Page 90 - 1963-10

Pag. 2 Drumul âoclalismulul Nr. 2746

Cum v-aţi pregăfrifr fn vederea

n
deschiderii învăfămîntului
m i m m

agrozootehnic de ma să ? O i afini pitire ut
de N. JIANU
Cu aceşti tovarăşi, consiliul de con­ Volumul cuprinde doua schiţe şî o nuvela axa*
/ « ' ’ ^ ^ >** ^ n o ie m b r ie , m t/nitll pde a g r ic o le t e \>n d e s c in d e n o u l an
ducere a.1 gospodăriei şi biroul organi­
a c in v u (â u iin l a g r o z o o t e h n i c d e m asă. P ent.ru a c u n n u ftc m o d u l în c a r e d s - te pe idei a unei atitudini etice înaintate, demne
zaţiei de bază au r.lnt de vorbă, li s-au
(tn g p r e g ă t ir ile in v e d e r e a în c e p e rii a c c s ir i artivitWfi am a d resat u n o r c a ­ şi deplin responsabile a oamenilor în laţa proble­
dat indicaţii asupra felului in care să
d r e d e c o n d u c e r e fi t e h n ice d in g o s p o d a r iile a g r ic o le c o le c t iv e c i l c v a in lr e - muncească şi să-şi organizeze activita­ melor grave ale vieţii : numea, raporturile cu cei­
b ă u laiti p e scurt re la tă rile lor,
tea pentru ca lecţiile în cele :> cercuri lalţi membri ai colectivului, dragostea ctc.
în care sînt cuprinşi pc«lc 200 de co­ Fiecare dintre ele ridica cititorului necesitatea
Şi de diafilme corespunzătoare. In acest lectivişti să se desfăşoare la nivelul de a privi lucid realitatea şi de a lua Iiotărîri ca
1 ng. V ic t o r i a Nc afl5m !n cerinţelor.
H rttş c â , G.A.C. P1^ 11' «lcsrliidci ii srop, am procurat două aparate de Tot in acest scop au fost luate şi consecinţe ireversibile.
proiecţie şi 20 de filme diferite. Toi-
T e iu ş noului an în în- Pentru Natnlia Nichifor, eroina din schiţa
r-dalâ, in vcde/ca aplicaţiilor practi­ alte măsuri printre caic recrutarea noi­ Fantome, tînăr medic in aşezarea minieră Bistrn.
------------ văţămîntul agro­ ci, Casa laborator a fost dotată cu lor cursanţi, procurarea materialului
zootehnic de masa Pentru huna des­ {terminatoare, cu un microscop, un bi- uldaclic, a unor mulaje, probe din lan, problema cc se pune cu ascuţime nit este numai
făşurare a cursurilor, încă tic pc acum necular, o balanţă hcctnlitrieă şi o tru­ planşe, diafihne ele. infrîngerca bolilor sociale, moştenire nefastă n.
aro luat o scamă de măsuri privitul să lip ,, Cerber" pentru determinarea vechii orînduiii, ci şi aceea a înfrîngcrii inerţiei,
asigurarea unei baze material; cnrer- cantităţii de grăsime în lapte. Cu a- La gospodâr«a indiferenţei şi chiar n duşmăniei unor cadre me­
plângătoare. Astfel, au fost pregătite ii tonii laboratorului de şliintc natu­ Ing. Ioan Pop agricolă colectivă. dicale cu mentalitate veche pentru care entuzias­
insectare cu dăunători şi ierbare ru rale al şcolii medii din localitate, s-au G.A.C. Spini (,in Spini, raionul mul nestăvilit al tinerei, dorinţa caldă, umană de
p’ante din cultura mate, de la vie şi pregătit şi mulajele necesare Toa’e a se dărui fără reticenţe cauzei generoase n apă­
grădină, atacate de diferite Imli. S-au a* eston vor ajuta pe cui sânţii noştri Orâşt»e. au func­ rării sănătăţii oamenilor constituie o îndepărtare
întocmit de asemenea colecţii de şu­ ş.'-şi însuşească în mod cit mai lenrei- ţionat în anul trecut două cercuri de
ieri şi hibrizi rlc porumb cultivate îna­ r ic Iccfide ce se vor preda la învâ- învâtăndnt. In ambele cercuri s-au stu­ de In menirea „tradiţională" a medicului..
inte şi în prezent în comuna noastră, Uinîntul agrozootehnic de masă. diat probleme legate de cultura plan­ Sora medicală Olimpia Mavru, din schiţa Două
pietum şi o culce(ie de ierburi. l,a telor de cîmp Acum, ele îşi vum conti­ chipuri şi doctorul Brăluş sînt doi oameni care
Casa laborator, unde se vor desfăşura Daniel Hr.nc? 1Vaclica ,a nua activitatea potrivit programului in faţa acclccaşi drame vor acţiona diametral
.. ,
cursurile, au fost expuse grafice şi preşedinte vedit că ridicarea stabilit pentru anul 11. opus, cea dinţii neczilînd să înfrunte viscolul pen­
. , . . . . .
Ţinind scaina însă de faptul că în
p anşe care reflectă modul cum s x al G.A.C. Sebeş "m'lul"' ,nva'"'- gospodăria noastră sectorul zootehnie tru a salva un om, celălalt arătind comoditate,
cu 7voltnt gospodăria noastră de la în­ multului agroz-i- a cunoscut o continuă dezvoltare, la indiferenţă. Această trădare a datoriei de medie
fiinţare şi pînâ în prezent. tehnic de masă este condiţională oi indicaţia consiliului agricol raional, am va ajuta pe Olimpia să înţeleagă că Brăluş este
In nă măsură şi de modul in care cs’.e hotărî! să organizăm şi un cerc cu pro­ un ins egoist, care nu merită sentimentele ci. Nu­
Aproape fiecare lecţie va fi urmata
cuulus acesta de către lectori. fil zootehnic. In acest scop, cu cîteva vela, care încheie volumul — care împrumută şi
In acest scop am acord.it o atenţie zile în urină s-a trecut la rccrutarci titlul volumului — dezbate cu multă fineţe pro­
deosebită încadrării fiecărui cerc cu cursanţilor caic vor studia la acest blema dragostei, a răspunderii faţă de viaţa omu­
C r e ş te n u m ă r u l lectori bine pregătiţi, din rindul cadre­ cerc Au fost înscrişi în special îngri- lui iubit.
lor tehnice care îşi desfăşoară activi­ Anul acesta a intrat în funcţiune Ia Deva centrala telefonică
c it it o r ilo r ptori-inulgălorî, precum şi alţi colec­
tatea în gospodăria noastră. Conduce- tivişti caic muncesc in sectorul zooteh­ automată. Un aport însemnat; la înlăturarea defecţiunilor inerente
jea celor două cercuri pentru culturi
B ib lio t e ca c o m u n a lă d in P u i d e s f ă - acestui început a adus şi electromecanicul Valorica Iancu. Ea se
[.lăutelor de cîmp a fost încredinţată nie. \ G IE N D \
j o a i ă o v ie a ctiv ita te A c ţ iu n ile i n ­ interesează îndeaproape de înlăturarea eventualelor deranjamen­
ii c/trinse (r e c e n z ii, p re z e n t ă r i d e i u r ;i te vară şei ing. agronom Aurora Albu. Pentru buna desfăşurare a învăţă- te şi caută să le rezolve într-un timp cit mat scurt.
ele-) au lu c id ca 1nl m a i m u lţi fu m a i I.a rindul său. Iov. ing. zootehnist Ino- mîntului au fost de asemenea asigu­ loatc pentru to ţi; 1-1.00 Melodii
( o l e e t i v i it i d e a ici să d e v in ă cil d o n rate un aparat de proiecţie şi diafilnm. INI CLIŞEU : Electromecanicul Valorica Iancu, înlr-una din d i n m i a populare cerule de ascnltulori ;
rl ontic Eloca va conduce activitatea
p a s io n a li ai c ă r ţilo r a fla te in b i b li o ­ intervenţiile .sale pentru înlăturarea unui deranjament la centrala 27 OCTOM BR IE 1963 15.00 Transmisiune 6porlivă ; 16.59
celor două cercuri cu profil zootehnie, s-a amenajat sala unde se vor ţiu;
tecă. N u n ia t in acest au, s p i c c x c u i - telefonică automată. D E V A : E s c o n d id a — c i n e m a t o ­ Muzică uşoară; 13,00 Muzică
i l n , n u m ă ru l c itit o rilo r d in r in d u l c o ­ iar cercul legumicol va li condus de şedinţele de cerc şi s-a făcut comandă g r a f u l „ P a t r i a ' ; O zi d e t o a m n ă —
le c tiv iş tilo r a crescut la 344 In m e d ie , către tehnicianul agronom N Fărcaşiu. pentru manuale. c i n e m a t o g r a f u l „ A r t a " ; S I M E R I A ' populară interpretată de Raveca
f u care a citit c ile 10 cârti. P e n tru n Săndule-scti şi Benone Sinulescu ;
A v h d n l l in c r c ( ii — c i n e m a t o g r a f u l
p u n e la b i d n n î n a e d i t o r i l o r câ rti cit 1H.43 Recital Vasilc Jiami ; 19.00
„ M u n c i t o r u l " ; P E T R O Ş A N I : D i n ­
m a i interesan te, b ib lio t e c a este tlo tu 'â „Melodii... melodii..." — emisiune
tele d e au r — c i n e m a t o g r a f u l „ R e ­
m e re u cu n o i v o lu m e . In p rezen t n u ­ p u b l i c a 4' ; F o rt ă r e a ţ a d e p e R in — do muzică uşoară ; 19.33 Romanţe ;
m ă r u l total al a ce sto ra se r id ic ă la p e s ­ c i n e m a t o g r a f u l „7 N o i e m b r i e '' ; 20 00 Teatru la microfon „Nunta
te 0.300. L. LUZETTA (Qezar (B&lliae— 150 de : O R A Ş ! I E : C ă p ita n ii la g u n e i a l ­ lui Figaro" ; 21.45 Muzică uşoară
corespondentă bastre — c i n e m a t o g r a f u l „ P a t r i a " ; interpretată de Francis Lemarque
D u ră r o m a n t ic ă — c i n e m a t o g r a f ui 22-25 Muzică de dans.
„ F l a c ă r a " ; A L B A I U L I A : C o d in
Minte ascuţită şi «uflet vibrant, deo­ voluţiei din 1848 este nevoit să ia ca- şapte luni. Dopa eliberare începe si deoarece guvernele coaliţiei burghe- — cinematograf ui „ VictoriaM ; Oa­ PROGRAMUL II: 7,00 Cinicei'
Spectacol sebit de receptiv la realităţile socie­ La exilului, Boliac 8-a aflat în cen- cutreiere ţara şi este revoltat de ne- zo-moşiereşti au făcut tot ce le-a stat meni }i fiare — scria l fi II — ci­ din folclorul nou şi jocuri popu­
tăţii în care a trăit, Cezar Bolliac re tiul tuturor acţiunilor culturale şi po- (beptăţilc sociale existente. De aceea îa putinţă pentru a-l îndepărta d:n nematograful „ 2 3 August"; SEBEŞ: lare ; 8.00 Clubul voioşiei ; 8 30
r-umâră printre pionierii literaturii, pu­
pentru colectivişti blicisticii şi ştiinţei roinîncşti, oeupînd Htiee iniţiate de tinerimea mlclcctua'i este hotărît să lupte cu toate mijloace’e viata publică. Lumină de iulie — cinematograful Ciulă corul direcţiei regionale a
Cezar Bolliae se numără printre pri­
progresistă. In 1839. an în care Sorit- pentru înlăturarea lor In IS'IS este
un loc de scamă în istoria culturd lalea Filarmonică, în realitate socîcla- alături de revoluţionarii paşoptişti cei mii poeţi ce şi-nu adus contribuţia la ..Progresul" ; Intre două iubiri —• navigaţiei maritime din Constanţa
cinematograful „Srbcful" ; BRAD.
In faţa a peste 300 de rspecUtoii, noastre. Un mare merit al scriitorului te politică secretă, mai de stingă, fii­ poezia socială. In poeziile „Clâcaşul ' Festivalul Chafdin — cinematogra­ !) 00 Buchet de melodii; 10 00 Mc-
colectivişti si muncitori de la S.M.T., constă inai ales în faptul că, în urină din care face parte ce parte chiar din , Muncitorul”, „Sila”, „Ţiganul vîndut* ful Steaua rnfica ; HAŢEG: Po­ lorlii populare; 10.30 Revista pre­
fotmatia de teatru a căminului cultu­ cu un veac şi mai bine, a afirmat în si Boliac este des­ comitetul revoluţi i- ca şi în altele publicate în 1857 sub vestea miilor înflăcăraţi — cinema­ sei străine; 10,33 Trei solişti <i o
ra'. din Miercurea a prezentat piesa mod programatic teze şi principii ce coperită şi destră­ Ir «i A'/ nar, şi redactează titlul de volum „Colccţiune de poe­ tograful „ Popular" ; Z LAT NA : melodie; 13,15 Cîntec, joc şi voi?
. l.antul manevrelor'1, apoi brigada ar­ ş:-nu găsit realizarea abia în societa­ mată, apare prima împreună cu Bal- zii vechi şi noi“, scriitorul se remarca Lumină de iulie — cinematograful hunii — muzică populari; 13 J5
lui colecţie de ver­
cescu şi Bolmtinci- printr-o puternică combativitate revo­
tistică de agitaţie, formală din tineri tea noastră. LI a arătat printre ccî suri. iar doi ani mai nu ziarele din tim ■ luţionară şi socială. ..Muncitorul" ; LONEA : Lumină Muzică uşoară interpretată de
din cadrul gospodăriei colective, a dinţii în opera lui necesitatea legătu­ tbziu un volum de pul revoluţiei „Prun­ Io publicistică, de asemenea, pana de iulie — cinemdlngraful „Mine­ Roxana Matei ,- 14.15 La microfon:
prezentat dansul Jlădişor dcpflrli- rii slrînsc cc trebuie să existe între aria .Meditaţii” în pro­ 8 L « . cul rom in” şi „Po­ lui Cezar Bolliae s-a dovedit comba­ rul" ; 'TEIUŞ: Liipeni. 29 — r.i- Satira şî umorul; 15.00 Muzică
şi contemporaneitate, necesitatea unei
vor". Spectacolul s-a bucurat de multă literaturi angajate, pusă în slujba ză Scriitorul avea porul suveran". Du- tivă. efervescentă. A scris numeroase iiemnlngraful „Victoria" ; APOI(- uşoară cerută rlc ascultători ; IR.0B
apreciere din partea spectatorilor din lor mulţi, siluîndu-se asllcl pe pozi­ pe atunci 22 de ani pă infrîngerca revo­ articole politice, cronici literare şi dra­ DHL DE SUS: Cerul n-are gratii Muzică populară interpretată de
„ 2 3 August" .
— cinematografitl
comuna noastră. ţia unui adversar redutabil al teoriei Pruna dramă ori­ luţiei din 18-18, Bol- matice, eseuri abordînd probleme de i- IU A : Şapte dădace — cinemato­ Rodiei Bujor şi Io.sîf MiIu : 17.00
line trece în Tran­
GJL l.OMNASAN maioi escicnc despic aşa-zisa autonomie ginala dm literatu­ silvania pentru a de­ teratură ctc. In articolul intitulat „Ide­ graful „Lumina" ; CĂLAN : Salut Chilă orchestra de mandoline a
corespondent a artei. ra noastră intitulată termina unirea for­ ile şi oamenii din 1818. şi cc - i nstă/i violă — cinematograful „ l.C.S.II Ministerului Transporturilor şi Te-
, Malihla” îi aparţi­
la putere" Bolliae demască cîrdăşia ce
Cezar Bolliae, poetul ce cînta „io­ ne de altfel tot lui ţelor revoluţionare tv închega între burghezie şi moşicrime lecoinnnicaţiilor ; 17,25 Din muzica
bagul şi-a lui lanţuri de aramă-, 8-a Cez.ar Bolliae. Un roinîncşti şi maghia­ numind-o „monstruoasa cualiţic” — EQadie popoarelor; 10,00 Din comoara
născut în anul 1813 la Bucureşti, în- ou după tipărirea re in lupta iinpotri' fermei) ce s-a impus vremii — şi se ri­ folclorului nostru — program de
i................
■■■
Elevi in excursie ti-o familie cu o stare materială des­ „Meditaţiilor", scrii­ BHjpujţjGgb / '/V* i' j' l.1 va absolutismului dică împotriva ideii de a se aduce in 27 OCTOMBRIE 1963 clnle.ee; 20,05 Muz.ică de dans;
tul de mulţumitoare Fiind întîlnit ea torul scoate revis­ hibsburgic La Bra­ ţară un prinţ străin. In studiul „Ruc- PROGRAMUL I: C.no Concert rle 2130 Jocuri populare; 24,00 Con­
Conducerea scolii elementare de 8 elev al lui Eliade Rădulcscu la Sf ta „Curiosul” , în ca­ şov, în 1849, scoale Z'a ‘ scriitorul arată — dovedindu »e dimineaţa,- 7,10 Muzica interpretată cert de noapte.
ani nr. 1 din Hunedoara a organizat Sava numai pentru o scurta perioadă, rt dispar influenţele ziarul „Espatriolul” Aitfel adept al ideii funcţiei sociale — do fanfară ; 8,06 Muzică populară
se presupune că şi-a dcsâvirşit educa­ ‘ A . -• J f i fi colaborează la pu­ 0 •
şi colaborează la pu­
o excursie cu elevii clasei a lV-a C ţia, după obiceiul timpului, cu profe­ ptcromanlismului şi câ poezia trebuie să fie o forţă socială romîncască şi a minorităţilor na-
blicaţiile „Secuiul",
romantismului ma­
la Casa muzeu a pionierului aviatici sori particulari. In 1830, rînd avea ladiv apusean resim­ „Naţionalul", „ R j - şi politică, menită să contribuie la lionalc; 8,30 Teatru la microfon
ronilneşli, Aurel Vloicu, din raionul doar 17 ani. intră în rînduiile miliţiei ţite în opera Iui inînia” şi altele. In transformarea omului şi a societăţii, pentru copii : „Omul Invizibil4' ;
Orăştic. După vizitarea muzeului, Ion naţionale. în care va intra mai lîrziu anterioară, fiind acum călăuzit spre o Ire 1857-1877, scrii toiul a condus o se­ iar poetul un slujitor a! celor mai 9.30 Muzică de estradă,- 10,45 d o ­ nwfeoi'flieqip
înalte idealuri ale timpului său.
Vlaicu, a povestit elevilor despre şi N. Bălccscu. Curînd însă renunţă aitivitalc rodnică, spic o literaturi te­ rie de publicaţii în care a dus cam­ In regimul dcmneral-popular, opera tăm patria social istă — program de. Vreme nestabilă, cu cerul mai
primele încercări de zboruri ale fra­ Îs haina militară şi se dedică litera­ meinică. In această revistă Bulliac panii rlc răsunet împotriva coaliţim şi activitatea lui Cezar Bolliae, ne'o- cinlere; 11,00 Compozitori de mu­ mult notes ziua. Loca] vor mai
telui său cu avioanele construite de turii şi politicii, domenii de activitate serie articole politice în caic atacă st a - burghczo-mosicrcşli. a regelui Carol, ţi fiicat combatant pe baricada idci'or zică de operetă; 11,30 Vorbeşte cădea ploi slabe.
el Excursia a fost deosebii de ins­ spi c care se simţea puternic alias. Dm rănirea, fapt pentru care curînd după împotriva „Junimii". înaintate şi-au găsit adevărata picţ j * Moscova !; 12.00 Noi Înregistrări Violul va sufla moderat din sec-
tructivă si educativă pentru elevii apariţie „Curiosul1' este suspendat. Ultimii ani ai scriitorului, pînâ la ire Creaţia lui c păstrată cu pioşeu c de muzică populară realizate In lorul Veslic. Temperatura staţio­
«ir-olii respective. 1833, rînd intră în arena vieţii publi­ In urma complotului neizbutit din 18S1 cînd a murit lovit de paralizie şi recunoştinţă in bogatul tezaur al studiourile noastre; 12,20 Inter­ nara. ziua va fi cuprinsă intre J2-J3
[OAN ŞFRBAN ce. piuă cînd datorită înfiîngerii re­ IMG, scriitorul este întemniţat timp de s-au scurs în amărăciuni şi izolare culturii poporului nostru. preţi de muzică uşoară i 13,10 De grade, iar noaptea între 2-3 grade.
corespondent
.JJn&L * im .*IK.
sprijinul aprofundării şi sistematizării cunoştinţelor
Predarea cu succes în şcoală a lim­ iurc exemplarele cu opera acestora nu repetat. Pot fi confecţionate noi seţilc Cheilor Biciului, de hidrocea-
bii şi literaturii rominc, nivelul ridi­ Adeseori am organizat cumpărarea de limba şi literatură romînă materiale, special pentru aceste lecţii. trala de la Bicaz, de litoral, de fru­
cat de instruire şi educare al elevi­ b. bloc a acestor exemplare de la li­ In acest sens, la şcoala noastră a fost moasa noastră Capitală, va admira
lor, impune profesorului pe lingă o brărie Munca este mult uşurată în confecţionată in anii trecuţi „Harta uzinele de tractoare sau autocamioane
temeinica cunoaştere a programei, ma­ Aiest fel literară a R.P R. de 1h origine piuă la de la Braşov, noile oraşe. Săvincs*-1,
nualelor, şi pregătirea din timp şi în Noi nu ne-nni propus o clasificare l 000" Ea a fost întrebuinţată cu Oneşti, laminorul de la Roman şi cu
permanenţă a materialului intuitiv e materialului didactic identică cu cea rare, biografii ctc. pot aprofunda şi cîteva cx. de planşe — Aleeu Russo, Mai pot fi utilizate albume literare, .ucces în anumite tipuri de lecţii multă emoţie şi timiditate va pătrun­
care va ajuta la aprofundarea şi sis­ din metodica amintită mai sus. ci um jiilcmatiza mai mult cunoştinţele ele­ Ncgruzzi, Kogălniecanu, Cirlova, 1. H. (1-T'crilc materiale ajutătoare. Un element foarte important în în- de în Bnjdeauca de la Ticău, sau
tematizarea cunoştinţelor, la înţelege­ la nivelul diferitelor cicluri de invă- vilor. Totul trebuie aplicat la nivelul Rădulcscu, Rebreanu ele. In anii liccuţi am prezentat în ca­ ticbumţarca materialului didactic îl con­ prin uşile înguste şi încăperile joa'C
rea semnificaţiei operei şi scriitoru­ ţammt şî In funcţie de diferitele lot^ posibilităţilor de înţelegere din ace»*; In cadrul lor trebuie să lini atenţi drul lecţiilor cîteva diafihne — Pri­ stituie momentul în care trebuie pre­ ale casei din Humulcşti obsedat de fi-
lui. ine şi ştiinţe ale literaturii. clase. Materialul didactic nu se iedu­ să piimlcin tot cc c semnificativ pen­ mele manuscrise şi tipărituri în limba zentat in cadrul lecţiilor sau în afara l.ura scriitorului, de povestirile şi
tru viaţa şi activitatea scriitorului.
ce însă la aceste forme. Nu însem­
u.mînă, Sadoveanu — viaţa şi open,
La limba şi literatura romînă, iiu- Aceasta însă nu trebuie concepuţi nează că mei nu se poate prezenta uit Putem veni la aceleaşi tipuri de lec­ 1 (ipîrceanu — viaţa şi opera, Coşbuc de clasă. Cei mai inulţi dintre noi în­ amintirile sale. Tot la fel de impre­
Lrialul didactic nu constă intr-o în­ ca ceva rigid, căci unu) şi acelaşi ma­ ciafilin, un film cu Arendaşul lontn, ţii cu fotomontaje alcătuite de noi, ca­ — viaţa şi opera, Eniincscu — viuia trebuinţează. fără îndoială, un mate­ sionantă poate fi vizita U casele me­
treagă aparatură ca la fizică, chimir., terial intuitiv, de exemplu un por­ Telegrame ctc Am văzut adeseori la re sâ redea imagini dini viaţa şi ac­ şi opera. rial corespunzător şi adecvat lecţiilor moriale ale lut Emincscu — lpnie<‘i,
cJâr prin specificul lui îmbogăţeşte ţiei. poale li utilizat şi la lectura li­ ciasclc V-VTI hărţi literare eu cala­ tivitatea scriitorului. ce se predau. Coşbuc — la Uordou, Slavici — !a Şi­
f'xenză şi intuieşte cunoştinţele de la terară dar şi la istoria literaturii, to­ ţi riilc scriitorilor ctc Acestea sînt bogate prin ponţinultd In cadrul activităţii in clasă, matc- na, Rebreanu — la Prislop ele
Ministerul InvatămînUilui a editai
lor şi atrag fmirtc mult elevii. Ar fi
disciplina despre caic vorbim. tul depinde de necesitatea lui. In predarea teoriei literaturii, ms- cîteva astfel de fotomontaje foarte de dorit ca studioul de dialihne I )n ilatiil se poate afişa sau arăta elevi­ Elevii şcolii nu.istic au avut ocazii
In şcoala noastră există o preocu­ In acest sens. profesorul trebuie r.ă lerialul intuitiv planşe, scheme ctc. se icuşilc planşe ale lui Emincscu, Ca- Creangă dm Bucureşti să mărească si lor iu. diferitele momente ale lecţiei să trăiască asemenea clipe în anii trn-
pare serioasa pentru confecţionarea de novcdcasca multă iniţiativă, .să prin­ va referi la noţiunile generale ale ragialc, Coşbuc, Bălccscu, Sadoveanu, n.ui mult numărul acestora. sau la slirsitul acesteia (unii chiar la euţi. Neuitată va lâmînc în t î I ni rea eu
material didactic. Dar totuşi, în com­ dă momentul cînd trebuie să facă uz structurii operei literare, particulari­ ctc. Filmele propriu-zisc constituie încă fixare). Există aci o deplină liberta­ Rudovica Boldîjor. prototipul Anm
paraţie cu celelalte discipline, pentru Ut materialul didactic. tăţi artistice, figuri poetice cu care op;- Putem face uz 1h asemenea lecţii un material intuitiv preţios pentm te a profesorului caic va dovedi ini­ Bariu din romanul „Ion” de Rebreu-
care soseşte de la minister mai inull In predarea gramaticii la el. V-VH, ţiativă în funcţie de spccilicul lec­ uu sau relatările muzeografului de la
material, acesta este totuşi relativ re­ materialul didactic se face cît se poa­ tici şi al materialului. Hordou, strănepot al poetului
dus, fapt ce nc pune în situaţia să le (le util. LI urmăreşte în prunul riud Prezentarea materialului nu trebuie Asemenea vizite ain făcut cu cl;-
?vdn noi, personal, o preocupare sî scopul aprofundării şi sisleinatizăi h iă producă dezordine în clasă. vii noştri la Ipoteşti Mirccşti, Piaf'i
nai intensă pentru confecţionarea 1-ji, cuiuşlmţclor de gramatică. De obicei in Uneori diferite materiale didactitcc Neamţ, la Cernn. Peste tot elevii au
plin mijloace proprii. picdarea gramaticii se folosesc plan- C o rn in s t r u im ş i e d u c a m t in e r e t u l ş c o la r pol fi prezentate elevilor prin orga­ putut vedea grija stalului nostru faţa
In materialul de faţă, avîiul în ve­ Şr, scheme, grafice. nizarea de expoziţii tematice în cadrul âe comunic şi tradiţiile culturale.
ci* re şi felul cum s-.\ abordat piob’c- Acestea pot conţine simpli termeni • T — cercurilor literare, şezătorilor şi sim­ Tul iu sensul amintit se mai pot or­
ma aceasta în diferite studii şi meto­ giamalicali, definiţii ele. sau adcscoii pozioanelor. La şcoala noastră au exis­ ganiza excursii şi vizite |a biblioteci
dici. cît şi unele aspecte din activi­ r.cţiunilc acestea teoretice de gram i- tat asemenea frumoase manifestări în şi muzee.
tatea profesorilor cc predau la şcoa­ lică put fi completate cu exemple con­ rmză această disciplină, dar şi scheme de reproducerile dm diferite ediţii tu elevii nuştri Astfel, la diferite dat;, anii trecuţi în legătură cu viaţa, ac­ Un element foarte important în ac­
la noastră, vom încerca şi o tratare crete de texte asupra cărora se aplic*'.. cu genurile şi speciile literare, mode­ opera scriitorului sau despic scriitor- copiii au putut vedea fibne turnate tivitatea şi opera lui Eminescu. Atec- tivitatea cu materialul didactic îl con­
teoretică a problemei, îmbinată, bme- In clasele V-V1I adeseori pot fi vă­ le de analiză a operelor ctc. In predarea lecţiilor de analiza lite­ (*upă anumite opere literare studiate saiulit, Argliczi, Sadoveanu. Rebret- stituie cum şi unde se poate confec­
h.ţclcs, cu diferite moduri de rezol- zute asemene*.i planşe, puse la loc vi­ Aşa de exemplu — schema genu­ rară a operei unui scriitor, inalcra* pînâ alunei sau care urmează să Ie r.u. Expoziţiile organizate cu mateiia- ţiona. Unii profesori îl pregătesc sin­
\arc a ci zibil, caic întipăresc şi mai mult cu­ lui liric, epic, dramatic sau analiza Iul didactic poate fi foarte vari.d . iiudieze. Aşa de exemplu au 1 ost : S*- 11 despic aceşti scriitori au conţinut guri. Nu c strigurn includă. Ain oh,v-
Intr-o melodică a predării literatu­ noştinţele elevilor. Tot ca material de* pi eziei „Paşa Hassan" ele .chcinc cu opera scriitorului (cx Re- Ua, Mitica Cocor, O scrisoare pier­ — ediţii prificcps, reviste la caic au nuit >ă pregătim ?iccst material cu
rii roniinc, materialele ajutătoare la limbă amintim planşele ortografice. Întrebuinţarea materialului didactic hreunu), fotomontaje cu aspecte din dută, O noapte furtunoasă, Tclcgiain-*. cctabornt, opera editată după 23 Au­ elevii în cadrul unei secţii n erreirui
lecţiile de literatură îomînâ se îm­ Lxislă in arest sens unele planşe v.*- se va amplifica în predarea istorici n- opera scriitorului, fotografii şi repro­ Arendaşul rnmîn etc. gust, studii despre scriitori, reprodu­ literar. Nc-am orientat de obicei în­
part în patru grupe principale: uite din pai tea Ministerului Invâţa- Uralului la clasele ]X-Xl-a. duceri legale de geneza opaci. Trebuie să evităm ca elevul sâ va­ cţii, planşe, desene (Rebreanu) cir, spic elevii talentat) Iii desen, scriere.
a) Manuale didactice ; u'intului, unii profesori le-au confec­ Lecţiile de aci sînt diferite pr'n Astfel, la lecţiile despre Rebreanu dă doar filmul şi să nu citească apa­ Expoziţiile au avut un caracter (;• Important mai lâmînc emu st pU-
b) Texte literare ; ţionat personal. E bine ca acestea sî specificul le>r. Unele urmăresc viaţa şi am utilizat portretul Rudovicăi (Ana), ră Trebuie să trezim interesul în t: iLalic, cu indicatoare speciale, fondul trează acest matei iaI de la un an ia
c) Studii de critică şi istorie lite­ fie afişate uu timp mai îndelungat în activitatea scriitorului, altele — anab- Emil (Apostol Bologa) să facă un paralelism între operă şi a fost din cuvoarc cu motive roinînc>ti. i'hul. cmn poate fi mai uşor luat şi
rară ; clase, mai ales in clase mici V-Vll. za şi caracterizarea unei opere lite­ Am arătat elevilor opere în ediţii film. Expoziţia a fost de fiecare dala pre­ iolosit de către inai mulţi profesori.
d) Tablouri, fotografii, folumonU- In alcătuirea planşelor, schemelor şi rare, iar altede studiul unei epoci. f nnceps ca de cx. Vasilc Alccsaml;:, Multă atenţie trebuie să acordăm în- zentată de un elev. >'ala profesorală nu poale constitui u i
je( diapozitive. giaficelor la gramatică, e util sâ avem Pentru primul lip de lecţii nc aflăm Doine şi lăcrimioare, Paris, 1853 ; liebuinţăni materialului didactic ».n loc potrivit în acest sens. Biljliolc'-i
Chiar dacă aplicăm cele mai bune in vedere conţinutul exemplelor, tex­ in posesia unui material foarte variat Iancu Văeărcscu, Poeziile marelui lo­ lecţiile asupra diferitelor epoci dm Expoziţia istoriei literaturii romî.ic şcolii ar putea ajuta numai parţial
metode şi procedet în predare, tuluă. telor. care c necesar să fie cit mai edu­ Lste important, la început, pentru gofăt I. V., Bucureşti, 1S4S ; D. Can- cultura noastră. Aşa de exemplu ia ciganizată acum cîţivn ani, în saG ia depozitarea Iul Totuşi, în şeoli’e
dacă nu avem la indcmîna materialul cativ. La fel, este foarte important studierea unui scriitor, cunoaşterea tcmii'v Hronicul roinann-mnldu-vlabi- festivă a şcolii, cu un număr de peste mari, cu multe cadre ce predau Inno.i
i'corsar, succesul muncii noastre est; caracterul şi vizibilitatea literelor in chipului, figurii lui Portretul scrii­ tor, Iaşi, I83G; 1. L. Caragiale, Mo­ Cultura şi literatura romînă în sec. 5 000 volume, intre care unele princeps *1 lilcratuia romînă, se pot orgam/a
diminuat. care sînt scrise exemplele Planşele, torului este redat nnc în manual N n mente, Bucureşti 1901. XVI-XVII pot fi folosite albume, fo­ eu reviste literare, cu peste 150 de I j- cabinete special? de literatură, în cmc
t(montaje râmme o manifestare pre­
Dacă biblioteca şcolii nu poseda un schemele, trebuie să fie cît mai sim­ îl putem rcda-cartc poştală, reclamă In studiul ac ti vi lăţii şi operei mu tocopii, diferite studii rlc istoric lite­ ţioasă şi unică în felul ci. să existe expoziţii permanente de i>-
număr suficient de exemplare din ope­ ple. In felul acesta mărind accesibi­ de carte, busturi, picturi pe lemn etc. rară etc. toriu literaturii şi în cnrc maici ia1 ui
rele scriitorilor cc urmează a fi stu­ litatea lor .ilar şi cit mai sugestive, cil Ne aflăm şi in posesia anumitor U- pot fi utilizate reviste literare redac­ Astfel am folosit : Albumul paleo­ O formă de înţelegere şi aprofun­ didactic ui completa şi el aceste expo­
tate şi scoase de scriitor. Astfel am po­
diaţi, dacă elevii nu le au nici in bi mai variate şi colorate. Asllcl, într-o blouri mari. înrămate, pietate sau lu­ dare* a operei şi vieţii scriitorilor se
Idioteca personală, nu le găsesc nici la Manşă, termenii gramaticali vor fi ci ate In cărbune, care nu au fost pre­ tul arata elevilor: Gazeta Transilvă grafie editat de Universitatea din Bu- goale realiza prin excursiile la căşti­ ziţii. Aici, el ar putea fi depus înir o
btrărie munca noastră va fi ingreu .*crişi cu dilentc iniţiale, iar exemple zentate în clasă, ci in cadrul difer: nici, Espatriatul, Braşov, 184'J, Lami­ <*.ieşti, reproducerile din Literatura le memoriale ale scriitorilor in dife­ .'numită ordine, liind as'.lei foarte ac­
rulă căci textul va trebui integral cit ' le cu altele şi chiar cu alte culori. u*lor expoziţii. na lui I. Vulcan, Vatra, 1894, Ma^-.- lumină veche — Al. Piru, Istoria li rite centre industriale — la şcoala cesibilă întrebuinţarea lui.
î.o clăsă. In predarea lecturii literare la J Viaţa şi activitatea scriitorului o pu­ zin istoric pentru Dacia editat de Bâl- teraturii, Călincscu etc. noastră exislînd o tradiţie frumoasă
In acest sens, la şcoala noastră, mai V-VII, materialul didactic poate fi tem înfăţişa pe diferite planşe care r;- prof. TETRU BACIU
ales $0 predarea marilor clasici ai li­ fcarle variat. Portrete, fotografii, sche­ zuină momentele mai importante des­ cescu. Roinînia literară a Iui V. Ale-, In lecţiile de recapitulare, materia' în acest ien«. Şcoală medie „Aurel Vlaicu*(
teraturii, am obşinuiţ elevii să-şi p/o» me şi planşe cu sumare analize lite­ pre yiaţa şi activitatea lui. Aşa aveoj csandri, Bilete de papagal etc. Iul didactic trebuie Întrebuinţat dai Elevul va fi impresionai 4c frurnii- Oiăşlie