Page 99 - 1963-10

Rr. 2748 Dramul socialismului Pag. %

Cum muncim noi, comuniştii ?

Ce exemplu personal oferim celorlalţi ?
După ce a par­
Tu frunloa colectivului «le munci­ din plin. Aceste brigăzi fşi depă­ nivelul celor fruntaşe. Din păcate, ta de sarcinile ce le ievin in pro­ curs 45000 km, au­
tocamionului con­
tori. ingineri 51 tehnicieni, organi­ şesc luna de lună sarcinile dc plan. nu toii membrii organizaţiei noas­ ducţie dus dc şoferul
Dez.bălind Iii spiritul unei Înalte
tre au o- astfel de comportare. Se
zaţia de bază din sectorul II al ex­ Dar lucrurile nu stau pesta tot aşa. ştie ca in realizarea planului de că­ exigente, al criticii şi autocritic;»
ploatării miniere Deva desfăşoară o Numărul absentelor de la lucru pz tre fiecare brigadă munca discipli­ partinice. constructive. activitalej loan Irinuiş de la
intensă muncă politică pentru mobi- sector este Încă mare şt tocmai in nată. conştiincioasă are un rol ho- desfăşurată în decurs de un an, adu­ autobaza I.R-T.A.
brigăzile in care există astfel do Deva î se lace re­
J'rzareu tuturor forlelor la îndepli­ manifestări se înregistrează rămâ­ ţărilor Cu toate acestea, unii mem­ narea pentru darea de seamă şi ale­
nirea sarcinilor de pro«luclie. In neri in urmă. bri ai organizaţiei do bază ca lo geri a organizaţiei de bază din sec vizia tehnică. Dc
adunările generate şi în şedinţele de varăşul Avei lazăr, de exemplu, ab­ torul 11 al G. M. Deva s-n dovedii aceasta se îngrijeş­
De aceeaşi părere a fost şi tov.
tiirou au losl analizat» sistematic Tiberiu Corindo, şeful sectorului, sentează nemotivat şi nu loloscsc o adevărată şcoală practică a edu­ te în mod deose­
cele mai importante piobleme ale Cornel Muntennn. Alexandru V oiai- din plin timpul de lucru. Alţii ca caţiei comuniste bit mecanicul auto
sectorului. Prin măsurile luate in lescu, Roman Pelrut şi alţi vorbi Ion Busuioc nu dau atenţie calită­ Avram Teodor.
urma acestor analize s a realizat o lori. Ci au cerut ca noul birou al ţii minereului extras. t>i, ca ei, mai
mai bună folosire <1 forţelor de organizaţiei de bază să dea mai sint ci li va... La adunare a luat parte tovară­
muncă şi o rcpailizare justă a for­ multă atenţie îmbunătăţirii muncii — Cum se pot intitula comunişti şul Ladislau Fedoranici, prim-sjrre-
ţelor de partid. S-a ajuns astfel ca tnr at Comitetului orăşenesc Dcvu
'brigăzile să fie omogene din punct al PM.R. Luind cuviutul in indie
de vedere profesional; de asemenea, A d u n ă r i d e d ă ri d e s e a m ă şi a le g e r i ierea discuţiilor el a subliniat sar­
In fiecare brigadă s-a repartizat un în o r g a n iz a ţiile d e b a z ă
număr corespunzător de membri si cinile ce revin noului organ, insis-
candidaţi de partid cărora ii s-au tind asupra necesităţii Îmbunătăţirii
Încredinţat sarcini concrete privind politice In rindul muncitorilor noi — îşi punea întrebarea (ov. Ni co­ vieţii dc organizaţie, antrenării tu­
mobilizarea celor din jur la înde­ veniţi, care încalcă cel mai frecvent lac Raliu — acei care aşteaptă mul­ turor comuniştilor la o aclivihite 1 1 3 . 2 3 8 l e i v e n i t u r i
plinirea sarcinilor dc producţie; s-au disciplina. te invitaţii pentru a participa la susţinută. întăririi disciplinei şi răs­
organizat mai bine consfătuirile da adunările organizaţiei dc bază. care punderii fală de sarcini, desfăşură­ La gospodăria agricolă colecti­ Datorită priceperii şi hărniciei lectiviştii au realizat un venit de
producţie, s-n imbunălălit evidenta In adunare sa făcut un calcul nu desfăşoară muncă politică şi ma­ rii unei susţinute munci politice si vă din Cislci, raionul Alba, creş­ de care au dat dovadă îngrijitorii 1 13 238 lei.
realizărilor tn întrecere etc din care rezultă că prin lichidarea nifestă indiferentă fată de soarta educative In rindul minerilor în sco­ terea porcilor ocupă un loc de Mihăilă Cîrnat, Ana Frăţilă, Ma­ Potrivit prevederilor planului
absentelor nemotivate de la lucru
Activitatea pozitivă desfăşurată s-ar fi obţinut un plus de produc­ producţiei ? pul mobilizării cu succes a Între­ seamă în cadrul sectorului zo­ rja Dobîrtă. Olivia Dobîrlă şi al­
rle organizaţia de pariul, munca po­ Crdicind cu asprime asemenea gului colectiv de muncă la Înde­ ţii-, gospodăria a avut posibilita­ de producţie, pînu la sfirşitul a-
litică depusă de membrii şi candi­ ţie care ar li determinat o produc­ stări de lucruri, participanţii la dis­ otehnic. In prezent colectiviştii tea ca pînă la această dală să li­ nului gospodăria va mai livra sta­
daţii de partid sint concretizate in tivitate mai mare deci! cea plani­ cuţii au cerut noului birou al orga­ plinirea sarcinilor de plan. deţin în proprietate obştească vreze statului 132 porci îngrăşaţi. lului peste 100 porci în baza con­
realizările bune obţinute tn pro­ ficată. Aşadar, toii indicatorii dc nizaţiei de bază să fie mai exigent C. Mi 425 porcine din caic 95 scroafe. Dc pe urma valorificării lor, co­
ducţie In perioada care <1 trecut de plan puteau fi depăşiţi I lată dc activitatea şi comportarea tractului încheiat.
la inccpulul anului, planul de ex­ Pentru comunişti. disciplina dc fiecărui membru al organizaţiei, să
tracţie a fost depăşit trimestru de producţie nu poate fi ruptă de (lis­ repartizeze fiecăruia sarcini concic
trimestru cu peslc 2 la sută. Co­ ei plinei de partid. Comuniştii trebuie
lectivul sectorului a adus lolodată să constituie întotdeauna un exem­ le si să controleze îndeaproape in „lupeni 29“
o contribuţie importantă la cei peste plu demn de urmat pentru masa ce­ deplinircn lor. să se ocupe cu mai
480 000 Ici economisili la preţul de lor fără de partid. In asta constă multă grijă şi răspundere de edu­
cost pe Întreprindere. marca fcr;ă de convingere a comu­ carea comunistă a membrilor şi : la cinsntafsgrafeie
candidaţilor de partid.
Totuşi, aşa cum a reieşit din lu­ niştilor! A fi fruntaş in muncă, a-li — A(i văzut — a arătat tovarăşul
crările adunării generale pentru d 1- ridica neîncetat calificarea prolesio- j: săteşti
rea de seamă şi alegeri, realizările nală şi. prin propriul exemplu, să Nicolae Uubui — cum au vorbit unii ■
obţinute 11-au fost po măsura posi­ mobilizezi pe coi fără partid la In adunarea de astăzi : „de ce s-a Preocupare insuficientă \ In cddnil acţiunilor progra-
bilităţilor. Unul din indicatorii cei lupta pentru mărirea continuă <1 trimis brigăzii noastre lemn de gro­ \ m.de cu iiimul românesc „Lu
simi prea mari", „de ce nu sint pre­
mai importanţi ai pionului de pro­ productivităţii muncii si întărirea miali artificierii chiar şi tn cazul % peni 29“ ici reionul Brad, accs
ducţie — creşlcrea productivităţii disciplinei in muncă, să păzeşti şi faţă de asigurarea bazei furajere .• la a losl prezentat zilele trecu-
muncii — n-a fost Îndeplinit in în­ să întăreşti prin toate mijloacele cind brigăzile pe care Ic deservesc % In la cinematografele săteşti
tregime. proprietatea socialistă — iată india- nu-şi realizează planul* ele. In loa .• din Luncoinf dc Jos şi Lunco-
După cum era şi firesc, analiza­ toiiri din cele mai importante pe să discute despre activitatea orga­ Gospodăriile agricole colective d u podăria colectivă din Ribita sint mai furajere corespunzătoare şi gospodări
rea cauzelor rămîncrii în urmă tn care partidul )e pune in fata mem­ nizaţiei de bază. despre munca po Ribiţa şi Mesteacăn, raionul Brad. dr»- mari (Iccit în alţi ani. Finul natural tii cu grijă a furajelor. *• iul dc Sus. In prealabil s-a fă-
acest domeniu a ocupai un loc im­ brilor săi. litică şi organizatorica desfăşurată pun dc condiţii naturale favorabile şi dc pc cele 90 ha., cosit şi transportat O situaţie cu totul nesatisfâcăioare \ cui o prezentare o tilmutui şi
portant in discuţiile purtate pe mar­ de comunişti In scopul mobilizării de o bună tradiţie în creşterea ani­ ia timp în gospodărie, este dc buna in privinţa asigurării şi gospodăriri *• <* evenimentelor oglindite in el.
ginea dării de seama. Pe bună dreptate, tn adunarea co­ întregului colectiv de muncă la rea­ malelor. Ţmînd scama dc faptul că d;n calitate De pe aproape întreaga supra­ furajelor există şi la gospodăria colec­ ’• t» ambefe sale, „Lupeiii 29“ s-a
muniştilor din sectorul II mai mulţi zootehnic sc pot realiza venituri bă-
— Cheia acestei probleme —- ară­ vorbitori, analizind diferitele aspec­ lizarea planului dc producţie al sec- faţă s-a recoltat şi cea de a doua tivă din Mesteacăn. Un singur exem­ «* bucurat dc o largă participare
ta in adunare tovarăşul Mihai Ni- torului, ci s-au mărgini! la uneia reşti ridicate şi permanente, membrii coasa de fin. In afară dc finul nata­ plu este concludent iu această privin­
culilă — trebuie căutată in disci­ te ale disciplinei In muncă, au por­ chestiuni personale. După părerea celor două gospodarii colective şi-au la! s-au strîns şi circa 30 tone fin •>. ţe. Pînă acum nu s-a însilozat nici o ■ a oamenilor muncii, înregis-
plină. Ccle adevărat, fala dc anii nit de la ideea : cum muncim noi, mea. acest fel de <1 pune problemele propus să sporească efectivele dc ani­ trifoi şi lucerna, precum şi o canti­ tonă de furaje, cu toate că gospodăii.v % triudu-se pcsîe 9C0 de specta-
trecuţi disciplina de producţie s i comuniştii, co exemple personale oglindeşte slaba lor pregătire poli­ male (în fiecare din aceste unităţi) la tate însemnată de paie. Ca nutreţuri a avut cultivată o suprafaţă însemn 1 lori Aceştia, şi îndeosebi mi-
Întărit mult In sectorul nostru, da­ oferim celor!al|i ? tică şi ideologică. peste 220 bovine. 300 ovine şi un nu­ suculente s-au asigurat 50 tone siloz dc tă cu poiuntb pentru siloz. Nici in \ norii de la E. M Barza, au râ-
torită in primul ritul creşterii conş­ — Numeroşi membri şi candidaţi Si alţi vorbitori an relevat că cel măr însemnat dc porcine. Sarcini dc borceag şi IU0 tone siloz dc porumb. privinţa valorificării superioare a co­ J. roas adine impresionaţi dc fap-
tiinţei socialiste a minerilor. In de partid din organizaţia noastră care nu participa la fnvălămînlul seamă au fost stabilite şi cu privire Faţă dc posibilităţile gosj>odăi ici, de cenilor nu s-a întreprins vreo aci. i - .• torc eroice ale minerilor din
brigăzi cum sint cele conduse do — a spus tovarăşul Cduard Mihai — de partid, neglijează sarcina ridi­ la creşterea producţiei de carne, lapte necesar şi dc prevederile planului, inc. Cu alte cuvinte, piuă la aceas'i
tovarăşii Trăiau Rcsiga. Nicolae Ra- dau exemple minunate in producţie. cării nivelului politic şi ideologia şi lină. In ccca cc priveşte cfective'c această cantitate ilc nutreţ însilozit dată, pentru bovine nu s-n asigurat nici % Lupenij anului 1929, redate in
tiu şi mullo allclc se munceşte dis­ Tovarăşii Ladislau Ghezan. Nicolae — tot aceştia sint şi cei care dai planificate, acestea s-au realizat în buni este însă destul de mică Rezervele de o toni de furaje suculente. I* film.
ciplinat, nu există cazuri de absen­ UubuL şi alţii au preluat din proprie dovadă de pasivitate lată de sarci­ măsură pc scama reţinerii animalelor Preşedintele gospodăriei colective,
te nemotivale, numea este bine or­ initialivă conducerea unor brigăzi nile de partid, iui duo muncă poli­ t.ncrc provenite din prăsila proprie a Iov Ioacliim Croza. şi inginerul agro­
ganizată, timpul de lucru e folosit rămase 111 urmă şl le-au ridicat la tică in rindul maselor, nu se achi­ gospodăriilor, precum şi a cumpărâ- Bn două gospodării nom. Cornelia Feclictc, cunosc bine ro­ Creşte
iilor efectuate din fonduri proprii şi iul însemnat pc caic ! arc pentru sp )-
creditele acordate dc sl.it colective din raionul Brad rirca producţiei dc lapte, folosirea nu­ numărul c itito rilo r
Producţia pe cap de animal însă, treţurilor suculente în raţii. Cu toate
jtît la gospodăria colectivă din Ribiiu acestea ci au neglijat problema echi­ Biblioteca comunală din
cit şi la cea din Mesteacăn sc situea­ furaje existente în gospodărie permi- librării raţiilor de furaje din sortimen­ Miercurea, talonul Sebeş, ca­
ză sub nivelul posibilităţilor In ce'c tiau, ccl puţin, ca această cantitate dc te diferite. Dc altfel, mii la această te dispune de II 100 volume
nouă luni caic au hccut din acest an. siloz să fie dublată Intre resursele dc gospodărie nu sc cunoaşte exact stocul :lin cele mai diverse dn-renii
ambele gospodăiii au realizat mai |»u furaje caic puteau fi valoriiicatc prin de luraje. deoarece tic abia acum s-n de activ Hale, desfăşoară o
ţin dc jumătate din producţia anuali însilozarc, un loc important îl ocupa hccut la calculul balanţei furajere. muncă susţinută pentru popu­
ac lapte planificată pc cap dc vacă fa- cocenii, resturile dc la grădina de le­ Pentru această întârziere vina o poartă
irtjatâ. Această situaţie sc datorcşfc gume şi bostănoascle. Neglijenţa de în primul rîml preşedintele gospodă la rixarert cârtii. Asllel au losl
in marc măsură faptului că nu s-i rare a dat dovadă conducerea gospo­ r ei şi inginerul agronom. oiijanUulc 05 de acţiuni de
acordai atenţia cuvenită sporirii pro­ dăriei este cu atit mai comlantnabi’j, masri cu cutlcu, şi x-011 orr/a-
ducţiei dc furaje, în vederea unei liri­ dacă avem In vedere faptul că gosp >- Asigurarea furajelor necesare, gos­ cirul 20 dc ccrcun dc citit.
cii» corespunzătoare a animalelor. daria dispune (Ic mijloace proprii nc- podărirea lor cu grijă şi hrănirra ra­ 'Silele trecute la bibliotecă a
ţională a animalelor trebuie să preo­
După cum sc ştie, în complexul Jc cisarc pentru însilozare. Motivul pen­ cupe în mai mare măsură şi pe Iova- losl inrcrjisliut numărul dc
factori caic determină dezvoltarea ere>- tru care nu s-au însilozat cantităţi maî K’şii din cadrul Consiliului agricol ră­ / 200 cit Unii cu peste 10.000
teni animalelor, un rol hotărîtur î; n.ari de luraje, îl constituie — după ii nai Brad. Hi trebuie să îndrume şi \ olumc citite. Ptintre cei m u
arc baza furajeră. Asigurarea furaje­ cum ne-a informai preşedintele gospo­ să controleze mai îndeaproape felul
lor în cantităţi îndestulătoare şi bine dăriei — lipsa spaţiilor necesare (J1 cum conducerile gospodăriilor colec­ c(.li\ i cititori sint tovarăşii Si-
echilibrate din punct dc vedere al sor­ calcul sumar arală că numai prin în- mion Diclricht, brigadier le­
timentelor. permite aplicarea metodei >r silozarca cocenilor şi a lesturilor dc fa tive şi specialiştii din aceste unităţi sc gumicol, Nicolae Morar, mu.v-
avansate dc hrăniic a animalelor şi, pc grădina dc legiune se puteau asigura îngrijesc de valorificarea cu maximum citoc la S.MT., Petru Dureau.
această calc. obţinerea unor produc',ii cirea 30 500 U N., care (iuţeau substi­ (Ie eficienţă a tuturor rezervelor de fu­ Cdicorqhe Cimpcun şi mulli
ridicate şi constante de carne, lapte şi tui circa 70 tone finim «Ic calitate n»i*- raje. de asigurarea unei alimentaţii ra­ api colectiv uşii şi muncitori
Hnn. Sa vedem în ce măsură au ţinut Ircre sau aproximativ 35 tone de coa- ţionale a animalelor. Numai în acest dc ta S.MT. cate au citit
seama dc acest lucru consiliile de coi- c» nti afe. lei, gospodăriile colective vor puici pină acum intre 15-20 volu­
(îr.ccrc ale gospodăriilor colective din I1 aptul că nici pînă acum conduce­ să-şi realizeze in întregime sarcinile me.
Rdiiţa şi Mesteacăn Ce acţiuni au :n- rea gospodăriei şi inginerul agronom, j.ropusc cu privire la sporirea elective­
Echipa dc lurnatişti condusă de Tomn Puraon, de la Imnului n 1 al Lhinci „ Victoria* Călun, a pro­ licprms pentru .1 asigura o bună hrî- f( an Coama nu au întocmit balan'a lor dc animale şi a producţiei do car- CU. LOMN AS AN
dus in Juna septembrie 2J-I lone tontă peslc plun şi a redus deda salcie la 0,1 5 Iu sulă Itealuări Ini­ nire a animalelor pe timpul iernii ? lorajeră dovedeşte, că nu se acord» rc, lapte şi lină. corespondent
moase a obţinui echipa şi in luna oc/ombr/e. Canlitâţile de furaje strînse la gos­ zlcnţia cuvenită asigurării unei ba;.c N. TIRCOB

cesul de producţie să sc îmbună­
La E.M_. B arza şî_ E M . Zlaţna tăţească continuu. In dcest scop la ale anului productivitatea valorică îărli n-a făcut încă totul jicnim n colectivului în care muncesc pcnlrn
a muncii a Iost îndeplinită tn pro­
realiza acea stabilitate d personalu­
Bai za şi la Zlalna au fost organi­ porţie de 107,61 Io sulă. iar in tri- lui necesară producţiei. De aceea abaterea de la disciplină. Rezulta­
tul? Numărul absentelor nemotivatu
FORŢA PE MUNCĂ zate cicluri do conlerinte şi lecto­ inesî’rul Uf productivitatea fiz:câ a exploatarea nu dispune ruci de su este incomparabil mai mic la Deva
rate in cadrul cărora s-au
expus
licienle cadre caldicalc
La Bor/»
muncii a fost realizată la minereul
decit în celelalte două exploatări.
teme ca „Metode de exploatare de prelucrat în proporţie de 102.12 la sc* mai înlîlncsc încă şi unele ca­ N-a format astfel o opinie colecti­
marc productivitate la C. M. Bar­
POATE FI MAI RINE FOLOSITĂ za’*. „rnlrclinorca utilajelor miniere sulă La aceasta a contribuit şi îm zuri in care oamenii nu sînt înca­ sesc nemotivat, lală de chiulangii
va de masă fală de cei cate lip­
draţi in funcţiile pentru caje sînt
de perforat *. „Scheme de puşca re bimălătirea muncii de normare. |irec|ăli|i. A sa de exemplu. Rusu Formarea acestei opinii colecliv-i
la lucrările de înaintare**. „Economi­ Dară în trimestrul T al anului nor­ Oheorqhe este şef dc echipă la Rră- trebuie să stea şi in centrul aten­
Creşterea continuă a productivită­ lând 'pentru pompe şi manipulând tării miniere Zlalna rezultatele sla­ sirea lemnului de mină**. „Perfec­ mele cu motivare tehnică s-an apli­ dişor, Buda Cornel c.-de şef de echi­ ţiei comitetelor de partid şi sindi­
ţii muncii implică, pe lingă îmbună­ pentru maşini dc extracţie. Pe lin- be se daloresc $i laplului că nu sc ţionarea procedeelor do săpare a cat la numai 35.12 la sută din to­ pă iu sectorul 1 Valea Morii, iar catelor de la G. M. Barza şi Zlalna.
tăţirea condiţiilor de lucru şi do­ (pi aceasta, in prezent urmează foloseşte material didactic. La ob;cc- suitorilor", „Folosirea raţională a talul echipelor de mineri, Io slirşi- Dot Petru la Musiriu. cu toate că La Barza se foloseau cu diva
tarea lehnică cu maşini de marc cursurile de calificare aproape 81)0 1111 tehnologia meseriei, de pildă, maşinilor de încărcat". „Propuneri Iul trimestrului 111 lucrau după nor­ sînt absolvenţi ai şcolii de maiştri timp in urmă forme de agitaţie vi­
randament, folosirea raţională a lor- dc lucrători de la E M. Barza şi s-ar putea prezentei cursanţilor eşan­ me cu molivare lehnică 81 la sută zuală originale şi atractive prin cam
lei dc muncă, astfel ca maşinile peslc 200 de lucrători de hi E.M tioane de minereuri complexe şi privind aprovizionarea cu rambleu din echipe. Dc menţionat esfe fap- Cu şcolarizarea acestor tovarăşi, şi
din dotare să fie utilizate la în­ Zlalna. steril, diferite machete ale maşi­ a orizontului — 120 m şi in vii­ lul că la Zlalna, de altfel, ca şi la a altora, s-au chelind sume însem­ se lua atitudine hotărflă împotriva
remotiratelor. Nici unui miner nu-î
tor a orizontului — IG9 m“. teme
nate de bani. De ce atunci nu în­
treaga lor capacitate, iar prin buna Dacă iu ceea cc priveşte recru­ nilor şi lucrărilor miniere, planşe Barza, echipele din abataje şi cele
organizare a nuincii să sc înlăture tarea cursanţilor pentru şcolile de ele., care se pot procura şi con­ legale de procesul de producţie. Po (Ic la lucrările dc înaintare pres­ deplinesc funcţii in care aportul lor tăcea plăcere să apară pe panoul
timpii neproductivi din procesul de calificare s-au depus eforturi, im s î fecţiona uşor din resurse proprii. lînqă accasla în cele doua exploa­ tează munca In acord Aceasta a la bunul mers al procesului de pro- satiric unde o ciocănilonre îl arabi
producţie. poale spune acelaşi lucru despre Gle i-ar ajuta pe cursanţi tn însu­ tări miniere au fost organizate in­ făcut ca munca să fie nuii bine or­ ductie ar li mai mare? La această tuturor pe cel care 1 ipse<i nemoti­
struiri periodice pentru minerii care
întrebare trebuie, să răspundă, in
vat do la lucru, sau a rebutat mi­
$i in exploatările miniere din rezultatele obţinute la sfirşitul pe şirea materiei predate. Dar toate manipulează maşinile dc încărcai, ganizată. timpul de lucru folosit din primul rînd. conducerea exploatării nereu dm can/a sterilului peslo
cadrul Trustului aurului Brad au noadei de şcolarizare. Atit la Bar­ aceste materiale didactice lipsesc pentni mecanicii de locomotivă, me­ plin. in a cărui sarcină cade reparlizarca admis. Această lormă a fost consi
fosi introduse in ultimul timp ma­ zi cil şi la Zlalna, numărul ab­ pentru că responsabilii de curs ing. canicii maşinilor de extracţie, circ­ Analizîndn-.se posibilităţile exis­ cadrelor tehnice.
V. Râscal şi ing. I Daşcău nu s-au în­
şini şi utilaje de marc productivi* solvenţilor care an obţinut calificati­ ii iacnii şi mecanicii de muia. pen­ tente in fronturile de lucru. la derală depăşită şi ca urmare pa­
noul s-a scos. dar nu s-a căutat
tale La G. M. Barza, du pildă, prin- ve mediocre este deslul de ridicat, grijit dc procurarea lor. multumindu- tru ca aceştia să cunoască în pro­ Zlalna s-a ajuns la concluzia că for­ Disciplina — problemă înlocuirea lui cn unul nou. comba­
cipalcle lucrări de înaintare au fost din cauza slabei preocupări a lec­ se doar cu predarea teoretică a mate funzime manipularea şi construc maţia tip de Di lucrările de deschi­
dotate cu maşini pneumatice du torilor pentru ca materia predată riei, tăia să ceară lectorilor exemplifi­ li a noilor maşini şi utilaje. La G. M. dere $i pregătire nu este corespun­ a întregului colectiv tiv- La Barza şi la Ztatua s-au folo­
încărcat, s-a extins transportul elec­ să fic cit mai bine însuşită. Cum carea 01 material intuitiv Cxio Barza de pilda, fiecare maşină de zătoare. Minerii au propus elibera- si'- cu succes gazelele de perete
tric la orizontul — IKO Musariu, au .altfel poale li justificat (aptul că hi adevărat că pregătirea practică a încărcat .1 fost insolită o anumită ip.i unul om din formaţie şi trece­ Gsle cunoscut laplul că descoin- ŞÎ gazetele satirice Brigăzile arti-
iost extinse metodele de exploa­ cursul do njulori-mincri de la lla- cursanţilor este încredinţată unor perioadă de timp dc cile un meca­ rea lui în alt loc de muncă, pro­ plelarea formaţiei dc lucru duce la sîice de agitaţie prezentau periodic
tare de mare productivitate mm neş — responsabil de curs ing. loan şeii dc echipă 01 experienţă. Dar. nic care s-a om pot îndeaproape /le programe artistice în care erau sa­
sînt exploatarea prin inmagazinarea dacă la orele dc curs s-f.t folosi uslruiien minerului încărcător din ductiv. sarcinile acestuia puţind fi nereali/.arca productivităţii planifi­ tirizat) cci care lipseau de la lu ­
minereului, aripi înclinate, metode Dascăli — clin 5B de absolvenţi 40 melodic material didactic, intuitiv, cc lupă. îndeplinite de ceilalţi mineri prin- cate, şi dori. la ncîndep.inirea |>la- cru. In jirezent gazelele satirice s»
lr o mai buna organizare, fără să
ikiluî de producţie. Cu toate aces­
de exploatare cu fişii direcţionale au oblmut note mediocre, iar li cursanţilor le ar li mai uşor să-şi rele de perele publică puţine ar­
de 4 metri, cu front lung ş.a. La cursul de mineri din aceeaşi sec­ însuşească iu subteran cunoştinţe Specializarea muncitorilor sa fă­ se depună eforturi suplimentare. tea. atit In G M. Zlalna, cit şi I» ticole despre disciplină, iar progra­
Zlotnn s-au îmbunătăţit. condiţiile ţie din 30 <le absolvenţi ai cursu­ profesionale. La aceasta ar trebui să cui şi în ceea ce priveşte catego­ Aceste echipe nu numai că şi au E. M. Barza, unele echipe sînt ne­ mele brigăzilor artistice de aqitaFo
de transport prin electrificarea ga­ lui mimai fi au oblinnt medii peste contribuie şi maiştrii care. Irecind riile de lucrări miniere. Asllel la leali/al productivitatea planilicată. voile să lucreze zile In şir descom­ sini |)rezenlate sporadic, oc-r/ionaf.
leriei principale Flanc?, a Iost dat Ti O situalic asemănătoare se in- zilnic prin locurile de munco, au (I 1- Barza, mineri cmn sini Nicolae dar au inrcgisfrjt şi sporuri da pletate din cauza absentelor nemo- *
in exploatare pulul central dc ex­ lilneşle şi la G. VI. Barza, lată rî- loria să se preocupe îndeaproape de Slurza, Petru Cimpoaie Aurel Mir- cile 15—Ifi procente. Astfel echipele luate dj la lucru a cile unu sau
tracţie Stânga piua la orizontul — levri exemple: la cursul do artifi­ îndrumarea cursanţilor, să le dea za. losif Grnber şi alţii, rare au conduse de Constantin lancn. Va- doi membri din formaţie. Cit mi­ Creşterea continuă a productivită­
120 in., principalele lucrări 11c ina- cieri din sectorul Brădişor. condus explicaţii penlm a putea intelcgc condus brigăzi de înaintare rapidă, Ici Morar dc la Mu drăceasca-vest, nereu sc pierde din cauza absen­ ţii muncii implică o bună orgaiv-
intari* au losl dotate cu maşini de de ing. Gnedy Bclla şi maiştrii du împărtăşit din experienţa Im secţia Almoş, au realizat intr-o sin­ telor nemotivale ne o spune un 7<:re si deci o calificare superioara
încărcat, s-a generalizat perforaju! Abrndeanu Petru şi Lucaci Tdiis. procesul lolmoloqic de extracţie. bogată şi celorlalţi mineri d;n bri- gură lună cile 41 şi respectiv 35 5 singur exemplu. D:ică la Barza ivi a forţei de muncă, (olosiiea ci ra­
Dm atit la Barza, cit şi la ZI .Una.
umed la lucrările orizontale. (lin 20 de absolvenţi 12 au absol­ q-îdfl Cei mai buni nn fost promo sac li inreqisirut iu trimestrul II) ţională, astfel ra timpul de lui.rit
vit cursul cu note piuă la 7. iar la pregătirea prolesiomlă a cursanţi­ vati in funcţia de şeii de echipă ml. de prea ba la) si sujton de abj- n;ci o absentă nemolivală, pe în­ si maşinile moderne din doiare să
laj. obtinind rezultate mai hune
C alificarea — cursul dc artificieri Valea Morii, lor este lăsată diar pe seama cu­ In lucrările de înaintare. Aşa s-.-i deci! în vechea formaţie do lucru. treaga exploatare productivitatea fie utilizate din plin. In cele două
noştinţelor predate în cadrul cursu­
condus dc maistrul Pavelcscu Con­ procedat şi la E M Zlalna unde muncii ar li crescut cn 0,5 la sulă. exploatări miniere sint suficiente
la nivelul cerinjelor stantin. doar 4 absolvenţi din 37 rilor dc calificare. Or, nu trebuie una din (ele mai importante huTări Permanentizarea şi specializare.* Alit la Barza, cit şi ta Ziatiui, rezerve pentru ca lori,* dc muncă
an promovat cu note peste 7. Re uitat faptul ca procesul de acumu­ de înaintare, galeria pulul Beker- muierilor pe dnumiie categorii d; s-iiii luat unele măsuri pentru redu-
Utilizarea maşinilor $i utilajelor zultatc slabe s-au obţinui şî l.i lare de noi cunoştinţe profesionale Larga a fost încredinţată minerilor • iicrăr», in hinclic de pregătirea lor ( erea numărului ele absente nemo­ să f:e judicios folosită. Gste însă
(<i capacitatea lor nominală, (ologirea cursurile dc ajulori-mineri din sec­ estn nn proces continuu, la reali- Nicolae Luicău. loan Morar şi Con profesională, a făcut ca. mai ales tivale. Disaplma a fost unul d:n nevoie dc o preocupare susţinută
pentru continua ridicare a califică­
judicioasă a timpului de lucru prin torul Brădişor — responsabil dc Zorea căruia trebuie să contribuie slanlin Sicoe. rare au o bogată ex­ la Zlalna, să sc realizeze o sta­ obiectivele pentru care au militat rii profesionale, dc repartizarea ra­
întregul personal tehnic şi ingine­
buna organizare <1 muncii, impun curs Finii Lupea. la cursul de mi­ perienţă în executarea acestor lu­ bilitate a cadrelor asllel ca să poa­ ţională a forţei dc muncă, in Inne-
ridicarea continuă <1 califuarii pro­ neri dm sectorul Dealul Felii — resc din secţii $i scclodre. iar con­ crări. tă li respectat procentul între ca­ organizaţiile dc partid, sindicate si |ie de nivelul de calificare, d<* îm­
fesionale a muncitorilor. Pentru acea­ responsabili Toma Dumitru şi To- ducerile cxploolărilor au datoria să lificaţi si nocnlîfieuli. Sc poale afir­ dc LFT M Dar lupta împotriv a n«-
sta. alît la Barza, rit şi 1.1 Zlalna. mu loan — şi altele unde majori­ controleze îndeaproape felul cum Fiecare om — ma că G. M. Zlalna va dispune la motivatelor trebuie sa sc deslăsoare bunătăţirea muncii de nornvro O
atcnlîe deosebită va trebui să acor­
Iiinctionea'/ă cursuri dc calificare, tatea absolvenţilor au obţinut rezul­ se dcsLâşoară procesul instructiv şi încheierea actualelor cursuri de c;«- continuu, să se ia atitudine In mod de comitetele de partid, comitetele
au fost organizate lectorate si con- tate mediocre. să nu lase acest lucru numai în la locul p o trivii lificaie de numărul cadrelor pregă­ operativ lată dc cci rare absentează
lerinlo tehnice care să i ajute pe Aceste rezultate se daloresc în scama tehnicienilor cu invătămin- tite necesare hunului mers al pro­ de |.i lucru, nu numai tu adunările sindicatelor si conducerile adminis­
trative a'e V. M. Barza şi F. M.
mineri in ridicarea calificării lor prunul rînd faptului că conducerile Ud din cadrul serviciului personal. Repartizarea minerilor calificaţi cesului de producţie. Alta este si­ generale lunare ale qruiiclor sindi­ Zlalna întăririi disciplinei, redu. e-
cale. In acest sens esic somniiicnl-iv
Fa Barza au absolvii m luna apri­ secţiilor, rit şi ale celor două ex­ Cu tiecaro zi ce Irece în exploa­ astfel ca in formaţiile de lucru lip tuaţi,1 la E M. Barza. Aici Hm:- r:i numărului de absente neinoll-
lie cursurile de calificare 34,'i de ploatări, n-au urmărit 'îndeaproape tările miniere se introduc noi ma­ «uî existe cile un miner şi, in I iiiu ’- tualia de cadre cslc iiu.î destul de exemplul (trupelor sindicale do Iu vale în vederea sporirii productivi-
mineri. 467 ajutori mineri, precum felul în care se desfăşoară cursurdc şini se experimentează şi aplică lie dc posibilităţi, cel puţin un aj;i- marc. (dnii mineri după re absol­ E.M. Deva Aici. membrii (trupei iau fălii muncii şi a realizării sarci­
si un însemnai număr de arlifi de calificare, nivelul cunoştinţelor roi metode de muncă de mare pro­ lor-miner. a tăcut co productivii» vesc cursurile dc calificare pleacă î:i imediat atitudine împotriva acelora nilor de i>!an
cieri. iar la Zlalna 2-10 mineri şi acumulate de cursanţi. La cursu­ ductivitate. Aceasta implică cunoa­ • ea mumii să ere seu. La Fî M. caic ii|)scsc neino:ival dc la lucru.
ajutori minei 1, artificieri, manipu­ rile dc calificare din cadrul exploa­ şterea lor temeinică, pentru ca pro­ Zlalna, de pildă, in primele 9 luni alte exploatări. Coudoccrea expîoti- Aceşlid trebuie să răspundă in lata S. POP