Page 92 - 1963-10
P. 92
Pag. 4
Drumul socialismului Nr. 2746
ULTIMELE $TIQI * ULTIMELE $TIBI * ULTIMELE ŞTIRI * ULTIMELE ŞTlftl <k ULTIMELE ŞTIftt T ra ta tiv ele dintre
Seku Ture şi L. Seughor
DAKAR 25 (Agerpres). — preşedinţi s-au pronunţai pentru cre
La 24 octombrie, In oraşul 6enega- area in viitor a unei piele africane,
lez Tambakunda, au avut loc trata tar în clapa actuală — penlru dez
tive între preşedintele Senegalului, voltarea pe toate căile a schimbului
L Senghor, şi preşedinlcle Guineei, comercial între toate lorile alricane
Seku Turc. La irşilu 1 tratativelor a în genera! şi înlrc Senegal şi Guineea
/ost dat publicităţii un comunicat în tn special.
care se arată că şefii celor două state L Senghor şi Seku Ture au fost de
2 ^ IIV COMITETELE ADUNĂRII GENERALE Declaraţia ministrului comerţului au examinat probleme politice şi eco acord asupra necesităţii sprijinirii
nomice precum şi unele evenimente
poporului din Guineea portugheză în
din Africa şi din întreaga lume care
NEW YORK 25 (Agerpres). — prezenlanlul permanent al Etiopiei la In şedinţa de joi dimineaţa, au S. U. A. au avut loo după conferinţa de la Addis lupta pentru lichidarea dominaţiei
In Coinilelul poîilic 6pecial al Adu O.N.U. a chemat guvernele Angliei, luat cuvîntul reprezentanţii R.S S. portugheze. Ei şi-au exprimat, do a-
nării Generale a O.N U. continuă exa S U.A., Franţei ,Belgiei, Italiei, Japo bieloruse. Indoneziei, Izraelului, Ma WASHINGTON 25 (Agerpres). - ges, a declarat că Statele Unite „nu Abeba. Cei doi preşedinţi au hotărîl somonca, dorinţa ca guvernele Alge
6ă facă lotul pentru a traduce In via
minarea politicii de apartheid promo niei, Olandei şi R. F. G. 6a îndepli rocului, Republicii Mali, Malayel şi Intr-o cuvîutarc rostita la 24 octom trebuie să respingă sugestiile cu pri riei şi Marocului să rezolve cit mal
vai,! de guvernul Republicii Sud-AIri- nească rezoluţiile Consiliului de se Liberiei. Vorbitorii au subliniat ne brie, în fala participanţilor la o bi vire la reexaminarea politicii lor in ţă ţelurile prevăzute în Carta Orga repede conflictul dc frontiera in spi
nizaţiei unităţii africane.
caue. Lulnd cuvîntul în cadrul dez curitate şi ale Adunării Generale a cesitatea ca O.N.U. să acorde alenlie ţi unire a industriaşilor americani, care piublcma comerţului intre Est şi Vest'. In comunicat se arată că cei doi ritul principiilor unităţii alricane.
baterilor din ziua de 24 octombrie. O.N.U. cu privire ia USA. progresului social al ţărilor in curs a avut Ioc la Ilouston (Texas), minis După cum a declarat ministrul ameri
can, „situaţia care a existat
atunci
Tesfae Gabrc-Egzi, reprezentantul per de dezvoltare. trul comerţului S.U.A., Luthcr Hod-» c!nd am impus restricţiile noastre in
manent al Etiopiei !a ONU., a de ★ comerţul cu ţările din răsăritul Euro
clarat cu vina pentru creşterea puterii NEW YORK 25 (Agerpres). — pei s-a schimbat, climatul politic mon întrevederea membrilor misiunii O.N.U.
militare a R S A. revine putorilor vc6t- In Comitetul pentru problemele so- Proiect de rezoluţie comun prezentat dial s-a schimbat', lfodgcs a subliniat
«uropene, caro continua 6ă livreze cialc, umanitare şi culturale al Adu că în comerţul cu ţările socialiste din cu Ngo Dinh Diem
acestei iun armament şi munilii. „a- nării Generale a O.N.U. continuă dis de R.P.R., Italia şi Japonia Europa răsăriteană ponderea Statelor SAIGON 25 (Agerpres). — nului să ia contact cu misiunea", Un
Unite reprezintă numai 3 la sută din
gravind prin aceasta situalia şi aşa cuţia pe marginea raportului privind NEW YORK 25 (Agerpres). — şi Japonia, referitor Ia raportul totalul schimburilor comerciale cfcc- Membrii misiunii O.N.U. însărcina tînăr care a încercat 6ă se apropia
destul de periculoasa din R.S.A. , Re- £iluatia socială in luine. Ia 24 octombrie a fost difuzat de anual prezentat de Agenţia Interna luafe de ţările capitaliste, iar statele tă cu 6ludierea la fala locului a fe dc membrii misiunii a fost arestat
legaţilor la cea de-a ltl-a 6csiunc a ţională pentru Energia Atomică. socialiste au putut cumpăra din alte lului cum sini respectate drepturile de politic. Dc asemenea, autorităţi!*
Adunării Generale a ONU. un pro Discuţiile asupra proiectului dc re părţi mărfurile pc care S U.A. au re omului în Vietnamul de 6iirl au a- supraveghează cu alenlie pe liderii
fuzat sa le vîndă. „A sosit timpul, a
iect de rezoluţie comun prezentat zoluţie vor avea loc in Adunarea spus el. si aruncăm o privire asupra vut la 24 octombrie o întrevedere cu budiştilor, organizaţiile studenţeşti,
Interviul "ii A. A* G rom îko dc Republica Populară Romînă, Italia Generală la 30 octombrie a.c. schimbărilor caic au avut loc in Euro preşedinlcle sud-vielnamcz, Ngo Dinh nrerum şi alic personalităţi caro şi-au
agenţia
Diem. După cum transmite
manifestat opoziţia fată dc actualul
pa, atit in Est cil şi în Vest'.
France Presse. Diem 6-a străduit să
Cu toate acestea,
agenţia
regim.
desp re a ctu alii sesiu n e a O.N.U. Adunare festivă consacrată dustriaşi să ia în considerare posibili convingă misiunea că „guvernul sud- France Presse relatează că secretari
Ministrul american a chemat pc in
tăţile dc lărgire a exporturilor mărfu vietnamez nu a dus niciodată o poli atul misiunii a primit mai multe 6cri-
MOSCOVA 25 (Agerpres). — r.mslatat eu regret că „guvernele unor celei de-a XVIII-a aniversări a O.N.U. rilor americane pc toate pieţele lumii. tică de discriminare 6au dc persecu sori do protest împotriva represiuni
Intr-un interviu acordat ziarului ţâri nu-şi dau încă seama de întreaga El a cerut ca politica comercială să ţii faţă de budişli". lor puse la calc de regimul diemisi.
, îzvcsti.V*. A. A. Gromîko. ministrul ai uitate a acestei probleme, nu înţeleg DELHI 25 (Agerpres). — tru indian a arătat că prin rezolvarea fie privită „din punctul de vedere al In ciuda acestor afirmaţii, potrivit Scrisorile au fost expediate pe căi
afacerilor externe al U R S.S . condu »â cursa înarmărilor a depăşit dc inu't Luînd cuvîntul la o adunare festivă pioblcmci dezarmării vor putea li eli efortului pentru promovarea unei păci relatărilor corespondenţilor din Sai-
cătorul delegaţiei sovielicc la cea de zi aica limită caic face ca eventuala dez consacrată cclci de a X V III aniver berate mijloace considerabile în vede- liainicc' şi a subliniat că „comerţul a ocolite.
)ft-a sesiune a Adunării Generale a lănţuire a unui ra/.boi să aibă come • sări a Organizaţiei Naţiunilor Unite, ica lichidării înapoierii economice a avut întotdeauna o influenţă impor gon ai agenţiilor occidentale de pre Misiunea O.N.U. a refuzat 6ă ao-
ON U., a declarat că actuala sesiune c'nte dintre ede mai grave pentru ome- primul ministru al Indiei, Nchru, a ţărilor în curs dc dezvoltare. tantă asupra relaţiilor dintre ţări'. să. „In capitala Vietnamului de sud eepte în Întregime programul întoc
se desfăşoară sub semnul unei anumi uirc\. declarat că „principala sarcină a ou (ost luate importante măsuri de
te destinderi a încordării internaţi j - Ministrul afacerilor externe a! O N.U. este obţinerea dezarmării ge securitate pentru a împiedica orice mit de guvern penlru perioada vizitei
rale. Refcrindu-sc la importanţa Tra U.RS.S. a subliniat că schimbul de nerale şî totale' şi că ,.în prezent si Eforturi in vederea reglementării pe cale încercare a elementelor osiile guver «aie in Vietnamul dc sud.
tatului privitor la interzicerea parţială păreri sovicto-.uncrican care s-a des tuaţia internaţională este niai favorabi
a experienţelor cu arma nucleară. A. A făşurat paralel cu şedinţele Adunării lă pentru atingerea acestui scop no paşnică a conflictului algero-marocan
Gromîko a declarat că acest început Generale a O.N.U. a avut „o rezonanţi bil". Nchru a arătat că ON U. nu tre
bun este continuat şi că rezoluţia Adu internaţională egală chiar eu cea a lu buie să-şi înceteze eforturile pentru a RABAT 25 (Agerpres). — pregătirea unei înlllnin a şefilor de O d e c la r a ţie a Iul H o m e
nării Generale a O.N.U.. cu privire la crărilor sesiunii'. A A. Gromîko a de rezolva problema lichidării colonialis state.
mului şi a rasismului. Primul minis Eforturile care se depun tn vede LONDRA 25 (Agerpres). — premierul britanic şi-a exprimat pă
interzicerea plasării pe orbită a obicr- clarat că ,,în ansamblu, aceste convor rea reunirii unei conferinţe pen
telor avînd la bord arma atomică cons biri au fost utile'. El a arătat că s a Aceeaşi agenlie relevă că guvernul „Marea Britanic nu va comunica rerea că aceste forle constituie „o
tituie „un nou pas în direcţia destin stabilit ca schimbul dc păreri să fie CONFERINŢA DE PRESA tru reglementarea paşnică a conflic Republicii Mali a reînnoit vineri niciodată cunoştinţele sale nucleare piedică în calea răspândirii armelor
derii încordării internaţionale'. continuat, dar că „deocamdată es’.e A LUI N. S. HRUŞCIOV tului .Tlgero-matocan par 6ă 6C apio- după-amiază propunerea »a dc a con şi nici nu va remite vreodată armele nucleare in rînrlul altor ţări vcsl-eu-
Râspunzînd la o întrebare despre fjeu de spus care va fi următorul do MOSCOVA 25 (Agerpres). — pie de un rezultat favorabil. Intr-a voca la Bamako o lnlilnire între re 6alc nuclcaie unei alte lâri, fie Ger ropene".
perspectivele sesiunii a IS-a a Adună meniu în caic se va izbuti să sc ajungă După cum, anunţă TASS, la Mosco devăr, vineri dimineaţa se anunţase gele Marocului, Massan al Il-lea. şi mania Federală sau vreo altă naţiu La întrebarea adrc6ală de redacto
rii Generale a O.N.U. A. A. Gromîki la o înţelegere'. va a avut loc la 25 octombrie o con in mod oficial că Marocul şi Alge preşedintele Republicii Algeriene. ne' — a declarat noul prim-minislru
a spus : „Deocamdată este prematur să In inchcierc, A. A. Gromîko a dec'a- ferinţă de presă în cadrul căreia N. S. ria au consimţit să ia parte U o Ren Bclla. Potrivit propunerii Repu al Angliei, sir Alexander Douglas- rul unei alte publicaţii londoneze,
facem un bilanţ, dar dacă este să vor t;U că Uniunea Sovietică „va face ca Jîruşciov s-a înlîlnît cu un mare grup conferinţă la ccl mai înalt nivel care blicii Mali, la înlitnire nu ar urma „Daily Mail", asupra obiectivelor Ime
bim despre lipsuri, trebuie să ne re fe ş> pînă acum, tot ce depinde dc ca, de participanţi la cea de-a lll-a Reu urma să aibă loc in Libia. Guvernul 6â participe al li şeii de state. Gu Home, intr-un interviu acordat coti diate ale noului guvern englez, Home
rm in primul rînd la starea de la< pentru rezolvarea problemelor inter- niune Mondială a Ziariştilor şi a răs Libian a făcut, insă. cunoscut vineri dianului londonez dc mare tiraj.
cruri in cc priveşte dezarmarea". El a raţionale urgente**. puns la întrebările lor. vernul algerian a acceptat această „Daily Express". Vorbind despre pro a declarai că acosta „va lansa o cam
după-amiază că nu poate, din mo propunere, in timp cc guvernul ma iectata creare a aşa-numitelor forţe panie de modernizaic a Iii Iii roi ra
tive cu caracter material, «rgauiza
rocan nu a dat insă un răspuns. nucleare multilaterale ale N ATO., murilor activităţii naţionale".
această conferinţă la Tripoli. Pozi
Sesiitmea C o n siliu lu i m in is te ria l ţia guvernului Libiei a fost transmi
să guvernelor interesate. La această D ezbaterile
al Uniunii Europei occidentale conferinţă urmau să participe con
ducătorii Marocului. Algeriei, Tuni
siei. Libiei, R.A.U. şi Mali. din Bundestagul vest-germ an
HAGA 25 (Agcrprco). — esle reprezentat de noul ministru blului marilor probleuno ce stau în
La 25 octombrie 6-a deschis la de externe, Butlcr. Reprezentantul fala celor două ţări", Agenţia France Presse. citind «ur BONN 25 (Agerpres). —
Haga 6csiunca Consiliului ministe- guvernului vcsl-german, ministrul In cclc două şedinţe de vineri se oficiale marocane, relatează că In Bundestagul vest-german au a- nunţat pentru continuarea liniei po nă". El a salutat mâlurile in vederea
rial al Uniunii Europei occidentale, de externe Schroeder, participă la ale Consiliului ministerial al U.E.O. guvernul Marocului a sugerat gu vut loc dezbateri asupra declaraţiei litice dusă dc fostul cancelar Aric- slăbirii încordării internalionale con-
din care fac parte cele C ţări ale sesiune după cc noul cancelar Er- au avut loc „consultări politice" în vernului algerian, prin intermediul — program a noului guvern condus nauer. El a subliniat că penlru R. F. siderîndu-le ca un bun început caic
Pieţei comune şi Anglia. U.E.O. a hard, a preconizat, in programul pre tre participanţi, dar după cum apre împăratului Etiopiei, Hailc Solassic. dc cancelarul Erhard. Germană N.A.T.O. constituie „piAtra poate avea o influenţă pozitivă asu
fost considerată dc miniştrii de ex zentat in Uundeslag, apropierea An cia France Presse, „nu se ştie încă convocarea unei conferinţe la nive Primul care a luat cuvîntul a Iost unghiulară" a întregii politici. Bren pra rezolvării problemei germane.
terne ai tăriilor participante la Pia gliei de Piafa comună. cum vor fi oglindite în comunicatul lul miniştrilor de externe. Aceasta lleinrich von Urentano, preşedintele lano a cerut noului guvern o mal „Cursa înarmărilor, a declarat vice
ţa comună — în ciuda opoziţiei fran înainte dc începerea sesiunii, joi final diferentele fundamentale de ar reuni pc miniştrii de externe ai grupului parlamentar crcştin-dcmo- mare iniţiativă privind activizarea preşedintele grupului parlamenlcu al
ceze — ca un for adecvat pentru 6cara a avut loc o întrevedere între tactica in privinţa relaţiilor între Marocului. Algeriei. Tunisiei, Libiei. crat. Referindu-sc la politica cxlernă procesului dc „integrare europeană' Partidului 6ooial-democrat. nu ne poa
restabilirea contactelor cu Anglia, ministrul de externe francez, Couve Apus şi răsărit". R.A.U. şi Mali şi ar avea drepl 6cop a noului guvern. Brenlano s-a pro- şt şi-a exprimai părerea că acordul te apropia de rezolvarea problemelor
întrerupte după respingerea cererii de Murvilie şi ccl englez, R. A. But- polllico-mililar franco-vet>t-gcrman or naţionale". Erlcr a chemat guvernul
ca împreună cu ceilalţi aliaţi occi
engleze de alăturare la cele şase Ier. Deşi nu 6-a anunlat vreo amelio constitui o bază penlru unificarea dentali" să promoveze (ala de Răsărit
rare in relaţiile franco-engleze în- politică a Europei occidentale. Pre
state vest-europeaie. ’£**<*■ o politică de relaţii paşnice".
tr-un sector sau altul, s-a hotărîl — şedintele grupului parlamentar crcş-
Însemnătatea 6esiunii de la Haga tin-democral a opinat pentru „con El a menţionat că guvernul vest-
după cum relatează France Presse
penlru relaţiile intcroccidenlalc este — „menţinerea unui contact sirius tinuarea contactelor precaute" cu U- germAii trebuie să folosească toate
6porită de faplul că guvernul englez Intre Londra şi Paris asupra ansam munea Sovietică. In continuarea dez posibilităţile pentru normalizarea re
baterilor a luat cuvîntul Frilz Crier, laţiilor R.P.G. cu ţările socialisle.
vicepreşedinte Al grupului parlamen Si reprezentantul partidului liber-
tar al Partidului soclal-democrat. Vor democrat Ivuhhnann-Stumm a apro
A restări în rîndul tortelor democratice la Leopoldville
bind despre politica internă a gu bat declaraţia guvernamentală.
LEOPOLDVJLLE 25 (Agerpres). — cuzaţi de „atentat la siguranţa sta vernului, Erlcr a amintit că politica In încheierea dezbaterilor pe mar
In urma decretării stării excepţio tului". Cei trei lideri urmează să iie guvernului in domeniul conslruciiel ginea declaraţiei — program a nou
nale, la Leopoldville au iost arestaţi judecaţi de către un Iribunal militar. dc locuinţe precum si in domeniul lui guvern vest-german. a luat cu-
Andre Boboliko, secretar general al In ciuda măsurilor represive luate programului social este nccorespun* vîn'.ul cancelarul Crhard In declara
Uniunii generale a oamenilor muncii de călre autorităţi, greva funcţiona zăloarc si criticabilă ţia sa Erhard a lansat un apel tuturor
din Congo, Alphons Kilhiina, secre Referindu-se la viitoarea politică partidelor să ajungă la puncte de ve
tar general al Confederaţiei Sindica rilor publici declarată la 23 octom externă, Erlcr a sprijinit poziţia gu dere comune. Noul cancelar a men
telor libere din Congo, şi Kemy Slwa, brie In sprijinul revendicărilor lor cu vernului în problemele Germaniei, ţionat fn încheiere că esle ferm ho-
s.cretar al Federaţiei generale a oa privire la sporirea salariilor, con Berlinului occidental, N.A.T.O. şi cea tărît să apere, „respectul legalităţii
menilor muncii congolezi. £1 sini a- tinuă. referitoare la „integrarea europea constituţionale".
Congresul p a rtid u lu i socialist Ita lia n A sosit vrem ea unei noi
ROMA 25 — Corespondentul Ager (Leone a anunţat că vq demisiona la lovitu ri de sta t
pres, G. Pâ6lore, transmite : începutul lunii noiembrie). Pînă în
La 25 octombrie s-a deschis la prezeu! partidul socialist a refuzat
Roma Congresul Partidului Socialist participarea la această coaliţie gu Recentele lovituri dc stat ale unor junte militare din
italian in prezenta a aproximativ vernamentală, consîderind că nu t Republica Dominicriiă şi Honduras, prilejuiesc umoris
600 de delegali, precum şi a mai mul 6-au oferit garanţiile necesare cu pri tului american, A» l Duchwatd, dc la ziarul „New York
tor sute de invitaţi şi ziarişti. Au fost vire Ja politica noului guvern. Herald Tribune', un spiritual foileton sub forma unui
invitate să-şi trimită reprezentant! Ziarul „Messaggero", înlr-un edito dialog între doi ol iţeri superiori dinlr-o ţară din Ame
partidele socialisle străine, precum şi rial consacrat congresului, scrie că rica Latină.
toate partidele italiene, cu excepţia democraţii creştini pun socialiştilor
Partidului monarhist şi a Partidului pentru participarea la guvern o se ..C o lo n e l H e n rifju cs, „ C r e d că tre b u ie să mliniştii pion mau să a-
neofascist Mişcarea socialistă ita rie dc condiIii ca aderarea la po a sosit v r e m e a u n e i lo • a c o r d ă m im ro l d e capureze puterea".
liană. litica externă actuală a Italici şi la v itu ri d e s lu lu. fr u n te u v iu fic i in j u n „v>’i unul trecut am
Congresul va stabili orientarea poli programul de „integrare europeană", Vietnamul de sud: Patrioţi sud-vielnamezi în cursul unui exerciţiu dc antrenament m ili ..D e ja , d o m n u l e g e ta, d o m n u l e g e n e ra l. spus asta".
„X u-i nimic, o mas
tică a partidului in lumina invitaţiei acceptarea principiilor „liberei iniţia tar cu arme capturate de la trupele diemiste. n e r a l A b i a s ă p t ă m i - D a t a tre cu tă c o m a n spunem o dată. O să
adresată dc democraţii creştini parti tive'. atit In întreprinderile publice n a tre cu tă au avu t lo c d a n ţ ii a v ia ţ ie i au lo t l
dului socialist dc a forma un guvern cit şi în cele particulare, renunţa a le g e r ile c u r io ş i c ă i-a m (in u l adăugăm că imediat
de centru-slînga. In care să mai in rea la ideea naţionalizării şi la co ..E x a ct. N u m a i d i d c - o p u r i c " . după ce lichidăm pa
„ L a n a ib a , c o lo n e le .
tre reprezentanţi ai partidelor repu laborarea cu celelalte forţe de 6llnga. D E !P*R E ¥E l ¥ if NIDHENII c c i c a r e tre b u ia u să N u p o ( i să o r g u n iz e z i comunişti vom line a-
Icgcri libere
ştiut să
p r o f it e , n - a n
blican şi social democrat. Acest gu Lucrările congresului Partidului „Domnule general,
vern urmează să fie constituit după socialist italian vor dura pînă la 29 CREŞTEREA POPULAŢIEI le săpături promit alic descoperiri pînă acum 377 cutremure. dintre f a c ă acest lu cru * . o lo v it u r ă d e stat d a c ă sintctî un geniu".
p e r m ifi tu tu ror să intre
..A v e ţ i
d r e p t a t e ,
demisia actualului cabinet dc Uan- IN U.R.S.S. arheologice importante. care unul de gradul 9. 14 de gradul L c - „ E i , colonele, cirul ai
ziţie prezidat de Giovani Lcono. octombrie. 5. 30 de gradul 4, U3 de gradul 3 d o m n u l e g e n e r a l. un stagiu atit dc în
MOSCOVA 25 (Agerpres). — ASCENSIUNEA UNUI MASIV ctc. a m o fe r it o şansă şi FOILETON
In primii patru am ai scptenalu- DE 6.000 M. n - a n ştiut c c să f a c ă delungul ca al meu io
junte. toate acestea iii
cu ca. L a f e l s -a p e
spoiffiirnvE lui creşterea populaţiei U.RS.S. a URAGANUL „GINNy" A trecut şi c a un an în a vin firesc in minte.
fost de 14 milioane dc oameni. PARIS 25 (Agerpres). — CRESCUT ÎN INTENSITATE inte. A t u n c i l e - a m n f e in ju n t a . C e n a ib a ai Apropo, trebuie să a-
12 alpinişti francezi au reuşit 6ă
„Europenele** la volei Popuialia Uniunii Sovietice sporeş urce pentru prima oară vîrlul M1AMI 25 (Agerpres). — rit a le g e r i lib e r e şi, c e in v â ( a l la A c a d e m i a runjăm cu Quada Sicr
te in fiecare minut cu G oameni, în Biroul de inlormalii meteorologi să vezi. c iv ilii n -a n g ă m ilit a r ă > iu (numele unei lari
fiecare 24 ore — cu peste 9.000 Chacraraju-cst. masiv înalţ de G.000 sit n im ic m a i b u n d c • ,.le r t a (i-m u , d o m n u Intina-umcricune imn
3 0 (13-3; 13-11; 13-7) echipa Dane ce dm Miami a anunlat în scara de
V in e r i la T g. M u r e ş s- oii d esfăşurat de melri, în Auzii peruvicni. Ascen cit să se a p u c e d e co n • le g e n e r a l C e să sp un ginarr — X . R ), ca să
marcei. Meciul a durat 40 de minute. oameni, iar in fiecare lună — cu
m urnele in lilu iri a le p r e lim in a r iilo r siunea, deosebit dc periculoasă, a 24 octombrie că uraganul „Ginnv“ a d u c e r e a t re b u r ilo r (a ■ c o m a n d a n ţ i l o r a v i a trimită trupele la gra
In cel dc-al doilea joc echipa Turciei pcs!c 270.000 oameni.
, an p in n a tc lo r e u r o p e n e d c v o le i, e o n - fost Idmală pe tot parcursul ci. crescut in intensitate şi, după ce a r i i " . tici niţa noastră şi sâ pu
a întrecut tu 3-0 (J3-S; 13-S; 13-3) In acelaşi timp a crescut şi du
tind p e n lru g r u p a 4 - a (m a s c u lin i. binluit timp dc două zile asupra ..A s t e a să ne (ie în- „ S p n n c - l c i ă p o l tem spune că sin tem
echipa R. Germane. rata medie a vieţii. In prezent, lon
I [pa l 'r a n ( c i a învin s cu s co ru l d c LA SKOPLJE AU FOST Oceanului Atlantic, se îndreaptă din v ă tă ta ră d e m in te , c o p a r tic ip a la u r m ă t o a amcnin(uti din afara.
gevitatea medie a populaţiei Uniu ÎNREGISTRATE 377 nou spre Florida şi Gcorgia. Un a- lo n e le . D c c ile o r i ci re a lo v itu ră , d u p ă a - Astfel, vom pateu ccie
nii Sovietice esle de 70 de ani. v ilii uni la p u te re , c i c e a s tu". echipament militar mo
F O T B A L CUTREMURE vion meteorologic care urmăreşte d a u d r u m u l d in î n c h i ..Ia r m a r in a r dern. Mi s-a acrit fă
TEATRU ANTIC uraganul a anunlat că viteza vînlu- sori l id e r ilo r o p o z iţ ie i, ,.S p u n c - tc că o să le tot înconjurăm pala
,m in ied p e s t a d io n u l „23 A u g u s t , d e a ( - ) , S e r e d a i ( 2 ) şi l l a j d u A j u BELGRAD 25 (Agerpres). — lui atinge 140 kin pc oră.
cat f o r m a ţ i a : D a l c u ( S a c i a ) , R o p a r id ic ă c e n z u r a şi în c e p v in ă r în d u l d u p ă l o v i tul prezidenţial cu
aer p e r e d c la o ra 13, e c h ip a o l i m - BEIRUT 25 (Agerpres). — După cum transmite agcnlia Ta-
( G r c a v u ) , ,Yu n w c illc r I I I (R e ie ş e a ), să ce a r ă r e f o r m a a - tura d e Stal a a v ia tici. tancurile astea rugi
d e f o t b a l ti (a rii n o a stre susţine Autorităţile libaneze au anunlat nhig, instrumentele 6lalici seismo- OCHI TRANSPLANTAT
G r c a v u ( Iv a n ), R c tn i ( X u n w c i l l c r I V ), g r a r ă V o m a r a n j a lu c r u r ile nite
m eci a m ic a l eu e c h ip a o l i m p i c a a că. în cursul săpăturilor arheologi BANGKOK 25 (Agerpres). — „Crcdels că Quada
E oislta , R ircid a b , C o n sta n tin , D r id e a , logice de la Skoplje au înregistrat ..C a f ă nu m a i v o r p rin ro ta tic ".
tltrjici. A c e s t j o c c o n stitu ie ţi un ce efectuate Ia Saida (oraşul antic Chirurgul Pisak Snnswat de la Sicrru va accepta ?*.
criteriu d e v e r if ic a r e a fotbalişti "i ir c o v n ic u . l l a j d u . In re p riza a d o n a . fn zorii zilei dc 24 octombrie două b im c ă p r e t in d b o g u ( i „ A m înţeles d o m n u
lin ia d e a t a c a av u t u n n â l o a r r a c o m fenician Sidon) a Iost descoperit un noi cutremure de pâmtnt, unul de spitalul Sirlraj din Uangkok a trans lo r să p lu te a s c ă şi ei le g e n e ra l. A c u m stat „Dc cc nu? Si noi
noştri in v e d e r e a re v a n şe i cu ce h i- le-am făcut acelaşi ser
p o n e n t ă : l l a j d u . C o n s ta n tin , M o n o l i t ' plantat cu succes un ochi de mai- i m p o z it e“ . d c p ă r e r e că ar treb ui
D a n e m a r c c i. ca re v a tivea lo c la teatru antic. Această descoperire a gradul 3 iar celălalt de gradul 2.
t h c , S e r e d a i. C r e in ic ca n u . mulă unei femei. In cadrul unei ..C c m a i in c o a şi în să c h ib z u im c u m să viciu. Asta este tot,
u c m b r i c in C a p ita la . colonele. Acuiti lasă-
★ fost făcută in urma lucrărilor care Potrivit agenţiei. In regiunea Sko- conferinţe de presă, pacienta a de c o lo . tre b u ie să tre ce m ju s t ific ă m l o v i t u r a “ .
i v e d e r e a j o c u l u i tic d u m i n i c a sc- mă că trebuie să uij
E c h ip a o li m p i c ă a lu g o sltrvici a s o - au început acum un au pe colinele pljc. care a 6uferit mari distrugeri clarat că nu mai vedea cu ochiul Iu acţiu n e , c o l o n e l e „ R i n e Ia c i că m i-u i
o n a b ilii n oştri s-an a n tr e n a i cu C h e a m ă p e c o m a n - apuc de noua mea pro
A l in C a p ita lă in c o cs u l z ile i d c ieri. a m intit. V o m s p u n e c ă
pa M e t a lu l li n e m e ş ii d e c a r e o fostei cetăţi Saida. După cum trans ca urmare a puternicului cutremur stîng de trei ani, şi că după opera d a n lii a v ia t ic i şi m a lo v itu r a d e stal a fost clamaţie“.
O a s p e ţii au fost in lim p in a ţi d c r e p r e
as cu sco ru l d c S-l (3-0) p rin p u n c - z e n ta n ţi a i U .C .R S ., f e d e r a ţ i e i d c f o t mite agenţia France Presse, prime de la 2G iulie au fost înregistrate ţie a începui să vadă perfect. r in e i" . n ecesa ră , d e o a r e c e i o - AR r BUCIIWALD
m u rca te d c 'J îr c o v n ic u (3 ), D r i - bal, sp o rtiv i şi ziarişti.
40.06S
Redacţia $1 admuilslratla ilarului tir. 6 Martie nr. 0, teialon 1568, 1275, 1505, 2078. Terra platiia In numeral conform aprobării Dlreellel Generala P.T.TJL nr. 263.226 din 6 noiembrie 1949. — Tiparul t Întreprinderea Poligrafica Hunedoara-Deva.