Page 87 - 1963-10
P. 87

r  Nr.  2745
                                                                                                                 Drumut  socialismului                                                                                                          Pag.  3


           Calitatea  producţiei  -  un  obiectiv                                                                  Fapta  revizorului

                                                                                                                 --------  de  cale  ------
          de seamă al activităţii comuniştilor                                                                        F ra   o   n o a p te   cu  cea tă   R e v iz o -
                                                                                                                    ru l  d e   c a lc .  C o n sta n tin   Cir.st ca ,
                                                                                                                    d e   Ut  d is trictu l  H u n e d o a r a ,  ca  ce
            Criteriul  principal  de  apreciere  a  ac­  de  biroul  organizaţiei  de  bază.  Aceas­  rebuturilor  pe  repere,  cauze  şi  locuri   v e r ific a   p o rţiu n e a   d e   lin ie   în c r e ­
          tivităţii  organizaţiilor  dc  partid,  s in    ta  nu  i-a  împiedicat   însă  să  critice   ne  muncă,  l o t   în  acest  scop  S-a  pro­  d in ţa tă .  se  a p r o p ia   acu m   d c   c a n ­
          itzultalelc  obţinute  în  activitatea  tle   unele  fenomene  negative  şi  să  facă  re-   pus  să  se  formeze  o  comisie  dc  ana­
                                                                                                                    to n a i  nr.  4  D e o d a tă   v ă zu    ce'.ui
          producţie,  deoarece   acestea  oglindesc   rumantlări  pentru  înlăturarea  lor,  do­  liză  a  rebuturilor  pe  sector  care  să  stu­  su sp ect.  P riv in d   atent  con sta tă   că
          modul  cum  comuniştii  şi-nu  dus  la  în ­  vedind  prin  aceasta  că  sînt  conştienţi   dieze  cauzele  cele  ce  dau  naştere  şi  să   o  fin ă   este  ru p tă   d e   la   jo a n lă
          deplinire  sarcinile  ce  le-au  stat  în  fată.   dc  răspunderea  ce  le  revine   pent  u   facă  propuneri  dc  îmbunătăţire  a  tel*-
                                                                                                                      ‘tr e n u l  nr.  4,601.  ca re   v en ea   cn
          Pornind  dc  la  acest  criteriu  în  cadrul   soarta  producţiei.   Comuniştii  de  Ia   rologici.  După  cc  piesele  turnate  sî ii   v iteză   d c   la   S im e ria   In  F c ftif,  iţi
          dezbaterilor  care  au  avut  loc  cu  oca­  rectorul  turnătorii  au  dovedit  că  cu­  livrate,  să  fie  urmărite  şi  în  secţiile   fă ce a   a p a r iţia   la   cu rb ă .  C u m   sa  l
          zia  dării  dc  scama  şi  alegeri  în  orga­                        de  fabricaţie  pentru  a  se  vedea  cc  de­
                                            nosc  bine  cc  au  dc  făcut,  că  lor  nn  le                         o p r e a s c ă !?   în c e p u   să  a le rg e   în a ­
          nizaţia  de  partid  dc  la  sectorul  turnă­  este  indiferent  modul  curn  se  realizea­  fecte  ies  în  evidenţă  la  uzinarc.   O   in tea  lu i  cu  st eg a la tu l  d e s fă ju r a t
          torii  al  U.  M.  Cugir.  un  loc  impor­  ză  planul,  corc  este  calitatea  producţiei,   mai  marc  atenţie  trebuie  să  se  ncorie   P re g ă ti  fi   c a p s e le    p o cn ito a re ,
          tant  l-au  ocupat,   cum  era  şi  firesc,                          ridicării  calificării  şi  specializării  oa­
                                            la  cc  preţ  dc  cost  se  livrează  piesele                           p en tru   a  le  a fe z a   p e  lin ie .,  t r e ­
          problemele  economice.                                               menilor  deoarece  de  aceasta  depinde
                                            turnate  de  ci.  De  aceea  era  şi  firesc  ca   nemijlocit  creşterea  prdouelivităţii  şi   n u l  îfî  red u se  v ite z a   si.  ca   nn
            Făcind  bilanţul  muncii  depuse,  co­
                                            să  se  întrebe  :  am  făcut  oare  totul  ?   îmbunătăţirea  calităţii  producţiei.  s c r ifn c t  d e    (rin e .   se  op ri.
          muniştii  au  apreciat  că  organizaţia  ‘or   Nu  se  mai  poate  face  nimic  în  plus ?   Planul  de  producţie  s-a  realizat  luna
          a  reuşit  să  conducă  şi  să  îndrume  cu   Oare  cutare  problemă  nu  fc  poate  re­  tir  lună,  au  arătat  mai  mulţi  comu­  R e v iz o r u l  d c   c a lc   ră su flă   ttfu-
          competentă  activitatea   dc  producţie,   zolva  şi  altfel,  mai  economic  şi  in   nişti.  dar  cum  ?  Cea  mai  marc  pa-'c   rat.  D in    m a rch iz a    lo c o m o tiv e i
          si  exercite  un  control   sistematic   şi   Lui|>  mai  scurt  ?  din  el  se  realiza  în  a  doua  jumătate,   d o i  o a m en i,  m e ca n icu l  <i  fo c h is ­
          eficace  asupra  conducerii  tchnicn-adnu-                                                               tul.  îl  p riv e a u   n e d u m eriţi.  C o n ­
                                              La  executarea  pieselor  pentru  maşi­  a  lunii.  Aceasta  cerc  eforturi  suplimen­  sta n tin   C h s te a   le   e x p lic ă   m o tiv   >1
          r,istratîve.  să  dezbată  cele  mai  esen­
                                            nile  dc   cusut  sarcinile  s-au  realizat   tare  din  partea  oamenilor,  suprasolici­  o p rir ii.  A p o i  lu ă   im e d ia t  m ăsuri
          ţe le   probleme  şi  să  stabilească  mă-                          tarea  agregatelor.   Cînd  se  apropie
          îuri  şi  sarcini  concrete  pc  om.  Tonic   lună  de  lună,  iar  calitatea  este  tnt  mai   sfîrşitul  lunii  şi  planul  nu  e  realizat   d e   p ilo ta r e   a  tren u lu i  fi  în lă tu ­
          acestea  au  avui  darul   să  conducă   la   bună.  Progrese  însemnate  s-au  făcut  şi   la  2i  toată  lumea  se  ocupă  numai  de   ra rea   d e fe c ţiu n ii.
                                            pe  linia  îmbunătăţirii  calităţii  pieselor
          îmbunătăţirea  întregii  activităţi  politi­                        îndeplinirea  cantitativă  a  lui,   negii-       E M IL   CRF.TU
          ce  şi  economice.                pentru  maşinile  unelte.  Cu  toate  aces­                                          corespondent
                                            tea,  comuniştii  nu  se  împacă  cu  rezul­  jmdu-sc  calitatea.  Munca  trebuie  as:-
            Evidenţiind  rezultatele  obţinute,  da­                          lel  organizată  ea  planul  sa  fie  reali­
          rea  dc  scamă  a  scos  în  relief  faptul   tatele  obţinute  in  cc  priveşte  calitatea.   zat  zilnic.  Mai  multă  atenţie  trebuie  să
          ră  planul  producţiei  globale.  pe  cc'c   Majoritatea  din  cei  20  dc  participanţi   ?c  acorde  şi  realizării  planului  dc  in­         Brigada  de  lie ra rl-b d o n işll  condusă  de  Pelru  Rîştcl  do  pe  şantierul  4  conslrucţii,  al  I.C.S.H.   tşi  depă­
                                            bi  discuţii  nu  ridicat  problema  îmbu­
          9  luni  ale  anului  1903,  a  fost  înde­                         vestiţii   privind  mecanizarea  lurnăto-   In  prim ele  două  decade  şeşte  cu  regularitate  sarcinile  planificate  cu  d le   30-40   procente.   P olo:  V.  ONOIU
          plinit  în  proporţie  de  103.14  la  sută,   nătăţirii  cablaţii  produselor.  Pornind  nci,  deoarece  aceste  lucrări  se  desfă­
          cel  al  producţiei  marfă  în  procent  de                         şoară  într*un  ritm  ncsatisfacător  T er­  însufleţit  dc  rezultatele  obţinu­
          101,90  la  sută,  că  productivitatea  mun­  A dunării  de  dări  de   minarea  grabnică  a  lucrărilor  de  me­  te  in  cursul  celor  9  luni  ale  aces­
          cii  a  crescut  cu  3  la  sută  faţă  de  plan                    canizare  va  conduce  la  uşurarea  mun­  tui  an,  coleclivul  dc  muncitori  dc
          *i  că  Ia  preţul  de  cost  s-au  realizat   s e a m ă   şi  alegeri  în   cii,  Ia  creşterea  productivităţii  şi  îm­  la  turnătoria  nr.  1  a  U.  V.  Călan   Pe  şantierele  de  construcţii
          441  000  lei  economii  suplimentare  fată                         bunătăţirea  calităţii  Avînd  în  vedere
          dc  S30.000  lei  angajament  anual.  Aces­  organizaţiile          tâ  în  curînd  se  va  trece  la  turnarea   se  străduieşte  ca şi  în  luna  aceas­
          te  rezultate  n-au  fost  obţinute   însă   de  partid             pe  bandă,  mai  mulţi  participanţi  la   ta să obţină rezultate bune în  pro­             F ieca re  m aistru  —
          uşor,  ele  au  cerut  o  marc  concentrare                         discuţii  au  propus  să  6C  organizeze  un   cesul  dc  producţie.  Pînă  la  20
          a  eforturilor,  o  largă   mobilizare   a                          schimb  dc  experienţă  între  muncito­  octombrie  muncitorii  din  această
          maselor  la  o  activitate  tot  mai  rodni­  de  la  faptul  că  piesele  cc  le  toarnă   rii  care  vor  deservi  această  bandă  ?î   secţie  au  dat  peste  plan  120  tone   un  bau  cooB’dkmator  al  piroduc^iei
          că.  Este  meritul  organizaţiei  de  partid,                       cei  dc  Ia  Uzinele  ..Steagul  Roşu"  din   piese  turnate.
                                            sînt  destinate  pentru  maşinile  unebV
          al  tuturor  comuniştilor,   că  au  ştiut   /,  maşina  dc  cusut,  care  prin  caracte­  Braşov,  sau   ,,Semănătoarea-  din  Bu­  Colectivul  de  la  sortimentul  ra­
          întotdeauna,  pe  baza  cunoaşterii  con­  risticile  lor  tebnieo-cconomice  trebuie   cureşti.  pentru  a  se  iniţia  în  turnarea  pc'   M aiştrii  au  un  rol  important  In  bu­  ni  dovedeşte  foarte  multă  răspun­  tlrzierea  lucrărilor   Uneori  maislrul
          crete  a  situaţiei  din  sector.  încotro  să                      bandă.                             diatoare.  pe  lîngă  faptul  că  a  de­  nul  mers  al  producţiei  pe  şantierele   dere  faţă  de  sarcinile  ce  i-au  fost   Pelru  Munleanu  se  prezintă  la  lu­
                                            să  se  ridice  la  nivelul  tehnicii  mondia­                                                         dc  construcţii.  Prin  activitatea  cc  o   Încredinţate.  Deşi  răspunde  de  exe­  cru   in   stare  do  ebrietate  şi  din
          îndrepte  atenţia  şi  eforturile  întregului   le.  comuniştii  au  arătat  că  este  nece­  Aşa  cum  an  arătat  mai  mulţi  vorbi­  păşit  planul,  s-a  străduit  ca  în   cuţia  a  palru  blocuri  (1,5,6.7)  din
          colectiv.  Urmărind  îndeaproape  înde­  sar  să  se  depună  o  muncă  şi  mai  per­  tori.  trebuie  să  se  intensifice  şi  munca   acclaş  timp  să  reducă  şi  rebutu­  desfăşoară,  acordind  o  asistenţă  teh­  această   pricină   execuţia   lucrărilor
          plinirea  planului  organizaţia  de  pariul                         pentru  economisirea   metalului  lichid,   rile.  Astfel-ei  au  redus  rebutul  de   nică  susţinută,  ei  conduc  nemijlocil   care  blocul  nr.  5  s a   predat,  iar   Incredinţale  lui  se  desfăşoară  ane­
                                            severentă  pentru  îmbunătăţirea  conti­                                                               la  realizarea  sarcinilor  de  plan,  con­  blocul  nr.  1  se  găseşte  in  recepţie,   voios.  De  pildă,  lucrările  de  asfal­
          a  putut  cunoaşte  cauzele  care  deter­  nuă  a  calităţii  produselor.  pentru  reducerea  adausurilor  de  prelu­  la  11,50  la  sută  admis  la  9,5  la   tribuie  la  intensificarea  ritm ului  de   totuşi  el  a  reuşit  să  asigure  o  asis­
          minau  ncrealîzarea  unor  sarcini  Biroul                          crare,  pentru   înlocuirea   materialelor   sută.                                                                                       tare  a  aleilor  din  cvartalul  „ C e , ’
                                              Pentru  fiecare  piesă  se  consumă  me­                                                             execuţie  şi   im plicit  la   construirea   tentă  tehnică  bună.  Dovedind  o  exi­  gc   Coşbuc",   execuţia   tronsonului
          oiganizaţiei  de  bază  a  pus  întotdeauna   tal.  combustibil,  energic,  materiale  au­  siumpc  cu  materiale  indigene  mai  ief­  In  fruntea  luptei  pentru  reali­  obiectivelor  in  termenul  planificat.  genţă  sporită  fală  dc  calilalca  lucră­  111  a  canalului  termic  decurg  greoi.
          in  dezbaterea  comuniştilor  problcmc’ e                           tine,  fără  a  diminua  insă  calitatea
                                            xiliare,  timp  şi  muncă.  Toate  acestei   producţiei.             zarea  sarcinilor  de  plan  se  află   în  codrul  şantierului  T R C .H .  nr.   rilor,  el  a  obţinut  rezultate  bune  In   Nefiind  reportizate  judicios  la  punc­
          care  se  cercau  a  fi  rezolvate  mai  ur-   costă  bani  Orice  piesa  de  calitate  nc-                                              10  din  Vulcan  sînt  antrenaţi  In  pro­  această  privinţă.      tele  de  lucru,  echipele  'muncesc  ane­
          gent  şi  de  care  se  lega  strîns  îndepli­  corcspunzătoare  sau  rebutată  aduce  pa­  Discuţiile  purtate,  propunerile  făcu­  lurnătorii  Dumitru  Costiuc,  Mi-   cesul  de  producţie  7  maiştri.  In  func­  voios,  fără  spirit  de   răspundere.
                                                                                                                                                                                       In  general  materialul  lemnos  pen­
          nirea  planului  de  producţie,  stabilind   gube.  Dc  aceea,  tov.  Petru  lgnca.  Ol-   te   interesul  manifestat  de  toţi  comu­  ron  Cocîrlă,  Gheorghe  Troacă,   ţie  de   obiectivele  ce  trebuie  con­  tru  schele  şi  cofraje  este  deficitar   Maistrul  Petro  Cosma,  deşi  arc  o  bu­
          totodată  sarcini  şi  răspunderi  concrete   tcanu  Gheorghe.  Silviu  Potopea,  loan   niştii  pentru  îmbunătăţirea  continuă  ^    Iosif  Melinte,  Sabin  Dan,  Ludo­  struite,  conducerea  şantierului  le-a   in  cadrul  şantierului.  Pentru  a  e v i­  nă   pregătire   profesională,   nu  asi­
                                                                              calităţii  produselor,  sînt  o  chezăşie  că
          pc  oameni.  Dar.  biroul  organizaţiei  de   Ptţan,  Cornel  Durigă  şi  alţii  au  ară­  munca  întregului  colectiv   din   acc-.t   vic  Cojan  şi  alţii.  repartizat  saicini  concrelc.  ta  risipa  lui,  maistrul   Corciani  a   gură  o  asistentă  tehnică  corespunză­
          bază  nu  s-a  rezumat  numai  la  luarea  de   tat  că  mai  sînt  unii  care  au  părerea   sector  va  fi  şi  mai  rodnică.           Insă  nu  totdeauna  munca  prestată   propus  conducerii  şantierului  sa  se   toare.  nu  supraveghează  cu  nlentie
          măsuri  şi  stabilirea  de  sarcini.  El  a   că  maistrul,  şeful  de  echipă  este  om                             TRA2AN  H O R V A TH    de  maiştri  s-a  ridicat  la  nivelul  ce­  confecţioneze  schele.  Aplicată,  pro­  execuţia  lucrărilor  ce  i-au  fost  în ­
          exercitat  un  control  permanent  asupra   bun  atunci  cînd  închide  ochii,  cînd     N.  B A D IU                    corespondent    rinţelor.  Au  existai   perioade  cînd   punerea,  a  condus  la  urgentarea  lu­  credinţate.   Manifeslînd   preferinţe
          îndeplinirii  lor,  îndrumînd  şi  ajutîml   trece  cu  vederea  unele  piese  care  nu                                                  prevederilor  graficelor  de  execuţie   crărilor  de  finisaje  exterioare  şt  la   penlru  finisaj,  el   neglijează   lucră­
          oamenii  să  le  înfăptuiască  cît  mai  bine   sînt  executate  asa  cum  se  cerc.  Aceşti                                             nu  li  s  au  mai  acordat  imporlanţa   înlăturarea  risipei  de  material  lem­  rile   de   roşu.   Din   această   cauză
          şi  în  timpul  stabilit.  Aceasta  a  întăr»!   ca mc ni  trebuie  să  înţeleagă  că  buni  sj                                          cuvenită;  iar  la  lucrările  In llrz ia l*   nos.                 zidarii  trebuie  să-!  caute  pc  la  alte
          răspunderea  comuniştilor  faţa  de  sar­  corecţi  sînt  aceia  care  nu  îngăduie  sa                                                  n-au  fost  luate  măsuri  imediate  pen­  Cuvinte  de  laudă  se  pot  spune   blocuri  penlru  a-i  cere  unele  detalii
          cini,  a  făcut  să  crească  prestigiul  şi   se  producă   piese   nccorcspunzătoarc,                                                  tru  aducerea  lor  la  „zi".  Delăsarea   şi  despre  activitatea  desfăşurată  de   de  execuţie.  Nici  urmărirea  şi  res­
          autoritatea  organizaţiei  de  partid,  r o ­  rare  ajută  şi  îndrumă  oamenii  cum                                                    şi   neglijenta  care  s-au  manifestai   maistrul  Gheorghe  Lazarovici,  care   pectarea  termenelor  din  graficele  de
          lul  său  de  conducător.   Lucrînd  în   să  lucreze  pentru  ca  rebuturile  să  fie                                                   in  munca  maiştrilor  a  constituit  obi­  se  preocupă  permanent  de  îmbună­  execuţie  nu  se  lace  Întocmai.  De
          compartimentele  cele  mai   importan:e   reduse  la  minimm,  caic  trag  la  răspun­                                                   ectul  unei  analize  minuţioase  a  bi­  tăţirea  calităţii  mortarelor  şi  betoa-   pildă,  predarea  blocului  nr.  3  a  fost
          comuniştii  au  venit  întotdeauna  în  faţa   dere  pe  acei  ce  execută  piese  dc  sla­                                              roului  organizaţiei  de  baza  P.M.R.,   nelor  preparate  In  statia  centralizată   inUrzială  cu  mai  bine  de  o  săptă-
          organizaţiei  dc  partid  cu  propuneri  şi   bă  calitate.                       în  „Cupa  7  N oiem brie'1  la  fotbal                care  a  avut  loc  la  începutul  lunii   a  şantierului,   de   buna   întreţinere   mină   fiindcă   unele   finisaje   n-au
          Koluţii  pentru  rezolvarea  anumitor  si*   La  unele  repere  cum  sînt  131,  29,97                                                   august  a.c.  Cu   acel  prilej,  biroul   şi  funcţionare  a  utilajelor.  fost  executate  corespunzător.
                                                                                                                                                   organizaţiei  dc  bază  a  stabilit  mă­
          luaţii  care  îngreunau  înlr-un  fel  sau   ţi  altele  se  depăşeşte  procentul  dc  re­  Minerul  Deva  —  C.F.R.  Simeria  1-1  (10)                                     In  general  se  poate  aprecia  că   Noile  soluţii  moderne  de  execuţie
          altul  desfăşurarea  normala  a  procesu­  nul  admis  deoarece  nu  se  asigură  echi­                                                  suri  concrete  pe  fiecare  maistru  in   munca  maiştrilor  de  pc  şantierul  din   presupun  o  înşiruire   temeinică  a
          lui  de  producţie.  Astfel,  organizaţia   pelor  asistenţa  tehnică  necesară.  Nu  6e   Jn  meciul  retur   con tind  pentru   i i i   clare  de  gol  prin  Iordăchescu  şi   parte.  O  dată  aplicate,  acestea  au   Vulcan  se  desfăşoară  la  un  nivel   maiştrilor.  Or,  în   acooslă   privinţă
                                            manifestă  grija  cuvenită  faţă  dc  c,V:.-                                                           condus  Ia  Înviorarea  ritmului   de                               conducerea   şantierului  s-a   preocu­
          de  partid  a  putut  sa  ceară  iar  condu­                         „Cupa  7  Noiembrie*'  la  fotbal  (primul   Delios,  chiar  din  primele   minute                    corespunzător.  Urmărind  cu  regulari,
                                            tntea  fontei  lichide,  de  calitatea  nisi­                                                          muncă  pe  şantier,  la   recuperarea                               pat  foarte  puţin.  In  afară  de  unele
          cerea  sectorului  să  ia  măsuri  p e n tu                          joo  a  fost  cişticjal  dc  simerieni  cu   de  joc.               unor  întirzieri.  Muncind  cu  mai  mult   talc   realizările  săptăinlnale  si  lu ­
          înlocuirea  modelelor  din  lemn  cu  mo­  purilor  pentru  formare,  a  miezurilor.   scorul  de  2-l>,  echipa  M inerul  Deva   Punctele  au  (ost  marcate  în  min.   nare  ale  fiecărei  brigăzi  sau  echipe   conferinţe  cu  caroctcr  lelmic  şi  pre­
          dele  metalice  la  piesele  dc  seric mare,   Toate   acestea   influenţează   negativ                                                  simt  de  răspundere,  maiştrii  de  pe   In  parte,  luind  măsuri  practice  de   lucrarea  unor  normative  privind  me­
                                            asupra  calităţii.  Rebuturile  fiind  chiar   nu  a  reuşit  sa  scoată  decît  un  meci   27  de  călrc  Capră  (penlru  simerieni)   şantierul  din  Vulcan  şi-au  îmbogă­  înlăturare  a  unor  deficiente  ce  se   todele  noi  de  execuţie  nu  s  a  făcut
          ţtn tru   verificarea  tuturor   modelelor   sub  cifra  admisă  diminuează  realizări­  egal.  Do  cc  acest  lucru?  Pentru  că   şi  in  min.  73  de  către  Enderle  (pen­  ţit  simţitor  munca.  Punctajul  munci­  mai  manifestă  pe  sonticr,  asigurind   nimic.  Va  trebui  ca  In  cadrul  şan­
          si  înlocuirea  celor  nccorcspunzătoare,
                                            le.  Dc  aceea,  trebuie  să  se  facă  totul   pe  de  o  parte  devenii  au  practicat   tru  Minerul).'  torilor,  deschiderea  foilor  dc  acord   o  asistentă  tehnică  bună.  reparlizînd   tierului  să   se  iniţieze  cu  maiştrii
          pentru  terminarea  şi  darea  în  folosin­
                                            pentru  ca  ele  să  fie  cît  mai  mici  post •   un  joc  confuz,  lipsit  de  orientare  tac­                                         judicios  echipele  la  punctele  de  lu­  un  curs  de  ridicarea  calificării  pro­
          ţă  a  cuptorului  tle  îmbătrînire  a rtifi­                                                            Evidenţieri   pcnlru  jocul  prestat   lunare,   oiganivarea   mai   bună   a
                                            bit,  sau  chiar  eliminate  complet.  Cu   tică,  Iar  pe  de  altă  parte  pentru  că                punctelor  de  lucru  si  supraveghe­  cru.  s  a  reuşit  să  se  Îmbunătăţeas­  fesionale.  Comitetul  sindicalului  va
          cială  şi  dotarea  sectorului  cu  noi  po­  cît  rebuturile  vor  fi  mai  mici.  cu  alît           merită   îndeosebi:   Purdea,  Capră,   rea  tehnică,  aprovizionarea  ritmică                        trebui  să  se  ocupe  mai  organizat
          duri  rulante.  Toate  acestea  au  avut  ca   va  creşte  calitatea  pieselor,  va  creşte   simericnii  şi-au  organizai  bine  jocul,   Sima  şî  Tolh  de  la  oaspeţi,  Olaru,   cu  materiale,  au  stimulat  echipele  si   că  simţitor   calitatea   lucrărilor,  să   Si  permanent  de  antrenarea   mai­
                                            pioducţia,  iar  cheltuielile  dc  muncă  şi   mai  ales  în  apărare,  destrîmind  orice                                                crească   productivitatea  muncii   In   ştrilor   in   întrecerea   socialistă,   in
          efect,  în  afară  de   uşurarea  muncii,                                                              Petică.  Şuşlariuc  şi  Gnderle  (în  prima   brigăzile  in  activitatea  ce  o  desfă­  primele  9  luni  ale  anului  cu  11  la
                                            dc  timp  vnr  fi  mai  mici.  preţul  th   atac  al  echipei  gazdă.  La  ţoale  aces­                                                                                    vederea  obţinerii  unor  rezultate  cit
          creşterea  productivităţii,  îmbunătăţirea                           tea  mai  poale  fi  adăugat  si  fa piui   repriză)  do  la  gazde.  şoară,   stimulent   ce   a   condus   la   sută  si  să  se  predea  123  apartamen­
                                            cost  pc  unitatea  de  produs  se  va  re­                                                            un   ritm   corespunzător   de   muncă.                             mai  bune  in  producţie.
          rzlităţii,  îndeplinirea  lună  de  lună  a   duce  cu  mult         că  localnicii  au  ratat  copdăreşle  oca-  A  arbilrat  neatent  Anescu  (Deva).  In  general  (n  procesul  de  produc­  te  La   celelalte   apartamente,   care   Sub  (ndrumorea  biroului  organiza­
          planului  de  producţie.            In  scopul  îmbunătăţirii  calităţii  pro­                                                           ţie  se  mai  lntim pină  unele  greutăţi.   deşi  sini   Inllrziatc  fală  do  gra fi­  ţiei   de   bdză,  conducerea   tehnico-
            Participanţii  Ia  discuţii  au  dat  apre­  ducţiei  s-a  propus  ca  inginerii  şi  maiş­  A L T E   Ş T IR I S P O R T IV E         Accslca,   datorită   pregătirii   profe­  cele  de  execuţie,  se  lucrează  Intr-   administrativă,  cu  sprijinul  comite­
                                                                                                                                                                                     un  ritm  susţinut,  creindu-se  prciniza
          cierea  cuvenită  activităţii  desfăşurată  trii  să  urmărească  şi  să  facă  analiza  La  Chişinău  a  avut  loc  tradiţionala   Bucuroşii  :  A.  S.  Bega— Timişoara,  Bl-   sionale  a  maiştrilor  dc  aici  au  fost   ca   pionul   anual   dc   predări   (3RH   tului  sindicatului,  va  trebui  să  ia
                                                                               întîlnirc  priclcneoscă  dintre  sportivii   r liinla  Chcrăieşli,  raionul  Roman,  M i­  rezolvate  operativ,  uşor.  De  pildă,   apartamente)  să  fie  realizate  inte­  cele  mai  corespunzătoare   măsuri
                                                                                                                                                                                                                       pentru  ca  fiecare  maistru  ce  acti­
                                                                               din  R.  S.  S.  Moldovenească  si  regiu­  nerul— Baia  Mare,  Torpedo—Braşov,   maistrul  do  instalaţii   Ion   Văduva   gral        vează  in  cadrul  şantierului  T K C I L
                                                                               nea  Pişi.  S-au  disputat  înlreccri  de   A v ln lu l— Frasin,   regiunea   Suceava,   avea  de  efectuat  şi  instalaţii  sanita­  Cu  toate  acestea.  în  munca  maiş­  nr.   10  din  Vulcan  să  devină   nn
                     înfăptuiesc  angajamentele                                baschet,  fotbal  şi  şah.  La  fotbal,  echi­  Drum  Nou — G.A.C.  Radu  Negru,  re­  re  din  P.V.C.  El  a  luat  măsuri  şi  in   trilor  Işi  mai  fac  loc  unele  lipsuri   bun   conducător   şi   organizator   al
                                                                                                                                                   cadrul  şantierului  a  instruit  un  nu­
                                                                              pa  C.F.R. Paşcani a  făcut meci  erjal(2-2)   giunea  Bucuroşii,  şi  Dinamo  Ploiesli  măr  de  instalatori  cu  noua  tehno­  caro  Îngreunează  desfăşurarea  pro­  producţiei.
            Cu  ocazia  fiecărei  consfătuiri   ca  şi  să  reducă  la  maximum  pier­  cu  echipa  de  tineret  a  clubului  M o l­  Turneul  final  al  Campionatului  re­  logic  de  monlare  a  conductelor.  Din   cesului  dc  producţie  şi  duo  la  In-  A.  O ARC A
          dc  producţie,  cehipele  dc  oţclari   derile  şi  rebutul.  Proccdînd  în­  dova  Chişinău.  întâlnirea  de  baschet   publican,  care  se  a/lu  la  a  £ ll-a   edi­  aceştia  el  u  format  o  echipă  per­
          dc  la  secţia  noastră  îşi  iau  anga­  tocmai,  au  reuşit  să  folosească   Chişinaii-Iaşi  a  revenit  gazdelor  cu   ţie.  se  desfăşoară  in  uleie  de  vineri   manentă.  Tot  maistrul  Ion  Văduva,
          jamente  concrete  în  întrecere.   bine  timpul  de  lucru  şi  să  ridice   53-2G  puncle.  La  şah  ou  cisligat  de   23.  .simbătă  26  şi  duminică  27  octom­  penlru  a  reduce  termenul  dc  execu­  Noi  cadre  de  muncitori  calificaţi
          Asemenea  angajamente  şi-au  luat   productivitatea  cuptoarelor.  Aşa   asemenea,  spori ivii  din  Chişinău.  brie.  In  program  sînt  prevăzute  23   ţie.  o  propus  ca  proba  la  cald  a
          pentru  luna  în  curs  şi  echipele   se  face  că  de  la  începutul  lunii     *                    jocuri.                           instalaţiei   termice  să   se  facă   cu   De  curînd  la  E.  M.  Ghelar  s-a   Henţ, Constantin Balint şi Gotnbo
          conduse  dc  Orclt  Paul  şi  Vasilc   ş;  pînă  în  prezent  au  elaborat   La  stirsilul  acestei  săptăininl,  sta­  +                ajutorul  unui  cazan  mobil,  montat   încheiat  cursul  de  calificare  pen­  Froncisc  au  luat  examenul  eu me­
                                                                                                                                                   provizoriu  pe  fiecare  scară,  cazan  ce
          Bufnilă.  Ele  se  referă  la  depăşi­  peste  plan  mai  mult  dc  500  şi   dionul  ,,23  August"  din  Baia  Marc   In  meci  retur  penlru  cupa  Oraşelor   poale  fi  întrebuinţai  la  toate  blocu­  tru  mecanici  dc  mină.  Pregătin-
          rea  planului  dc  producţie  şi  îm­  respectiv  -100  tone  dc  oţel.  Anga­  va  găzdui  turneul  linal  al  Campion*,   lîrguri  la  fotbal  echipa  B.  K.  Copen­  rile.  Apliclndu-se  această  propune­  du-sc  în  mod  temeinic,  alît  din   dia  9,33 ;  Viorel  Pavclom  şt  Teo­
          bunătăţirea  calităţii  otelului.  Pen­  jamentele  lor  se  înfăptuiesc  cu   tului  republican  de  oină,  ediţia  1903.   haga  a  învins  cu  3-2  (1-0)  pc  Arse­  re,   s a   dat   posibilitatea   instalato­  punct  de  vedere  tchnico-profcsio-   dor  Palade  cu  media  de  9,60 ;  Va­
          tru  a  le  traduce  în  viată,  cei  doi   succes.                                                    nal   Londra,  dar  echipa  engleză,  ca­  rilor  să  depisteze  din  timp  unele  de­  nal,  cît  şt  din  punct  dc  vedere   silc  Cărunlu  şi  Petru  Lăsconî  cu
          şefi  dc  echipă  au  hotărît  să  res­      V A SILF  IONESCU      La  întrecerile  pcnlru  desemnarea  e-   re  cîşligase  cu  7-1  primul  meci  dispu­  ficienţe  si  să  se  ia  măsurile  cores­  practic,  88  dc  muncitori  au  luat   8,60 ;  Aron  Popa.  Pelru  Ciculescu.
          pecte  instrucţiunile  tehnologice,        o ţrU r  la  O S.M  nr.  2   clnpei  campioane  pe  acest  an  partici­                       punzătoare.   Astfel,   la   recepţii   au
                                                                                                                 tai  pe  teren  propriu,  s-a  calificat  in   fost  evitate  surprizele  neplăcute.  examenul  dc  calificare  în  mese­  Ion  Clitan  cu  9,00  şi  Vasile  TetU
          să-şi  organizeze cil  mai  bine  muu-        C.  S.  Hunedoara     pă  3  echipe:  Combinatul  Poligrafic  opliinelc  de  finală.        Maistrul  conslructor  O tlo  Corcia.  ria  de  mecanici  dc  mină.  Tcofil  cu  media  10.
          s
          l
                 AUSTRALIA                                          ISCS89
          \                                                                 ii!                                                                                                                               în  Editura  politică
          V                                                                        ÎL  MAI  NOU  CONTINENT                                                                                                            au  apărut :
          l
          s                                                                                                                                                                                           K.  M A R X   -   F.  E X G E L S   -   O p e re .  v o i.  N   -
          s                                                                                o  d ă d e a   d re p t  p ild ă   in  „ r e z o lv a r e a "   d e   a  r e z o lv a   p r o b le m e le   v ita le   a h    Volumul  cuprinde  articole  scrise  de  către  K.  Mnrx
          t                                                                                                                                                    p u tea   găsi  un  d e b u fe u   c o n v e n a b il  in
          s                                                                                p r o b le m e lo r   so cia le .  D u p ă   c o n ju n c t u ­  c e lo r   c c   m u n cesc.   P c  d e   a ltă   p a rte,   la g ă r u l  so cia list  sînt  s iliţi  d e  m o n o ­  şi  F.  Engcls,  în  perioada  iulie  1873  —  noiembrie  1869,
          4
                                                                                           ra  d e   r ă z b o i  au  rea p ă ru t  insă  toa te   in flu e n ta   c r c s e b id ă   a  c o m n n iflilo r   in   p o lu r i  să  v in d ă   lin a   a u stra lia n ă    ta   pentru  publicaţia  burgheză  progresistă  itThc  New  Am e­
          |                                                                                fc n n m c n ctc   u n ei  e c o n o m ii   n c c c h ili-   s in d ica te   a  fă cu t  ca   ac.Cftia  să  d u ca    p re tu ri  n e fa v o r a b ile   u n or  o r g a n iz a ţii   rican  Cyclopacdia'',  precum  şi  lucrarea  polemică  a  lui
          s                                                                                brute,  s u b o r d o n a te   in te re se lo r  m a rii,ir   o  lu p tă   co n s e cv e n tă   p en tru   lic h id a ­  c o m e r c ia le   d in   ta r ile   ca p ita lis te ,  fia    M arx  „Domnul  Vogt4'.
          I                                                                                m o n o p o lu r i  a m e rica n e   cu re.  in  p e r i­  rea  ş o m a ju lu i,  (teul) ii   d re p tu rile   f e ­  s -o   stoch eze.
          s                                                                                                                                                                                           U.  /.  L E X f N   —  O p e re   c o m p le te ,  v o i   16  —
          s                                                                                o a d a    ră z b o iu lu i,  fă cu se ră    mari.  in ­  m e ilo r   d c   a  p ru n i  la  m u n că   e g a lă   sa ­  Ia tă   d c   ce   a  găsit  an  eco u   p o z it iv    Cuprinde  lucrările  scrise  de  V.  I.  Lenin  în  perioada
          s                                                                                v e stiţii  d e   c a p itu lă r i  in  A n s h a liu   fi   la rii  e g a le   cu  a le  b ă rb at ilar,  m ă rirea
          s                                                                                                                                                    fi  in  ce rc u rile   d e   a fa c e r i  d in   A u s t r a ­  iunie  1007  —  martie  190S  care  exprima  uriaşa  muncă
          s                                                                                c a i c   co n tin u ă   f i   astăzi  să  o b ţin ă   n ici   p e n s iilo r   so cia le ,   p re cu m   f i   p en tru    lia   ce rerea   p r iv in d   e x tin d e r e a    c >-
          5                                                                                sn p ra p ro fitu ri.             d e z v o lta r e a   tn v ă lă m in ln lu i  fi  a  siste ­  m a t u lu i  i u   to a te   fa n lc   lu m ii,  p e  buza   desfăşurată  de  Lcnîn  pentru  întărirea  partidului  bol­
          y                                                                                                                                                                                              şevic  îi  pregătirea  forţelor  proletariatului  In  vederea
          \                                                                                  In  a n a l  1961  e c o n o m ia   A u s tr a lie i  a   m u lu i  a sisten tei  m e d ica le .  d e  e g a lita te   fi  a v a n ta je   r e cip ro ce .
          i                                                                                                                                                                                              unui  nou  avînt  revoluţionar.
          i                                                                                în cep u t  să  resim tă    urm ă iile    u n ei   I o lo d n tă   s in d ica te le    d u c  o  lu p i  i   l î n a r u l   c o u lin e t  d isp u n e   d e  uriaşa
          *                                                                                su p ra p ro d u cţii,  in s o lite    d c   creşterea    su sţin ută  fi  îm p o triv a   in filtr ă r ii  c a ­  resu rse   p en tru   d e z v o lta r e a   e c o n o m i­  U.  /.  L E N I N   —  O p e re   c o m p le te ,  v a l.  17  —
          s                                                                                                                  p ita lu lu i   a m e rica n ,   con sid er n td it-l   că ,  p en tru   r id ic a r e a   n iv e lu lu i  ila  I n i
          \                                                                                fo iiiu fu lu i  fi  în g u sta re a   p ie ţe lo r   c o ­                                                     Cuprinde  lucrările  scrise  de  V.  I.  Lenin  în  perioada
          i                                                                                n ic ii in ie   R a rtu lu l   lib e r a l,   a fla t   la   drept,  o  fr în ă   in  d e z v o lta r e a   tă r ii.  h t-   al  p o p u la ţ ie i-  U r ia fc le   z ă că m in te  m i­  martie  1908  —  iunîe  1909  în  care  se  ocupa  de  proble­
          (                                                                                                                  I r -a d c v ă r.  m n u o p o lift ii  a m e rica n i  nu
                                                                                           p a te re ,  a  în ce rca t  re z o lv a r e a   criz e i  f>C      n ie re  ilc   tot  fe lu l,  c im p u r i  p c lr a lic fe r c    ma  agrară,  problema  raportului  de  forţe  dintre  clase,
          i                                                                                sp in a re a   m a se lo r  m u n cit o a re   A ce ste a    sini  in teresa ţi  in  v a lo r ific a r e a   in d u s ­  în tin se  nu  n u m a i  că   nu  sin i  în că   e x ­  sarcinile  si  politica  partidului  în  noile  condiţii,  comba­
          i                                                                                insă  i-a a   d a t  o  rip o stă   n s lin u lo n   e   tria lă   u  b o g ă ţ iilo r   u riu fe   d in   su b so ­  p lo a ta te ,  d a r  m a jo r ita te a   lo r   n ici  n -a u    terea  oportunismului  si  revizionismului  în  cadrul  parti­
                                                                                           în  a le g e r ile   d in   1961.  cirul  p a rtid u l   lu l  a u stra lia n ,  ba  ch ia r  îm p ie d ică   în ­  fo s t  e x p lo r a t e   a fa  cu m   tre b u ie   la
                                                                                           lib e r a !  fi- a   p ie rd u t  m a jo r ita te a   a b so ­  fiin ţa r e a   d e  n o i  în tr e p r in d e r i  e x tr a c ­  A u s tra lia   m a i  e x istă   te rito r ii  n e cu n o s­  dului  si  pe  arena  internaţională
                                                                                           lută  în  p m  turneul.  D c   al u n u .  creste   tiv e  $i  p re lu cră to a re ,  ca re   ar  c o n t r i­  cu te   d e   c a r to g r a fi,  reg iu n i  să lb a tice    U.  I.  f.F .N IN   —  O p e re   c o m p le te ,  v o i   ÎS  —
                                                                                           n eîn ceta t  in flu e n ta   P a r tid u lu i  C o m u ­  bu i  la   o   a n u m ită   in d e p e n d e n tă   u  e c o ­  d c   ca re   nu  se  ftie   a p r o a p e   n im ic.  Este   Volumul   conţine  lucrarea  „Materialism  şi empirin*
          4
                                                                                           nist  d in   A u stra lia   care,  p rin   p r n g r ;-    n o m ie i  a u stra lien e.  In  p r o b le m e le   p i e ­  s e m n ific a tiv   fa p tu l  că   m a re le  tac  s ă ­  criticism- ,  scrisă  in  februaric-octombrie  1908  in  vede-
                                                                                           m ul  său  lim p e d e   fi  c o n stru ctiv ,  t r a ­  ţe lo r   d e  d e s fa c e r e   se  resim te  fi  m m    rat  E y rc  —  ca re   este  a p r o a p e   d e   m ă ­  derca  demascării  revizuirii  machiste  a  marxismul ut.
                                                                                                                             g ra v   tu tela   m o n o p o ltflH o r   a m e rica n i.
                                                                                           sează  sin g u ra   c a lc   d c   p m p u fir c   a  iu             rim ea   B e lg ie i  —  a  fo st  fo t o g r a fia t    Lenin  sintetizează  si  apără  tezele  fundamentale  ale  f i ­
          (                                                                                lic g iilu i  p o p o r ,  h i  im u n   lu p te i  c o n ­  P e   lin g ă   c o n c u r e n ta   d in   ce  in  m ei   d in   a v io n   a b ia   in  1929.  d a r  n ici  p i-ia   lozofici  marxiste.
          S                                                                                secv e n te  a  co m u n i fi Hor  a u stra lien i  s a    a p rig ă   a  p r o d u c ă to r ilo r   ja p o n e z i,  p ie ­  astăzi  nu  s-n   fă cu t  n im ic  p en tru   v ,i-
          1                                                                                a ju n s  in  1959  la   o  p la tfo r m ă   a  în t r e ­  ţele  d e   d e s fa c e r e   au  fost  in v a d a te   d e   la r ific a r c u   a cestei  im en se  e a n lilă li  d *   l i   l.  I .i'.N IN   —  O  fiere  c o m p le te   v o i   19  —
          I                                                                                                                                                                                                lu  acest  volum  sînt  cuprinse  numeroase   materiale,
                                                                                           g ii   m iş că ri   m u n cito re ş ti   in   p>n-   c o n cu re n ţii  v c s l-g c r u iu n i  fi  fr a n ce z i,   m a te rie   p ru n ă ,  util  d e   p ictiu a s ă   p e n ­
          4                                                                                b lc m a    a p ă ră rii   p ă cii.'   p a rtid u l   r cd u c în d   p e  zi  c c   trece  n u m ă ru l  p a r ­  tru  in d u stria   c h im ică ,  eu  toa te  că   n r -    scrise  în  perioada  iunie  1909  —  octombrie  1910,  cînd
          \
          \                                                                                co m u n ist,   p a r tid u l   la b u rist   f i   sin ­  i a t a  ilo r   c o m e r c ia li  „ t r a d iţ io n a li'  oi   lio a n c   d e   to n e   d c   sare  se  a flă   la  s u ­  apar  primele  simptome  dc  faliment  ale  politicii  sto*
          s                                                                                d ica te le    s p r ijin ă    o r g a n iz a ţia   C o n ­  A u stra lie i.   P ată  d e  a cea stă   situ a ţie,   p ra fa ţă .  la c u l  n c o v în d   a p ă   d c c il  in   lîpinistc.
          1
                         C o n tin e n tu l  a u stra lia n   a  fost  d e s ­  p e   în  în tre g im e   e x te rm in a tă ,  in  arm a   g re su l   p ă c ii.   ca re    lu p tă    p en tru    o a m e n ii  d e   a fa c e r i  a u stra lien i   s-a u    a n u m ite  p e r io a d e .  D c  a sem en ea ,  nu   Alenţia  lui  Lenin  este  îmlrcplatâ  spre  combaterea  R
                        co p e rit  a b ia   in  sec  X V I I ,  c în d   nas>i-   m e to d e lo r   b a rb a re   d e   c o lo n iz a r e .  d e za rm a re a    lo ia lă    f i    îm p o trio a    o rien ta t  sp re  ţă rile    s o cia liste ,   cene   a   fost  în că   e la b o ra t  v reu n   p la n   u  t-   două  eurcnlc  deosebit  dc  periculoase  în  acel  moment
                        g a t o iii  o la n d e z i  au  e x p lo r a i  o  fiin ţe    C e l  m ui  tîn ă r  co n tin e n t   n tn n ă cj   tra n s fo rm ă rii  A u s tra lie i   in tr -o    buză   p rin   d e z v o lta r e a   lor  o fe r ă   m a ri  p o s i­  (in u a l  p en tru   e x p lo a ta re a    im e n s e !■>-   lirhidalm ismul  si  otzovism-u)limatismul.
          4             d in    lilo ia ln l  o rie n tu l.  In  u n u l  J 7Sa   astăzi   K t-15   m it io a n e    d c   lo c u ito ri   a tom ică ,  b ilită ţi  fi  a v a n ta je   ca  p a r tc n c ii  c o ­  resurse  fo re stie re ,  ca re   co n s titu ie   una   U.  I.  L E N I N   —  O p e re   e o n ip le le ,  v o i   20  —
          t             e n g le z ii  au  în jiin (a t   lin g ă    u ctu u h .l   cu re   tră ie sc   p e   o   s u p ra fa ţă    d e   I ii  p o fid a   ere f terii  fo i (c lo r   p r o g r e ­  m e rcia li.  A ic i  însă  in te rv in e   p n litien    d in   m a rile   b o g ă ţii  n a tu ra le  a le   tăi ii.
          4                                               7.7 03.SUS  k n r .  CI  a  cu n oscu t  o  ra ­                    m o n o p o lu r ilo r   a m e rica n e   c a ic   an  f i i -    L u p ta   m a se lo r  m u n cito a re   un sU n-   Volumul  cuprinde  lucrările  scrise  între  noiembrie  19• 0
                        S y d n c y   p i inia  c o lo n ie ,  p o p u iin d ii-l  eu       siste.  c o c i n i l e   re a c ţio n a r e    c o n tin u ă                                                si  noiembrie  1911.
                                                          p id ă   d e z v o lta r e   iu  p e r io a d a   c e lu i  d e   în că    să -si  m en ţin ă   p o z iţiile   lo r  c h e ­  nat  d e z v o lta r e a   r e la ţiilo r   c o m e r c ia le    lic n c   p en tru   rid ic a r e a   n iv e lu lu i   lo r
                        c rim in a li  d e   d re p t  com u n    c x p u lz n ;i                                                                                                                          In  anii  aceştia,  perioada  reacţîunîi   slolîpini&tc  se
                                                          a l  d o ile a   ră z b o i  m o n d ia l  c în d ,  în  c a ­  ie,  în  s p e c ia l  p e  p la n   e c o n o m ic.  M a ­  cu   ţă rile   s o c ia l iste.   In  a cea stă   p r i­  d c   tra i  a r c   lo c   d e c i  în  c o n d iţiile   sfm -
                        d in   M a r ca   B rita n ic.   In   s e co lu l  u r ­                                                                                                                 I       apropie  de  sfirşit  si  cea  mai  marc  parte  a  articolelor
                                                          d ru l  c o m e n z ilo r   m ilita r e ,  ca  m cn ib 'U    jo r ita te a   m a se lo r  m u n cito a re   nu  fi-a u    v in ţă   este  s e m n ific a tiv ă   situ a ţia   fu n ­  c ilic e   a le   o r in d u ir ii  c a fiita lis lc  intr  o   s
                        m ă tor   im ig ra n ţii  d in   to a te   co ltu rile    al  C o m in u n w ca lili-u lu i  b rita n ic,  fi  a   d at  în că   sca m a   că   p a r tid u l  la b a m t .   ii act iei  d e  lin ă   d in   A u s ln d ia .  Se  ftia   (a ră   sau.  m ai  b in e  zis.  fie  an  c o n , : -   *  cuprinse  în  acest  volum  este  consacrată  luptei  perse­
                        lu m ii  au  crea t  n  serie  d e   sta te.  c m c    m ă rit   c o n s id e r a b il  p ro d u c ţia    in d u s ­  p rin   p r o g r a m a i  său  s o c ia l-d e m o c r a t ,   că   d in   în tre a g a   p ro d u c ţie   m o n d ia lă   d e   nen t.  ca re   p liu   r e n a n e i o  sa le  ar  p u ­  >  verente  in  vederea  unificării  si  consolidării  parlidul'j'
                                                                                                                                                                                                 i
                        in  a n u l  1901  s-a u   un it,   co n stitu in d    tria lă .  In   a n ii  p o s tb e lici,  A u stra lia   a   d ă   aftă  fn  m o a ră   g u v e rn u lu i  lib e ru l,   lin a   30  la   sa lă   re v in e   A u s tr a lie i,  u r    tea  a sig u ra   n  v ia tă   im b e lfiig u tă   p e n ­  \  pentru  a  putea  face  faţă  sarcinii  de  a  conduce  prole­
                                                                                                                                                                                                 i
                        U n iu n e a   A u stra lia n ă .  In  acest  in te r,   fo st  n u m ită   in  lu m e a   a p u sea n ă   ch ia r   iar  o p o z iţia   sa  în  p ro b le m e le   m ă ru n ­  d in   p ro d u c ţia   d e   lin ă    fin ă   ch ia r  60   tru  în tre a g a   p o p u la ţie .  tariatul  în  noua  perioada  de  avînt  revoluţionar  ca'e
                        v a l  p o p u la ţia   b ă flin a fă   u  fo st  a p r o a ­  „ta r a   m ira co lu lu i  e c o n o m ic",  p e  ctre.  te  a co p e ră ,  d c   fa p t,  lip sa   d e   d o rin ţa  la   su lă.  E x p o iln to r ii  d e   lin ă ,  d e fi  a*  R.  G ll.  i  avea  să  înceapă.
                                                                                                                                                                                                 t
   82   83   84   85   86   87   88   89   90   91   92