. ce le g u m e re M e to d a p la n tă r ii r o ş iilo r şi a ca s tra ­ ale muncii paşnice, creatoare, a poporului ro m in !
stim ea ză a tit. V e n im m u n ca d e p u ş i,
n ca ta u rm ă reşte în c o rn e t ia r cn z>
tă rii. O a şte a p tă c o le c tiv is te le
co t tăun
d in
v e ţilo r în g h iv e c e n u tritiv e le -a ad u s
I d e p e U ş ă : 1 7 ; Î S ; I U ; 2 0 ; 2/ g ră d in a c e lo r 2,7 d e h e cta re c a re . in — N u c m u n ca m ea, n a n ă F iră . E o in acest an * c c o llc n ch ă n m tc. ‘f o a m n p en tru c o n ş tiin ţa sa, p en tru m o d e s tie Trăiască scumpa noastră patrie — Republica Populară Romină I
şi cin ste, co m u n iş tii au p r im it-o z ile ­
. 2... A m gă sit A ic i ii g r cş a la . in 22 a cea stă zi, re co lte a z ă u ltim e le ca n iş- d u m ita lc , a M ă r ie i U a u cş şi a A n ic ă i d e a ceea , p en tru la a m il, au p la n u ri le Ir e t n ie in fa m il iu lo r. M inistrul Forţelor Anuale
taft d e g o g o şn ri. P ăşeşte p e p o te ca Ifruth, a M ă r ie i S ă liş lca n u ş i-o A film m a ri cu a cea stă m e to d ă .
| Eli sînt tic v in ă , n o n ă l'iră . alo Republicii Populare Romin»
d re a p tă m ă rg in ită d e cu ltu ra a r d e i­ ’f e o d o r , a M ă r ie i llo b o v c a n n , a tu tu ­ îm p r e u n ă eu b r ig a d ic ia lo r c o le c t i­ L U C IA L1CIU
M arin F ărca şin c o re c tă fişa , c o m p le ­ General de Armală
LEONTIN S Â LÂ JA N