Page 95 - 1963-10

Nr, 2747 Dramul socialismului Pag i

' uccessie ©bfinufe — reiufiSaf — A G E N D A —
iF li IL M l IE IL IE § Â IP ¥ A \ i n
ai uneifemesnice munci politice fR a d io

28 OCTOMBRIE 1963
şi organizatorice Melodii populare; 0,07 Piese pen­
Proqr-jmul I: 5.05 Cinlecc; 5.25
tru acordeon; 0.30 Emisiunea
Continuind m uezvolliml suc­ terea simţului lor de răspun­ mai buni tehnicieni, mecanici pentru sale; 6.40 Jocuri popu­
cesele obţinute In «inii trecu(i. dere In Îndeplinirea sarcini­ şi lăcătuşi cu o inallă pregu- lare; 7.IU Ciută loraful Căminu­
coinumslii de ld depoul de lor. Mărturia cea mai giăiloa- Irc profesională, brigada a lui cultural din comuna Morâ-
locomolive C.F.R. Teiuş nu au ro a acestui fapt o constituie elaborat in scurt timp pro­ reni. regiunea Mureş Autonomă
dezminţit nici un moment Îndeplinirea ritmică a planului totipuri şi a propus soluţii Maghiară; 7,30 Sfatul medicului;
prestigiul lor de colectiv uml. la toti indicii şi a angajamen­ eficiente pentru mica meca­ 7,-b Cinlcce patriotice. 8.00 Dan­
organizai si disciplinat, dornic telor luate. nizare a diferitelor dispoziti­ suri de estradă ; 11.30 Scene din
sâ obţină pe mai departe re­ Alît diji darea de seamă cit ve si agregate folosite In operete de Joliaim Strauss; 12,00
zultate bune in muncă. şi din cuvinlut participanţilor procesul tehnologia de repa­ Muzică de balet; 12,30 Melodii
Aceasta este concluzia cea a reieşit că in primele 0 luni rare, pregătire şi echipare a populare din Moldova ; 13,10 ,Mu­
inai de prcl ce se desprinde ale acestui an planul produc­ locomotivelor cu aburi. Pină zică uşoară; 14,00 Diu ciuierelo
dm darea de seama prezen­ ţiei globale, exprimat in tone in prezent au fost rezolvate şi dansurile popoarelor; 14,32
tată la «dunărea de alegeri a brute echivalente, a fost reali­ şi aplicate 7 asemenea mă­ Noi înregistrări de muzica romi-
organizaţiei de bază de la de­ zat In proporţie dc 10b,22 Ia suri de mică mecanizare, iar iieasca; 15.30 Concert de estra­
poul C.lvK. — Teiuş şi dm sută, depăşindu-se cu 5.22 \a alte 5 sint in curs de expe­ dă; 10 00 Orchestre populare din
discuţiile purtate de partici­ şută angajamentul anual. In rimentare. ^diferite regiuni ale tării ; 10.15
panţi. In perioada la care s»; cca mai mare parte depăşirea In cuvinlul lor, membrii şl Tutunul Vorbeşte Moscova ; 10,45 Prelu­
referă dai ea de seamă, in fa­ planului s-a făcut pe seama candidaţii de partid au adus C rim ă fă r ă pedeapsă crări corale; 17,30 Tinereţea ne
la comuniştilor feroviari au creşterii productivităţii mun­ în discuţie, pe lingă realiză­ Ec(onl2ore o romanului cu acelaşi titlu dc Dimilr Di mov, e dragă ; 17 5U Jocuri populare
stal sarcini de marc răspun­ cii. indicator care a fost de­ rile oblmule şi unele lipsuri Ulmul „Tutunul" constituie o Irescu po/iticâ şi socială u Buh Produclie a şfud/ouri/or „Dela" Berlin, Ulmul „Crimă lan) iniei prelate de Ion Girbucea şi
dere Din acestea amintim : păşit cu 0.03 la sulă. Raţio­ şi deficiente manifestate in gotiei pc o perioadă ce se întinde de-a lungul celui de al pedeapsă" esle o ecnjnizare după romanul „In numele po­ Ion Conslanlmescu; 18,30 Melo­
efectuarea transpoi (ului de nalizarea consumurilor speci­ muncă dc unii comunişti. patrulea deceniu al secolului nostru, pină la slirşilul celui de­ porului" de Teo Hurych. Acţiunea Ulmului se desfăşoară un- dii dragi — muzică uşoară; 20.10
mărfuri şi călători in depline fice dc combustibil si intro­ Bunăoară, referindu-so la res­ al doilcQ război mondial. henant in jurul comiterii unei crime. Victima, Uwald. a lost Melodii populare; 20 30 Noapte
condiţii de siguranţă a circu­ ducerea unui sever rcgiin do pectarea strictă a normelor Acfrunea se deslăsoară In jurul lubricii dc tutun „Nico­ găsilă la rădăcina unui copac. bună. copii: „In livadă- ; 20.55
laţiei. eliminarea evenimente­ economii pe fiecare locomo­ de siguranţa circulaţiei meca­ tină şi demască pc dc-o par le putreziciunea burgheziei, rar Care esle adevărului ucigaş a lui Ewuld şt cum vor pro­ Muzică uşoară ; 22.20 Muzică de
lor dc calo ferată, reducerea tivă a dus la obţinerea a nicul instructor loan Bulin şi pe dc altă parte redă secvenţe impresionante din mişoarea ceda im puilitorii dreptăţii in rezolvarea acestei probleme, dans.
iată ce dezvăluie In continuare impresionantele imagini ale
consumului spe- ____________ ___________ revizorul de lo­ dc rezistenta, dur lupta partizanilor. Ulmului. Programul II: 10.54 Mici for­
cific de com­ comotive Ari-
bustibil conven­ Adunări de dare de seamă şi aiegeri ton I-oz.ăr, au malii de estradă; 11.15 Cu scrii­
torii pe drumurile tării;
12.05
ţional şi a tim­ în organizaţiile de bază apreciat vigi­ Călătorie muzicală; 13.37 Ciu­
pului dc imobi­ lentă si Înal­ lă corul Palatului de cultură din
lizai eu locomo­ tul spirit de răs- Ploieşti; I4.U5 Din creolm de
tivelor aliate in reparaţie. 2.025 tone economii dc com­ pandore a mecanicului Iacob operetă a compozitorilor noştri;
Por uimi de la înţelegerea bustibil convenţional lată dc Olleunu şi a fochistului Do­ 14.35 Piese de estradă. 15.00 Mu­
importantei actelor saicini, norma tehnică stabilită. Re nim 1 feric»» care au depistat zică populară inlerpielotă de Du-
buoiil organizaţiei de pudul aceasta buză, cit şi prin re­ la timp ruperea bielei mo- miliu Bălaşom, Victor But/on şi
u militat neobălul, $i cu con­ ducerea timpului dc imobili­ loorc din partea dreaptă a Constantul Busuioc; 10 12 Mu­
secventă. pentru traducerea zare a locomotivelor aflate locomotivei, luînd măsuri ur­ zică uşoară interpretată de Ana
lor in viata. In acest scop iu rcparolic şi rcinorcarcd gente de oprire a trenului ce Lăcătuşii şi Ionel Miron ; 17,00
s-au folosit In permanentă ce­ trenurilor cu supralonaj. s-au se al la in plina viteză. In Solişti şi formalii artistice de
le mâi elicuce lormc şi me­ realizat 535.167 Ici economii felul acesta, ei au înlăturat amatori; 18,45 Ciula corul de co­
tode de muncă care să co- suplimentare la preţul dc cost, producerea unui accident care pii ai Radioleleviziunii ; 10.00
îcspuiulă cerinţelor zilnice ale mai mult cu 235 1G7 Ici fa­ ar (i pricinuit distrugerea Tanqonn şi valsuri de estradă;
Îndeplinirii operative a sarci­ lă de angajamentul anual. mărfurilor şi bunurilor mate­ 19 40 Cântece şi jocuri popu­
nilor dc producţie. A fost in­ Am citat cilevj cifre in ca­ rialo transportate. lare interpretate de Ana Pacatiuş
tensificata munca politică in re sc Înmănunchează străda­ Nu acelaşi lucru se poate şi Ion Lăeoanw ; 21,20 TaranlelC;
ritului mecanicilor de locomo­ niile şi eforturile întregului spune despre mecanicul de 22.00 Muzică de dans; 23,05 Con­
tivă. lochişlilor şi celorlalţi colectiv. locomotivă loan Scrobola ca­ Luna de m iere fă ră bărbat cert de muzică uşoara.
lucrători din depou Membri; O dala cu sporirea traficu­ re încâlcind instrucţiunile de
organizaţiei de bază, reparti­ lui pe calea ferată s a ivit ca lucru a deraiat un vagon. V i­ Comedie cinematogrulică axată pe două probleme: pc de-o Buletine de ştiri şi radiojurna­
zaţi pe dilerile locuri dc pro­ o necesitate la ordinea zilei, novaţi dc încălcarea siguran­ puric gelozia exagerată a soliei pe dc alfa parte înţelegerea Comedia „Generalul" este reluarea uneia din capodoperele le : 5.00, 0.00; 7.00; II U0; 13,OU;
17.00 ; 20 OU; 22.00; 23.52 (pro­
ducţie, au stat de vorbă cu reducerea timpului dc alimen­ ţei circulaţiei se fac şi meca­ groşilu de către so( a menirii Icmcu. De aci pornesc aven­ cine mutog rai ici muie, lilm creat de comicul american lluslcr gramul II. 10.00; 12,00; 1100;
fiecare om cxplicindu-i pe tare cu motorină a locomoli- nicii Traian Cretu şi Horea turile pline dc umor qIc celor doi parteneri ai unui ptous- Keuton in 1025. Inspirot dmlr-un lapt autentic petrecut in 10,00; 18 00; 21.00; 23.00; 0,52
îndelete importanta îndeplini­ \ clor. Biroul organizaţiei de Scuşan care au depăşit nere- păt menaj, Oscar şi Hunnelore Miiller D,irind să descopere timpul războiului de secesiune, lilmul redă povestea unui (programul II).
rii planului la Iotă indicii. De bază a propus atunci, cîtorva giilamenlar semnalele de in­ „ manevrele" lui Oscor, bănuit dc iniideUlatc, Hunnelore este mecanic din Sud cure, pornind in ui mărirea locomotivei sale
asemenea, luiiul parte la ope­ comunişti să studieze posibi­ trare şi ieşire din static. angajată pc neaşteptate la uzina Iu care lucrează soiul ci. In luralc dc duşmani, (rece in liniile celor din Nord, apoi re-
rativele de lucru intitulate litatea confecţionării unei in­ In spirit critic, şi aulocrilio încercarea de a ascunde acest lucru lui Oscar, Hunnelore tre­ cişligind-o, îşi conduce locomolive înapoi In Sud. (finema
„critica programului in ulti­ stalaţii speciale de alimenta­ dind dovadă de Înaltă prin­ ce printr-o serie dc aventuri, in cure işi va antrena şi solul Filmul este o purodie împotriva războiului, atulind ridico­
mele 24 dc ore", membrii bi­ re. In scurt timp soluţia a cipialitate partinică, partici­ şi din care amîndoi vor trage învăţăminte prelious'e. lul şi absurditatea lui. 28 OCTOMBRIE 1903
roului organizaţiei de bază fost găsită şi problema a fost panţii la discuţii au dezvă­ DEVA : Luna de miere Iară
sint Ia curent cu stadiul în­ rczolvală. In prezent noua luit cu curaj lipsurile, luînd bărbat — cincmator/ralul „Patria';
deplinirii fiecărui obiectiv din instalaţie funcţionează cu atitudine împotriva tendinţe­ Generalul — cincmatoqt'jlul „A r­
planul de producţie. Aici tre­ bune rezultate Schimbarea lor dc superficialitate, negli­ lianele mergem azâ ta" ; SI MERI A : Petei cel istef
buie făcută o precizare, că de­ sistemului dc transmisie cu jentă şi abatere de Ia regu­ 0<9 — cinematograful „ Muncitoiul
şi există un plan anual dc curea la manevrarea oriilor lile de circulaţie. ° Teatrul dc Stat „Valea Jiului din Petroşani pre- f y y (L PETROŞANI : Dintele de aur —
n
stat defalcat pe trimestre şi tle locomotivă, cu un dispo­ Apreciind rolul şi impor­ zinlă la sediu a doua pioniera din acluala stagiune cu tÎF Â / V gr j & & "■ U f L ■ t / y ţ / cincmulogrciiul „ Republica“ ; For­
IMjMuIMTPI
tuni. munca tn serviciul de zitiv cu roti dintate, a uşu­ tanta cărţi tehnice (n ridica­ piesa „Grădina cu trandafiri" de Andi Andricş. Spec­ tăreaţă pe Rin — cincmatoqra-
mişcare si transport se desfă­ rat efortul fizic al lăcătuşi­ rea nivelului tchnico-profesio- tacolul este realizat în regia lui Ale.v. Miclescu şi sce­ lul „7 Noiembrie" ; ORĂŞTfF. :
şoară după un program stabi­ lor şi a sporit mult produc­ nai al muncitorilor, comuniş­ nografia lui T. Tb. Ciupc dc la Teatrul National din Cluj. ‘■lena din Troia — cinemalogra
Iul „ Palria“ ,■ lmpolriv-2 zeilor —
lit de Regionolp C.F.R. Cluj tivitatea muncii In afară dc tii loan Lăncrăjan şi Simion • La căminul cultural din satul Plopi, raionul Haţeg, tC în d comitetul de blo face detonat
pe. timp.- rle 24 ore, tn funcţie cele arătate au mai fost re­ CVistea au crilir.it biroul or­ se va desfăşura o scară a colectiviştilor fruntaşi. Cu Y * J t c i ne niulori ralul „Flacăra" ALBA
dc necesităţile şi urgenta fie­ zolvate şi alte lucrări cu cn- ganizaţiei de bază că nu a acest prilej se vor prezenta expuneri privitoare la rezul­ Luculatii blocului silual in moiiv liniştea In bloc lasă dc " U A : O perlă dc mamă — ci-
cărui tren. La şedinţele ope­ reder tehnic, social şi dc îndrumat şi controlat iu su­ tatele obtinule in G.A.C. din localitate şi perspectivele strada Armatei nr. 2 din Oră.şlie dorii. In unele apartamente se ncmatograiul „ Victoria" ; Pină
rative cit şi la lelespitber. se producţie. ficientă măsură activitatea nu sint pc deplin mulţumiţi cum lacc multă gălăgie, pcrlurbind întina — cincmulograiul „23
scoale 1n evidentă modul cum Fste un merit al biroului bibliotecii tehnice. Din aceas­ acesteia precum şi un bogat program artistic la care comitelui dc bloc işi luce dato­ liniştea localurilor hr in spate­ August"; SEDEŞ : Un erou în pa­
a fost respectat şi îndeplinit organizaţiei de bază — a spus tă cauză, din bibliotecă lipsesc îşi \ or aduce contribuţia brigada artistică dc agllallc a ria. Dacă in unul trecut, tind le blocului este multă murdărie. puci — cincmator/rulnl „ Progre­
programul celor 24 de ore, in cu v in tn I sau ing llic Du­ cele mai căutate cârti tehni­ Casei raionale de cultură din Jlaleg şl echipa de dan­ blocul s-a dat in folosinţă sc Este timpul cu comitetul dc bloc sul'1 ; Acord linul — cincinal o-
parte integrantă din planul lu­ mitru, şeful depoului, că din ce. suri a căminului cultural din Plopi. preocupa dc înfrumuseţarea şi gralul „Sebeşul"-, BRAD: Noua
nar şi anual dc transport. Cu­ complexitatea problemelor re Discuţiile purtate tn adu­ ® Azi au loc noi inlifniii dc handbal în 7 conlind de respectarea anumitor reguli dc amintit să-şi ducă mul bine la prietenă a talii — cinematogra­
noaşterea din timp a unor au stal în fata colectivului, el narea de duie de seama şi convieţuire socială, acum activi­ ‘ îndeplinire sarcinile pe care Ic ful „Sl. roşie" ; HAŢEG : Pre­
manifestări de indisciplină şi a ştiut să aleagă pe cele mai alegeri, an fost străbătute In pentru campionatul regional. La Alba lu lij formaţia tatea comitetului sc rezumă aie. şedintele, centru înaintaş — ci­
importante, sesizând la timp unanimitate de dorinţa şi ho- locală, masculină Refractara inlilneştc (la orele II) pe doar la slringcrea banilor pen­ SI DOM A MUREŞ AN nematograful „Poimtar" ; 7.LAT-
abateri de la regulile de sigu­
noul şi iniţiativa creatoare a târirca sinceră a comunişti­ Minerul Lupcni. La Sebeş echipa de jele „Sebeşul- in- ii u consumul de apă. Din acest corespondentă V,\ : Lumină de iulie — cinema-
ranţa circulaţiei a dat posi­ maselor. Voi ilustra cele spu­ lor de a lupta cu şi mai (or/ralul „ Muncitorul" ; LONEA :
bilitatea biroului organizaţiei se cu un exemplu. Oonsta- multă perseverentă pentru lilne.şlc (la orele 10) pc Minerul Vulcan. Noapte pe autostradă — cincma-
de bază să intervină cu com­ tîiuhi-sc o oarecare rr|inrre dezvoltarea pe mai departe 0 Două echipe de categoria B din regiunea noastră T u i a ? loriralul „Minerul" ; TClCŞ: Alba
petentă in combaterea lor tn introducerea Muncii noi a succeselor obţinute Adu­ susţin meciuri acasă. Jiul Pcdrila inlilncşle echipa Locuiesc împreună cu iamihu Ic un bloc nou, Inimos, cum sint cr, zăpada — cinematograful
şi a micii mecanizări, biroul narea generală a adoptat o
Desfăşurarea unei munci C.S.M. Sibiu, Iar A. S. Cugir echipa Ind Si miei C Turzii. in Cugir, strada V asile Roailă ţoale blocurile conshuiic la Cu- „Victoria" ; APOLDUL DE SUS:,
organizaţiei de bază a luat bolărîre In acest scop. care
politice şi organizatorice efi­ • in categoria C Victoria Calau va juca in compa- nr. 7, bloc li I, scara II, apar­ gir. Bucuria noastră o losl mare O zl zgomotoasă -- cincnwtn-
iniţiativa formării unei bri­ cu siguranţă, va fi înfăptuită
cace a dus Ia maturizarea po­ găzi de introducere a mini întocmai. nid echipei Steaua roşie Salonta iar SidcritrgisUiI Hune­ tamentul 10, din august 1062. Es- •cind am primii repartiţia. O da­ graiul „23 August“ j IL IA : Tur­
litică a comuniştilor, la creş­ mecanizări. Altăluilă din cei S, TRUŢA doara inlilneştc echipa Electromotor Timişoara. tă cu venirea Ingulut insă au in- neul veseliei — ci/ic/nalog/n/u/
„Lumina". :
l cepul necazurile. In apartamentul
l noshu nu sc încălzea nici un
Trecerea la majorat, constituie grafe. la întruniri tovărăşeşti, citesc cură fală de partidul şi poporul nos­ Iul. Timpul liber n început să-l folo­ Toate acestea 1 f.J făcui iu pe­ (Baleii il
un eveniment deosebit in viata ori­ litera tu ra1 de specialitate şi bele­ tru muncitor Aceasta esle o reali­ sească nechibzuit, umblîiid fără rioada cind virst.i Iui a trecut de * ca/oriler. Am luat legătura cu
w
cărui linâr. Păşind in această parte tristica î timpul şi -1 lolososc intr-un tate incontestabilă, în mijlocul că­ rost pe străzile oraşului sau prin limitele tin.'irului minor, cind modul * I.GO. Cugir pentru cu şi apar-
u vieţii, ci începe sa yiiuleasca mai mod plăcut şi util. Privind asemenea reia noi trăim şi muncim. satele dm jur. Plinind stăpânire pe de viată şi de muncă ii permitea să ♦ lamentai nostru sâ lie încălzii. meteo m ie g,ie.
matur ; in praclicâ-i apar noi pieo- tineri constaţi cu satisfacţie că ei Dar, în cadrul acestei reoJităti sau cl această concepţie l-a împins la aleagă şi să urmeze un aU diurn, sâ ♦ M; s-a spus pc un ton grav că
cupăn şi pLwnin de viilor. După a- sint oameni cutii, disciplinaţi, cum­ alaiuri de ca. sc găsesc lotuşi unii iucruri din ce in ce mai compro­ ia exemplul tinerilor inoinLiŢ. rn- ¥ PENTRU 24 ORE
nii de şcodlă, destinaţi invălainin- pătaţi în viată. Ei ştiu să lucreze tineri care au o comportare ce lasă miţătoare, in modul lui de gindire rc-şi consacră energia si pnic-cu de f acest tenomen este Joarte curios
*
lutnî obligatoriu, tinerii păşesc pe dur şi să sc distreze, Ic place viata de dorit ; in concepţia Jor sc mai nu şi-au găsit loc planuri şi inten­ muncă unor scopuri nouue. * şi după cile m-au lăsat să in- Vremea se menţine nestabilă,
băncile şcolii do cultură generala de colectiv cunosc şi dovedesc ca ţii frumoase pentru muncă şi vuită Tinărul Marlon, are datoria să reflec­ v feleg Iară posibilitate de tetne- cu cerul mai mult noros. Vor
sau profesionale, apoi cci caie do­ fac parte din rindul membrilor so­ păstrează unele elemente ale edu­ Foarte greu ntirnă asupra lui pă­ teze profund la ceea ce a tăe'u:, si mat cădea ploi slabe locale. Vini
resc, pc cele ale invălămînlulni su­ cietăţii noastre socialiste, din rindul caţiei şi moralei vechi, manifestată rerea greşită care şi-a forma'-o des­ regrete mult lap'.ut că a urmul « n t diere. Au promis totuşi că in slab pînă la potrivit din est şl
perior; alţii intră iu cimpoi muncii oamenilor cu înalte trăsături şi de­ in munca sau viata personală In pre dragoste, despre relaţiile pe ca­ asemenea drum in viată, să-şi con* * primăvară vor lua măsurile cuvc- sud-est. Temperatura staţionari.
şi, concomitent, se încadrează in prinderi ale moralei socialiste. societatea noastră tinerii rămaşi in re se hazc/rză prietenia dintre un d.unne singur comportarea şi . m/e. Dar nici pină acum /GO.
iuvătăminlul sotdl mediu sau supe­ Caracteristic pentru tinerelul nos­ baiul şi o fată. Proccdind in con­ >ă facă o cotitură radicală în viata Ziua va H cuprinsă între 10 şl
rior. Posibilităţile sini descinse tru este atitudinea nouă fală de urmă formează o minoritate infimă formitate cu fulgi lui du a gindi in de viitor. Locul preocupărilor care * Cugir nu a luat nici un lei de 15 grade, iar noaptea intre 3 şi
pentru fiecare linâr in egală măsură. muncă şi viata, entuziasmul şi elu- şi nu pot opri s-nu măcar încetini această privinţă, s-a dedat la bru- l-au compromis trebuie» sâ-1 ui altele, l măsuri, astfel că lamilia noastră 8 grade. Dimineaţa şl scara cea­
Totul depinde do el, dc preocupa­ folositoaie bazate pc idealurile so­ I nu are posibilitatea să benelicie- *
rea lui lată dc studiu, de măsura in ciale ce le au linei ii din patria tă locală.
care ştiu să-şi aleagă drumul in noastră. El trebuie să mediteze te­ l ze de încălzirea centrală. Pină ♦ PENTRU URMĂTOARELE
viată. Căci. din tara noastră au dis­ meinic asupra viitorului şi perspec­ ţ cind va mal tărăgăna I C O. Cu- ♦ 3 ZILE
părut pentru totdeauna timpurile IN MUNCA Şl VIAŢA, tiv eJor nununalo pc caro le au lincrii ţ gir această stare de lucruri ?
cînd destinele tinerilor ;.e pierdeau noştri In toate oraşele şi şalele re­ VlRGlL REBKEANU ♦ Vreme schimbătoare, favorabi­
în bezna sumbră a vieţii nesigure giunii. ale întregii ţări. s-a cieat o lă ploilor şi cu temperatura in
cind majoritatea lineiilor râmineau puternică bază materială pentru des- Cugir uşoară creştere.
pradă viclii chinuite, obscure, (l.i- NUMAI PREOCUPĂRI UTILE Y I
mindc si mizere Astăzi trăim tim­ lăsurareu unei intense aclivilăli cul-
puri minunate, iu care viitorul, pen­ I tural-artisliec şi sportive. Aici tine­
tru loft membrii societăţii, este lu­ relul îşi aduce o mare contribuţie,
minos. cu persper uve nebănuite de nat, foita creatoare îndreptată spre niersul înainte. Totuşi, ei cu com­ lalilăli şi ieşiri jignitoare fală dc participă Ia viata culturală organi­
oamenii dm generaţiile precedente. un Scop bine ciot mi I. spiritul tovă­ portarea şi atitudinea dc care dau o prietena «i lui care nu-i cunoştea zata la cluburi, biblioteci, î$i valo­ PRODUCĂTORI
rifică talentele in calitate de arlişli
Aşa stau lucrurile In no: şi aşa !e răşesc şi colectiv care se manifestă dovadă aruncă o umbră asupra cle­ caracterul şi intenţiile. amatori In formaţiile corale, bri­
priveşte majoritatea tinerelului din în activitatea productivă şl viata mentelor noi. cu care nc-am obiş­ Oamenii core-l cunosc şi cu care găzi artistice de agitaţie, echipele de
fabrici, uzine, unităţi socialiste din personală. Toate acestea sini rezul­ nuit alit du mult şi fală dc c.ire avem lucrează i-au dezaprobai apoi şl teatru ; ii vedem parlicipind la con­ PRIN HOTARIREA CONSILIULUI DE MINIŞTRI PRIVIND
respectul cuvenit.
agricultură, din iiistilulii c’c. Mulţi tatul unei munci educative, rodnice, modul defectuos de gospodărire per­ cursuri gen ..Drumeţii veseli", şi SISTEMUL DE CONTRACTARE ŞI ACHIZIŢIE DE ANIMALE.
dintre ei nu cunosc viata amară desfăşurată de organizaţiile In această minoritate s-a găsit sonală, faptul că işi cheltuia banii „Cine ştie cîştigă". la diferite mani­ SE ACORDA CONTRACTANŢILOR DE ANIMALE PREŢURI STI­
din trecut numai din rc au invălat sub conducerea organizuliilor de si tînârul T. Marlon din Calau. îm­ pe băutura, sau in alte scopuri ca­ festări c'iim sînt : procese şi seci li­
la şcoală sau din relatările unor oa­ pariul. în rindul tinerelului. De-a preună cu nlti trei „prieteni" ai re mi-i aduceau nimic bun. terare. serale şi întruniri, excursii MULATORII. PRECUM ŞI ALTE AVANTAJE.
meni mai vîrslnki. Tinerii noştri lungire) «inilor democratici populare săi. Părinţii lui. despre care se poa­ Dm obiectivul acestui Iîikk au dis­ şi drumeţii, fac lectură în grup, sînt PENTRU TINERETUL BOVIN PREDAT PE BAZA DE CON-
cuno>c i/iNd bine şi trăiesc în mij­ tinerelul nostru a trecui prin'r-o le \orbj numai bine. au ţinut mult părut preocupările utile şi frumoase. prieteni ai cănii, au biblioteci per­ TRACT IN PERIOADA 1 IANUARIE — 30 APRILIE, SE ACORDA
locul buieliiccrilor regimului domo- transformare uriaşă, printr-o şcoală să-şi vadă copilul bine instruit Şi Devenind victima mior vicii supă­ sonale. sînt inovatori sau rationa-
crut-popular, ei muncesc alături dc rare l-a făcut s<1 gindcasrâ. să mun­ educai. Conşlatînd la el deprinderi rătoare, el a uit.il ca trăieşte ală­ lizatori, elevi sau studenţi la cursu­ UN SPOR DE 0,50 LEI PER KG PESTE PREŢURILE PREVA-
cei mai în virstă parlicipind — iu- cească şi să trăiască Inlr-un chip pentru activitatea productivă, I au turi de oameni înaintau, de la ca­ rile serale şi fără frecventă, parti­ ZUTE.
tr-un fel sau altul — la obţinerea nou. esenţial, deosebii de trecutul îndrumat spre meseria de lăcătuş re ai putea învăţa numai lucruri cipă la manifestări şi Întreceri spor­
succeselor din diverse domenii La Iniunecal şl mizer in r«irc-şi ducea şi l-au .sfătuit, după ce s-a califi­ frumoase, că alături de el sini tineri tive ele. Exemplul celor care îşi
C.SH, IC S R , IV V. Calau. I ’ M oinul muncilor viata de hi o zi la cat, să mai înveţe, să păşească ală­ de aceeaşi vir.stâ care-si orientează
Cugir. C C.V J . IVR.l.’.M. Petroşani. al Ui, esenţial deosebii dc modul cum turi de tinerii ca:e-şi dcz.vollă cu­ viata in cu lotul alte direclu. tineri ocupa timpul liber cu astfel de preo­
cupări poate şi trebuie să fie urinat
Fabrica chimică Orâstie. Trustul mi­ trăieşte şi munceşte şi azi omul din noştinţele dc cultură generală ş. a. care-şi concentrează cfoitnr■ te pen­
nier Deva. Trustul aurului Brad în ţările capitalului şi exploatării. Scoa­ m d. El insă nu a «iscultal sl«i(u- tru realizarea scopului general al po­ şi dc tînârul amintii şi dc „priete­ W M
SM T-nri. colectivele de munriloii. lă prin care a trecut şi trece tinere­ rilc bmc intenţionale ale părinţilor; porului nostru. Idealuri sociale pen­ nii" lui. Atunci poate avea satis­
tehnicieni şi ingineri sini formate lul nostru este şcoala muncii noi, şi-a dat friu liber unor apucături tru linărul la care ne referim n-au facţia unei vieţi ordonate, pjăcule,
frumoase.
în cca mai mare parte din tineri cu eliberată pentru totdeauna de latu­ c.ire scad din valoarea omului, il pun existat, tocul acestora l-au luat preo­
o calificare corespunzătoare, entu­ rile robiei, este şcoala societăţii so­ într-o «xmtrndielic cu normele de cupările mărunte, meschine; viata In această privinţă, un rol deose­
ziaşti şi conştiincioşi, ci nu preru- cialiste cu toate lormele şi treptele conduită caracteristice membrilor pentru el a devenii mărginită >■, bit îl au organizaţiile IF.T.M. Ele
oelesc nici un efort pentru a-şi în- ei şcoala care dă avint. înaripează societăţii socialiste linărul respec­ pc cil de simplă, pc olil de coai- trebuie să stimuleze la toii tinerii
tinerelul spre fapte marote, inocu­
Icolini cu cinste sarcinile izvorile lează în el deprinderi noi, cinste tiv a dat dovadă dc neînţelegere pliralâ. gustul penlru asemenea preocupări,
din ot.inurile dc producţie. Apoi. în şi corectitudine, disciplină şi respect a noţiunii de prietenie; celor trei Dacă a ovul prilejul să citească să se ocupe de ei cu răbdare, să-i
afara producţiei, iu familie sau in fală de realităţile noastre socialiste, tineri care şi i-a alăturat )e-a îm­ sau să înveţe ceva despre mora»a atragă în activităţile utile, să des­
socialistă, apoi in practică n-a apli­
anturaje prieteneşti. în timpul liber spirit inventiv şi creator. înalte bibat mintea cu concepţii ciudate, cat nimic, a ,,uitat" tot ce <i invălat făşoare o activitate bogată, educa­
im organizează viata într-nn mod trăsături e'.iro-moralo. puternice retrograde. Considerîndn-se ,,şef“ al în această privinţă şi s-a avînt.d pe tivă cu tinerii, să-i ferească do anu­
plăcut, se distrează, fac excursii şi .sentimente patriotice şi internaţio­ anturajului (format din el şi cei trei), valurile unei vieţi uşoare, negată de mite apucături negative, care le
drumeţii, merg la teatre şi cinemato­ naliste, ataşament şi dragoste sin- $*a apucat dc „grozăvii" de tot le- mult de realităţile societăţii noastre. pot aduce neplăceri.