Page 86 - 1963-10

Pag. 2 Drumul socialismului Nr. 274S

9.000 cititori — S ă c u n o a ş te m m o n u m en tele de cultură ale regiunii
90.000 volume citite l - l -
Aşezările dacice din Munţii Orâştiei
Biblioteca clubului „S id cn irg islu T
din Hunedoara este frecventata zil­
nic de un mare număr de cititori.
Ei solicita cărţi din cele mai diver- făcînd Apa Oraşului intr-o vale în­ Anticele ruine îşi dezvăluiau, ast­ şi aşezări dacice, care, scoase la su­ fost centrul puterii dacice din timpul cît şî cel al relaţiilor de producţie şi
gustă şi învolburată. In apropierea fel, rînd pe rtDd, tainele lor cele mai prafaţă prin săpături arheologice, lui Bmcbista si Deccbal (sec. 1. î.e n. gradul de cultură materială şi spiritu­
se ramuri si domenii de activitate.
Grădişlci Muncclului multe înălţimi de seamă. arată o viaţă înfloritoare şi multila­ — sec. 1. c.n.j. Puternice cetăţi si ală (unelte, tehnica construcţiilor,
De fiecare dală ei pleacă mullu*
Regiunea M unţilor Orâşlici, centrul trec de 1.000 m. devenind adevăraţi Regiunea deluroasă-rountoasă a terală în ultimele două secole care castele, bastioane şi turnuri durate arta olăritului şi a metalelor, agricul­
mi li. Cele peste 8.000 de volume de
slâpînii'ii dace dc odinioară cu gran­ munţi pc ale căror creste semeţe se Carpaţilor Meridionali de la sud de preced cucerirea Daciei de către ro­ din piatra şi cărămidă, cu ziduri dc tura, ştiinţa militară, scrisul, reli­
literatură ideologică, 16.000 de vo­
diosul complex arheologic, dnt la ridică falnice ruinele vechilor cctaii Orăşlîe adăposteşte o seric dc cetăţi mani. Regiunea sc dovedeşte a li S m. grosime, au fost construite pc gia).
lume de literatură tehnică si ştiin ­ ale lui Burebista şi Dccebal. vîrfurilc dealurilor Piatra Roşie, Cos- Grandioasa concepţie a fortifică­
ivcnlă în anii regimului democrat-
ţifică, cele peste 25.000 volume de popular, sc întinde, pc un te rilo ru In decursul vremilor trecute, timp tcşli, Blidarul, Grădiştea Muncclului rii unei regiuni întregi şi începutul
literatură beletristică, sint in per­ larg dc cca. 150 km. p., la sud dc îndelungat aceste ruine, prin nepăsa­ ctc. Ridicate cu o măiastră tehnici, executării acestui plan nu puteau
manentă la dispoziţia cititorului. larga si bogata vale a Mureşului m ij­ rea guvernanţilor, au păstrat ascun- fără pereche în istoria arhitecturii a- pomi dccît dc la o putere centra1.*
In medie, fiecare din cei 9.000 lociu. caic formează limita dc miază­ se comori ştiinţifice nepreţuite. Abia ccstor timpuri străvechi, dovedesc forţa stupină pc vaste resurse dc oameni şi
dc cititori citi figurează în eviden­ noapte. Spre apus acest vast teritoriu după 23 August 1044 sub îndruma­ militară şi socială a dacilor acestei pe­ materiale.
ta bibliotecii au împrumutat amil are ca hotar valea Luncanilor, către rea şi la îndemnul partidului şi gu­ rioade. Construcţii dc tot felul, de Impunătoarele construcţii, efectua­
răsărit, afluicntii Sibişclului. iar dins­ vernului oamenii de ştiinţă din ţara piatră, cărămidă arsă sau din Icnuv te după un plan şi în condiţii teh­
ncesta cile 10 volume. Alte mit dc
pre miazăzi, hotarul natural al re­ noastră, înarmaţi cu învăţătura m ari , aşezate, în preajma cetăţilor, pc tera­ nice evoluate, indică avîntul de înce­
cititori au împrumutat cârti de la sele dealurilor sau pc şesuri, case. put al unei orînduiri sociale îm părţi­
giunii — lanţul Carpaţilor Sudici eu xist-lcninistă despre lume şi societar
cele 51 de biblioteci mobile din înălţimile lor greu dc practicat. Ţ i ­ te şi-au îndreptat cercetările sp.*<i ateliere, apeducte, cisterne, hambare tă pc clase, avint tăiat apoi brusc
secţiile si alejiercie C. S. Hunedoa­ nutul c dc o rară frumuseţe. Pornind dezlegarea unor probleme istorice ne-< pentru cereale, sute şi sute dc seu'e dc cotropirea romana.
din Lunea Mureşului, valea largă şi ' lămurite sau a altora lipsite de o justă şi unelte dc fierari, lemnari, agrico’c Săpăturile arheologice efectuate
ra, care sînt îndrumate si contro­ şi dc olărit, produse meşteşugăreşti arată că societatea dacică din ulti­
mănoasă a Apei Oraşului (numită şi
late în activitatea lor dc biblioteca Apa Grădişlci) sc îngustează treptat şi ştiinţifică interpretare. şi dc artă, vase simple şi dc lux (ce­ mele veacuri ale existenţei ci libere
„Sidcrurgislul". pc măsură ce ne apropiem de munţi, In cadrul acestor probleme se pu-< ramică pictată) dovedesc mult evolu­ este o societate organizată intr-o for­
strînsă dc dealurile care o străjuiesc nea cu deosebită acuitate şi studierea atul nivel economic al acestei socie­ mă statală, cu un rege earc moşte­
VICTOR1NA PlRLEA cft o parte şi dc alta. şi cunoaşterea problemei populaţiei tăţi, ca şi depăşirea dc către aceasta neşte dc drept tronul, care dispuac
a stadiului de comună
primitivă şi dc cetăţi cu garnizoane
stabile
şi
bibliotecară înălţimile, cu pante domoalc, pc autohtone a daco-gcţilor.
trecerea spic orînduirca dc stat scla- permanente. Ridicarea unor aseme­
care locuitorii cultivă cereale, vită Ca urmare se iniţiază în vara anm vagist-înccpăloarc. Obiectele dc im­ nea construcţii şi încredinţarea lor
dc vie şi pomi fructiferi, cu plaiuri lui 1949 în regiunea munţilor Oraştici* h . r / y v C y y \ . port (vase dc bronz şi lut, statuete, unor persoane, comandanţi militar»,
întinse şi însorite formînd păşuni îm­ o vastă campanie dc săpături arhco-i sticlă colorată, unelte de fier ele), din clasa exploatatoare, nu sc putea
B r i g a d a a r t i s t i c ă belşugate pentru turmele dc oi şi dc logice conduse dc Institutul de isto-* monedele, denotă un schimb viu cu realiza fără o societate .antagoniiU
d e a g i t a ( î e cornute mari, cu terase prielnice aşe­ rie din Cluj — în curs şi în prezent sudul grecesc şî chiar cu ccl al Ita­ împărţită în cla6c. uriaşe cetăţi e
lici.
Construirea unor
î n d e p l a s a r e zărilor omeneşti se ridică treptat şi se — dc o intensitate şi amploare necu­ greu dc închipuit fără munca unei
In aşezarea eca marc dc pe dea­
apropie din ce în ce mai mult pn:- noscute la noi în trecut. In tra re a in ce ta te a d a c ic ă d e j>e în ă lţim e a B lid a rii. lul Grădiştci alături dc o cetate de mari mase dc sclavi şi populaţie aser­
Zilele trecute brigada artistică ţ piatră dc dimensiuni impunătoare (că­ vită pusă în slujba nobililor şi a re­
de agitaţie a cooperativei meşte­ Vizionări în colectiv tate dc refugiu) alături dc ateliere şi gelui Desigur eă la grăbirea procesu­
şugăreşti „Munca colectivă" din — Cu platanii de Iu stafia de 35 K d. hambare, alături dc numeroase locu­ lui dc trecere spre forma dc stat e
contribuit şi ameninţarea tot mai gra­
Simeria a prezentat la căminul a filmului „ Lupeni 29:t inţe (constituind un început dc aşe­
zare orăşenească) — sc mai găsesc, vă a expansiunii romane.
cultural din satul Bampoioc, în
f 2 h c o r g h e S tă n c n lc a a v e n it la fd o n in . C r c flc a u f i c m o fiile e le c t r i­ z o lv a to tu l in c c l m a i scu rt tim p . pc două terase, mai multe sanctuare Aşa dar, aşezările dacice din mun­
lata unui numeros public, spec­ ^ U zin a „ V ic t o r ia " C ă la n In in - cia n u lu i cu p la t or G h c o r g lic S tâ n e si­ A lu a t le g ă tu ra cu d is p e c e r u l c ă ­ Dînd curs ccicrii minerilor dc de piatră, rotunde sau patrulatere, ţii Orăştici permit să urmărim proce­
tacolele : „Ediţie specială" şi c e jn ilid a n u lu i 1956. A jo s t re p a ri i- lea . M e rs u l z g o m o to s a l s u fla u te lo r , ru ia ii sp u sese in c ilc v a cu v in te d e s ­ a viziona filmul artistic romî- mărturii evidente asupra structurai sul dc naştere al unui stat pornit de
„Avem cuvîntul". Programul pre­ zat să lu c r e z e c a m u n c ito r n c c a lific a t flă c ă r ile în a lte c a n ifte to rte a le sc- p re a v a r ia p etrecu tă . P r im i d c la a - nesc „Lupeni 29", comitetul sin­ unei societăţi împărţite în clase an­ la o orînduirc tribală şi cvoluînd l-i
la sta fia d e 35 K v . M a istru l io a it m ic o c s c r ic i, fu m a i c a r e ie fe a n e p ă s ă ­ cesta d is p o z .u a să tre a că d c p c lin ia dicatului de la E. M. Zlatna a tagonice şi eu o rînduirc statală in o formă superioară — statul împăv-
zentat a cucerit aprecierea una­ B irlu v a n a I n im ii eu d r a g ă in im ă sar­ tor d in c o fu r ile fu r n a le lo r . îi sp u n ea u d c 3 5 K v . H u n e d o a r a — C ă la n , p c l i ­ organizat în aceste zile vizionări formare. Sanctuarele constituie o ca­ ţit in elasc sociale antagoniste şi cua-
nimă a spectatorilor, care au c in a d e a se ocu fm d c n o u l a n g a ja t. jm rcă n o u lu i c u p lă t o r câ sin t a l ă ­ n ia d c 3 5 K v . S im e r ia — C ă la n . S -a colective la fiecare gură dc tegoric de monumente unice în isto­ dus dc o aristocraţie îmbogăţită în
umplut sala pînă la refuz, aplau- N - a trecu t m u lt tim p fi c l a ţi în c e ­ tu ri d c el. N u a p u că b in e să sc g in - e c h ip a t cu h a in e le d e p r o ie c ţ ie , a /«î- mină. Atît la Almaş, Kaneş, cit ria religiilor antice, fie prin dimen­ frunte cu un şef devenit ereditar —
put să ca p e te în d e m în a r c in m u n că d ra s c ă la ce i sc v a în lîm jd a , c în d se fit sp re lo c u l a v a rie i. I n im a -i b ă tea siunile lor, fie prin caracterul lor îmbogăţind şi complclînd în felul
cîînd cu căldură măcslria artiş­ f i să cu n o a scă fu n c ţio n a r e a in sta la ţie i. (le z iu n iu i o lu m in ă o r b ito a r e fi un cu p u tere ca n ic io d a tă . G h id u l c j şi la Zlatna, filmul a fost pre­ combinat dc monumente religioase >1 acesta cunoştinţele noastre asupra
tilor amatori din Simeria. La reu­ In s e cţia e le c tr ic ă s -a d esch is a tu n ci b u b u it p u te rn ic. C e sc în tim p la s c ? ton te s e c liile u zin ei d e p in d a cu m d e cedat de expuneri interesante dc calcule calendaristice. istorici patriei într-unul din capito­
asupra luptelor minerilor din
şita spectacolelor, o contribuţie un cu rs d c c a lific a r e jtcn lru m e se ria In im a u zin e i a în ceta t să m a i b a ta . el. d c fe lu l cu m v a ft i e l să r e z o lv e Săpăturile au scos la iveală şi prime­ lele sale importante.
d c e le c tr ic ie n i. A fo st r e co m a n d a t fi F lă c ă r ile u ria şe a le s c m ic o c s e r ic i nu a ce a stă s ilu a fic, îi d ă d e a C uraj. 4 Valea Jiului, lupte despre caic le urme ale scrisului în societatea daci • Astăzi,, monumentele arheologice
deosebită şi-au adus-o tovarăşii G h c o r g lic S tă n cn lca să a m ie z e acest sc m a i v e d e a u . Z g o m o t u l s u lla n tc lo r rep a ra t to tu l in tim p u l c e l m a i scurt filmul vorbeşte în imagini su­ că a acestor vremi : literele greceşti dezgropate în munţii Orăştici sî it
Nela Caraman, Rodica Vlaieu, curs. V estea a cea sta l-a b u cu ra t fo a r ­ ...Si ia r a în cep u t să se v a d ă f l ă ­ gestive. de pc blocurile de piatră ale zidului puse la dispoziţia vizitatorilor. In
Ioana Tuţu, Simion Cioban, Con­ te m u lt. A u trecu t fi c e fe 6 lu n i cit O am en i şi fa p te c ă r ile s c m ic o c s e r ici, iar s -a au zit z g o ­ Filmul „Lupeni 29" s-a bucu­ ce sprijinea una din terasele cu sanc­ anotimpurile favorabile, numeroase
a d u ra t cu rsu l G h c o r g lie S tă n c n lc a m o tu l s n fla n lc lo r . O b u cu rie m a r c îi tuare. databilc în secolul I î.c.n. şi grupuri dc oameni ai muncii, şcolar.,
stantin Grigoraş şi alţii. rat de un deosebit succes în
a p rim it c a rn e tu l d c c a lific a r e cu m e ­
c u p rin s e to a tă liin (a . Ş i-a fă cu t d a t o ­ Ştampila cu litere latine în limba cercetători din ţară şi din străinătate
d iile c e le m a i bu ne. nu sc m a i au zea . I s -a p ă ru t c ă îm ­ ria cu m a p u tu t m a i b in e f i m a i re­ rîndurile minerilor care, împreu­ dacică „Deccbalus per Scorilo“ dc pe se îndreaptă spre vizitarea lor. Fc
IORDACHE PRICOP In sta fie a v e n it un n on m aistru , p ie tr is e to tu l in ju r u l lu i. p e d e . nă cu familiile lor. au umplut un vas de cult din argilă, de pc tim­ lingă marea lor importanţă documen­
corespondent A d o lf L ib icli. U ă z in d în c l nu m u n ­ S e p ro d u s e s e d c c la n fa r c a . D in c a u ­ tară pentru istoria străveche a patriei
( 't d n c u lc a s i-a atras fo a rte sălile dc cultură pînă la refuz. pul ultimului rege dac.
c ito r p rice p u t, l -a in tro d u s să lu c r e ­ za d e s c ă r c ă r ilo r e le c tr ic e fu sese sp art ^ r e jie d e sim jia tia f i d r a g o s ­ noastre ele constituie în acelaşi timp
ze p c sch im b u ri. A c e a s ta i-a d n t o un iz o la to r d c în a ltă ten siu n e. T o a t e tea c e lo r d in ju r u l său. P en tru Discuţiile purtate pe marginea Descoperirile din această regiune — în special pentru tineretul nostru
m a rc în c r e d e r e in fo r le le sa le P rin s e c ţiile s -a u o p rit p en tru c ă nu m a i m e rite le sa le in în d r fd in ir e a s a r c in i­ filmului de către minerii şi pre­ constituie mărturia grăitoare despre — şi un puternic mijloc dc educare
m u n ca d ep u să d c z i cu zi, a reuşit să a v ea u cu ren t e le c tr ic . T ă c e re a a c u ­ înaltul nivei atins dc societatea da­ p a trio tic i
Şedinţă cu părinţii d e v in ă un m u n c ito r e v id e n ţia t in în ­ p rin s în tre a g a u zin ă . lo r , p en tru c u r a ju l f i a b n e g a ţia sa paratorii dc la Zlatna au relie­ cică din această perioadă atît în ec
tre ce re a socia listă . O r ta cii la i au v ă ­ T e le fo a n e le d in sta fie au în cep u t in m u n că , p e n tru cu lilă {H c sa le j u - fat calitatea deosebită a inter­ priveşte nivelul foiţelor de producţie, prof. IL E A N A M IH Ă 1 L A
m o r a le
litic c ,
f i
p r o fe s io n a le ,
Muzeul regional — Deva
La Şcoala de 8 ani din Pclrila zut in cl. un e x e m p lu d c h ă rn icie fi să z b irn u ie . D c la fu rn a le , d e la tu r ­ c o m u n i f i i i l-a u p rim it în r in d u l c a n ­ pretării, forţa dramatică a acţi­
d is cip lu iă . n ă to r ii. s c m ic o c s e n e f i d in a lte s e c ­
a avut loc zilele acestea o şe­ P r u v u m . D c d im in e a ţă se v e s ti- d id a ţilo r fi a p o i a m e m b r ilo r d c unii, precum şi autenticitatea
dinţă cu părinţii elevilor. Cei ţii v e n e a u a c c lc a fi în treb ă ri. C e s -a jm r lid .
sc o zi c ă ld u r o a s ă eu s o a re p u ­ in tim id a t ? C it m a i stăm fă r ă c u r e n t? cu care au fost prezentaţi mi­ /% © E N
peste 250 de părinţi au ascultat te rn ic. o zi ca re le în d e a m n ă să l u ­ L a c a p ă tu l fir u lu i se au zea v o c e a în - ALEXANDRU TUZA* \
cu acest prilej un referat pe te­ cre z i cu f i m a i m ult cla n . G h c o r g lic electrician nerii din Lupeniul anului 1929.
d îr jit ă a c u p lă to ru lu i G h c o r g lic S lă n - (din colectivul subrcdactici tişti dc muzică uşoară i 11,05 M u ­
ma „Cum să ne ajutăm copiii la S tă n cn lca era d c s e rv iciu la sta fie. < u lca, ca re le p r o m ite a c ă se v a r e ­ voluntare dc ia U V. Călan) P. GOŢI A CUnema zică din opere comice; 11,35 Mn-
învăţătură", prezentat dc iov. Vic­ T im p u l a c e l a fru m o s i-a strecu ra t in 26 OCTOMBRIE 1963 c*ră de <?.>trada t 12,00 Melodii
toria Tolomci. su fle t o h u n ă d is p o z iţie , o b u cu rie corespondent
tin e re a scă . P rin m in t e -i tre ce a u lo t D E V A : E s c o n d id a — c in e m a t o ­ poouiare moldoveneşti: 12,20 In
Pc marginea referatului, pă­ 6ăli $i pc 6lad:.oanc; 14,00 Muzică
fe lu l d e g in d u r i. D a r a ce a stă sta re Prin m u n c ă p atrio tică g r a fu l „ P a t r ia 1' ; O z i d e to a m n ă —
rinţii elevilor au purtat discuţii d c lu cru n -a d u ra t m u lt. D e o d a tă p e De pe 15 ha — c in e m a t o g r a fu l „ A r t a " ; S I M E I H A ‘ populară interpretată de Maria
privind preocuparea lor pentru ccr a în cep u t să fu g ă n o r i n e g ri p re ­ 500 tone sfeclă de zahăr Din iniţiativa Comitetului co­ In cele peste 1000 orc de muti­ A v în t u l tin e re ţii — c in e m a to g r a fu l Peunescu si Nclu Stan; 14,30 U-
v e s tin d p lo a ia . „ O să p lo u ă f i o răi „ M u n c it o r u l" ; P E T R O Ş A N I : D in ­ ve rlu ri si potpuriuri dc muzică u-
creşterea şi educarea copiilor, Colectiviştii din Pricaz au cul­ munal U.T.M. Geoagîu, un grup că patriotică, ei au strins recolta
fie fi d e s c ă r că ri e le c tr ic e “ — ifi z i ­ te le d c a u r — c in e m a t o g r a fu l ,.R e ­ »c>oră; 15,00 Muzică de balet din
preocuparea şcolii pentru asigu­ cea el. S i îl cu p r inse c m o l ia, tivat anul acesta sfeclă dc zahăr de peste 250 de utemişli din de pc 13 ha. p u b lic a " ; F o rtă re a ţa d c p e R in —
pe 15 ha. In medie, s-a ob­ G.A.C. şi elevi de la Şcoala hor­ S-au evidenţiat, inai ales, tine­ c in e m a t o g r a fu l „7 N o ie m b r ie " : ofiere ; 15.30 Piese interpretate dc
rarea condiţiilor dc învăţătură 7 rec usc a p r o a p e o oră P c ce r, lu ­ fanfară; 16,15 Vorbeşte Moscova I;
n e ca u b e z m e tic d îr c lu m in o a s e d c fo c. ţinut la ha. cile 20 tone, rca- ticolă din localitate, au partici­ rele colectiviste Ana Candin, O R A Ş T I E : C ă p ita n ii la g u n e i a l ­
pe timpul iernii ctc. In încheie­ b a stre — c in e m a t o g r a fu l „ P a t r i a " ; Ut 00 Muzică uşoară de Georgc
V ă z d u h u l sc în tu n eca se fi tu n e te le i z ­ lizîndu-se astfel în total 300 tone pat la acţiunea dc recoltare a Maria Popa, Elena Pîrvu ctc.
rea şedinţei a fost ales noul co­ b u cn ea u . c r c flc a u , a d u c in d d u p ă e le sfeclă. porumbului la gospodăria colec­ EUGEN PAM PIL V a ră r o m a n tică — c in e m a t o g r a fu l G rigoriu şi Vădim Liud vikovski ;
mitet de părinţi pc şcoală. GLIGOU CREŢU tivă de aici. corespondent „ F la c ă r a “ ; A L B A I U L I A : C o d in J9.25 V itrin a cu noutăţi de muzică
— c in e m a t o g r a fu l „ V ic t o r ia “ ; O a ­
m e n i f i fia r e — seria / f i l l — c i ­ uşoară (re lu a re )» 20.45 M elodii
populare cerule do ascultători;
n e m a to g r a fu l „ 2 3 A u g u s t " ; S E B E Ş :
L u m in ă d e iu lie — c in e m a t o g r a fu l 21,25 Muzică de dans; PROGRA­
Ne aflăm în pragul iernii „ P r o g r e s u l° ; In tre d o u ă ‘iu b iri — da / 11,00 Cîntece şi versuri pen­
M U L I I : 10,30 Orchestre de estra­
c in e m a t o g r a fu l „ S c b c f u l" ; B R A D :
F e s tiv a lu l C h a p lin — c in e m a t o g r a ­ tru cei m ic i; 12.30 M e lo d ii $1 in­
fu l „ Ş ic a n a r o f i c " ; H A Ţ E G : P o ­
Să urgentăm lucrările de construcţie v estea a n ilo r în flă c ă r a ţi — c in e m a ­ terpreţi de muzică uşoară romi-
ncască ; 13,00 Program de sonate;
„ P o p u la r“ ;
t o g r a fu l
Z L A T N A
D o c to r in fil o z o f i c — c in e m a t o g r a ­ 13,30 Cînteco şi jo c u ri po pulare;
15.00 M elod ii populare ; 16,13 Estra­
fu l .,M u n c it o r u ln ; L O N E A : L u m i­ da artistului amator j 16,40 Cîntece
a adăposturilor pentru animale! n e r u l" ; T E I U Ş : L u p e n i 2 9 — c i­ si prelucrări de Nicolae U ra u ;
nă d c iu lie — c in e m a t o g r a fu l „ M i ­
17.00 Din muzica popoarelor; 18,30
A P O L -
n e m a to g r a fu l
„ V ic t o r ia u :
D V L D E S U S : C e ru l n -a r e g r a tii Din cele mal cunoscute melodii
— c in e m a t o g r a fu l „ 2 3 A u g u s t ; populare; 20,00 Muzică de dana;
tuaţia se prezintă slab şl la construc­ a revenit Consiliului agricol orăşe­ comenzilor, pînă in prezent nici o
I U A : Ş a p te d ă d a c e — c in e m a t o ­
G o s p o d ă r iile a g r ic o le c o le c t iv e d c p e raza o ra şu lu i r e g io - I ţia grajdului la G .A.C din Răcăştie. nesc. Dar abia In ziua dc 22 octom­ gospodărie nu a prim it binalele res­ g r a fu l „ L u m i n a " ; C Ă L A N : S a lu t
n a i H u n e d o a r a ifi sp o re sc c o n tin u u e fe c t iv e le d e a n im a le p r o - I Aici, lucrările nu au continuitate deşi brie s-au luat măsuri în vederea ale­ pective. v ia (ă — c in e m a t o g r a fu l „ F C .S I 1 " , , (Buletin
p r ie ln ic ob şte a scă . L a s fîr fih d a cestu i un. sp re e x e m p lu , p a ir i- I
fundaţia o fost turnată încă din luna gerii din pădure a lemnului necesar. A r mai trebui adăugat şi faptul că
v it jn c v c d c r ilo r p la n u lm d c p r o d u c ţie , ele v o r d e ţin e 5 .1 0 b b o ­
martie. Pe parcurs au existat stagnări Dacă mai ţinem cont de faptul că în unele părţi lucrările nu pot fl ter­ ^Qadia
v in e . 12.020 o v in e , 2 .0 0 0 p o r c in e fi T.OiiO p u su ri, fa tă d e 3 .6 7 2 meteovolotyie
dc săplămîni şi chiar dc luni pc mo­ acest lemn trebuie tăiat, curălat şi minale şl din lipsă de laturi pe care
b o v in e , 7.164 o v in e , 4 2 ‘t p o r c in e f i 1.137 p ă să ri cit a e x ista t la 26 O C rO M B R IE 1963
tiv că atunci cind exista forţă de transportat, atunci ne putem da sea­ să sc aşeze ţigla. C e i drept, unele
în ce p u tu l a ce stu i an . Vremea sc răceşte uşor, iar ce­
P en tru a d ă p o s lir c a lo r in b u n e e o n i i (tu n i, g o s p o d ă r iile c o ­ rrumră nu erau materiale In prezent ma cit de mult se va amina termi­ gospodării dispun de material lem­ PROGRAMUL 1 : 5.05 Concert d« ru l va fi m ai m ult noros. V in t
dimineaţă ; 6 05 Cîntece patrioti­
le c tiv e fi- a n p re v ă z u t să co n stru ia scă a n u l a ce sta n u m e roa s e lucrurile stan tocmui invers. Aşa se narea construcţiilor. nos din care să-şi poată confecţiona moderat din nord şi nord-est. Tem­
g r a jd u r i, m a te rn ită ţi, cute (e fi să te rm in e lu c r ă r ile d c c o n s tr u c ­ face că şi la acest grajd mai sint O altă cauză a acestei în lîizie rl şipciîc necesare, Sc argumentează ce ; 6,30 EmîfiiuncA pentru <sate i peratura în scădere uşoară, ziua
ţ ii a u n o r a d ă p o stu ri p e n tru a n im a te. în ce p u te în că d in a n u l încă de executat lucrări de zidărie, însă că nu oii unde să-l prelucreze. Lucrări de toamnă In v i i ; 6,40 Jo­
I trecu t. constă in lipsa binalelor (uşi şi fe­ curi populare; 7,10 Muzică distrac­ va fi cuprinsă Intre 10 si 16 grade
1ar. în ansamblu, celelalte lucrări au restrei. Toate gospodăriile colective Pentru executarea acestei operaţiuni,
D a r e a în fo lo s in ţă a o b ie c t iv e lo r lu t b ilit c stă în ce n tru l t i vă, 7,30 Sfatul m edicului; 7,45 iar noaptea între 0 si 6 grade.
fost realizate doar in proporţie dc au comandat din timp aceste binale la gaterul din cadrul Combinatului
a te u l ic i m u lto r g o s p o d a r ii. fix is t ă insă fi u n itu l t n u d e e x e cu t a r c -j Ceată locală. Pe văi brumă.
arca 35 la sută. Ctt priveşte cons­ siderurgic s-a obţinui aprobarea cu­ Ciută orchestra dc muzică popu­
c o n s tr u c ţiilo r z o o te h n ic e p la n ific a t e s* tă ră g ă n e a ză n c ju s tilic u l. la întreprinderea de industrie locală lai â „O rzişoruT din Roşiorii dc PENTRU URMĂTOARELE
A c e s t lu cru a r e ie fit f i c •• p r ile ju l r a id u lu i fă cu t z ile le trecu ta trucţia grajdului de la gospodăria co­ din oraşul Hunedoara, Dar, datorită venită. Dar, consiliul agricol orăşe­
d c că tre re d a cţia z ia ru lu i n ostru in u u ilă [itc a g r ic o le d c pe lectivă din Zlaşli. t'obuie spus că a- nesc nu a adus la cunoştinţa gospo­ Vede ; 8.08 M elodii de estradă , 3 ZILE
c u p rin s u l ora fu l ui H u n e i c a r o . bia s-n ridicat cu ceva peste fundaţie faptului că întreprinderea amintită a dăriilor colective acest lucru şi nici 0.40 Muzică populară din Noua Ze. Vrem e răcoaroasă a i cerul no.
şi aceasta pentru că în Juna septem­ lăsat pc planul al doilea executarea nu le Îndrumă în această privinţă. clardd 10,00 Interpreţi instrumen­ ros ziua.
brie I.G.O. Hunedoara nu a executat
Gaia penfru iernare nici un fel de lucrări. Lucrări tăcute pe jum ătate a s sa a sa m m ■ n R O B B i a a a a a a o » : b sb: m at z m
La aceste neajunsuri, pricinuite dc N ic i la gospodăriile colective din Faptul că pînă la această dală la gos­
Asigurarea unor condiţii corespun- lără întrerupere, dulgherilor şi zida­ către conducerea I.G.O. se mal poale J P R O D U C Ă T O R I I J
:-oaie de Adăpostiră a animalelor, a rilor li s-a asigurai şi mina de lucru Adăuga şi lipsa de preocupare a con­ N'ădăştia Superioară, Batiz şi Strei, podăriile colective amintite nu s-aii ţn • Contraclind laptele de vacă şl de oalo cu I.C.I.L. Simeria ffj
nsliluit pentru consiliul dc condu­ necalificală (din rindul colectiviştilor) siliilor de conducere din gospodări­ nu 6-au osigurat condiţii pentru o dat in folosinţă construcţiile zooteh­
bună adăpostire a animalelor pe tim ­
c e Al G.A.C. din Cinciş o prcocu- ceea ce a condus la evitarea orică­ ile amintite. A tît In Peşlişul Mare pul iernii. La aceste unităli se poale nice, unele Începute cu un an In ur­ gbeneficiaţi de următoarele avantaje: gj
e de prim ordin. Chibzuind cu ror stagnări. In telul acesta s-a reuşii (preşedinte Iov. Dcmeter Ladislau) mă, Irebuie să dea de gîndit organi­ • primiţi furaje concentrate pentru întreţinerea animalelor 8
It simt gospodăreso asupra posi- ca la G .A.C din Cinciş, construcţia cît şi la Răcăştie (preşedinte tov. A- spune că lucrările s-au lăcut numai zaţiilor de partid şi consiliilor dc con­
ilălilor ce le are gospodăria de a celor două grajduri să fie terminată lexandru Balinl) nu se acordă Aten­ de jumătate. N'e rclerim la faptul că ducere ale gospodăriilor colective. «a • avansuri de bani în contul contractului, n
,
irmina lucrările de construcţie a cc- In numai două luni. Important e şi ţia cuvenită construcţiilor zootehni­ deşi membrii gospudâriilor colective Această stare dc lucruri Irebuie să g • preţuri convenabile pentru produsele predate, g
>r două grajduri, la termenul stabi­ faptul că pentru a realiza construc­ ce. La Răcăştie, se face o mare risi­ amintite au ridicat două grajduri şi 6lea de asemenea şi în alcnliA con­
l i octombrie), conducerea acestei ţiile amintite cu cheltuieli cîl mai pă de materiale, Iar la Pcştiş mate­ o maternitate pentru scroafe, aceste siliului agricol orăşenesc, care H • repailizărl de păşuni. Ş*
lilătî, Îndrumată de către organiza­ reduse, toii colectiviştii au efectuai rialele nici nu sini procurate în can­ adăposturi nici in prezent nu are datoria 6ă impulsioneze şi f l a
ţi de partid s-a În g rijit Încă din pri- o seamă dc lucrări prin muncă pa- tităţile necesare. Inlă doar cileva din pot fi folosite. La construcţiile 6ă sprijine confecţionarea pe plan Tenlru încheierea de contracte vă veţi prezenta Ia puncteh
i le luni ale acestui an de procu- Iriotică. Ace6t lucru a făcui posibil ridicate la Baliz şi NădăşliA Su­ local a uşilor şi ferestrelor necesare, gşl centrele de achiziţionare a laptelui din comuna respectivă sai ^
cauzele care fac ca în ambele gos­ perioară lipsesc uşile şi lercslrcle, acolo unde acest lucru este posibil,
i.ea tuturor materialelor necesare ca fată de deviz, la cele două graj­ podării lucrările de construcţie n a- direct oficiilor raionale.
xiicării construcţiilor amintite. Con- duri să sc economisească circa 50.000 Iar grajdul gospodăriei colective din sau să (ie luate măsuri pentru pro­
nilent, s-a trecut la săparea fun- lei. dăposluiilor pentru animale să se Strei nu a fost nici măcar acoperit. curarea lor dc la alic întreprinderi. Q O I B 9 e b o; b, ai: .B3:jH:.m:HM:,1BiiHB;BMB:i!i B H J Q
iliei, iar în luna iulie 6-an început Cu bune rezultate au mai muncit deslăşoare încă anevoios.
i :rările de zidărie şî paralel cu a- la ridicarea construcţiilor şi colecti­ C <0> N C 1 IU ÎL ii II
i ista la confecţionarea uşilor, gea- viştii din Teliuc, Sîncroi ele., unde Nu e lemn, dar...
Ne aflăm în pragul iernii. Ternii narea în timpul cel mai scurt a cons­
irilor, lemnăriei ele. construcţiile zootehnice planificate nici interes trucţiilor zootehnice planiticate trebuie să constituie in aceste zile o pre­ / f a
Pentru ca munca să se desfăşoare 6Înt gata pentru iernare. ocupare dc mare răspundere a tuturo r consiliilor de conducere ale G.A.C.
Sc cunoaşte faptul că lemnul este
şi a celorlalţi factori chemaţi să contribuie la realizarea construcţiilor
un material fără de care construcţi­
Din nou despre i.G.O. şi... alte neajunsuri zootehnice planificate. Animalele au nevoie de adăposturi călduroase. A si­ o U z
ile zootehnice planificate nu pol (i Jd m a e u n , t i o v
gurarea tor se Impune cu atît mai mult cu cît in iarna anului Irecut s-a
La începutul acestui an Întreprin­ surile cuvenite pentru urgentarea lu­ realizate. Una din cauzele înlîrzie rii putut vedea cîl dc dăunător este sâ nu existe create condiţii corespun­
derea dc gospodărie orăşenească din crărilor. Dar, lată că ne aflăm In acestor lucrări in gospodăriile colec­ zătoare pentru adăposlirca e lective lor dc animale proprietate obştească. J * - u i t i ' p r o d u s S c
Hunedoara a contractat cu consiliile pragul Iernii şi conducerea acestei tive de pe raza oraşului regional H u ­ In acest scop este necesar ca echipele de construcţii din gospodăriile co­
de conducere ale gospodăriilor colec­ întreprinderi, continuă să nu-şi res­ nedoara, conslă tocmai în lipsa aces­ lective şi cele dc zidari şi dulgheri ale I.G.O.-uluî să (ic mai judicios
tive din satele Răcăştie. Zlaşli şi Pos- pecte obligaţiile ce-i revin din con­ tui material. Asllcl, pentru termina­ folosite, să fie luate cele mal urgente măsuri pentru procurarea materiale­
tisui M arc lucrările pentru construi­ tractele respective. rea la timp a celor 7 grajduri plani- lor îndeosebi a lemnului pentru acoperiş, de care. din raidul întreprins, tio .d e, 'VorvxaÂc f l r
rea in aceste unităţi o cîte un grajd La grajdul dc la Pcşlişu! Marc s-a l'cale in acest en, s-a stabilit că este sc constată că numeroase unilă(l duc lipsă, De acest lucru să sc ocupe cu t u
cu o capacitate de 100 capele vile executat doar o parte din zidăria ex­ pecesar să se procu'd c irc i 300 m c. mai multă răspundere mal ales Consiliu) agricol orăşenesc Hunedoara
mari fiecare. Pentru faptul că nu şi-a terioară. dar şi aceasta mai mult de n.Merial lemnos. Pentru aceasta s-a care avea datoria să rc/.oivc din vrem e această pjoblemă. i V A G A .
respecm în întregime obligaţiile, con­ r ălrc colectivişti pentru că I.G.O. obţinui aprobarea cuvenită din par­
La rindul său. Comitelui executiv a! Sfatului popular orăşenesc Hune­
ducerea I.G.O. Hunedoara a fost cri­ rlnpă ce. luni de zile a tărăgănat în ­ ta j D RE F., uim ind ca materialul să doara are datoria să sprijine mai m ult şi să ta cele mai operative măsuri,
ticată în urmă cu două luni în coloa­ ceperea lucrărilor, a anunţai recent li* ridicat din pădurile de la Vadul aslfcl lucit In toate unităţile agricole, adăposturile pentru iernaica anima­
nele ziarului nostru. Era dc aşteptat că nu-si mai poale asuma răspunde- Dobri. lelor să fie cil mal urgent terminate.
ca In urma acestei critici să ia mă­ tea construirii grajdului amintit. Si­ Dirijarea unei asemenea operaţiuni