Page 96 - 1963-10
P. 96
' Pag. 4 Dramul aociatiamucuf Nr. 2747
ULTIMELE $TIR| ★ ULTIMELE ŞTlDl f t ULTIMELE ŞTIRI ULTIMELE $Tl6l ULTIMELE $TIEI
Lu o fesătoric
modernă dc lină
din regiunea aulo-
II IMCIRt^IRlIHLlE ^IQMU^IRtlIII CdE^IEIHt^lLIE R ezoluţia adoptată de C onsiliul nomă Mongolia
Interioară
(R. P.
O Chineză).
N executiv a l U In lologrulic:
U Şedinţa plenară din după-amiaza de vineri Primele patru le-
PARIS 26 (Agerpres). — rii încordării internaţionale, o măr mei din Mongolia
cote
Interioară
NRW YORK 26 (Agerpres). — rizală şi a reînnoit propunerea Bo- .principalilor doi candidaţi — Repu La propunerea delegatului Uniunii turie a posibilităţii soluţionării paş şi-au însuşit teh
In şedinla plenari din după-amiaza liviei privind reducerea bugetelor mi- blica Socialistă Cehoslovacă şi Mala- Sovietice. Consiliul executiv al nice a problemelor internaţionale, ca nica modernă a Je-
zilei de vineri a Adunării Generale lilare. ya — s-au soldat cu balotaj. Deoa U.N.E.S.C.O. a adoptat o rezoluţie un pas care deschide calea spre un sutului.'
a O.N U. a luai cuvinlul Viclor Es- După o scurtă pauză, s-a trecui la rece nici unul din candidaţi nu a ob privind sarcinile acestei importante acord în domeniul dezarmării gene
tenssoro, preşedintele Boliviei. care alegerea unui membru nepermanent oiganizatii internaţionale in acţiunea rale şi totale.
a sprijinit propunerea ca America La în Consiliul de Securitate. Mai multe ţinui numărul de voturi necesare, vo de realizare a dezarmării generale Consiliul executiv declară, de ase
tină să fie declarată zonă denuclea- tururi de scrutin pentru alegerea tarea a fost aminată. şt totale necesară menţinerii şi con menea, că UNESCO, este gata să
solidării păcii în lumea întrea
prezinte secretarului
Intervenţia reprezentantului R .P . Romîne în Com itetul General general al
gă.
sa,
In
rezoluţia
Consiliu]
executiv salută Tratatul dc la ONU. documentarea necesară stu
NEW YORK 26 De la trimisul spe nicană, care au avut de suferit de a spus vorbitorul — că examinarea Moscova, apreciindu-1 ca pe o con dierii problemei privind dezarmarea
cial Agerpres, C. Alexandroaic: |-e urma uraganului „Flora", acestei probleme propusă de dele tribuţie dc seamă la cauza destinde generală şi totală.
La propunerea delegaţiei chiliene, Luind cuvintul în Comitetul Gene gaţia chiliană se încadrează printre
vineri dupâ-amiază Comitetul Gene ral, ambasadorul ML ho i 1 Haşeganu, acţiunile umanitare de solidaritate
ral al Adunării Generale a O N U. s-a reprezentant permanent al RP. Uo- internaţională de natură să ridice CuDÎntarea primului ministru al Angliei
1 ritm nit pentru a discuta problema minc la ONU., a arătat că delega prestigiul ON U.
înscrierii unui nou punct pe agenda ţia romină se alătură delegaţilor Delegaţia romină, a declarat in în la adunarea electorala Perth
sesiunii, intitulat „Măsuri penlru aju caic s-au pronunţai in favoarea in cheiere M. Haşeganu, a mai avut LONDRA 26 (Agerpres). — ţinerii controlului Angliei asupra Basutolandul îşi revendică independenţa
torarea tarilor: Cuba. Haiti, Trinidad- cluderii acestui punct pe ordinea de ocazia să transmită dc la tribuna Primul ministru al Angliei, sir forţei sale nucleare, afinnînd că CAIRO 26 (Agerpres). — lupta pînă la obţinerea deplinei in
Adunării Generale, delegaţiilor celor
Tobago, Jamaica şi Republica Domi* zi a aciuatei sesiuni. Considerăm — Aicxander Douglas-Homc, luind cu aceasta „consolidează poziţia tării Luind cuvintul la o conferinţă dc dependente.
cinci ţări, sentimentele sale sincere
vintul la adunarea electorală din pe arena internaţională". presă organizată la Cairo, reprezen
de compasiune penlru pierderile de oraşul Perth din circumscripţia elec Cea mai mare parte a cuvînlării Chakela a decldraf că actualul pro
vieţi omeneşti şi pagubele materiale torală Kinross (Scolia), unde candi lui a fost consacrată politicii in tantul partidului Congresul dui Bnsu- iect dc conslilulie al Basutolandului
NEW YORK 26 (Agerpres). — Reprezentantul Pakistanului, Malik provocate de calamităţile naturale terne a noului guvern. Primul mi tolaiid. S, K. Chakela, a declarat că cslc necorespunzător si a cerut ca
In şedinţa din 25 octombrie a Co Mahommed Kasim, a arătat că Pa ce s-au abătut asupra ţărilor lor şi dează în alegerile parţiale pentru poporul din Basutoland cere să î se el să fie discutai dc comisia consti
Camera Comunelor, a relevat im
mitetului Politic Special al Adunării kistanul sprijină cererea celor 27 de portanta deosebită a Tratatului dc nistru a subliniat că realizarea pla acorde de urqeiilă deplina indepen tuţională a Adunării legislative pen
Generale a ON U., delegatul Repu state africane de a se convoca Con tine să le exprime din nou şi cu nurilor pe care şi le propune gu tru ca in el să fie incluse toate ce
blicii Chile, E. Bernslein. a condam siliul de Securilalc penlru a adop acest prilej. la Moscova cu privire la interzice vernul său în domeniul economic dentă. In caz contrar, a sublimat Cha
nat politica de apartheid dusă de ta măsuri suplimentare Împotriva Comitetul General a aprobat in rea experienţelor cu arma nucleară necesită menţinerea păcii kela, vom continua cu toate foitele rinţele poporului. El a cerut, dc ase
Republica Sud-Africană, calif ici nd-o R. S.A. unanimitate recomandarea către Adu in cele trei medii şi s-a pronunţat menea, ministrului coloniilor engleze,
drept „crimă impolriva umanităţii’. Delegatul Siriei, Tarck Djabri, a narea Generală de a înscrie acest in favoarea unor noi tratative in do Duncan Sandys. să convoace în cursul
..Organizaţia Naţiunilor Unite, o ironizat argumentele — reprezentan punct, pe ordinea de zi a sesiunii. meniul dezarmării şi al controlului lunii viitoare o nouă conferinţă pen
adăugat el, a epuizat in mod practic ţilor occidentali care afirmă că uni !n vederea discutării acestui punct, asupra armei nucleare. M is iu n e a O.N.U, în V ie tn a m u l d e s u d e s te Basuto-
tru elaborarea constituţiei
Întreaga rezervă de vocabular, în- ca orientare posibilă pentru ONU. tamlului şi să-$1 respecte promisiunea
fierlnd şl condanmind politica d-j ar fi aceea de a „convinge" pe gu patru delegaţii latino americane au Totodată el a chemat pe alegă î m p ie d ic a t a s ă -ş i d e s fă ş o a r e a c tiv ita t e a
In ce priveşte acordarea independen
apartheid şi represalii dusă de au vernanţii R.S.A să-şi schimbe po depus un proiect de rezoluţie. tori să se pronunţe în sprijinul men ■S.AIGON 26 (Agerpres). — Cele trei pagode, si In special An tei acestei ţări.
torităţile Republicii Sud-Africane". litica. Indulgent vorbind, a arătat
Simpla confirmare a faptului că re el, aceasta este ca şi cum „leacuri Continuindu-si activitatea in Viet Quan, au fost tmpînzile cu agenţi in In încheiere, Chakela a chemat
zoluţiile precedente au fost călcate le băbeşti ar fi preferate chirurgiei". Sesiunea Consiliului ministerial namul de sud, misiunea ONU. în uniformă şi civili. La An Quan o se forţele progresiste din lumea întrea
In picioare de guvernul Republicii In orice caz, a declarat Djabri, ape sărcinată cu anchetarea conflictului ne de poliţişti erau plasaţi in spatele gă să sprijine lupta dreaptă a poporu
Sud-Africane, a spus delegatul Re lurile inutile către guvernul R.S.A, dintre autorităţile diemislo şi budişli. drnpcnilor şi a uşilor pe jumătate lui din Basuloland In vederea obţi
publicii Chile, nu rezolvă problema. nu tac altceva decit să prelungeas al U.E.O. a vizitai vineri cîtcva pagode dm deschise". nerii deplinei independente.
A sosii timpul ca Consiliul de Secu Saigon Relalînd despre aceste vizite,
ritate să ia măsurile ce se impun că suferinţa poporului sud-african, HAGA 26 (Agerpres). — menţinerea acestor contacte, există agenţia americană Associated Press
care aşteaptă de la O N U. un aju
Împotriva Republicii Sud-Africane. tor elieient. După două zile de dezbateri, se toate şansele ca Estul şi Vestul să
In aceeaşi şedinţă, au mai luai siunea de la Haga a Consiliului mi găsească un limbaj comun în vede transmite : în Republica Dominicana continuă
cuvintul reprezentanţii Siriei. S U.A , In intervenţia sa, reprezentantul nisterial al U.EO (Uniunea Europei rea unor noi înţelegeri. Printre „Membrii misiunii nu au văzul nici
R S S. Bieloruse. Venczuclei si Re S. U.A., Francis Plimpton, a arătat Occidentale) — organism consulta acestea, el a enumerat măsurile pen nn reprezentant al opoziţiei budiste, mari demonstraţii împotriva guvernului
publicii Malgaşe. de fapt că guvernul său nu doreşte tiv care înglobează cele sase ţări tru preinlimpinarea unor atacuri loti fiind sub stare de arest Ei au
!n cuvîntarea sa, delegatul Bie- să participe la măsurile ON U. Îm ale Pielei comune si Anglia — a prin surprindere si a răspîiulirii ar vorbit cu cîtiva preoţi budişli care SANTO DOMINGO 26 (Agerpres).— ţine controlul asupra întregii ţări şl
lorusiei, P. E. Astapenko, a subli potriva guvernului R.S.A. LI a în hiat sfirşit prin publicarea umn co melor nucleare, distrugerea anumi sprijină guvernul, clar numai în pre In timp ce guvernul instaurat la se bucură de sprijinul poporului”, în
niat că măsurile Impolriva USA, cercat să pună sub semnul întrebă municai care se mărgineşte să trea tor tipuri dc armament, precum şi zenta unor persoane oficiale Ei au putere in Republica Dominicană prin tară continuă să aibă loc mari de-
prevăzute de rezoluţia adoptată anul rii drepturile ONU. de a adopta că in revistă problemele discutate, un pact de neagresiune între lările fost împiedicaţi să viziteze aşa cum lovitura de stat militară de la 25 moiistr.ilii împotriva militarilor caro
trecut de Adunarea Generală a lără a se aduce vreo precizare asu N.A.TO. şi statele membre ale Tra septembrie, care l-a răsturnal pe pre
sancţiuni împotriva politicii de fusese stabilii, o a treia pagoda — au preluat puterea dezlănţuind un
O.N.U. ar li fost eficiente dacă ţoa pra punctelor de vedere expuse. tatului de la Varşovia. La rindul An Quan şedintele Juan Bosch, afirmă că „dc-
apartheid a guvernului R.S.A., spu- său ministrul de externe al Belgiei regim dc teroare.
le statele le-ar fi tradus In viată. Iu comunicat se exprimă „satis
nind că această politică nu consti facţie" penlru progresele in colabo P. H. Spaak, a cerut ca Occidentul O nouă marc demonstraţie a avut
Dar unele state occidentale, a spus să dea dovadă de „îndrăzneală1' în
tuie un pericol pentru pace După rarea economică dintre Anglia şi loc la 24 octombrie pc străzile cen
el, nu fac acest lucru. Ajutorul pe Piaţa comună, dar nu se menţionea tratativele cu Răsăritul, menlionind
părerea lui, sancţiunile ONU. îm NOI A R E S T Ă R I IN M A R O C trale ale oraşului Sanlo Domingo
care ele îl acordă R.S.A. este egal ză posibilitatea reluării tratativelor că o prudentă excesivă în această
potriva guvernului sud-african ar ptoblemă ar putea dăuna mult şan unde intervenţia poliţiei a dat Ioc la
cu colaborarea cu guvernul Ver- penlru intrarea Angliei în C.E E RABAT 26 (Agerpres). — tral al Partidului Comunist din Ma
putea „aduce prejudicii prestigiului Comunicatul subliniază că miniş selor unei destinderi. Agenţiile dc* incidente singeroa.se. Lin student de
voerd in promovarea politicii dar piesă consideră aceste luări de po- Agenţia France Prcsse relatează că roc la Iuslitiilul „Mariu dc Iîoslos" a lost
apartheid. şi influentei O NU.”. trii prezenţi mi procedai la un schimb zilie ca o replică la cnvinlaroa ros autorităţile marocane au efectuat noi După cum relatează agenţia MGN.
de vederi asuprii problemei relaţi arestări in rindul clementelor demo au fost efectuate arestări şi în rin cmoril de călru pcliţlşli. Agenţia Prcn-
ilor Esl-Vesl şi <i situaţiei interna tită In prima Zi a sesiunii de Cou-
ve de Murville. ministrul francez al
ţionale in general, precum şi asu afacerilor externe, în care acesta a cratico din Maroc. Astfel a fost are- dul ailor cercuri politice marocane, sa Latina semnalează numeroşi ră
NEW YORK 26 (Agerpres). — pinate de lările in curs de dezvol pra problemelor economice, inclusiv reafirmai pozilia Franţei de nepar- Mal Abdallah Layuclii, membru ol care sc opun politicii guvernului niţi. Iu alte păr|i alt* oraşului politia
actual.
apropiata „rundă Kennedy (cum o-dc
In Comitetul pentru problemele so tare, care depun eforturi pentru li ticiparc la actualele tratative Est- Biroului Politic al Comitetului Cen a folosit gaze lacrimogene pentru a-i
chidarea urmărilor dominaţiei colo denumită în occident viitoarea con Vest. împrăştia pe demonstrant!.
ciale, umanitare şi culturale al Adu ferinţă Gali care trebuie să ia în
niale in economia lor. Tot vineri a luai cuvinlul si ml-
nării Generale a ONU. continuă Reprezentantul Mongolici a menţio discuţie problema tarifelor comer nislrul afarerilor externe al R FG„ Convocarea unei conferinje la cel mai înall nivel
discutarea raportului prezentat du nai că in raport trebuia să fie ana ciale între SU.A. şi lările Europei Sehroder, care şi-a exprimat păre
Consiliul economic şl social. lizate si succesele obtmule de ţările occidentale — N, R.) si viitoarea rea că nu este posibil să se stabi pentru reglem entarea conflictului algero-marocan Comunicatul comun
conferinţă a O NU penlru comcrl
Luind cuvinlul la şedinţa din 25 socialiste în domeniul dezvoltării şi dezvoltare. lească o politică agrară comună a ALGER 26 (Agerpres). (jero-maroccin. AlU Marocul cit şi
CE E. înainte de 1970 şi a arătat
octombrie a comitetului, reprezentan economice şi sociale. Ziua de vineri, ultima zi a sesiu că iui vede necesitatea fixării unor După îndelungate tratative do cu Algeria şi-au exprimat acordul fa;ă tunisiano-etiopian
tul R.SS. Ucrainene a arătat, printre Luind cuvinlul, reprezentanta Tnn- nii, a oferit multor parlicipanti la prclurt agricole comune înainle de lise, simbălă seara s-u anunţai con de convocarea acestei conferinţe, a
discuţii prilejul să se oprească as,,- „runda Kpnnedy". Agenţia France dalei şi locului unde urmează să aibă
altele, că raportul nu prezintă un ganicăi s-a pronunţat pentru exami vocarea pentru 29 oclombric la Ba- TUNIS 26 (Agerpres). —
pra perspectivelor relaţiilor E<l- Prcssc arată că, după încheierea şe loc. Un purtător de cuvint al împă
tablou complet al situaţiei sociale narea căilor de sprijinire a ţărilor Vest. insislînd asupra necesităţii dinţei respective. Couve de Murville mako a unei conferinţe la cel mai ratului Etiopiei, Huile Sclnssic, cure La Tunis a (ost dat publicităţii co.
înalt nivel tu porliciparea reprezen
mondiale, cu toate că conţine un bo aliate in curs du dezvoltare in crea continuării actualelor contacte. Po a cerut explicaţii colegului său vest- se află în prezent în Pronia. $i*a ex municalul comun tunisiano-etiopian
trivii relatărilor agendei Kouler. mi qormnn asupra acestei poziţii, care tanţilor Algeriei, Marocului, E l io pi cu privire la tiatativele care au avut
gat material faptic. După părerea lui, rea întreprinderilor industriale pro nistrul ar--mrilor externe al An cantiQvmc punctului de vedere fran ci Republicii Mali- in vederea re primat surprinderea fală de anunţa
principalul neajuns a) raportului con prii de către viitoarea conferinţă gliei, R. Butler. a subliniat că, prin cez. glementării paşnice a conlliclului al- rea conferinţei dc la Bamako. dar loc Intr-î împăratul Etiopiei, Hailc
participarea şefului statului etiopian Selassie şi preşedintele Tunisiei, 11a-
stă în lipsa capitolului despre proce O.N.U. pentru comerţ Şi dezvoltare.
nu cslc pusă sub semnul întrebării bib Burghiba.
sele dezvoltării sociale din lărilc so La şedinţa din 25 octombrie a Co
deoarece el a depus eforturi susţi
In cursul tratativelor, conducătorii
cialiste. mitetului au mai luat cuvintul re P e scurt ® Pe scurt ® P e s c u rt m Pe scurt ® Pe scurt nute in medierea conflictului algero- Etiopiei si Tunisiei au examinat con*
In cuvintul său, reprezentantul Bul prezentanţii Cambodgiei, Republicii V//LV.4 . — La 23 octombrie 1903. nea Apu'imu c s-au produs puiet- întreaga hune, a adresat guverne marocan si a contribuit la apropierea lliclul dintre Algeria şi Maroc şi şi-au
gariei s-a referit la greutălilc intim- Togo. Gabonului şi Italici. I amhasadoiul li. P. Ho mi ne in Aiis- nice incidente iidie ţărani şi po- lor Algeriei şi Marocului chema punctelor dc vedere ale celor două exprimat speranţa că, Unind seama
! (na. ing. Mirccu Ochcană. a o/e- lific, Iii urma cărora 13 persoane rea de a începe tratative cu pri părţi In problema convocării confe
i rit un cocteil in saloanele am bo- au lost ucise şi peste 30 rănite. vire la rcglemerUareu paşnica « rinţei. dc necesitatea menţinerii unor rela
sadei In cinstea ziariştilor ausln- Potrivit agenfiei, incidentele au conflictului de la graniţa maroca- In ciuda realizării acordului cu pri ţii frăţeşti si de bună vecinătate, gu
l cri care nc-au vizitat recent fam. izbucnit cind marii latiiundhn au nn-alfferiană.
C o n g r e s u l i Au participat membrii delegaţiei. încercat, cu u/utorul politici, să RANGOON. — Simbută diminea vire la convocarea conferinţei de la vernele Algeriei si Marocului vor
reprezentanţi ai sccfiei de presă din aluiKic peste 700 de fărâm care au ţa, asupra capitalei Uit maniei s-n Bamako. la frontiera algero-inaroca- pune capăt situaţiei actuale şi vor
P a rtid u lu i s o c ia lis t ita lia n Ministerul Aluccrilor Externe al ocupat păminturi ale moşierilor. abătut un ciclon care a provoca) nă au avut loc simbută serioase cioc rezolva curînd conllitlul pe cale
\ Austriei, şc li redactori ş, tedac- niri intre forţele urmate ale celor
ROMA 26 (Agerpres). — nală şi s-a pronunţai pentru conti t lori ai z tarelor principale din LONDRA. — J. llcinal, pre- moartea a trei persoane şi muri două lăn. paşnică.
Luind cuvintul la deschiderea ce nuarea aderării Italiei la N.A.TO. si ) Vicna şi ai Agenfiei de presă uus- şedinţele executiv ul Consiliului pagube materiulc. Vintui, care a
lui do-al 35-lea congres al Partidu integrării vcsl-curopenc. dar împotri * triece. Momliul al Păcii, in numele m ili bătut cu 6b mile pe oră. a prici
reţelei de
nuit muri stricăciuni
lui socialist italian, Pietre Nenni, se va creării unei (orie nucleare multi 1 PARIS. — I i i oraşul Licvin (de- oanelor dc partizani ai păcii din transport a energici electrice. DE PRETUTINDENI
cretarul general al partidului, a cerut laterale şi a înzestrării Germaniei oc J parlamentul Pas-dcCalais) şi-a in-
acceptarea propunerii democrat-crcş* cidentale cu arma nucleară. ‘ chciat lucrările coinpcsul Fcdera- LUPTA CU GRINDINA IN CĂUTAREA
tine privitoare la colaborarea in ca La 26 octombrie, in a doua zi a î Hei naftonole a minerilor din Fran- § in iif liii l ih n ii i R i i m v ie NALCIK 26 (Agerpres). — „COMORII” NAZISTE
l la. sindicat alilial la Cunledcrafia
drul unui guvern dc „icnlru-slîngu" lucrărilor congresului, a luat cuvîn- | Generală a Muncii. „Problema luptei cu grindina
împreună cu republicani. >i social- lul Tullio Vccchietli, considerat ca i Rezoluţia adoptată la conr/tcs „ Europenele“ la volei va li rezolvată in scurt limp" — VIENA 2(5 (Agerpres). — rela
Agenţia France Prcsse
democralii. lider al fracţiunii de stingă a parti subliniază hoturhea minerilor de u t a declarat prof Suiankvelidzc, — tează că lucrările pentru desco
Evocind dilicullălile economice ac dului El a declarat că nu se opune i continua lupta penlru sat islucercn I /M/î de spectrdori au asistat ieri la torioasă. inlrccmd cu 3-1 directorul Institutului geofizic dc perirea misterioasei comori na-
r 75-J ;
))nmctc,
tuale din Italia, Nenni le-a atribuit formulei de colaborare guvernamen revendicării,,, Io, - mrr/orr.rea so-» Bl, 12- 13; 13-13-, 13-8) echipa R. P Pa mare altitudine din U.R S S. visie scufundate în apele lacului
absenţei unei politici dc planificare, tală cu partidul democral-creşlin, dar hm lo,. reduce,ea m „un,,,,,,, I mcc ia tone. Anul acesta, institutul u luat Topliz se desfăşoară cn succes
precum şi „dezechilibrului economic .c u . „ '„„bunataluea cunddnh,, ! alc de Turneul lemimn dc la Cunslanfa sub proiecţie semănăturile dc pe Timpul favorabil a permis autori
că consideră negativă „acceptarea
.
,,
„
.
şi social". U MA Agcnf ia Fi ance Pres- kIci. Selecţionata masculina a larii a inccpul cu jocuri lourte strinsc, teritoriul regiunii Kabardino-B.-il- tăţilor austriece să instituie
In domeiiinl politicii externe, el politicii preconizate de democraţii sc transmite ca, potrivit ştirilor noastre a intilm i in sala Floieuscu Iocuri dc mare luptă in eorc pentru knră (CaucdZul de nord). „De echipe speciale dc scafandri
a reliefat destinderea înregistrată in creştini dc a rupe relaţiile cu clasa sosite simbută la Lima, in regm- reprezentativa HS.F. Iugoslavul pc liccarc minge echipele s-uu anga/at opt ori asupra acestui teritoriu care, în lot cursul acestei săplă-
ajutorul
mîui. au explorat cu
ultimul timp in situaţia internaţio muncitoare". care a invins-o relativ uşor cu 3-U minute in şir. Dc alllel In 3 din s-au abătut nori de grindina si
(13-6; 13-lli l3-8i Voleibaliştii lu cele -I meciuri invingutourcle au unei sonde acustice fundul lacu
mini au lost net superiori in primul tost cunoscute după 3 seturi. Fără do fiecare dată colaboratorii in lui. Săplămîna viitoare vor fi lan
stitutului i-au respins cu succes"
mmm set cind au tras imparabil aruluul nirc a scrii a lost cea dintre tepre- — a declarat Suiankvelidzo. Am saţi primii scafandri spre locul
indoiulă cea mai pasionantă în til-
unde se presupune a fi comoara.
o remarcabilă lor fă dc joc. Setul
bombardat noni cu
proiectile
al (ludea a lost cel mai echilibra).
zcnlahvclc R. P. Romîne şi R. P
Echipa iugoslavă in frunte cu l ;.i- Hulr/unu. Jiuind lată Doina tvăncs- speciale, încărcate cu substanţe 200 DC PERSOANE INTOXICATE
barici şi Kos a prestat un joc bun m, echipei nuostie i-au treimii pes dc cristalizare. IN URMA CONSUMĂRII
şi a atacai pentru a echilibra si te două orc cn sa Învingă cu 3-2 „Noi am tras lără greş si am DE CARNE ALTERAT A
tuaţia. (13-13, 13-12; 3-/5; 13-11; 13-11) Iar nimerit direct în linia — a spus
Astăzi echipa romină sus/mc un mat ia deosebii dc tenace a R. P. directoruI institutului, Pc terito IUI RUT 20 (Agerpres). —
meci decisiv cu cclnpa U.R.S.S., meri Bulgaria Celelalte meciuri dc la riul de 50,0(10 ha., care se afla In oraşul Beirut, 200 de per
care ar putea decide cluar pc cam Cciislanta s-au soldat cu următoarele sub proteclia noastră, nu a (ă/ut soane au fost intoxicate dc pc
pioana europeană. V olciboliştii so rezultate: R. P. Ungară—/ugos/ov/o nici o grindină". urma consumului do carne alte
vietici au avut o sarcină facilă in 3-2 (13-12-, 13-13; 13-10-, N-IU} 13-9). rată vinduiă in una dm măcelă
meciul cu echipa Proniei, cislir/inj /’. P Polonă — R I). Germană 3-2 INCENDIILE DIN PAPURILE riile aflate in suburbiile oraşu
clar cu 3-0 (13-9-, 13-10-, 13-12). (13- I2t 10-13; 13-13\ 13-3; 13-9). S. U. A. lui. 15U dc persoane au lost in
O alfa favorită a turneului linal, L'-R.S.b—RS. Cehoslovaca 3-0 (13-6' ternate dc urgentă in spital, iar
echipa R. P. Bulgaria, a debutat vic 13- 9; 13-11). NEW YORK 26 (Agerpres). — alic 50 in stare mai putui (pava
In ultimele săptămim. incendii primesc îngrijirea mcdirnlâ la
F O I B A L le în pădurile din S U.A. au luat domiciliu.
Potrivit agenţiei Fiauce l’res-
A.şfăzi pe sladionul „23 August" Kozsko, I'ircălab, Constantin, Manola- proporţii foarte mari. Deasupra se. presa din localitate atribuie
din Capitală, echipa selecţionată o- (.lie, Ţircovnku (Seredai), Ilajdu. multor state patrulează avioane responsabilitatea in acest caz au
limpică de lolbal a R P Romîne sus Jocul inccpe lu ora 15. ale serviciului de pompieri. Ele torităţilor sanitare care nu clcc-
ţine o inlîlnire amicală în compania Slaliile noastre de radio voi Irans- prididesc anevoie să aminte iz liioază un control riguros asupra
reprezentativei olimpice a Iugoslaviei. mite cu începere din jurul orei 15 bucnirea dc noi incendii. Numai alimentelor ce urmează a fi puse
în vi nza re.
Intilnirea suscită un interes deosebit intreaga desfăşurare a meciului de la 24 octombrie in stalul Ken-
Recertf, in cadrul campaniei din Crecia, a avut loc inaugurarea centrului electoral din Atena ai deoarece in echipa onspclc figurea fotbal dintre echipele olimpice ale lucky au izbucnit 85 de incendii, PATRU GEMENI
Partidului E.D A. Cu acest prilej, a fost organizată o întrunire la care au luat parte mii de membri s: ză o scrie dc internaţionali valoroşi R. P. Romîne si Iugoslaviei. Transmi in statul Massachusetts 75 incen LAGOS 26 (Agerpres). —
simpatizanti ai ED A. care au umplut sala, trotuarele şi strada din lafa centrului electoral. ca Belin, Sarnardzic, Zambala şi alţii sia se va face pe programul 1. dii. In statul Mississippi s-au în O femeie dm localitatea Lagos
Participanfii la întrunire au lost atacaţi de poliţie, sub pretextul „ restabilirii circulaţiei". In acest joc echipa noastră va avea Tot astăzi la Belgrad sc înlîl registrat 300 incendii în ultimele <i născut recent patru gemeni —
In lo to : Aspect al întrunirii electorale a -, membrilor şi simpatizanţilor ED A de la Atena următoarea componentă ; Datcu, Popa, nesc echipele secunde dc fotbal ale cinci zile. doi băieţi si două fete. Atit mama
cît si cei patru copii se simt bine.
Numveiller 111, Ivan, Petru Emil, ccior două ţări. (Agerpres).
40.065
Redsclia $1 administraţia ziarului str. 6 Mame nr. tf, leiuon IStid. u / i, 1586, zu / t i .lui» piâma !u numerar conlonn aprobării Direcţiei Generale P.T.Î.R. ur. 263.328 din 6 noiembrie 1949. — Tiparul, Inlreprlnderea Pollgialicâ Huncdoara-Deva.