Page 94 - 1963-10

Nr, Z7Q7
Pag. 2 Dramul socialismului

J itii lqcde lo tb a i

m Amatorilor c!g folbal li isc oleră adesea meciuri In lumina rellec-
))/ toatelor, cu mingi fosforescenţe. Dâr ncesle mingi sînt gicle, coslisi-
Mi luare si luminozitatea lor nu este durabilă Recent s-a găsit o soluţie
pentru n ieftini confecţionarea lor. Este vorba de un produs chimic, cu
,V» cure se uriye mingea şi care dă o lummă verzuie puternică, fiir*1 a avea
A1» vreun efect asupra elasticităţii mingei După cîlcva ore lumina aceasta
(/t slăbeşte, dar este suficient ca mingea să lie expusă unei surse puternice
i?î de lumină, ca de pildă reflectorul unui automobil, pentru ca luininov.i-
iii* tatea sa revină. Tratamentul acesta durează numai două inimile.
in clasa I elementari tifflpggu' W K M M U f . - . f t f V s j y r Ciudăţeniile modei
r f e l W
p ţm H Osctiosi ar ai lim b.i... aibânei©"4 In iarna aceasta sc va da lupta
O Id ila in uniform i repeta: „In Icplările : ele\ ii din clasa a l s-uu m decisiva intie tocul cui .şi cuşma din
această ecuafie ,.xu esfe egal ru 2 ‘. deprins cu uşurinţă să înlocuiască Entomologul sovie­ durata medic a ,.dan­ de : „Ib in această secolul XV. Nu este nici o gluma.
La Ieri ia precedentă ea a citii numerele cit litere, şi-au însuşit tic. Ivun Scvcenco sului'11 şi distanta la­ mişcare in linie Unele casc de modă inllucnle dm
împreună cu colegii ei de clasă nr>liunca de număr negativ şi cei l| li dm TnşIiCnl a alcă­ tă de locid unde sc dreaptă, albina „dun- Paris nu pus in vi uzate ci sme ele
prononl iile scurte (Im abecedarul mai mulţi te/nlvă problemele de tuit un dicţionar al altă sursa de. Iu ană satoare" indica di- damă cu un caiunb dc 50-00 an,
ui i/usirajti \ iu cnlnrnie. Abecedar aritmetică numai cu ajutorul ecua­ P | <«!. limbii... albinelor. există o dependentă rertia mr mirul un care, poir-ivit spuselor Im. silit me­
ş> eetjofii? Da, aici la şcoala nt- ţiilor. 3 .ur, ţfirj*v' **• ■ *■ ■ Xaluralişl n au ob­ nemijlocită Dacă du­ unghi între Soare, nite să dea purtătoarelor lor alină
135 din iVovosibir.sk elevii din * servat (te mult că al- rata mişcării este de stup şi sursa dc hra­ bărbătească, un mcis sigur şi Ierni.
clasa a l-o învăţă h orele de arit­ . Algebră In clasa l ? Pe baza - O i btnefc. descoperind o o jumătate dc se­ nă. Totodată, preci- Adepţii tocului cui. dimpolri\ă,
metică bazele algebrei ? experienţei verificate in practică, sursă de hrană. în­ cundă, înseamnă că ziunca indicctiei cicş- susţin că o adevărată e/eyan/a o le-
Oamenii de şliinfă de la secţia prolesoni de matematici alirmă <n cep sa Iacă unele te proporţional cu mcii este dc ncconccput Iară un
din Siberia a Acodemiei de Ştiin­ mintea copilului de şapte ani este sţ)j mişcări, sfeicolipe, nona sursă dc hra­ mărimea distantei Iu mers cit sc poale dc nesigur, Asa
ţe a ’J.KS.S. şi de la universita­ pe deplin „coaptă" pentiu în/c/c- asemănătoare cu dan­ nă sc alia la o dis­ care sc alia sursa că. in alură dc nesiguranţa dală
tea din Nn\ osihirsh au elaborat in iicreu noţiunilor elementare de sul. Creînd un com­ tantă de 200 metri, dc hrană".
colaborare cu un grup de cadre (d(icl)fă. Predarea cunoştinţelor de J l H " f t plicai apaial r.leciro- iar daca durata este Dicţionarul „Hmlih mersului de tocul cui, an mai h>sî
didactice un program expetimen- matematic a sc va tace, fireşte. pe M î nic, Ivan Lcvccnkoa dc o secundă şi ju­ albinelor" nu numai aduse uneV inovaţii in acest sen.',,
ial pentru discipli­ ba/.a celor mm m ltî* \ ! dcsciFiat aceste miş- mătate, distanta este că a continuat exis­ in virlul tocurilor usculilc Q'J losl
na „matematici" simple exemple, ii m ' can dovedind că in de I 000 metri. tenta inlorniidiei în adăugaţi rulmenţi.
destinat şcoli Joi O interesantă c-xperienţă iar a!),u mat 111 \ timpul acestui „dans" Cum altă insă „dansul" albinelor, O altă citnoziltjle a modei o con­
. ^
«
de opt m i. Spre pedagogcca zio se \ or Inlasi i i celelalte albine di­ ci a şi picci/al d e ­ stituia modelul dc palane... uzină
deosebire de pro­ simbolurbe vlgc- albinele elecluca/.ă recţia In cate vor mentele cu u/utaml electrică. Autorul acestui mode.!,
gramul in vigori- _1 11 ” " * brice. Asllel. vnr- i i # un proces complicat trebui să zl',oaie ? cărora ea se. trans­ americanul flailh din California, l-a
re, acesta aduce multe lucuui noi hindu-sc (tipiilor despic numerele IM dc înhumare. Intre Dicţionarul răspun­ mite ailor albine. prevăzut cu nişte baterii solaie. cu­
din domeniul ah/ebrei elementare. n.C(tuti\e li se /unde aminti despic V <pfr re, alunei cimj soaiele devine stipa­
!n ?ileiv noastre muienuik a este termometru. Ce înseamnă, sa 'zi­ rului. încep să emane energie clez-
Inlositâ lot mai larg In (oale do cem. ,,/Minnx două <irade" şi „plus ty i }*> ’r îtfr?4 I P ie B ig K iiS K c ă S ă t o r l liică plinind in lunc(ic un mic \ c/i-
meniile de activitate De aceea. în- două r/rrn/c". După explicarea no­ r-jf i tilalnr din interiorul pălăriei. Este
\ ălatnlniul trebuie organizat asi- ţiunii dc număr necunoscut (xt. pinguinii din An hm. dc mare, un cel mai apropiat ţărm diept. a aralat autorul, pacientele
lel, Incit h absolvirea şcolii me­ poate li rezolvata o problema ca ^rsm ry*-> ţ*rJ ■ I. • v;**- Inrclidn nu se în­ puu/uin imperial care al mării. Urmele ară­
dii llnerii să posede hagajul de areastn: Jnlr-o c ameră se mon­ depărtează deobicci mergea liniştit pe tau că pasărea s-a trebuie să suporte o iu/Hală neplă­
cunoştinţe matpnvilice necesar In tează instalat ia electrică. Lun- prea mutl dc ţărm, r/hetaiul acopenl cu culcat uneori pe cută, in Schimb vor scapa dc coş­
viitoarea lor a( H\ i/nte pmrtică. trimen pcic/clni este (le 5 m In­ deşi nu găsesc nici zăpada. burtă şi spjijipindu- marul Ir^nspirriliQi şl vor fi siguic
După părerea r (dor care au conce­ stalatorul a (aIns cu el numai 3 m. hrană, nici adăpos­ Part icipan{ii expe­ NC pe labe a alune­ ca... le Iuaca2ă capul
put această injră/.t.vniă experta»- dc cablu. Nnlind mărimea cablului turi favorabile. To­ diţiei americane in cai înainte ca o sa­ Nici englezoaicele nu se lasă m ii
lă pedagogică, programele şcola­ cmc cu mai trebui adăugat prin tuşi, istoria cunnuş- vestul Anlarcl idei nie. Pinguinul a pas­ prejos La l.ondia au h>st puse In
re pentiu ilist i/Wi/ia mniemuiic.it litera ,,x \ puIcm alcătui cea mai tc cileva exemple au obscr\al la 31 tral cu prcci2ie di­ vin/are aşa-numifc/e cordoane-cen­
nu mai corespund noilor « erin'.c simplă ecuaţie. Copiii sesizează undate de călătorii decembrie 1037 urme recţia spre polul
Este necesar ca elevii să-şi însu­ luai le lesne cc înseamnă mărime îndepărtate între­ dc pinguini la o dis­ sud. dovknd cu nu timetru. prevăzute cu diviziunile
şească Uitr-un termen mai scurt cunoscută şi necunoscută şi cal­ prinse dc accşle pă­ tantă de 400 hm. (te mai muII ile 2 gra­ sistemului metric. Oricine pliveşte
cunoştinţele elementare de mate­ culează destul de repede valoarea sări in aclincul con- malul mării. de de acesta O ase­ catarama acestui cordon se poate
matici ,■ deci acestea să le (ie pre­ ,’ni ,,x‘\ Intrebumhind • noţiunile Podul ,,E|isabclh“ dc Itţ Bu­ tincnluiui de (/lieafă. Nu oricine poale menea prcc.iz.ic poate convinge cu pieci/ic dc </rosimea
date cîl nui din timp. Este toar­ elementare de algebra, copiii se dapesta, construit in 1903 şi încă în anul 1007, parcurge o cale util li invidiată de otice i:dici purtătoarei. Pentru a preveni
te important cj ele să/ he csi.r.i- (/îndese mai mult la cont inului aruncat in aer de fascişti în Proteze zoologul E. W ilson, i c lunga lată hrana olitcr dc marină. orice neînţelegere, cordonul este
se Intr-un mod cil mui accesibil, problemei, la esenţialul dir, aceas­ cursul celui de al doilea răz* tovarăş al căpitanu­ 1 ) o(CSl pusfiu in- Este greu dc lămu­ prevăzut bdadală cu diviziunile uni-
economisindu-se lim/xil şi energia ta şi mai puţin la tehnica rcv.nhă- boi mondial, este in prezcnl pentru elefanţi. lui li. Scntt, a des­ 2 îpezit. rit cauza cate Ude- tăiilor de măsură Itadif tonale ale
copilului. Copiii pot U de- ni. Oamenii dc şhinfă de Iu In­ in curs de reconstrucţie. coperit pe qhetaiul La I ianuarie 1033, terrrvnă pe pinguini r uluit li englezesc.
piinşi încă dm primele clase să stitutul pedagogic din /Vru osibiisk IN FOTO : Pe şantierul da Din timpuri străvechi, In India ele­ liossa, la 110 hm. de un grup care a por­ să pornească în că­
întrebuinţeze metode oh/ebrice In s-au corn ins de utililalcu noului fantul participă la testivitali. împo­ ţărm, urme dc pin­ nit dm sini iu aga IJird lătorii a/it dc lungi
iP20lvoica problemelor de aritmeti­ program espetimcntul. jv|. MLiSA \ reconstrucţie a podului. dobii cu iscusinţa el este lepiezmi- guini. Participanţii a inlilnil urme dc Şi de risranle. Pină Pescarii de uscat
că, iar in dusele mari li te pre­ tal pe fresce străvechi. Si în vremu­ la expediţia Antarc­ pun/uin perleet păs­ acum cantatele pe-
dă noţiunile fundamentale de cal­ tică sovietică au /ost trate in zăpada, la o le.ipinări ale pini/ui- Pe coasta de ve6t a Peninsulei
cul diferenţial şi inlci/rut. loymă D eşert în Deennaall EPoţciiic rile noastre acest uriaş posac serveş­ foarte uimifi inlil- innlftmedc i-iJ2 mc- ndor pe gheţari au New Scol land din Canada pescarii
nrilemnlicâ ele. te drept ornament tradiţional la pa- nind in rcr/iunea <tă­ Iri şi la o distantă rămas o enigmă a nu-şi aruncă năvodul în mare. Ei îl
Predarea matematicii după noul rii Lazarev, la 40-50 dc peslc 300 hm. de Antatcl idei.
ptogrum experimental a losl in i­ In Oceanul Păcii ic. pe porliunca a condiţiilor dc viaţă, fie la o dez­ răzile organizate în numeroase lari Întind pe nişte pari înalţi bătuţi a-
ţiată m ul trecut în citc\ a şcoli unui mare triunghi cuprins intre in­ voltare rapidă a organismelor mari­ ale Asiei. dînc in pămint de-a lungul litoralu­
din Novosibiish. sub supun eghe- sula Mavji, porlul Sau Dieyo (S.U.A.) ne. De exemplu, schimbarea direcţiei S-a constatat că femela este mai M eteorologi., lui fclriiulorii Fandy. Fluxul oceanu­
reu matematicienilor de la centru! şi un puncl cu coordonatele 5 grade lui atinge în acest loc o înălţime de
şt lini il ic NnvosibirsU. Fxt>e r ienta curentului rece de lingă coastele uşor dc dresai, suportînd mai bine Vietăţile de toi lată gieş Iu cele mai peregrinările' neobo­ 10 m şi apa pătrunde pe o distantă
continuă. Rezultatele obţinute pi­ latiludme nordică şi 140 grade longi­ Amcrieu de Sud a provocat pieiiea zgomotul şi aclamaţiile nmlţunii. E- ielul presimt schitu- nuci capricii ale na­ site de îndată cc dc clţiva kilometri în adînnil penin­
uă In prezent ou întrecut toate aş- tudine vestică, ,se află un „desert*1. in masă a peştilor şi a altor vietăţi ţ hnica vremii. Anu- turii. Ei simt apio- presimt că se schim­
In stratul superior de apă de 150 m mai ine. lcfanlii slut apreciaţi după mărime şi S miti ircşti dm Japo­ picica uraganelor cu bă viemeu. Cind sulei. Pescarii profită de acest luc.u.
trăiesc foarte putini peşti şi vietăţi ..Pustiul" din Oceanul Pacific sc după forma colţilor lor. Co 1 lii feme­ nia prc/.ic timpul moli timp inuilăc şi lurnicarul pare ainoi- După reflux, peştii aduşi de apă şi
marine. lei fiind subliri şi inestetici, s-a re­ probatul. y\scmcnca atunci imep sa se IH inse am iui că \ i- prinşi in năvod sînt „rccQjtaţi" cu
O hlbli&ftecd în pa^mă Cercetările au arălal că si „elajcle află în regiunea subtropicală dc inarc curs încă din timpuri străvechi la „(cntru melcomln- agite, st inund m n c Iurtuna. h'indu- ajutorul unei scări. Oricât de simplă
vinlurile
presiune mute predomină
Jujius directorul tipogra­ Inferioare" ale oceanului sini aproa­ slabe si linişiile. De aceea, aici aproa­ ,,colli falşi" confecţionaţi din lemn <7 re" există acolo a( \ (inum o ade\ ăia- nelcle, alunei cinci ar părea această metodă de pescuit,
la
Iurtuna".
fiei L'niversitătii din Budapesta, pe nepopulale. Cum se explică apa­ aproape in liecare Spic deosebite de \ inc vremea rea, ea necesită multă Iscusinţă deoarece
trebuie să se recalculeze exact mo­
e"te un pasionat colecţionar de edi­ riţia accMni desert biologic? pe nu există o circulaţie verticală a de către maiştri iscusiţi şi vopsiţi casă. In ac\ ui imn. tic şl ii japonezi, iur- v.boara la/ant cu pă-
apelor caro să adoră de la tund erre în culoarea fildeşului. Aceste proteze mentul fluxului, orice greşeală pu­
lii miniaturale, adevărate capodo- După cum sc şlie, viaţi animalelor peştii reu( tionea/.u nnile îşi jnhciup mintul.
perp ale artei poligrafice. Janki are marine $i a plantelor este 6li'îns le- suprafaţă substanţe- nutritive |.ei:tru se ataşează peste colţii indurali. ţind avea urmări serioasa.
în bi.hlicteca sa 1 OG nmrovolume. g-il’i dc temperatura şi salunlatea plancton. Iar fără plancton nu se dez­
I eip;ignl. renumit pe ni* ti înalta sa apei, de conţinutul ei in oxigen si voltă peştii şi vielăiilu marine.
cu!iută poligrafică, eslo reprezen­ suh.vtantele nutritive La rinclul lor, O prietenie neobişnuită
tat fn bibliotecă printr-o ediţie din toate acestea depind de mişcarea ma­ i c a
t'i59 a „Manifestului Partidului Co­ selor de apă. Se $lie că schimbările
munist". Cartea are 470 pagini i>i neaşteptate în direcţia curenţilor ma­ In apărarea -în anumite ţâri se foloseşte un fel de hirlie albă specială, iar textul
dimensiunile 4X5 centimetri. rini duc lie la înrăutăţirea hruscă vieţuitoarelor scris pe ea cu mina 6au cu maşina dispare ca să reapară după 12. 23. 3G
pe cale de dispariţie sau 48 de ore, după sorlimonlul hîrlici? In felul acc.sta sc poale .suie
fără primejdia ca textul să lie citit dc persoane nedorilc.
P o a te alb i p ă ru l tn tr-o n o a p te ? La Nai robi. capitala Konyci, s-a ...în unele oraşe ale Europei sc udă străzile cu npă de marc ? Acest
întrunit o conferinţă a Uniunii inter­ obicei a fost introdus la Londra in anul lfîGO. Motivul este că apa de
Io lileolura medicală lui nervos părul albeşte creşte la Ioc este un naţionale pentru apărarea naturii. ia marc sc usucă mai greu şi împiedică putrezirea resturilor organice.
6e găsesc numeroase vertiginos, Penomciiu) păr tern, de multe ori Holăririlc luate exprimă îngrijorarea • pentru o explica cum reacţionează păsările Io dilcrite culori, un
comunicări făcute de acesta se inlimplă şi la albit şi in orice caz participanţilor pentru soarta anumi­ orniLolog american a amplasat 9U de cuiburi artificiale colorate diferit
specialişti cunoscuţi în animale sau păsări. Ast­ fără pigmentarea sănă- tor mamifere şi păsări rare, care ar in mei umile locuri? Cel mai marc succes l-au avut culorile roşu şi verde.
legătură cu albirea pă­ fel o comunicare din loasă a părului dinain­ Cuiburile albe au rămas goale.
rului dîntr o dilă „în- 1897 vorbeşte despre o tea bolii. „Albirea păru­ putea dispare in oliva ani dacă nu ...la Grădina zoologică din Berlin sc află un crocodil alb lung de aproa-
tr-o noapte", din cau- mierlă neagră, pe care lui intr-o noapte" csle sc vor hm imediat măsuri pentru men­ po un metru ?
pisica a prins-o, i a ţinerea lor. ...pentru identificarea amprcnleloidigilale, în SU.A. se foloseşte o ins­
73 anei emo|ii puterni­ 6mii!s cîteva ocne, dar totuşi o afirmaţie exa­
ce, zguduitoare (groa­ gerată. Părul pe carc-1 Printre animalele şi păsările pe cale talaţie care cu ajutorul unor celule fotoelcclrice şi un creier electronic
ijf
ză, necd*. ele.). Este în cele din urmă pdsă- arc omul pe cap olbe- rle dispariţie se numără urangutanul complicat stabileşte amprentele digitale în mimai citeva secunde? m
rea a scăpat lu locul
dovedit astăzi că sLs- şte rareori dintr-o da­ VP ...în Franţa bancnotele sc tipăresc pe o hîrtie specială impregnată cu
penelor negre smulse din IJornco şi Sumatra. yoriia dm ))■' o substanţă dezinlectanta care distruge microbii şi bacteriile ?
ternul nervos şi glande­ l-au crescut insă pene lă Cînd aceasta se Africa de vest şi centrală, balena m ...în Olanda se lolosesc ciini ciobăneşti dresaţi special pentru delec­
le suprarenale partici­ albe. produce, (ic prin Îm­ albastră, rinocerul din Sumatra, leo­ tarea locului de scurgere a gazelor din conducte ?
pă activ la pigmentarea bătrânirea (irului fie pardul, jaguarul, măgăruşul roşu, an­ ! M/cu Maiqareta şi delluuil Thp- cil ti na zilnic i şi vizitează prietenul
In cazul unor boli ...în Anglia mulţi sînt de părere că ar trebui mutată capitala ţârii în-
părului. Comunicări grave şi de lungă du­ dm alte cauze, albirea lr-un alţ oraş? Hevisla ,,To Day" propune construirea unei noi capitale in per, aliat In circul acvatic din Flo­ In bazin pentru a se juca cu el. Iar
demne de încredere începe de la rădăcină tilopa din Zanzibar, pasărea paradi­ | apropierea străvechiului oraş York. rida. sint prieteni dc multă vreme, pentru Vlipper nu exista plăcere
rată organismul slăbe­ încă dc acum doi ani şi /un,udate moi nune decil să iasă pe uscat .şi...
orală că în oazul unor şte mult. Adeseori pă­ şi devine evidentă pe sului din Indonezia si Malayn şi r» .pentru fiecare topao vătămat, în Norvegia legea obligă pe cel care Maiquieta a îmbrăcat pentiu prima să se tolănească In fa(a prietenei
boii grave ale sistemu­ rui cade. iar cel rare măsură ce pârul creste. broaştele ţestoase de mare. & n săv ârşit această faptă să sădească alţi trei ? oaiu costum dc sculundălot, şi dc sa le.

Saielitul Lutiei Expediţia lunară
Sateliţii arlificiati ai Pâmîntului fac Jind Omni oa a fit ruje (Lună Prcvăzind dificultăţile construirii m
cinn parte din viaţa noastră. Dar l'a- vclor cosmice dc marc tonaj şi dc mart
îninlul nu trebuie să lie singura p li- d'menşiuni, cercetătorii au posibilitatea
netă cu sateliţi artificiali. Aceştia sint •p 43 inimile. In cursul acestei perioa­ eu ainortizoarc. Or. nu sc poate con* i nulului. Zborurile omului spre Lună
necesari şi pentru studierea altor com­ de va fi posibil să se fotografieze în- l * ui acest dispozitiv, decit dacă se cu­ cor li precedate de zboruri orbitale ui mâl na re pentru a ajunge pe L u n ii
pun cereşti — Luna. Martc şi Venuc. tic-aga suprafaţă a planetei şi să s.ţ nosc compoziţia şi caracteristiciIc mc file navelor cosmice pc un iLuicrnru să folosească ca staţii intermediare de
(Ircai ca sateliţilor nrliliciali nu este transmită fotografiile pe Pămint. unice ale solului lunar. Trebuie, d:; din jurul Lunei şi al Păm inlulji alimentare cu combustibil sateliţii ar­
tificial i ai Pâmîntului şi alte corpuri I
însă o treabă uşoară. Dar, sateliţii Lunci nu vot permite asemenea, si se ţină scama dc faptul /-.ceste zboruri vor permite să sc stu­
In primul rîiul. pentru a plasa un va se studieze m odiluăi ile continue a<c în momentul opririi, gazele incan­ dieze cu grijă condiţiile existente pc cereşti. In acest caz /borul sc va des-
balclit pe urbila Lunci, racheta pur­ condiţiilor de la suprafaţa ei : regimul descente evacuate, din«lubiil icltu-ru' acest itinerar cosmic şi să sc elabo­ laşura în mai multe etape. Prima c l i ­
tătoare trebuie să aibă o viteză extrem temperaturilor, nivelul radiaţiilor, com­ cl.ctei, se vor dezagrega şi vor face reze mijloace care să asigure activita­ pă : lansarea navelor dc pc Pămînt şi
Jt precis calculată. Asllel, pentru a poziţia şi caracterul rocilor lunare clc. să sc topească solul pe locul aseleni­ tea vitală a oamenilor care vor porni plusarea lor pc o orbită a sateliţilor
m: putea plusa j>c o orbită lunară o ra­ Pentru a realiza acest lucru, va ire- zării. lată dc ce analizarea compoziţiei intr-o călător îc interplanetară. artificiali ai planetei noastre După
chetă cure sc deplasează la o distanţa bui să sc aşeze pc suprafaţa Lunci sta­ şi a structurii solului lunar direct pe corectarea pnraincti ilor mişcării lor —
de 200 km de Lună trebuie să aibă o dii uutoinalc înzestrate cu aparate ştiin­ locul aselenizării nu va furniza date In plus. aceste 2bururi sînt inai avan­ altitudine, viteză şi direcţie — apoi
viiczâ de 1 500 dc metri pe secundă ţifice, dispozitive i adiotclcmctricc şi demne dc încredere. tajoase din punct dc vedere energetic. alimentarea cu combustibil. nave c
I. 'acă racheta are o viteză mai inieă eu aparate dc televiziune pentru transm1 Singurele care vor putea lua probe Pentru o navă care va trebui să ajun­ p’cacă spre Lună Cînd navele iu
dteva zeci dc metri pe secundă, ca va Urca pc Pămint a datelor culese. .reprezentative- de sol lunar, vor f> gă în Lună, să asclenizczc lin şi să se atins viteza dc 11,2 km. pc secund*
, cădea" pc Lună sul) clectul atracţiei staţiile autuinate caic, după aseleni­ îi.toarcă pc Pămint. rezerva de com­ irutoarclc sc opresc. Atunci începe ccu
lunare, iar dacă arc o viteză cu cîteva Automatele lunare zarea rachetei, sc vor putea îndepărta bustibil va trebui să asigure o accele­ de-a doua clapă caic v j ocupa peslc
zeci de metri pc secundă mai marc, ca <îc punctul dc aselenizare, fie cu ci raţie care să permită atingerea vite­
se va îndepărta pentru totdeauna dc S-a scris mult despre staţiile dc cer­ leva zeci dc mclti, fie cu cîteva sute zei dc il.2 km pe secundă, pentru a la sută dm durata zborului. A treia
această planetă şi va deveni un sălc­ cetări ştiinţifice automate. Nu vom sau chiar mii dc metri, după cum ase­ smulge nava atracţiei Pâmîntului; u e-^apă va consta în apropierea navelor |
iii al Soarelui aminti aici dccît Ielul în care vor f; lenizarea va avea loc pc un sol solid frînare pentru o aselenizare lină pc de Lună, lansarea de retro-raclictc lu­
Apoi, pentru a obliga rachcla să sc *;u amplasate pc Lună şi unele parii sau pc un sol acoperit cu o pulberr Lună alingind 3 km pe secunda ; apoi minoase şi plusarea navelor pe o or
iuţească in jurul Lunci, trebuie să i se cularitâţi dc construcţie. f na. accelerarea navei pentru a părăru bilă cil cumlunara. In a patra ctap*
imprime nu numai o viteză extrem de In primul rînd. va ti necesar ca ra ■ Dar aceste staţii automate eu o raz > Luna. alingind viteza dc 2.4 km pe se­ navele expediţiei cu greutate mică vor
precisă, ci să i sc dea şi o direcţie «hctelc care urmează să amplaseze <> mică dc acţiune nu vor permite să sc cundă Pentru colectarea /butului ‘n coborî, dc pc orbita circumlunarî pc
I I. arie precisă lată dc ce în afară dc Ainţic ştiinţifică pc Lună să sc opreai clcctueze observaţii, dccît asupra u iu r t mpul călătoriei, nava trebuie să fie supralaţii Lunci.
motoare şi dc rezerva dc carburant, ra- că pe această planetă lin şi fără cioc­ porţiuni rcslrinsc dc pe supr.daţu tu­ [nevăzută cu o rezervă suplimentar-» l>jpâ ce îşi voi li îndeplinit sarcina
il.eta trebuie să fie înzestrată cu mij niri. In acest scop, vor trebui folosite r n ă . Pentru a extinde domeniul cx dt combustibil. Astfel, viteza globală imploratorii vor /.bura plasiud navele
luare dc orientare faţă de Lună şi eu rclro-rachctc, din cauză că pc Lună nu plururilor vor li necesare staţii nuly cslc dc upioximaliv 20 km pe secun­ iu dc expediţie pc o oiliitâ eircuin-
dispozitive de stabilizare in spaţiu există atmusferă. mate cu rază marc dc acţiune. Aces­ dă. Dacă încărcătura utilă a navei este, lunară, unde vor iutilni expediţia cure
O navă cosmică satelit a Lunci, pla­ Nu trebuie uitat că în momentul tea vor trebui să sc poală deplasa pe oc pildă, dc 10 lonc, greutatea la ple­ este deja gata să se întoarcă pc I’a
sată la 200 km dc suprafaţa acestei distanţe mari. să se orienteze singure
aselenizării, sistemul de comandă al care a unei nave lunare a cărei viteză mint. După cc se apropie de planeta
planele, va cleclua o rotaţie completă zborului rachetei trebuie să funcţii» j;e microrcliel, să evite labile şi pră­ de evacuare a gazelor este de 5 000 noastră clc sc plasează pc o IraicctJ-
in aproximativ două orc După o n> r.czc independent dc aparatele dc bord păstiile, să ocolească obstacolele mar» metri pc secundă, va fi dc aproximativ
taţic completă, nava se va alia deja Aceasta sc explică prin accca ca trans­ In ciuda perfecţiunii acestor staţii au* J 000 tone. Cu tehnica actuali este im- rie cc înconjoară Pfimînlul şi al)i-j
parţial deasupra unei noi legiuni a su- miterea unui semnal radio al rachete* turnate, participarea directa a omulu» l osibil să sc construiască o navă. .* atunci membrii expediţiei coboară ]>■.
uralclci lunare, căci, deşi loarte încet, va spori şi mai mult posibilităţile d< I landa noastră eu ajutorul unor ra-
pc Pămint (şi înapoi) va necesita apro­ (ăi ei greutate iniţială să fie de 30:J nieto-phmc.
Luna se roteşte în jurul axei sale. Da­ explorare. înainte ca omul să ajungi dc ori mai marc dccîl greutatea de so­
torită acestui fapt, după un unum’t ximativ 2,5 secunde şi că în această pc Lună, vor trebui studiate cu grijă Fireşte că realizarea acestei scheim
l'irinadă de liinp racheta, 2burînd cu o sire. Dar. efectuarea zborurilor orbi­
Uinp. intreaga suprafaţă a planetei va condiţiile dc zbor ale omului pc iti- de zbor lunar este complicată. Dar n j
viteză dc 1 km pc secundă, va fi tale va li cu mult mai uşoară, penii j
putea fi explorată de pc bordul sate ru rai iul Pămînt-Luna-Păinînt. r* în acest caz navele nu vor a.scle- irr.;ipe îndoială că ca va li pusă la
Fiului. Calculele arată că, dacă satc- parcurs 2,5 km ! Pentru a asigura opr. ■
• ca. sistemul de comandă trebuie si Zborurile orbitale niza pe Lună. ci se vur întoarce pe punct şi că omul va putea ajunge pe
I:IuI sc deplasează pe o orbită car»
i» acţioneze instantaneu la toate scliim Pămint, după ce o vor fi înconjurat u a mai apropiată \vrin3 cosmică >.
iieee prin polii Lunci, cl va clcctu.i
:;0$ rotaţii în timpul unei revoluţii l ârile dc viteză după altitudine. Zborurile omului in spaţiul cosmic înseamnă oare că trimiterea exph* ouasli a
complete a Lunci în jurul axei sale. ic Racheta va trebui să fie înzestrată . .raimterestru au fost precedate dc latonlor pe L u n i va fi imposibilă inc-i
v-oluţie care durează 27 dc zile, 7 ore cu un dispozitiv dc frînare telescopic zboruri ale sateliţilor artificiali ai Pâ- multă vreme ? Fireşte că nu ! N. VARVAROV