Page 89 - 1963-10
P. 89
>MI<1
PROLETARI DIN TOATE TARILE. UNIŢI-VA I Un succes
ftţteyttUÎţUtSafa rem arcab il
RJfcJUi
mg socialismului lul ş c o la r:.— In sprijin u l aprofun dc cre.şlcre a productivităţii muncii, hunedoreiaă
or
o
• La L:. M. Ccrtcj : — Rezervele
• Cuin instruim şi educăm lincro-
dării si sistematizării cunoştinţelor
mai bine lolositc !
de limba şi literatură roinină
In d iip ă - a n iia z a zilei d c 24 o c t o m
• Cezar Bolliac —> 150 de ani de
• Note si comentarii
la naştere • Sport b rie a.c., filat f o r m a o c ţ lă r ic i M a r
tin nr. 2 tini C.S- f l u u c d a a i a , d e v e
nise a d - h o c e stra d a s ă r b ă to r ir ii unui
• Ancheta noastră ; — Cum v-ati • Problema agrară in Brazilia e v e n im e n t d e o s e b ii d in m u n c a v i c
.Si AL SFATULUI POPULAR REGIONAL pregătit In vederea deschiderii ln- (pag. 3-a) ia ţ ilo r . In fa ţa c u p t o a r e l o r se strin -
vătăm inhilui agrozootehnic de masă? De peste hotare s c s c ră o ţelu ri, tu rn ători, f i ce ila lţi
(pag. 2-a) (pag. 4-a) m u n c i t o r i d in s c h im b u rile A fi U
S e intim p lase c e v a Y D a ! cu o zi
Anul XV. Xr. 2746 SIMBATA 26 OCTOMBRIE 1963 4 pagini, 20 bani în a inte, c o le c t iv u l u ţ c l ă n c i M a rtin
nr. 2. d u b iu d is c un r e m a r c a b il
s u cce s, d i n d p este p l a n a i z ile i 1.343
tune a le i d c b u n ă c a l i t a t e ! A c e , -
ta era m o t i v u l p e n tru cure o ţ e lu n i
Şedinţa Consiliului de Stat IPME SO JIR Iir de la corespondenţi uit fo st in lîm /iiu a fi cu f l o r i In lo c u l
lo r d e m u n c ă .
In n u m e le c o m it e tu lu i d e p a riu l,
al R. P. Romîne Ş T I R I @ Ş T I R I @ Ş T I R I • Nu de mult a Început montarea unei noi conducte de apă pe dis d c o n d u c e r i i I c lm ic o -m lm iit is lr u lilC
u c o m b in a t u lu i fi a M m is t e r u lu i I n
T tanta Petroşani — Livczeni. I ii acest scop echipa de săpători condusă dc d u striei G r e l e si C o n s t r n c lii d e
D r u m Unitate cu deservire Vasilc Costau a săpat canalul pe o lungime de 1.000 m. Dc asemenea a M u fin i. d i r e c t o r u l g e n e r a l al c o m
bin a tu lu i. in " .
Consiliul de Sfat a ra tifica i Tratatul de la Moscova f o r e s t i e r exemplară (ost îngropată în canal 600 tn.l. da conductă. (I. Chlraş). fa n , a fe lic it a t C o iis la n lin c s c u Ş t e
în tre gu l
c ă ld u r o s
• Cadrele medico-sanitare din comuna Miercurea, raionul Sebeş, a- c o l e c t i v p e n t ru r e m a r c a b ile le s u c c e
Zilele trecute, co In comuna Iscroni, pe lingă curdă o atenlic deosebită Îngrijirii sănătăţii oamenilor muncii. Medicii se. d o h î n d i t c fi a urat o ţe lu r ilo r n o i
La 25 octombrie a.c., a avut loc la Palatul Republicii şedinţa R lectivul şantierului alte unităţi, funcţionează şi un su ccese în î n d e p lin ir e a p la n u lu i.
Consiliului de Stat al R P. Romîne. dc construcţii fo magazin alimentar. Datorită pre Oclavian fircazu şi Doris Bircă, precum şi tinerele Maria Flcischer, Ele In a p la u z e le fi e n tu z ia s m u l c e
na Pleacă. Solia Ccrbu, Aurelia Stofa şi Maria Allmcan s-au evidenţiat in
Au luat parte tovarăşii: Ghcorghe Gheorghiu-Dej, preşedin restiere din oraşul ocupării de care dă dovadă ges mod deosebit. (Ch. Lomnă.şan). lo r p r e z e n ţ i. d i r e c t o r u l g e n e r a l al
tele Consiliului dc Stat, Ion Ghcorghe Maurer, Ştefan Voitec, I Deva a terminat tionarul Alexandru Giotină, ma c o m b in a t u lu i, ing. C o n s lu n t in c s c 'i
şi Avram Bunaciu. viccpt eşedinţ i ai Consiliului dc Star, Grigorc lucrările de cons gazinul este în permanenţă apro Ş te fa n , a o fe r it in m o d s im b o lic , o ţ c -
Geamănu, secretarul Consiliului dc Stat, Anton Brcitcnhofcr, truire a unui nou vizionat cu un bogat sortiment de l o r i l o r (lo ri. o ţ e la r ilo r a v o rb it
D in p a r te a
Ion Creangă, Constantin Dnicoviciu, Martin Isac, Athanasc Joja, drum Clopotiva-Gu- mărfuri, iar cetăţenii sînt deser P r e g ă t i r i d e i a r n ă p r i m - t o p i l a r u l P n v c t / l u n g a n , c a Tc
Roman Moldovan, Mihail Ralca, Ludovic Takacs, lacob Tcdu razlala pe o distan viţi în cele mai bune condiţii. Pentru asigurarea în lunile de Ic, s-a prevăzut şi instalarea în a m u lţu m it c o m it e tu lu i d c p a r t id fi
şi Vasilc Vîlcu, membri ai Consiliului dc Stat. ţă dc aproape 14 La aceasta îşi aduc contribuţia iarnă a unor condiţii bune dc clădirea caic cuprinde secţiile c o n d u c e r i i I c b n i c o - a d m i n i s t r a t i v c a
La şedinţa Consiliului au luat parte dc asemenea, generalul km. Prin aceasta mai ales vinzătoarele Maria Râ- muncă, colectivul întreprinderii tapiţerie, plăpumi şi vată a u- c o m b in a t u lu i, p e n tru a ju t o r u l fi
de armată Leontin Sălăjan, ministrul forţelor armate, George s-a creat posibilita dulescu şi Ana Felea. orăşeneşti de industrie locală nui cazan dc aburi pentru în s p u j i n u l a c o r d a t in a p r o v i z i o n a r e a
1it.mieă cu m a te r ie p r im ă fi m a t e
Macovescu, adjunct al ministrului afacerilor externe, şi genera tea exploatării mai NICOLAE SILVESTRU „6 August" din Petroşani a luat călzit. In prezent lucrările de riale.
lul locotenent Ion Ioniţă, adjunct al ministrului forţelor raţionale a masei corespondent numeroase măsuri. Printre alte- amenajare a sălii cazanului se Iu n u m e le c o l e c t i v u l u i s-a a n g a
armate. lemnoase din bazi găsesc intr-un stadiu avansat. ja t să slio re a scă fi să îm b u n ă t ă ţe a s
Consiliul a ratificat Tratatul dc la Moscova privitor la in nul Rîul Mare şi In zilele care urmează se va tre că c o n t in u u p r o d u c ţ ia d c otel, c e
terzicerea experienţelor cu arma nucleară în atmosferă, în cos R s a deschis totodată IM B O L D IN M U N C A A M A T O R IL O R ce la montarea cazanului, a con t i n d s p r ij i n u l f u rn a liftiln r, cu re să
mos şi sub apă, semnat dc Guvernul R.P. Romîne la 8 august calea către noi ductelor şi caloriferelor care Ir trim ită fo n t ă d c c a lita te fi Io
D e curinri In C lu b u l
m u n c ito re s c
anul curent. puncte turistice din al s in d ic a t e lo r d in L u n c a a av u t loc. a m a t o ri d in V a le a J iu lu i în p rim a vor deservi cele trei secţii. tim p ★
e ta p ă
a c e lu i d c - a l V l l - l e a c n n c u r \
Consiliul, examinînd apoi unele propuneri referitoare la masivul munţilor in cu d rn festiv, lu m in a re a d i p l o m e artistic. A fost în m u ia t p re m iu l l be C. ÎOAN D e la în c e p u tu l lu n ii f i p i u ă in
îmbunătăţirea activităţii Consiliului dc Miniştri, a numit pe to Retezat. lor ob ţin u te d c fo r m a ţ i i l e artistice d c r e g iu n e a n s a m b lu lu i d e o p e re t ă a c l u corespondent z iu a d e 24 o c t o m b r i e a c., c o l e c t i v u l
varăşii Gogu Rădulescu şi Constantin Tuzu în funcţia de vice b u lu i m u n c it o re s c d in P c t r ila . p r e secţiei O S M . 2 d in C S . H , a dat
preşedinţi ai Consiliului de Miniştri şi a adoptat decretele pen m iu l // o rch e stre i s i m f o n i c e d in P e p e s te s a r c in ile lu n a r e d e p ro d u c ţ ie ,
tru reorganizarea Ministerului Metalurgiei şi Construcţiilor dc IVoi lîlo c u n în c o n s tru e fie troşa n i ji c o r u lu i m in e r ilo r d in L u „ L u p e n i 2 9 “ la Mia m m m ult d c 7.250 t o n e oţel.
nca, iar p re m iu l III g r u p u lu i d e g /ii-
Maşini, prin înfiinţarea Ministerului Industriei Metalurgice şi Dc ciuind. muncitorii constructori din oraşul regional Petroşani au ta r ijti d in Petroşan i. In zilele d c 19, 20 f i 21 o c t o m b r i e
a Ministerului Industriei Construcţiilor de Maşini, şi pentru nu C u p r i l e j u l lu m in ă rii d i p t u m c lo - , a.c., p c e c r a n u l c m t 'm n ln g r n j ului „ L.u-
mirea tovarăşilor Ion Marincscu în funcţia de ministru al indu început in cartierul Livczeni construcţia a două noi blocuri, cu cile 32 a rii f iii a m a t o r i s-a u a n g a ja t să d e m i n a " . d in lliu. a rulat film u l r o m i- P rom oţie
striei metalurgice, Gheorghe Rădoi în funcţia dc ministru al in apartamente liecare. Acestea lac parlc dinlr-un nou ansamblu arhitectonic n cs c „ L u p e n i 2 9 ". A ce s t fih n a fost.
p u n ă n o i e fo r t u r i p en tru ca în c e a v iz io n a t d c 2.400 d c s p e cta to ri, c i f n î
dustriei construcţiilor de maşini, şi Victor IonCscu în funcţia dc — Livczeni V — cc va totaliza, in lioal, 1.400 apartamente, d e a d o u a e ta p ă să o b ţ in ă su ccese r e c o r d p e n tru c i n e m a t o g r a f ui d in de a r tific ie r i
ministru al Comerţului exterior. L CH1RA
f i m a i fru m o a se . 11 ia.
In continuare au fost adoptate mai multe decrete privind corespondent 1. CHIR IOS1F BUR ZA In cadrul E. M. Gheţar a fost
rezolvarea unor probleme dc stat şi obşteşti. Printre acestea fi corespondent corespondent organizat un curs pentru pregă
tirea de noi cadre de artificieri
gurează decretul pentru extinderea reducerii serviciului militai
Au t e r m in a t r e c o lt a r e a şi v in ific a r e a mineri. Cursul, cu o durată dc 6
în termen la 2 ani pentru toate armele. luni, a fost urmat de 28 dc mun
Consiliul a mai aprobat o seric de acte normative prin care s t r u g u r ilo r Şi-au achilat în întregime obligaţiile faţă de sfat citori din care au promovat 26.
au fost afectate terenurile necesare construirii sau extinderii a Colectiviştii din Pui, tea/.â corespondenta noa în contul muncilor
Corespondentul nostru, tov. Gheor gurilor de pe cele 155 şi respectiv Printre cei care au obţinut me
numeroase obiective industriale, economice şi sociaJ-culturale, raionul Ilateg, au con stră tov. Dauerbach Ilea S M.T. De asemenea au
ghe Crăciun ne informează că Ieri, 115 ha. vie pe rod. na — au fost predate la fost predate la U U.C.C. diile cele mai mari la absolvirea
printre care Uzinele Hidroelectrice Buhuşî, Racova, Gîrleni şi 24 octombrie, la gospodăriile agricole Producţiile obţinute (peste 5.300 tractat cu stalul pcntM baza dc recepţie din Pui Haţeg 40.U tone cjrtnp, cursului se numără tov. Arsenic
Bacău J, Centrala hidroelectrică Bacău II, fabrica de ciment de stal din Alba lulia şl Petreşli s-a kg, la ha.), depăşesc In ambele gospo acest an 15 tone porumb toate cele 15 tone po acbitinclu-şi asilcl iu în ■ Ticula, Dumitru Chelban, Tilică
şi var dc la Bîiseşti (Tg, Jiu), uzina de aluminiu de la Sla şi 30 tone cartofi. P in i rumb contractate, pre tregime obligaţiile fuLl
terminat recoltatul şi vinilicarea stru dării sarcina de plan stabilită. în prezent — ne re'.i- cum şi 30 tone porumb dc stat. Buzgă, Nicolac Distraru şi alţii.
tina, combinatul dc celuloză şi hîrtie din oraşul Dej, fabrica dc
oxigen Suceava, fabrica dc pline dc mare capacitate din Bucu
reşti, fabrica de berc dc la Mărgineni Bacău etc : moderniza Alfe unităţi agricoie
rea de noi tronsoane pe drumurile naţionale Suceava-Sirct, Ti
mişoara Moraviţa —* Frontieră, Caranscbeş-Haţcg, Orşova Caran au terminat semănatul
sebeş, Pctroşani-Hnţcg-Simcria, llia-Arad, Braşov Sighişoara, Va-
minţărilor dc toamnă. De men
slui-Iaşi, Caracal-Rm. Vîlcea, Sovata-Odorhei ctc : construirea
unor drumuri forestiere în lungime de peste 2C0 km, construi B ă c â in ţi ţionat că mecanizatorii perma
nentizaţi la această gospodărie,
rea a 514 blocuri pentru locuinţe în diferite oraşe din ţară, cu care au pregătit terenul şi au c-
aproximativ 34.550 apartamente, din care 80 blocuri cu 0.785 Colectiviştii din Bacamţi, raio fectuat însămînţările au acordat
apartamente în Bucureşti, precum şi a numeroase alte obiec nul Orăslic, au avut planificat să o deosebită aienţic calităţii se
tive culturale, sociale şi sanitare, printre care noi şcoli totali- insămînţezc 155 hectare cu cul mănatului. Terminarea însămîn-
turi de toamnă. Prin eliberai ea ţărilor in cadrul epocii optime re
zind 268 săli dc clasă, noi cămine studenţeşti cu peste 1.000 şi pregălirca la timp a terenului,
locuri, hoteluri, restaurante, cantine, cinematografe, cămine precum şi prin folosirea din plin comandate, constituie o premiză
culluralc, policlinici, dispensare medicale, băi publice, alimen a celor două semănători mecani că dc pc suprafeţele respective sc
tări cu apă potabilă, complexul dc ateliere pentru invalizi (Bra ce dc la S.M T. Orăşlic, colecli* vor realiza producţii ridicate la
şov) ele. viştii au reuşit să realizeze in în hectar.
tregime sarcina la însămînţările
Consiliul a rezolvat apoi lucrările curente. dc toamnă. Pentru obţinerea de
recolte sporite sa acordat o ma L ă p u ş n ic
rc atenţie amplasării culturilor
Seminar de lingvistică matematică dc păioasc după plante bune pre In toamna aceasta şi colecti
mergătoare şi fertilizării tere viştii din Lăpuşnic, raionul Ilia
Intre 21 şi 25 octombrie a avut loc matică structurală şi fonologie, gra au folosit din plin capacitatea
i,i Capitali seminarul dc lingvistici matică algebrică, traducere automată, nului. tractoarelor şi maşinilor reparti
matematică organizai dc Comisia dc statistica limbii şi altele.
lingvistică matematică a Acadcnrci Specialişti străini au ţinui şi refe zate gospodăriei dc către S M T.
R P. Romîne. rate privind probleme de ansamblu ale B â c ia Dobra. Uncie tractoare au fost fo
La seminar au participat academi Ltzvoltării lingvisticii matematice d n losite la lucru în două schimburi.
cieni. profesori universitari, matemati unele ţâri socialiste. Au Iost dc ase Toate acestea au făcut posibil ca
cieni şi lingvişti din ţara noastră. Au Bune rezultate la însăminţări pînă la 25 octombrie gospodăria
menea, discutate modalităţile unei co
luat parlc, de asemenea, specialişti d n au obţinut şi colectiviştii din Bă-
laborări mai strînsc între ccreclătoiii colectivă din Lăpuşnic să termine
R P. Bulgaria, R S. Cehoslovacă, cia, de pe raza oraşului regional
L 1) Germană, K P Ungară. dm aceste ţări. Deva. Ei au însămînţat păioase pe dc însămînţat cele 180 hectare cu
Au fost discutate probleme de gra (Agcrprcs). I4l hcclarc. Această gospodărie grîu, 18 hectare cu orz şi 15 hec
Autobuzul cu nr. 52.265 HD este gala dc plecare in cursă, Tov, Oda-
sc numără printre primele unităţi tare cu secară furajeră.
vian Stan luminează şoferului Ioan Sicoc (dc două ori şulamiisl), loala de pc raza oraşului regional Deva
Şedinţa solemnă consacrată împlinirii a 100 de ani dc parcurs. care au încheiat campania insă- [ier vechi pentru oţelarii
de la naşterea savantului romin prof. dr. Gheorghe tainescu Angajamentele au devenit fapte Peste randam entul p la n ific a t Lucratorii filiolelor cooperativei da
La începutul lunii octombrie a.c. brigada nr. 1, ronoiim din Miercurea, raionul Sebeş,
» Vineri dimineaţa a avut loc în sala ireal un rcmme mondial Evocarea per iu diferite societăţi ştiinţifice de pci- Brigada condusă de minerul Moisc Dariciu dc In o(<jră dc celelalte sarcini, au ma
r.ncâ a Palatului R P. Romîne şccIuiţ;• sonalităţii şi operei ştiinţifice şi didac te hotare. condusă dc ing. Constantin Constaniincscu, de la la sectorul V al E. M. Lonca a obţinut lună dc lună nifestat o preocupare susţinută şi
Ai'lcmnâ consacrata împlinirii a IDO de tice a lui Gli. Marincscu este cxprtva Din partea Institutului incdico-lar- fabrica de aglomerare nr. 2 a C.S.H. îşi ţinea pri succese tot mai frumoase în muncă. In cele trei pcnlru colectarea şi predarea fie ru
ani dc la naşterea eminentului savant înaltei preţuiri pc cart palna noust ă outccutic din Bucureşti a luat cuvintul ma consfătuire dc produci ic (Prima, pentru că lui vechi la I.C.M. 6pre a fi trimis
loniîn prof. di. Ghcorghe Marincscu o acordă marii sale figuri progresiste. acad Grigme Beoetato, care a evocat fabrica nr. 2 de aglomerare a intrat recent in trimestre ale anului, această brigadă a dat peste otelăriilor. De la începutul anului şl
La şedinţa organizata de .Academia In cuvintul său. prol. dr. Yomca Ma iu obosita activitate didactică la cate funcţiune). Cu această ocazie, şefii de echipă Ioan sarcinile dc plan 3.460 tone cărbune, rcalizînd piuă în prezent s-au colcclat, prin u-
K P Uoimnc. Ministerul Invăţăinintu - rincscu membru corespondent al Aca dra dc neurologic a Facultăţii dc mc- Malacu de Ja concasoarele dc calcar, Tanasc Pan- un randament dc 6,99 tone/post, faţă de 5,13 nilăţile cooperativei, peste 37.000 kg.
lui, Ministerul Sănătăţii şi Prevederi d u n in R. P .Romîne. ministrul sănă (bcină pc care a înfiinţat-o şi a co-i- gas dc la corpul principal, Ioan Stan dc la maşina tonc/post cit a lost planificat.
lor Sociale şi Uniunea Societăţilor de tăţii şi prevederilor sociale, a relevat dns-o. crcscînd numeroase generaţii dc Acesta nu esie singurul succes pc care l-au ob lier vechi, depăşimlu-se planul de co
Ştiinţe Medicale clin R P Pomină au meritele sjvanlului în combaterea le >- s’ udcnţi şi loinlînd şcoala romincască dc răcite şi ceilalţi şi-au luat angajamentul să ţinut minerii din brigada condusă dc Moise Dan- lectare pe acest an cu mai mult <le
l l.at parte academicieni, profesori un i riilor idealisto in biologie şi medicina (ie neurologie. depună maximum dc clon pentru realizarea şi ciu Preocupaţi îndeaproape dc realizarea econo 10 000 kg.
versitari. cercetători ştiinţifici, mediei, şi a sublimat că viata Şi act ivi la tea >j Din partea oaspeţilor au luat eo- depăşirea planului. miilor la material lemnos, ci au reuşit să econo In fruntea acestor acţiuni 6-au si
studenţi din întreaga ţară, precum >i constituie o pildă mereu vie pentru c.i- viniul ă an I. director adjunct ştiin- Angajamentele luate atunci au devenit lapte. tuat lucrătorii Ioan Muntean, Gheor
oameni dc ş li ni ţ â din alic ţări. di ele medicale sanilaie in opera dc im- ţilic al Institutului nudicul din Pck'ii, Brigada nr. 1 arc in prezent peste plan mai mult misească la o inie dc tone cărbune extras 2,5 ghe Hocli, llic Fînlinu, Hanlz Ricger,
Acad. lorgu Iordan, vicepreşedinte henătâţire continuă a stării de sânâ arad K. Hcnncr. membru al A ca lic de 3.000 tone minereu aglomerai dc bună calitate. m c. lemn dc mină. Dumitru Budrală şi alţii.
al Academici U P Roininc, a (loschs late a poporului nostru urici Cehoslovace dc Ştiinţe, preşedin V. CODREANU S. NACY GH. LOMNAŞAN
şedinţa, subliniind că, .Academia R. I*. ■Acad. Şt. S. Nieolau, preşcdintc'c ţi le Societăţii cehoslovace de neurolo corespondent corespondent corespondent
Romîne cinsteşte memoria lui Ghcor- srcţici de ştiinţe medicale a Acade gic. vicepreşedinte al Federaţiei mon-
fiu- Marincscu, savant eu renume nion- mici R. P Romîne, a evocai ligura d ale dc neuiologic. pmf l\. Lconhard
c.1 iiI. patriot luminat, unul dintre cet savantului, profesorului şi patriotului ( I M ) G ) , prof F. Herman (R P Po I
mai iluştri reprezentanţi ai săi. Ghcorghe Marincscu, pc care l-a c j- lonă), pi of. A )us (k P Polonă), mem
A luat apoi r.uvînlul ar;:d. Ştefan noscut personal. bru în Comitetul internaţional dc pn-
hra'.iie. prol
P Juliasz (R P Ung.i-
Bălan, ministrul lnvă(ăminU*!ui. care a Luind cuvintul. prof. dr. Marin Voi lâ). acad. S. A Sarkisov. vicepreşedin i ÎN FIECARE ZI - CEVA NOU LA CĂMIN
aiătat iâ profesorul Gh Marincscu a tulcscu, alin partea Uniunii Sociclă’ i-
lost una dintre personalităţile procmi lor dc Ştiinţe Medicale din R P Po ta al Academiei <le Ştiinţe medicale .1 !
rente ale ştiinţei şi rullurii rominesti, mină. a vorbii apoi despic munca de U R S S . piui K. V. Simdt. diiccloiuî | ,,V ă in v ită m să p c l r c c c ţ i o scară Iu un p r o g r a m lu altul, c o l e c t i v i f - s p e c ta t o r ilo r sc a fla u c o l c c t i v i f t i u un ui n o u s p e c t a c o l tle b r i g a d ă in
a rărci activitate ştiinţifică şi peda oiganizalor şi animator al activităţi Institutului de neurologic din Mosco 1 p lă cu tă , insti n ctiv ă la t a m in u l c n l - tii ifi s c h im b ă r o lu r ile u s t/c l că pe h a rn ici ca A n d r o n i c lirin d u ţa , luau litu lat „ X u u t ă în g o s p o d ă r i e " . Dtr
gogica prodigioasă si multilaterală, des ştiinţifice din ţara noastră a profeso va. prol V. M. Banrikov. prcşedinlc’c | lin u l d in Ş o im ii/. .4/7/ v e ţi găsi r ia d a p r o a p e fie c a r e d e v i n e fi in ter- Şutea, A u g u s t in l l c n ţ i u . A ru n M u n d a lii ace a sta , m u lţ i a r lift i a m a t o r i,
făşurată timp dc peste 4 decenii, i-a rului Marincscu, despic activitatea sa Societăţii unionale de neurologie şl | n r g r c f i l zeci d c c n l t c l i v i f l i c a i c p ie t fi sp e cta to r tean. A r o n M o g a , P etru M m c r fi p l i n i r e c a r e c o le c t iv is t a M a n a G r o -
psihiatric (U R S S ) piof 1. Kislu'i, j d u p ă t e rm in a re a lu cru lu i în cinip, m id ii ulţii. a le c ă r o r n u m e fi e x e m za. f o f c r u l C o r n e l ‘l a i ţa. t ra ct o r is
D a r . să fa c e m c n n o ftin ţă eu c i t i
(R.S F higu.slavi.i), caic an adus unu- I p re g ă te s c sun p re z in tă un n ou p i o - ră d in tre a c c flia . Izsle v o r b a d e cn - p le d in m u n c ă au f o r m a t c o n ţin u tu l tul E u g e n M a r i a n ft alţii, v o r trece
C ercetări interesante p riv in d gini lor memoriei marelui savant ro g r a m artistic. D c a ltfe l, în s e u l e leclrvistn M a i iu G rn z a . tra cto ristu l p ro g r a m u lu i. in rim ln l s p e c ta t o r ilo r. L o c u l lo r in
ii.io.
a i c s t o r zile d e to a m n a , lua te di uim i E u g e n M a r ia n , fu le ru l C o r n e l 1 a r I n t r -o altă se m n 21 d e ctdccli- p r o g r a m u l b r ig ă z ii l-u u Inul rulcr.ti- i
In continuare an fost făcute o seric
psihologia om ului dc comunicări privind viaţa şi opera rile d in cuu nuiu d a c s p ic c ă m in u l ta ft alţii. In tr -u n a d m zile le t r e v ifti nu a u dia t nu ju r n a l v o r b it p c v is lc le M a r i a M a i c r fi M a r in Ga- 1 »
i n t e r -
C u această in v ita ţie
c n l l u r u i '
se
sint.
bor.
P o lit iile a trib u ite
Iii Gbcmghc Marincscu Dr. N. Vnsi- a d re se a z ă toii. Io a n V l a d , instructor cute, ei au p re z e n ta i sub î n d r u m a tem a creşterii p ă s ă r ilo r p re z e n ta ta flirta te cu pasiun e. $i, nu p e ste m ult \
Io cadrul secţiei dc psuiuiogia muri ţara — um Momentul mimiuigici, in liscu a vorbit despic „Ghcorghe Ma- i ul C o m it e t u lu i r a io n a l d c p a rtid rea to vn riifu lu l N i c o l u e R upă, d i d c t ă t i c în v ă ţ ă t o a r e a M a n a l'e t h e ţ , tim p, c i n d o d a t ă cu r id ic a r e a c o r - ;
rii d Institutului dc psihologic al Aca dustriei uşoare, alimentare, prtro-rhi- lincscu. profesorul, ineditul şi omul*, J Ilia. orient sc in teresează d e s p re r e cto r u l c ă m in u lu i c u ltu ra l, mi p r o iar la sca ra lite ra ră in titu la tă : ..Pe linei, p r e z e n t a t o r u l v a a n u n ţa n o u l l
demici R P R. s-au făcut cercetări in miei şi energeticii — s-nu cules dale acad. A krciniller, despre ..Opera şli- g r a m d c b r ig a d ă intitulat : „ S a tu l D o n u l h n i f t i t " , au p a rticip a t 32 d e s p e c t a c o l , sala c ă m in u lu i c u l t u n d )
teresante privind psihologia omului şi «i s-au făcut experimente privind rc inţilicâ a lui Ghcorghe Marincscu', J fe lu l c u m ifi p c h c c t im p u l liber întreg e în s ă r b ă t o a r e " . I n i i - a d e v ă r . c o lc c t iv if t i. P rin in t e r m e d iu l c e lo r p lin ă d e c o lc c t iv if t i, vu a p l a u d a cn ţ
Comportarea lui în condiţiile producţiei pic/.cntarcn grafică a utilajelor pc pa- ţi prof. dr. State Drăgăncscu desp c \ c o le c t iv iş tii d in Şoiuiuf. p en tru toţi c u le c tiv ift ii d in Ş u im u f p re z e n ta te d e în v ă ţ ă t o a r e a D in a că ld u ră... |'
automatizate*. S-au studiat astfel pro r.uurilc de comandă, in aşa lei ca prin „Gheoiglic Marincscu. londaturul şco i In v ita ţia a r c tem ei p en tru c ă tu co n stitu ia o r e a liz a te în s e m n a tă f a p C b iţib a , ci au fă cu t c n n o ft in ţ ă p rin
bleme legale <lc îmbunătăţii eu condi ţi-un clort minim operatorul să poată lii neurologice din ţara noastră'*. \ acest c ă m in cu ltu r a l a p r o a p e in l>e- tre o iţ e le fi cu G l i g a n fi /I.v//nV/. S int a c tiv ită ţi m e re u lot m a i noi,
ţiilor de muncă ale operatorilor de la peiccpc un volum cit mai mare de oi In cursul ilupă-amic/.ii au început tul că r c a d Lat nl p o r u m b u lu i d c p c m a i in teresan te Li care. în tim p u l
tablourile dc comandă prin reducerea le nnuţn lucrările Reuniunii neurologice, organi ( c a t e seuru sc d e s fă ş o a r ă o a c t iv i- ( t i c 122 ba. u [ost LcnmnuL cu mrdt p r in c ip a lii e r o i d m r o m a n u l lui -Şo liber, c u le c t iv ift ii d in Ş o i m u f p a r t i
efortului psihic, prinlr-o in.u bună or Pc baza cercetărilor efectuate sint in zată cu acest prilej. în cadrul câicia tute n ou ă , interesan tă. Iz un l u a u îna inte d c v r e m e a stabilită. T o c m a i lo b o v c ip ă cu m ult e n tu z ia sm , alît ca
ganizare a muncii şi îmbunătăţii ea curs dc elaborare proiecte dc reco au lost prezentate comunicări ştiinţifice p o z it iv lu p ta i că a se m e n e a a c t i v i acestui e v e n im e n t i-a fost. d e d i c a 1 i n p re z e n t se f a c intense p re g ă interpreţi, cil fi ca sp e cta to ri.
construcţiei tehnice a instalaţiilor. mandări ec voi fi trimise spic studiu alt cercetătorilor romîni şi dm alte ţări. tăţi sini p r e g ă t it e d c c o lc c t iv if t i. D e fi p r o g r a m u l brig ă z ii. In r ia d u l tiri p e n tru p re z e n t a r e a in p r e m ie r ă I. MANEA
Cu prilejul vizitării a )l) institute institutelor dc proiectări şi întreprin
'de proiectări şi 23 fabrici şi uzine din derilor interesate. (Agcrprcs).