Page 91 - 1963-10

Nr. 2746 Drumul socialismului
— — — — — — —— 9B——— aeg— ae«g M M M M M B M M i

Munca de partid în şcoală -

la un nivel tot mai înalt

In Şcoala de 8 ani din Lonca arătat printre altele că în cursul ţămînt, ridicării continue a cali­ Ziarul să ajungă la timp în mim abonaţilor
învaţă peste 900 copii ai mineri­ anului şcolar 1962/1963 rezulta­ tăţii acestuia.
lor $i ai altor oameni ai muncii tele obţinute în procesul de învă- O problemă larg dezbătută în in sectorul nostru. sini SI de aba |
din această localitate. Educarea ţăniînl n-au fost pe măsura posi­ cadrul adunării de dare de sea­ Pentru a li Io curent cu noile na(i la diferite ziare. Cele cmc vin i
realizări obţinute tic oamenii mun­
elevilor este încredinţată unui nu­ bilităţilor şi a condiţiilor cerute. mă şi alegeri a fost cea a învăţă- cii în diferite domenii de activitate de Iu lluenrejli, le primim zilnic,
măr de peste 30 cadre didactice, Rezultatele slabe se datorcsc în mînlului ideologie. Biroul organi­ din regiunea noastră — ttc sene iar ziarul regional, care vine de 11
învăţătoti şi prolcsori. cea mat marc măsură lipsei de zaţiei de bază a fost criticat pen­ iov Va sile Kinder — magazioner Deva, îl primim numai la 3-4 zile.
Multe cadre didactice de la exigenţă manifestată de conduce­ tru faptul că învăţămîntul ideolo­ la 'T C.M.E. Painjeni, m-am abo­ Zioi.il nostru a publicat nu de
mult eu raid ca privire la modul
această şcoală muncesc cu dra­ rea şcolii (director tov. Iosif Ha- gic a început cu întîrzierc, că nu nat la ziarul Dramul socialismu­ emu se \ace difuzarea presei ji iu
goste, cu pasiune pentru a-şi în­ vlin) faţă de calitatea lecţiilor, de totdeauna dezbaterile purtate în lui". Dar ziarul pe carc-l ajlrpt zil­ care cran criticate deficientele con­
deplini nobila misiune încredin­ activitatea cadrelor didactice. Din seminalii au lost la nivelul ce­ nic, nu vine dccit după 3-1 zile. statate. Se vede însă că tovnruj'i
De la I ji piuă la 17 octombrie, nu
ţată de partid şi guvern, de a rinţelor. Aşa se poale explica am Inimii dccit 10 ziare. Ziarele de la P /.'T It na au tras învăţă­
educa, de a lorma generaţia faptul că anumite cadre didacti­ mintele cuvenite. Se impune ca d i­
A d u n ă r i d e d a r e d e ce, deşi au studiat în cercurile se spune in scrisoare — le primim
nouă. invăţamîntului ideologic, n-au de la oficiul Snhodol. care le l>ri- recţia regională P I 'I dl. să ia mă *
Munca desfăşurata, rezultatele s e a m ă şi a le g e r i în mcjte de la Vulcan, d u d întrebam suri fi să asigure ca presa \ă ajun­
căutat să aplice în viaţă cele în­
obţinute, măsurile ce trebuiesc o r g a n iz a ţ iile văţate. factorul de ce nu nr aduce ziarele gă la timp in mina abonaţilor, ta:
luate pentru a ridica învăţămîn- Faţă de lipsurile manifestate la timp. el nr spune că aja le primeş­ cri vinovaţi să fie Ituji la răspun­
dere.
te de la Prtrojani.
lul la nivelul cerinţelor actuale d e b a z ă comuniştii au luat atitudine cri­
au fost larg dezbătute cu prile­ tică. In cuvînlul lor tovarăşii Du­
jul adunării generale de dare de aceasta cauză s-a ajuns la delă­ mitru Cocor, Natalia Constami- Tehnica securităţii muncii
scamă şi alegeri a organizaţiei sare în privinţa organizării orelor nescu, fosif Lakotoş şi alţii au
de bază. de meditaţii, n a existat suficien­ dezbătut cauzele lipsurilor şi au să fie respectată întocmai
Darea de scamă prezentată de tă preocupare pentru îmbunătă­ manifestat hotărîrea lor fermă In exploatarea feroviari, penlru a Ar fi de dorit şi ar trebui ca sec­
tovarăşa lim a Rovsnik — secre­ ţirea metodelor de muncă. de a lupta pentru îmbunătăţirea se puica desfuşura cil mai bine num­ ţiile depozite mecanizate Pcşliş şt sta­
tara organizaţiei de bază — cit Organizaţia de bază P.M.R. n a întregii activităţi a organizaţiei ea pe pieţele <le manevră, se cerc ţii şi reţele din C.S.II. să ia măsuri
şi discuţiile purtate au scos în pus in centrul preocupării sale de bază. să fie asigurată o vizibilitate cores­ urgente pentru a curma această stare
evidenţă activitatea desfăşurată Adunarea generala a organiza­ punzătoare alît noaptea cit şi ziua. de lucruri Nu odată sediile mai sus
de comunişti în sprijinirea con­ problema esenţială — sprijinirea ţiei de bază P.M.R. de la $coala | Cu totul altfel stau lucrurile la sta­ amintite au fost sesizate de către con­
ducerii şcolii pentru a îmbună­ bunei desfăşurări a procesului de de 8 ani din Lonca a scos în evi­ ducerea statici I Peştiş de faptul în
tăţii procesul instructiv-cducativ. învăţămînt. denţă faptul că aici există sufi­ ţia I Peştiş C.F.IJ. din direcţia trans- cauză. Dar ele au continuat să rănii-
porturi feroviare a CS. Hunedoara.
De asemenea, un loc important Din dezbaterile ce au avut loc ciente forţe în stare să înlăture r.ă nepăsăloarc fată de aceste cerinţe.
Pe liniile I, 2. 4 şi 5 de la depozite,
l-au ocupat problemele privind în adunarea organizaţiei de bază lipsurile ce au avut loc şi să asi­ cocoaşa de triere, depozitul Băiţîi. Pentru reglementai ea situaţiei c.slc
desfăşurarea învăţămînlului ideo de dare de scamă şi alegeri a reie­ gure desfăşurarea procesului de I.C.S.H., ctt şi pe piala de manevră a necesar ca !ov. Analolic Sarovorov.
logic, educarea patriotică a ele­ învăţămînt la nivelul cerinţelor şeful sediei depozile mecanizate st
vilor, activitatea organizaţiilor şit că este necesar să se acorde actuale, să asigure patriei cadre statici, iluminatul electric lasă de tov loan Moacă, şelul secţiei staţii şi
dorit. Pe liniile 1, 2. depozite Pcşliş.
U T M. Adunarea generală a scos în viilor cea mai mare atenţie temeinic pregătite şi educate. reţeaua de curent electric a fost tâ- relele, care răspund de iluminatul
în evidenţă şi unele lipsuri. Sa îmbunătăţirii procesului de învă­ I. PAUL lală de mai bine de două luni. Mulţi slaliei să privească cu mai multă răs­
pundere şi să ia măsurile corespun­
dintre 6tîlpii electrici existenţi nu
Braţul întins al macaralei te poa rtu spre înălţimile etajelor materiala cînt asiguraţi cu ancore, pcricUtînrl zătoare pentru a asigura celor cî'.evn
La E.M . Ce rte j şi buncărc cu ciment sau mortar au devenit tamiltare huncdorcnilor. A siguranţa circularei vehiculelor st sute de feroviari condilit optime de
jutorul preţios al mecanizării it slml din plin şi lucratorii lotului 3 de pa
şantierul 4 conslrucţii al I.C.S.H. Sub supravegherea atenta a muncitorilor, securitatea personalului feroviar. In muncă, pentru a şi puica desfăşura
activitatea do transport în bune con-
R ezervele de creştere la unul din claje se descarcă un nou buncăr cu beton. grupa de cocoaşă se triază sute de di | iii ni şi să poală aproviziona la
vagoane pe tură de serviciu.
Din
a productivităţii muncii, cauza iluminatului slab nil odată s-nu timp secţiile produciivc ale combina­
tului cu materii prime.
produs deraieri de vagoane $i loco­
motive. In asemenea condiţii nu se ADRIAN OPRFAN
mai bine folo site! R e a liz ă ri în sectorul silvic poale desfăşura o activitate normală. corespondent
Productivitatea muncii este unul din­ abataj. în funcţie de grosimea filonului. cutarea la timp şl de bună calitate a Colectivul ocolului silvic Orăş- rituri şi curăţiri, lucrări din ca­ E v id e n ţia ţi în în tr e c e r e
tre principalii indicatori al planul Ji O dată cu aceasta, s-a realizat şi re­ reparaţiilor şi reviziilor. tic a obţinut, în primele 9 luni ic au rezultat importante canti­
de sfat- Ea este influenţată de u scaiul ducerea diluţici minereului şi a consu­ Pentru ridicarea nivelului de cnh- ale acestui an. importante succe­ tăţi suplimentare de material De cmînd In secţia cuploare in­ Tanis Miholis care a lucrat la repa­
întreagă de factori cum sint: gradai li.ului de exploziv. ficarc al muncitorilor s-au creat cursuri se în muncă. La împăduriri pla­ lemnos. dustriale a C. S. Hunedoara au avut rarea capacelor de la cuploarele elec­
de mecanizare, organizarea munc'i, Cum îmbunătăţirea condiţiilor de tic ridicarea calificării în mai multe nul a fost realizat în procent ele Datorită acestor lucrări şi în­ loc adunări generale ale grupelor sin­ trice de 5 tone a reuşit ca prin bu-a
nivelul de cunoştinţe al oamenilor ele., muncă este un factor de seamă în creş­ t.esciii Cadrele calificate au fost re­ organizare a muncii să termine luLiă-
care acţionează în strînsă dependenţă terea productivităţii, i s-a acordat o partizate apoi, în mod judicios la fron­ 112 la sută. Un accent deosebit deplinirii sarcinilor de plan, veni dicale în care au fost analizate rezmu­
De aceea la întocmirea piuiturilor .le atenţie deosebită, in acest sens a fost turile de lucru. Maiştrii, inginerii şi s-a pus şi pe lucrările de îngriji iutile realizate în perioada amin tatele obţinulo in procesul de pio- rile cu aproape 7 Orc mai devren o
mâsuii tchnico-organizatorice trebuie extins perforajul umed la lucrările de tehnicienii au primit indicaţii să aj j!f. re a plantaţiilor tinere. La aces­ lila depăşesc cheltuielile cu durlie de către lucrătorii secţiei Cu dorit era planificat.
RÎ se ţină cont de fiecare in parte. deschidere şi pregătire, s-au îmbună­ cit inai temeinic echipele şi brigăzi'c. te lucrări planul a fost depăşit 1.137.000 lei In executarea lucră­ acesl prilej membrii grupei sindicuc Penlru rczullalcle obliuule aces'o
Pornind de la această ipoteză conduce­ tăţit condiţiile de acraj la orizontu­ cu 10 la sută. Penlru mărirea pro­ rilor amintite se evidenţiază pă nr. II an scos in evide-nlă rezultatele echipe au fost declarate evidenţiate
rea E. M. Certej. sub îndrumarea co­ rile minus 40 şi plus 50 metri de la Ca urmare a aplicării măsurilor ductivităţii pădurilor s-au extins dinarii Ilic Stoica şi loan Cio- oblinuie de unele echipe cum sint cele in întrecerea socialista. Printre cclu-
mitetului de partid, a prevăzut in pla­ amintite, a folosirii cit mai raţionale culturile unor esenţe forestiere clicndea, brigadierii Vasilc Bog conduse de Nicolac Palm si Tanis Mi- pclc evidenţiate în Inlrcccrea sucia-
cul M l .0. pe anul în curs o scamă de sectorul 1 şi s-a trecut la organizarea a timpului de lucru, în primele 8 luni listă se numără si colo conduse de
obiective bine gîndilc. Astfel, s-a pre­ inci aprovizionări ritmice a fronturi­ ale anului s-a înregistrat o creştere valoroase şi repede crescătoare dancscu ,Ioan Cătănici şi Vasilc haiis. care au executai lucruri do bu­ Teodor Perla, Nicolae Ciubotarii, Şte­
u productivităţii muncii cu 2 la sn»ă
văzut reducerea lucrului iu regie, re­ lor de lucru cu materiale şi seule. cum ar fi : larîcelc şi pinul strob, Vulsan, ing. Dumitru Suin ţiu şi nă colilale. Astfel, echipa lut N co­
fală de cea planificată. In luna sep­ lac Palm expctilînd reparulii de em­ fan Dnmilra;>eu. Comele Albii. Lăs-
vizuirea şi îmbunătăţirea normelor He In vederea creşterii gradului de me­ tembrie. a fost de asemenea depăşita. iar penlru a se asigura o mai ma­ tehnicianul Aurel Dragau. isie la bollile de la cuploare? elec­ cut Steloni si altele care si-au
luciu pnn elaborare de norme cu iiu- canizare a lucrărilor s-a extins nicc.i- Totuşi, creşterea productivităţii mun­ re producţie de materia! lemnos ANA ÎACOM trice de 20 lone a prelungi* d;**p d depăşii cu regularitate sarcinile de
tivare tehnică etc r«zarea la orizonturile minus 85 metri cii la E. M. Certej rimîne încă o pro­ pe hectar de pădure au fost in­ (Din colectivul subre- do lunclionarc între două reparaţii cu plan IOAN BOJION
Pentru a obţine O viteză sporită .le şi minus 60 metri sectorul II. A fost blemă a cărei soluţie poate fi îmbună­ tensificate lucrările culturale, ră- dacţioi voluntare Oraşlic) aproape 16 Şcirje. Echipa condusa de < orespondent
avansare în abataje s-a trecut Iu li­ raţionalizată întreaga reţea de aer tăţită. Au mai rămas in acest sens re­
zerve ct pot fi mai bine folosite. Sp.e
mitarea lăţimii excavate a spaţiului de comprimat. S-au luat măsuri de exc- exemplu, posturile în regie, cu tonte râ
| r-i:vî ttt t •
au fost reduse faţă de aceeaşi perioa­
dă a anului trecut, cumulează înc.i
aproape 28 la sută din totalul posturi­ -* rnr ^
N o i u n itâ ti d e s e r v ite lor picsfatc. După un calcul sum.tr o . »• .4 * -
icduccrc a acestora cu numai 10 la
uită ar conduce la creşterea producti­
d e c o o p e r a tiv e le vităţii. muncii cu circa 1,5 procente.
Iată deci o cale prin care 8-ar pu(z i
m e ş te ş u g ă re ş ti ajunge la un salt apreciabil Aplicarea jp e a iiirta o c i t m a l baasifâ
normelor la unele lucrări ce se execu­
In vederea unei mai bune de­ In oraşul Braşov a fost înfiin­ tă in regie (mai ales iii subteran) ar
serviri a populaţiei de către coo­ ţată o marc spălătorie modernă, reduce mult numărul de muncitori au­ n, e c h i p e l o r d ls a r e g iu n e a , n o a s t a
perativele meşteşugăreşti, în Ca­ înzestrată cu utilaje mecanizate xiliari.
pitală şi intr-o serie de oraşe au pentru spălat, uscat şi călcat. In Se mai poate acţiona apoi şi asupra pe ca Minerul Lupeni, Minerul b ilrii se achită în mod conştiin­
fost înfiinţate în ultimul timp cir­ Capitală, la Iaşi. Timişoara şi Be- normelor din abataje. Acum s-au creat Iniţialiva Comisiei regionale de fotbal şi antrenori, pe care Co­ Deva, Minerul Ghelar, Dacia Oră- cios de sarcinile avule, iar ma­
ca 70 de noi imitaţi de deservire. iuş au fost înfiinţate de asemenea, condiţii noi de muncă, a crescut gra­ fol bal de a organiza o şedinţă misia regională de fotbal şi or­ ştie şi altele, se desfăşoară într-o joritatea spectatorilor chiar dacă
plenară în care să analizeze com­
ganele U.C.F.S. sint datoare să-i
La Galaţi, în noul complex comer­ noi unităţi pentru reparat aparate notă de plictiseală, echipa locală pierde apreciază aşa
portarea echipelor în primele 7
cial din cartierul Ţiglina, s-a des­ de radio şi televizoare, reparaţii dul de mecanizare, s-a îmbunătăţi etape ale actualului campionat a tragă la răspundere cil toată se­ Uii rol important în realizarea cum se cuvine acest lucru. Se
au
riozitatea. S-a observat că
chis de curiml o nouă secţie pen­ aulo. sistemul de organizare a muncii etc. fost bine venită. Plenara a dez­ lipsit mai ales conducătorii ace­ poate spune că o seric de arbi­
fapte.care permit arest lucru unor îlitîlnlri de bună calitate îl
tru întreţinerea şi repararea tele­ Se preconizează că în acest tri­ In concluzie, la E. M. Certej, pro­ bătut o scrie de aspecte privind lor echipe unde disciplina lasă arc comportarea disciplinată a tri ca Sîrbu Cornel, Lovasz, Osia-
vizoarelor, unităţi de ceasornică­ mestru să se înfiinţeze noi uni­ comportarea echipelor, arbitri­ mult de dorit. Pentru a informa jucătorilor pe terenurile de sport. ficiuc, Tifrea, loan Pavcl şi alţii,
ductivitatea muncii mai poale să creas­ au fost obiectivi şi au condus în
rie şi bijuterie, confecţii din blă­ tăţi în unele centre muncitoreşti tă Este necesar numai să fie valorifi­ lor. antrenorilor şi publicului evi­ cititorii noştri cil unele proble­ In această direcţie linele aso­ mod competent intilniriie încre­
nuri după comandă. Magazin de şi în comunele mai îndepărtate cate din plin toate rezervele interne. denţiind cc este bun şi crilicînd me discutate la plenara Comisiei ciaţii au înţeles roîrd muncii de dinţate. Dar tot alît de adevărat
regionale de fotbal, redăm în riia­
educaţie, luci'il cc se reflectă în
aspectele negative. Păcat însă ca
ană populară, reparaţii de încăl­ de centrele raioanelor. este faptul că unii arbitri con­
ing. KADU SELEJAN de In plenară au lipsit nejustifi­ durile de mai jos cîteva aspecte. comportarea jucătorilor pe tcicn.
ţăminte. (Agerpres) E- M. Cerlej cat unii preşedinţi ai secţiilor de Pe această linie pot fi evidenţiate duc slab. confuz, întîlmrilc. lu­
Sini mulţum itoare echipele Aurul Brad, Constructo­ ciu caic duce la degenerarea
jocurilor Exemplu cel mai con­
rezultatele de pînâ acum ? rul Hunedoara şi Victoria Călan. cludent la oferit brigada con­
care în acest an 1111 au dusă de Teodor Flotlan în me­
depuse
Ca urmare a muncii
P R O B L E M A A G R A R Ă ÎN B R A Z IL IA de către unele consilii ale asocia­ 1uct*u subcomisiei de disciplină. ciul Minerul Aninoasa — Refrac­
Dar la majoritatea echipelor se
ţiilor sportive, secţii de fotbal şi manifestă încă ieşiri nesportive, tara Alba lulia care scăpînd jo­
antrenori, o parte din echipele lipsa de respect la|ă de adversar cul din mînă a dus la săvîrşirca
Asupra necesităţii unei reforme n- lale. lăsînd insă inlact monopolul In timp ce pănifiilii! micilor gospo­ derne şi în mod proctic od se cofi- unor abateri grave. Pentru abate­
grare in Brazilia ţoală lumea (6au asupra pămlntului ; pentru lichidarea dării .în general de slabă calitate, cenlrează (ol parcul de tractoare, in din regiunea noastră care acti­ rile săvîrşîtc o serie de arbitrii
dpro-jpc toată lumea) esie de acord. răhiăşi|elor feudalismului şi pregă­ se deleriorea/ă din cauza cu Hurii timp ce la Pernambuco, în nord. de vează în categoria B, C şi cam­ P l e n a r a C o m i s e i au fost suspenclăţi'său li s-a atras
pionatul regional au it/i inut re­
Diferentele de clasă şi de răspun­ tirea condilîllor in vedeica unei nc- primilive, lureiiurilc marilor latilun- exemplu, 90 la sulă din proprietăţile r e g t o n a t o d e f o t b a l atenţia în irtotlul cel mai serios.
dere determină insa preconizarea de llmitale exploatări capilalisle; pen- di| (inloldeauna cele mai bune) sînt agricole folosesc exclusiv mina de zultate bune. Aeordînd atenţia Este bine ca $i pe viitor colegiul
«olntii dilcrile. Industriaşii şi comer­ Iru creslerea productivităţii pămni­ in bună parle lăsate in paragină. lucru pentru cultivarea pămîiiluhi1.. antrenamentelor, echipe ca Vic­ regional de arbitri să sancţioneze
toria Călan. C.F.R. Simeria. Con­
cianţii cer o mdi mare pia|ă internă. lului ,fără a ridica insă in mod ne­ Asifel, pe moşiile de 100 ha sau Aci pe mari întinderi nici măcar şi chiar tendinţe de incitare a pu­ pe cei care nu-şi fac daldria,
Uriaşele mase ţărăneşti cer păminl, cesar şi nivelui de Irai al celor care mai mult in*, inele rea cullivală esle plugul nu a îniociiil încă tirnăcopul structorul Hunedoara şi altele au blicului, aşa ctun a procedat pînă la suspendarea lor sau scoa­
Ndliunc.i cere lichidarea unei struc­ il lucrează. mai mică de 10 la sulă Latifundiile Brazilia esle o tară bogală în pă- realizat meciuri frumoase cu CiutdăreScu de la Minerul Ani- terea din lot.
multe faze de fotbal curat, în ur­
turi care Irincaza dezvoltarea ei. noasa în meciul cu Refractara O muncă mai susţinută trebuie
Înapoierea evidenta a agriculturii de 1.000 ha sau mai mult cultivau minlnri fertile care sini insă lăsate ma cărora au acumulat şi puncte
Necesitatea imperioasă a unei re­ braziliene s-a transformai într-o mai pnlin de 3 la sulă din pămînlu- in mare parle în paragină de marii Alba lulia. Pentru ncrcgularilă- să ducă asociaţiile sporlive cu
forme agrare reiese din 6larca de Irină penlru dezvoltarea industrială rile lor; şi rele cu pesle 10.000 ha. proprietari. Are o nnmeioasă popu­ preţioase în clasamentul general. ţile săvîrşilc de către jucători, ar­ Unii spectatori ccrlali cu disci­
Echipele nmintlic au aplicat bine
înapoiere şi slaba productivitate a a ţării. Polrivit Institutului brazi­ chiar luai pu(in de l la «sulă; laţie rurală — în majoritate fără pă- sistemul 4—2—4, au renunţat !a bitrii au fost nevoiţi ca de Ia în­ plina. O parte din spectatorii de
agriculturii braziliene, lipsurile re­ lian al economiei, indicii pentru pro­ minl sau cu pămint puţin — cu ve­ ceputul campionatului şi pînă in la Aninoasa, Petrila şi din alte
petate în ce priveşle alimentele de ducţia reaJâ în 1961 erau 2(19,2 pen­ Pe aceste edre se bizuie cei care nituri insuficiente, un nivel de trai apărarea supraaglomerată jucînd prezent să dea avertismente unui localităţi au avut o atitudine ne­
deschis, în lumina
indicaţiilor
bază, 6ărăcia şî şomajul masiv de la tru industrie şî numai 169,7 penlru propun un tip „colonizator" de re­ si de cultură foarte scăzut. Sao număr de 52 jucători, iar 14 ju ­ cuviincioasă faţă de oaspeţi. Aşa
«ale, exodul rural (milioane de Ifl- agrirdllură. Nu este deci de mirare formă agrară care ar reaşeza popu­ Paolo, pentru a cita un exemplu, F.R.F. cători să fie eliminaţi de pe te­ după cum a reieşit din plenară,
rani care nu au nici casă, nici masă. Că o parte a clasei conducătoare cu laţia „excedentară" pe paminlnri- are o populaţie rurală de 5 milioa­ Analizînd însă comportarea în ren. Printre jucătorii certaţi cu la Aninoasa au pătruns pe teren
nici de lucru lug la oraşe), o pia|ă inlcrcsc legale'de industria In oreş- le in prezent cultivate. ne (12 la sulă din întreaga popu­ ansamblu a echipelor de fotbal disciplina se numără Solir, Con- unii spectatori încurajaţi de Ciur-
iulcriiă incapabilă să absoarbă pro­ lere cere o reformă agrară. Ceea ce insă statisticile nu arală laţie rurală a Braziliei). Dih loialul din regiunea noastră, aşa cum a staniincscu. Borondel, de la Jiul dărcscu care au obligat arbitru
dusele unei mdnslril in creşlcre. .sînt relaţiile de lorlă care lasă pe de 1.500.000 du muncitori loţositi in reieşit şi din lucrările plenarei, II Pclrila, Adrian Bărăscu, de la să acorde o lovitură de la 11 m.
Singurele dale slalislice generale ţăranul sărac lipsit de apărare in se poale spune că nu este de na­
Acluaîa structurii agrară a Brazi­ agru iiîlură numai o pătrime posedă Retezatul Haţeg, Sima de la Pa- împotriva unor asemenea abateri
liei, bdz.-ilă pe monopolul laliluudia- piiviud distribuirea proprietăţii pă- fa|a latifundiarilor, care monopoli­ păminl ? maî mult de o treime sînt tură să mulţumească. Echipe ea rîngul Lonea, Molnar de la Side- trebuie să se ia măsuri pînă la
inînliilui datează de la recensămiu-
nlor asupra păminlnlui şi legală de zează nu numai pămîn'.urilc, dar şi arendaşi, iar restul sint muncitori Minerul Lupeni, Minerul Deva, rurgistul Hunedoara şi alţii. Ie­ excluderea echipei din campio­
producţia unui singur arlicol de ex­ tut din anul 1050 Ateste dale arată serviciile publice, creditul, maşinile, agricoli, mulţi fără o ocupaţie fixă. Metalurgistul Cugir, Minerul Ghe- şită din comun a fost comporta­ nat.
port — cafeaua — c.sle apărată de conrcnlrarca unor enorme întinderi seminţele şi fngrăsăminlelc. Pe plantaţiile de calea — caro aco­ Jar, Jiul II Pctrila. Retezatul Ha­ rea unor jucători de la Jiul II ★
de păminl Inlr-un număr redus de
pulenuce interese inierne şi externe. Problema agrară nu este aceeaşi peră aproape jumătate din suprafaţa ţeg şi a!lele nu au dat rezulta­ Pctrila în întîlnirca cu C.F.R. Si­ In etapele care urmează ale
Dar presiunea in favoarea unei mari lalilundii. precum si un foarte în întreaga Brazilie. In rcu mai ma­ slafuhii şi dispun de o bună parle tele scontate. Care sint cauzele meria şi de la Aninoasa în meciul campionatului de fotbal, iubitorii
schimbări devine lot mai puternică mare număr de mici gospodării dis- re parle d regiunilor din nord — u- din cele mai hune pămînliiri alo slabei comportări a echipelor cu Refractara Alba Iul ia. Viind acestui sport aşteaplă întîlniri
şt cererile în arest sens lot mai punînd de foarlc puţin păntinl copcrilă de pădurile Amazoanelor Braziliei — numai f6 la sută din amintite? Lipsa de preocupare a să cîştigc cu orice preţ, echipele niai bune. desfăşurate în limitele
frecvente şi ele vm din partea u- Cele cea. 2,000 de moşii mai mari — şi o bună parle din regiunea cen- aceslea sini semănalc cu calea şi antrenorilor, instructorilor vo­ amintite au protestat Ia deciziile sportivităţii. Pentru a nu se mai
nor păi uri din cc in ce mai largi (de cile 10 000 ha., sau mai mult) cu­ Iru-vesl abia dacă se practică agri­ un procent de 7 la sulă cu alic luntari şî secţiilor de fotbal pen­ arbitrilor, au incitat publicul, au întîmpla incidente neplăcute este
ale populaţiei. Chiar secloarelc im­ prind aproape a eincea parlc din cultura. In celelalte regiuni structu­ culturi. tru efectuarea unor antrenamen­ jucat brutal împotriva jucători­ necesar ca Comisia regională de
portante ale claselor conducătoare loale terenurile cullîvabîlc din Bra­ ra agrară şi aeîlvilălilc agricole va­ Esle deci imperios necesară o re­ te ştiinţifice, ncîncadrarca tutu­ lor certaţi cu disciplina, Comisia folbal su trimită observatori la
şi-au însuşit âcc-islă cerere, care zilia şi toile latifundiile (conside- riază considerabil. Regiunile care formă agrară pen'.ru n rezolva pro­ ror jucătorilor în procesul de pro­ regională de fotbal arc datoria toate meciurile iar acolo unde se
constituie un pnncl-cheie în progra­ rinrl latifundii moşiile de pesle 1.000 s-au dezvoltat sub sistemul sclaviei blema păminlarilor neulilizalc şi n ducţie, tolerarea unor abateri pe să ia măsuri drastice, asifcl ca constată deficienţe să se ia mă­
mul polilic al guvernului Goillart ha) hiale !a un loc monopolizează silit bastioane ale latifundiarilor şi nimicitorilor ncfolosil» ; pentru a mă­ terenurile de sport şi în afara meciurile să aibă o desfăşurare suri imediate. Dar cel mai mare
Este limpede insă ca reforma a- pesle jumătate din pămintnn din acestea, nord-eslul esle rel mai rii p/odnclivil jlca păminlnlui. veni­ lor, iată numai cîlcva dintre ele rol în realizarea unor întîlniri
gruiă nu înseamnă unui şi acclas Pe de allă pnrle 711.000 din cele sărac şi cel mai înapoiat. Aici tn- turile şi nivelul de Irai al ţăranilor Instructorul voluntar Rîrvu de la normală iar cel mai bun să în­ nlăculc; la un înalt nivel tehnic
lucru penlru diferitele secloare care 2 milioane de „gospodării agricol*?" tiInrin cea mai inegală distribuire pentru a pune resursele agricole în echipa Minerii! Ghclar afirma în vingă. îl au antrenorii, instructorii vo­
se pronunţă acum in favoarea ei. dispun de mai puţin de 10 ha. (mă­ a păininluhii, cel mai mare număr serviciul naţiunii; pentru a produ­ plenară că arc un lot valoros de luntari. secţiile de fotbal şi jucă­
^tn' uurî rare se folosesc in mod de- rimea lor medie esle de 4 25 ha-!). de ţărani fără păminl, pămînturile ce mai multe alimente neresare jucători şi tocmai de aceea a ne­ A rb itra je le , la nivelul torii. Ei sint aceia care au da­
m.igr.-jir de :ovinca reformei agrare Pe aceste „minifundil". care ocupă cele mai sărace, practicile cele mai populaţiei cre.scînde a tării Si. maî glijat instruirea lor. Asifcl staul cerlnjelor actuale toria să lupte din toate puterile
cririfnrf că aslf'*; vor putea Intima doar 1,3 la sulă din toate pămînlu primitive. Sudul, unde se înregis­ presus de ţoale, pentru a creea. îm­ lucrurile, nu este de mirare că pentru creşterea nivelului fotba­
realizarea ni Alţii speră să impie- trează o dezvoltare industrială mai preună cu o populaţie nirdlă pros­ Arbitri îşi aduc un aport deo­ lului din regiunea noasiră. pen­
rile, trăiesc 2 2-11 000 persoane, adică echipa din Ghelar se află în coa­
dire o revizuire radicală prin simple rapidă pe baza capitalismului, esle peră, noile piele interne cerute de da clasamentului, suferind infrîn- sebit la realizarea unor întîlniri tru obţinerea unor rezultate pe
palijlive Se prezintă ,jp!anuri“ pem 20.4 la sulă din fnlreaga populaţie mai bogat si avansat. Aici au fost dezvoltarea industrială a tării. de bună calitate. Conducînd cu măsura posibilităţilor existente.
tru colonizarea teritoriilor depopu- ocupalâ In agricultură. Introduse şi metodele agricole mo­ A. li. geri la scoruri neobişnuite. Pro­ competenţă, dînd deri/ii juste,
cesul de instruire Ia unele cehi- ncfavorizînd echipele gazdă, ar- V. ALBU