Page 1 - 1963-11
P. 1

4

                                                               l '  ‘
                                                            V \v :n e d n>-u Q

                                                                                                 PROLETARI  DIN  TOATE  ŢARII E  UNTŢI-VA 1
                                                                                                                                              Mai  multă  preocupare  d in   partea



                                                                                                                                                      serviciului  mecano-energetic




                                                                                                                                                La  secţia  I-a  furnale  au  fost   îndoială,  la  preînlimpinarea  mul­  Toate  acestea,  conform  planului
                                                                                                                                              aplicate  pîna  acum,  integral,  7   tor  greutăţi.  S-a  ajuns  apoi,  la   aprobat  de serviciul  mccano-cner-
                                                                                                                                              masuri  clin  cele  12  prevăzute  in   concluzia  că  repararea  halei  de   gel ic  al  combinatului,  trebuiau
                                                                                                                                              planul  pregătirilor  tic  iarnă  pen­  turnare  tic  la  furnalul  nr.  6,  ce   executa le  de  către  secţia  E.D.LL.
                                                                                                                                               tru  a  fi  executate  cu  forţe  pro­
                                                                                                                                                                                                                     Sectorului  hidrotehnic  îi  reve­
                          ORGAN Al COilltUUlI REGIONAL HUNEDOARA AL RM fl. SI AL SFATULUI POPULAR REGIONAL                                    prii.  Astfel,  au  fost  curălalc  ca­  trebuia  executata  de  către  secţia   nea  curăţarea  canalelor  fluviale
                                                                                                                                                                                 E  D I  L  a  combinatului,  poale  fi
                                                                                                                                               nalele  dc  apă  dc  la  granula rea   cxcculală  pe  plan  intern.  din  exteriorul  oţclărici,  iar  sec­
                                                                                                                                              zgurei,  s-au  reparat  instalaţiile  de   Faptul  că  biroul   organizaţiei   ţiei  reparaţii  siderurgice  confec­
                                                                                                                                               încălzire  de  la  posturile  ele  co­  de  bază  s-a  preocupat  îndeaproa­  ţionarea  unui  perele,  în  porţiu­
              Anul  XV.  Nr.  2751                          VINERI  1  NOIEMBRIE  1965                             4  pagini,  20  bani       mandă  şi  cabinele  de  încărcare,   pe  de  felul  în   caic  se  execută   nile  deschise,  dc  la  hala  de  şar-
                                                                                                                                              conductele  de  aburi  ele.  Cele­  pregătirile  de  iarnă  a  făcut  ca   jabili/.arc.  Ambele  lucrări  sini  ne­
                                                                                                                                               lalte,  din  diferite  motive,   sînt   piuă  acum  să  fie  traduse  în  via­  începute  Dc  asemenea,  direcţia
                                                                                                                                               realizate  intre  61)  la  sulă  şi  100
                  Arături  de  toamnă                                              T E L          E G R A M A                                 Ia  sută.  Există  însă  toată  certitu­  ţă  marea  majoritate  a  măsurilor   rle  investiţii,  na  întreprins  ni­
                                                                                                                                                                                 clin  plan.
                                                                                                                                                                                                                   mic  în  vederea  realizării  măsu­
                                                                                                                                              dinea  că  sc  vor  realiza  curbul  în
                                                                                                                                                                                   Mulic  măsuri  bune  au  lost
                                                                                                                                                                                                                   rilor  ce i  revin.
                                                                                                                                                                                                                                     La  O.S.M  nr.
        pe  suprafeţe  cîf  mai  mari                                     Excelenţei  sale                            B E N   B E L L  A      întregime.   Mai  ______________                                    ______________ _   2, clin  lipsa  unui
                                                                                                                                               rău  însă  sc  stă
                                                                              Domnului  M O H A M E D
                                                                                                                                                                         In  secţiile  C.  S.  Hunedoara  —
                                                                                                                                               cu  măsurile  ce
                                                                                                                                                                                                                                   muncilor  califi­
                                                                                                                                               trebuie  executa­
                                                                                 Preşedintele   R e p u b licii  A lg erie ne  D e m ocratice  şi  Populare           pregătiri  intense  pentru  iarnă  (II)                      cat  pentru  lu­
       Ca  urinare  a  unei  bune  organi­  poale  spune  Insă  despre  raioanele                                                              te cu  lor|e  exte­                                                                 crări  de  izolaţii,
     zări  a  muncii  si  lolosirii  din  plin  a   Alba.  Orăşlie  si  Brad.  unde  in  anul                              A L G E R           rioare.  Spre   c - ----------------------                                          nu  sa  executat
     tractoarelor  si  a  maşinilor,  gospo­  trecut  s-au  efectuat  arături  de  toam ­  Cu  ocazia  sărbătorii  naţionale   a  Republicii  Algeriene  Democratice   xcmplu, în  sarcina  I C S.H.  revine   aplicate  pină  acum  şi  la  sectorul
     dăriile  agricole  de  stal  şi  numeroa­  nă  pc  mai  pnlin  dc  55  la  sută  din                                      al   Republicii   terminarea  lucrărilor  la  reţeaua                               izolaţia  termică  a  instalaţiei  dc
     se  gospodării  colective  clin  regiunea   supralclelc  planilicale.  De  altfel,  iu   şi  Populare,  vă  adresez,  in  numele  Consiliului  da  Stal                     oţelării.  La  O.S.M.  nr.  1  au  fost   apă,  aburi,  păcură  şi  act  Nu  s-a
     noastră  au  reuşit  să  încadreze  în   întreaga  regiune  s-a  realizat  planul   Populare  Romine.  al  poporului  rom  in  şi  al  meu  personal,  Diunneavoas-   nouă  de  epurare  a  gazului  brut   confecţionate  uşile  de  protecţie   întreprins  apoi  nimic  în  vederea
     lim itele  epocii  optime  executarea  l u ­  la  arături  de  toamnă  abia  In  pro   tră.  guvernului  şi  poporului  algen  an  cordiale  felicitări  şi  cclc  mai  bune  şi  completarea  cu  geamuri   a   pentru  hala  dc  pregătire,  au  fost   completării   geamurilor  la  hale,
      crărilor  de  Insăminţarc   a  cereale­  porţie  de  (>8,8  la  sulă.  Neexccuturea   urări  de  fer ic i rc  şi  progres.               galeriilor  rle  transportat  siderifa   verificate  şi  reparate  oalele  dc   reparării  acoperişului  la  corpul
     lor  păioase  de  toamnă.  S  au  creat   la  timp  a  arăturilor  a  avut  ca  efect   Poporul  roniin  urmăreşte  cu  ni   uită   simpatic   eforturile   pline   de   prăjită  de  la  prăjitoarca  nouă   condens ele. La O.S.M. nr. 2,  prin­  principal  şi  halele   anexe   ele.
     astfel  condiţii  pentru  realizarea  unor   pierderea  unei  mar*,  cantilăli  dc  apă   abnegaţie  ale  poporului  algerian.  tn  dreptate  spre  consolidarea  indepen-   Ambele  au  termenul  de  execuţie   tre  altele,  sa  verificat  instalaţia   Multe   dintre  ele  revin   secţiei
     producţii  sporite  de  orz.  secară  51   din  sol.  ceea  ce  a  tăcut  ca  influenţa   rlcntei  naţionale  şi  s?  bucură  s.ncer   de  realizările  remarcabile  obţinute   expirat.  dc  încălzire  centrală,  s-a  reparat   E D IL .  a  combina Iu lui.
     g iiu   In  anul  viilor.  Sini  Insă  si  un i­  negativă  a  secetei   să   se  resimtă   iu  scurta  perioadă  fie  la  eliberarea  patriei  sale.  Secţia  E D I L.  a  combinatului   acoperişul  halei  melanjor  şi  s-a
     tăţi  agricole.  Îndeosebi  in  raioanele   asupra  producţiilor  de  cereale  rea­                    Dumneavoastră   nobilă   dc  flezvol-   are  sarcina  să  execute  reparaţia                             Ar  fi  bine  dacă  comitetele  de
     Orăşlie,  Haţeg  Şi  brad,  unde  Insă*   lizate  la  hectar.             Urîiulu-vă  noi  succese  in  opera                                                               Icrmmat  o  magazie  de  piese.  Rău   partid  dc  la  cele  două  oţelării
     m in ta lu l  griului  este  lnlir/.ial   Flec   Potrivit  sarcinilor  stabilite.  In  vo   tare  economică,  socială  şi  cullurala   a  Algeriei,  inii  exprim  convingerea   vestiarelor  la  baie  şi  a  acoperişu­  este  că  numărul  măsurilor  res­  ar  analiza  temeinic  stadiul  apli­
      lele  negative  pe  care  le                dcrca  insăm inlărilor  de   că  prietenia  şi  colaborarea  dintre   ţările  noastre  se  vor  luturi  continuu,   lui  halei  de  rezidirc  a  oalelor   tante  este  cu  mult  mai  mare  de   cării  planurilor  pregătirilor   dc
      poale  avsa   inlirzierea                   primăvară,   in   întreaga   spre  binele  celor  două  popoare  si   triumful  cauzei  păcii  in  lumea  In-  Prima  a  lost  executa la  aproape   cit  la  alte  secţii.  La  O.S.M.  nr.  1   iarnă  şi  ar  mobiliza  toate  lorţclc
      Insăminlărilor   asupra   n                 regiune  vor  trebui  exe­  Ireagă                                                           in  întregime.  La  cea  dc  a  doua   r:u  s-a  întreprins  încă  nimic  pen­  pentru  a  sc  realiza  tot  cc 1  posi­
      producţiei  pol  li  Înlătu­                cutate  arături  adîncî  pe                                Preşedintele  Consiliului  dc  Stat   in  schimb  lucrările  nici  n-au  în­  tru  completarea  geamurilor   şi   bil  cu  lorţe  proprii.  Ar  fi  bine,
      rate  Insă  In  marc  mă-   [ORI            54 580  hectare.  Din  su­                                  al  Republicii  Populare  Romine   ceput.
                                     - /  •
                                    otnea]   1 prafaţa    planificată,  gos­                                                                                                     repararea  acoperişului  la  ha lele   ca  la  rînclul  său,  serviciul  rncca-
     sură  prin  asigurarea  o-                                                                               GHEORGME  GHEORGHIU  DEJ           La  secţia  a  IJ  a  furnale  planul
      xeculăril  unor   lucrări   |  |            podăriile  agricole  colec­                                                                                                    tehnologice,  repararea  jghiabuii­  noencrgclic  al  combinatului  să
      f Ic  cea   mai   bună   ca­                tive  au  arat  peste  22 000                                                                pregătirilor  dc  iarnă  a  fost  dis­  lor  colectoare  şi  reparaţia  capi   Iacă  totul  pentru  a  începe cit  mai
      litate  la  semănat                         ha.,  cele  mai  bun?  rea­                                                                  cutat  şi  in  adunarea  generală  a   fală  la  hala  oţclărici   electrice.  curind  lucrările  restante.
       Terminarea   insăm inlărilor   a  dat   lizări  oblminclu  se  In  raioanele  Sebeş   Legătura  în  paralel  între sistemul energetic  ai    organizaţiei  dc  bază  dc  pe  schim­
     posibilitatea  mecanizatorilor  să  treo-   şi  Aibă.  Suprafeţe  mai  mici  dc  te­                                                      bul  D  Comuniştii  de  aici   au
      că   cu  toate  forlele  la  executarea   ren  au  fost  arate  insă  In  raioanele   R.P.  Romine şi sistemul energetic al R.S. Cehoslovace  venit  cu  propuneri  preţioase,  alit   Minerii  din  Pelrila               Inovaţia
      arăturilor  adinei  pe  terenurile   ce   Orăşlie.  Iha  şi  Brad.  unde  cu  toate                                                      privind  îmbogăţirea  lui,  cit  şl  Ic-
      urmează  să  lie  insăm inlalc  tu  p ri­  că  s-a  terminat  semănatul,  In  nu­  Zilele  acestea  s-a  realizat  pentru   lectivele  de  liniori  ale  Truslnlru  dc   lul  în  care  să  fie  tradus  în  via­  şi-au  îndeplinit   lăcătuşului
      măvară  cu  cereale  sau  planle  teh­  meroase  G.A.C.,  tractoarele  iui  sini                                                                                               angajamentul  anual
      nice.   Rolul   deosebit   de  important   folosite  din  plin  la  executarea  ară   prima  oară  legătura  tn  parolei  între   Construcţii  şi  Montaje  Energetice  din   ţă.  Astfel,  au  propus  construirea
      pe  care  II  are  această  lucrare  este   turilor.                sistemul  energetic  al  R  P  Romine  şi   cadrul  M inisterului  .Minelor  şi  Ener­  cu  forţe  proprii  a  unei  instalaţii   Colectivul  dc  mineri,  tehnicieni  şi  in­
      demonstrat  dc  producţiile  bune  o b ­  Dc  mare  Însemnătate  pentru  spo­  sistemul  cnergclio  al  R.  S.  Cehoslo­                 dc  dezgheţare  la  şubcrclc  silo­                                               Ţ in â n d    lăcătuş
                                                                                                            giei  Elcclricc.                                                     gineri  dc  la  E.  M.  Petrila  s-a  angajai  să
      ţinute  do  către  numeroase   unităţi   rirea  producţiei  agricole  la  hectar   vace  prin  luna  electrică  aeriană  in              zului dc minereu.  Instalaţia  a  fost                                         Y asilc  G onculca   lu ­
      agricole  la  culturile  de  porumb,  (loa-   este  şi  (aptul  că  o  dală  cu  execu­  lungime  dc  circa  <100  km.  care  leaga   ţAgerprcs).  deja  construită  şi  va  duce,  fără  dea  în  acest  an  peste  prevederile  sarci­  crează  in  brigada  co­
      rca-soarelui.  cartofi,   sfeclă   de   za­  tarea   arăturilor  adinei   fie   toamnă   (nire  ele  staţiile  electrice  de  inter­                                       nilor  de  plan  20.000  dc  tone  de  cărbune.   m unistului   G heorglic
      hăr  ele.,  semănate  tn  primăvară  pe   să  se  incorporeze  sub  brazdă  can­  conexiune   şi  transformare   Luduş                                                     Ziua  clc  29  octombrie  a  lost  o  y.i  de  săi-   Dud.  care   se  ocupă
      terenurile  arate  din  toamnă.  Unele   tilă li  cit  mai  m ari  de  Îngrăşăminte                                                                                        băl oare  pentru  bravii  mineri  de  la  acea­  (ii   in h e f mereu   sec­
      gospodării  agricole  colective   cum   organice   şi   minerale,   bine  proce­  (R.P.R  )  şi  Lemeşoiiy  (R.S.C.).                                                      stă  exploatare.  In  dimineaţa  acestei  zile   ţie i  Holul ic  o  prepu-
      sini  cele  din   Oirbova.   Lăpuşnie,   dează  In  această  privinţă  colectivii-   Linia  dc  transport  a  energici  elec­                                              dc  octombrie  ei  au  raportai  îndeplinirea   la fic i  din  P clrilu.  In ­
      Strei.  llnleg,  C s le i  si  altele  au  In-   tii  din  Miercurea.  Pianul  de  Jos  şl   trice.  realizată  pentru  ca  să  funcţio­                                   angajamentului  anual,  trim iţind  la  ziuă   tr-unu  din  '/.i/c  el  rj
      sămintat  porumbul  pe  aproape  În ­  multe  alte  gospodării  colective  din   neze  in  clapă  finală  la  tensiunea  de                                                                                             uhseivat  că  la  bate­
      treaga   supralalA   destinată   acestei   raionul  Sebeş,  muie  s  a  luat  măsura   400000  V,  are  pc  teritoriul  tării  noas-                                       ultima  din  cclc  20.000  tone  cărbune  în­  ria  de  Hotare,   a \n
      culturi  in  arături   executate   din   să  se  transporte  din  timp  întreaga   lic   o  lungime  de  20G.5  knv                                                        scrise  in  angajament.                      cu  palele  era  prinsă
                                        cantitate  de  gunoi  de  grajd  în  cinm                                                                                                  Acest  succes  de  scamă  repurtat  dc  m i­  cu   hu Ioane   (Ic   800
      toamnă.  Drept  urmare,  aceste  un i­                                                                                                                                                                                  m ilim etri.  După   pă­
                                        şi  să  se  depoziteze  in  platforme  la   Linia  a  fost  construită  ca  urmare
      tăţi  au  realizat  producţii  care  în­                                                                                                                                   nerii  pclrileni  se  datoreşte  bunei  organi­
                                        capătul  tarlalelor  ce  trebuie  Îngră­  a  convenţiei  Încheiate  intre  guver­                                                                                                     rerea  lu i  acestea  c-
      trec,  In  unele  cazuri,  cu  mai  mult                                                                                                                                   zări  a  muncii  în  abataje,  insulleţirii  cu   rau  necorcspun/utoa-
      dc  I  000  kg   boahe  la  ha.  producţi­  şate.  Este  necesar  ca  la  fertilizarea   nele  R  P.  Romine  şi  R  S.  Cehoslo­                                          care  ci  desfăşoară  întrecerea  socialistă   re   Pc  lingă  k ip lu l
      ile  oblinulc  dc  către  unităţile  agri­  terenului  să  se  tuia  scama  de  reco­  vace  In  anul  1959  şi  va  servi  in  v i­
                                        mandările  ce  s-au  făcut,  rle  a  se                                                                                                  pentru  a  da  viaţă  angajamentelor.  Creş­  ca  duceau  la  un  con­
      cole  vecine,  care  au  condiţii  ase                              ilor  pentru  livrarea  unei  cantilăli  fie
                                        fertiliza  supralele  cil  mai  mari  fio                                                                                                terea  productivităţii  muncii  cu  pesle  20   sum  marc  dc  nia/r-
      mănătoare  dc  sol  şi  climă,  dar  caie                           energic  electrică  din  R   P.  Romină                                                                                                             r iul,   prelungeau   şi
                                        teren  cu  doze  moderate  fie  îngră­                                                                                                   kg  cărbune  pc  post  ţaţă  de plan  şi  îm­
      au  {nsăminlnt  porumbul  In  arături                               în  R  S.  Cehoslovacă.  De  asemenea,                                                                                                              du iuta  lu crulu i.   l a
                                        şăminte.                                                                                                                                 bunătăţirea  calităţii  cărbunelui  cu  1  la
      executate  in  primăvară.  Sporul  de                               ea  va  permite  funcţionarea  interco­                                                                                                             expus   şc Iii lu i   de
      producţie  se  datoreşte  (aptului  că   Există  posibilitatea  ca  in  această   nectată  a  sistemului  nostru  energetic                                                sută  faţă  de  STAS  au  făcut  posibilă  de­  brigadă   părerea  sa.
      prin  efectuarea  arăturii  adinei   de   toamnă  să  se  execute  arături  adinei                                                                                         păşirea  lună  dc  lună  a  planului  dc  pro­  Acesta  l-a   aprobai
                                        pe  Întreaga  suprafaţă  planificată.  In   cu  sistemele  energetice  deja  interco­
      toamnă  se  asigura  o  bună  alinare                                                                                                                                      ducţie,  îndeplinirea  angajamentului  anual   /A;a  a  lic e u l  la  in-
                                        acest  scop  trebuie  insă  ca  munca   nectate  ale  R  S  Cehoslovace.  R.  D.
      a  solului,  iar  prin  aceasta  se  înles­                                                                                                                                                                             lă plu ircu   ideii,  con-
                                        să  ho  temeinic  organizată  tn  lie-                                                                                                   cu  două  luni  mai  devreme  Economiile  la
      neşte  Inmagazinarea   in  sol  a  unei                             Germane,  R  P  Polone,  K  P.  Ungare                                                                 preţul  de  cost,  pc  nouă  luni,  depăşesc   ccpind   butoane   dc
      mari  cantităţi  de  apă  provenită  din   caic  gospodărie  colectivă  şi  fie  stat,   şi  L'  R  K.S  Ucraina  de  vest.  Funcţio­                                                                                   120  m ilim e tri  In   lo ­
      ploi  şi  din  topirea  zăpezii,  tavori-   astfel  Incit  tractoarele  să  poată  fi   narea  iiilorcoiicclnlă  a  sistemelor  c-                                         suma  dc  918 000  lei.                      cul  celor   de   00<).
                                        folosite  raţional,  sa  se  asigure  lu ­
      zind   totodată   activitatea   m icroor­                           licrgelice  permite  alit  folosirea  re­                                                                Pină  acum  s-a  dat  peste  angajament    Inova/ia  lu i   a  con­
                                        crul  in  două  schimburi  pc  im  nu­
      ganismelor  care  îmbogăţesc  solul  cu                             zervei  fie  putere  pentru  întraju tora­                                                             427  tone  dc  cărbune.  Se  evidenţiază  prin   dus  la  economic  dc
      substanţe  nu tritive  necesare  creste   măr  cil  mai  mare  fie  tractoare,  să   rea  dintre  sistemele  energetice  in  ca­                                           contribuţia  adusă  colectivele  sectoarelor   m aterial  şi  o  sp o ri­
      rii  şi  dezvoltării  plantelor.  nu   se   piardă   nici   o   oră   din                                                                                                                                               te  a   p io d n c iiv ila p i
                                        timpul  prielnic  executării  arăturilor   zurile  cind  au  temporar  lipsă  de  pu­                                                    III  şi  l,  precum  şî  brigăzile  de  mineri
        Subliniem   ca   pozitive   realizările   adinei   de   toamnă.  Sarcini   Impor­  tere.  precum  şi  pentru   realizarea                                                conduse  de  Gheorglic  Michicv.  Gheorglic   m uncii  la  Ilo ia l ic  cu
      |>e  rare  le-au  obţinui  in  această  d i­                                                                                                                                                                             lâ  la  sulă.   Primise
                                        tante  revin  in  această  privinţă  o r­  schimburilor  fie  pulerc  şi  energic  e-                                                    Nislorcanu,  Constantin  Purda,  Kordo
      recţie  unităţile  agricole  din  raionul                                                                                                                                                                               a sile i   b ic v c h tl   dc
      Sebeş,  care  in  anul  trocul  au  e|.»c-   ganelor  locale  de  partid  şi  dc  stal,   le.ctrîeă  intre  lan  ca  urmare  a  con­                                       Emcrilc,  La zio  Ştefan,  Scvaslian  Dogarii   inovator   şi  le lic ita -
      tnal  arături   de  toamnă  pe   I I  (>0<)   precum  şi  consiliilor  agricole  raio­  venţiilor  încheiate  Intre  ele.                                                  şi  alţii.                                   rilc   colectivului.
      ha.,  ceea  ce  reprezintă  peste  05  la                                                                                                                                                            D.  IONAŞCIJ               C.  BARBU
                                        nale  şi  orăşeneşti,  care  ou  datoria   Folosind  penlrn  pruna  oară  la  noi
      sulă  din  suprafaţa  planificată.  O r­                             in  Iară  tensiunea  fie  400.000  V  pen­                                                                                       C.  OADUŢA                corespondent
      ganele  locale  rle  partid  şi  de  stat   să  sprijine,  să  îndrume  şi  să  con                                                                                                                  corespondenţi
      din  acest   raion  au   acordat  multă   troleze  felul  cum  este   oiganiz-jtă   tru  transportul  energici  electrice,  po r­
      alonhe  creării   unor   condiţii   bune   munca   la  executarea  arăturilor  dc   ţiunea  din  linia  Luduş  —  Lcineşany
      fie  viată  si  fie  muncă  mecanizatori­                            de  pe  teritoriul  tării  noastre  a  fost
                                        toamnă  şi  felul  cum  se  efectuează
      lor  fio  la  S M T .   Miercurea.   din-                            proiectată  de  specialiştii  Institutului
      fln  Ic  astfel   posibilitatea   să   u tili­  această  lucrare  dc  marc  Însemnă­                                                                                       Gpen tn i  o  o dih n ă  cri  m a i  plăcu fă
      zeze  fl.n  plin  capacitatea  fio  lucru   tate  pentru  obţinerea  fie  producţii   de  Studii  si  Proiectări  Energetice  şi
      a  tractoarelor.  Nn  acelaşi  lucru  sc  sporite  dc  cereale  In  anul  viilor.  realizata  inlr-un  limp  scurt  de  co­                                                 Pentru  a  asigura  odih­  inlocuite  cu  altele  no»,   şi  rece.  In  sala  de  mese
                                                                                                                                               y .v .                             na  personalului  do  loco­  iar  duşumelele  au  fost   ci  an   posibilitatea  să
                                                                                                                                               •j                                 motivă  Înainte  de  ple­  parchetate  Pentru  a  nu   pregătească  sau  să  în ­
                                                                                                                                               %    Strungarul  loan  Dămlă  este   care  in  cursă,  conduce­  se  produce  zgomote,  pe   călzească  mincarca
                                   M O D E L E          D E    C A L I T A T E                                   ALEGEREA  NOULUI
                                                                                                                                               •*  unul   dinlre   meseriaşii  price-   rea  depoului  C.F R.  Tc-   coridoare  s-au  pus  co­  Pentru  timpul  iernii
                                                                                                              COMITET  AL  SUBFILIALEI
                    Cu  cilva  timp  în  urmă,  atelierul  de  modclăric   Farcaş  şi  al(i  opt  tovarăşi.  Doisprezece  oameni                  puţi  dc  la  I M .   Cugir.  El  lu-   iuş  «1  trecut  de  curind   voare  de  linoleum  M e­  au  (ost  luate  masuri  ca
       $          al  C.  S.  Hunedoara  a  prim ii  două  comenzi  ur­  şi-au  unit  eforturile  şi  priceperea  reuşind  să   DE  MATEMATICA  ŞI  FIZICA   crcază  consecutiv  la  trei  ma-   la  rcrtmcnajnrea   celor   canicilor  şi  lochiştilor  Ic   in  camerele  personalu­
                                                                                                               DIN  RAIONUL  ORAŞTIE
                  gente.  Combinaltil  avea  nevoie  de  clemenţi  dc
                                                                                                                                                                                                         stă  la  dispoziţie  un  ves­
                                                               execute  modelele  cerule  inlr-un  lim p  record  şi
                                                                                                                                                                                  40  camere  destinate  a-
                   răcire  şi  guri  de  vint  pentru  iurnalo.  Trebuiau   dc  o  calitate  ireproşabilă.                                     J   şini  automate  dc  slrim jit,  dc-   ccstui  scop  Dormitoa­  tiar  cu  dulapuri  pentru   lui  de  diurn  să  sc  asi­
                                                                                                               Zilele  Ireculc,  In  Şcoala   medic   •*   pâşindii-şi  planul  zilnic  cu  circa                              gure  o  bună  încălzire.
                  deci executate  modelele  intr-un  timp  cil  mai  scurt   Pentru  modul  exemplar  iu  care  şi-au  înde­                                                      rele  an  lost  dotate  cu   păstrarea   hainelor   dc
                  şi  de  calitate.                            plinii  sarcina  dc  producţie,  conducerea  atelie­  „A ure l  V|«iicu“  din  Orăştie  a  avut   •J   35  da  sulă.  mobilier  corespunzător,   lucru,  două  bai  şi  două   VASILE  STRCMŢAN
                                                               rului  i-a  propus  pentru  premiere  cu  ctic  300-   loc  adunarea  generală  dc  analiză  a                                            spălătorii  cu  apă  caldă    corespondent
                    Lucrările  au  losl  încredinţate  celor  mai  pri­                                                                                                           paturile  vcclu  au  lost
                                                               500  Ici  pc  hecarc,  iar  conducerea  combinatului   muncii  pc  perioada  unui  an  precum   ia a •  a  » •  •
                   cepuţi  modclicri  din  atelier,  printre  care  Aurel
                                                               satisfăcută   dc   calitatea   modelelor,   şi-a   dat   şi  de  alegere  a  noului  comitet   ui
                   Creţii,  lu d o v ic   Marilai,  Eugen  Maicr,  Beniamin  avizul.                         subfilialei  de  matematică  şi  lizică
                                                                                                             din  raionul   Orăşlie.  Pc  marginea          Prezentarea  scrisoriSor  de  acreditare
                                                                                                             dării  de  seamă  au  luai  cuvînlnl  nu­
                     C ontribuţie                  Ştand  de  cărţi  la  furnale                             meroşi   tovarăşi  caro  au  prezentat                                                               în  R.P.  Romînă
                    la  depăşirea                                                                            propuneri  valoroase  privind  bunul   de  către  ambasadorul  Austriei
                                           A m il   acesta,   la   bibliotecile  personale   Tim olle   lurnalist   şi
                       planului                                                                              mers  al  a e livilă lii  subfilialei  în  acest                      In  încheiere,  ambasadorul  austriac   sini  încurajatoare  şi   Îndreptăţesc
                                         secţia  a  I-a  Iurnalo   cu  cele  mai  noi  pu­  mulli   ai|u.  Piuă  în                              La  'II  octombrie,  ambasadorul  e x ­
                                                                                                             an.  Aceste  propuneri  au  fost  înscri­                            a   transmis  tovarăşului   Glieorgh>'   satisfacţia  noastră,  tovarăşul  Glieor-
                     In  luna   octombrie   de  l i   C.S.  Hunedoara   ii) icnii 1.  prezent  dc  la  acest   se  în  planul  de  muncă  pe  anul  19G3-   traordinar  *>i  plenipotenţiar  al  Re­  Ghcorgluu  Dej  cele  mai  smc?rc  urări   glie  Gheorglnu-Dej  a  subliniat  că  u-
                   s-nu  ob iin ul  la  E.M.   s-a  organizat  un ştand   Iu  nudul  celor  mai   ştand  s-au  cumpărat   19G4.  Intre  clc  amintim  lărgirea  ac­  publicii  Austria  tn  Republica  Popu­  pentru  fericirea  sa  personală  si  Pen­  ccstc  rezultate  creează  condiţii  pen­
                                                                                                                                                lară  Romină.  dr.
                                                                                                                                                                Paul  W clzlar.  a
                                         dc  cărţi  cu  vinzarc   frecvenţi  vizitatori  si   pesle   BOU   volume
                   Cur Ic)  noi   succese                                                                    tivităţii  dc  cercetări  şliinlilice.  sti­  prezentat   scrisorile  de   acreditare   tru  prosperitatea  lot  mai  marc  a  |>o   tru  noi  jirogrese  in  colaborarea  ro-
                   in  realizarea  sarcini­  Furnalişlii  găsesc  aici   cumpărători  se   nu­  Printre  cele  mai  so­  mularea  interesului  elevilor  pentru   preşedintelui  Consiliului   fie   Stat.   por ului  tornin  şi  a  asigurat  că  îşi   m inoauslriacă.
                                                                                                                                                                                                                      Inginerii,  tehnicienii  si  muncitori»
                   lor  dc  produclio    căr|i  de  specialilate,   mără   Andrei   Ra(.   licitate  au  fost  publi­  studiul  matematicii  şi  Fizicii.  îmbu­  Gheorglic  Gheoighiu  Dej.  va  folosi  toate  torţele,  ca  şi  tn  lr<>   rom ini  an  avut.  nu  o  dală.  prilejul
          $          Printre  echipele   ş»   de   literatură   bele­  maistru  la  p ră ji’.oria   caţiile   tehnice   ca   nătăţirea  activităţii   cercurilor   de   I ii  cuvinlul  său.  ambasadorul  aus­  cut.  pentru  a  contribui  Ia  devvolhi   să  pre|uiască  nivelul   utilaju lu i  şi
                                                                                                                                                                                  rea  legăturilor  romino  austriece.
                   brigăzile  care  şi-au  a-   tristică  şi  politică,  pu­  veclie.  Iordan  Corscs-   ..Maistrul  la  furnale­  elevi  prin  atragerea  lor  la  rezol­  triac  si-a  exprimai  bucuria  alit  pen   Răspuirziud  ambasadorului  austriac,   maşinilor  auslriece.  expresie  a  teh­
                                                                                                                                                trn  onoarea  pe  care  o  are  de  a  re
                                                                                      le  moderne41  $1  altele.
                                                                             Mihai
                                          ţind  să-şi  completeze
                                                               chi  couperist,
      ti x         dus  un  aport  deose­                                                                    varea  problemelor  propuse,  stim u­  mite  scrisorile  de  acreditare,  in  ca­  preşedintele  Consiliului  de  Stat,  lo   nicii  industriei  austriece
                   bit  la  realizarea  in­
                                                                                                                                                                                                                      In  continuare,  tovarăşul  Glicorghe
                                                                                                             larea  ae livilă lii  dc  cercetare  me­
                                                                                                                                                                                                     Gheorghiu-Dej.
                                                                                                                                                                                         Glicorghe
                                                                                                                                                litate  de  ambasador,  cil  şi  pentru
                                                                                                                                                                                  varăşul
                   dicilor de  plan.  sc nu­                                                                 todică  ctc.                       faptul  că  ridicarea  m isiunilor  dipio   şi  a  exprimat  satisfacţia  in  legătură   Gheorghm  Dej  a  declarat  că  posi­
                   mără cele  conduse  rîv        NUMĂR  RECORD  DE  SPECTATORI                                            GEORGE  MUZOIU       malice  dc  la  Bucureşti  şi  Viena  la   cu  acest  moment  important  in  re­  bilităţile  de  dezvoltare  a  relaţiilor
           I       minerii  Duc  Florinii.   La  cinematograful  „Victoria"   în  prezent  la  acest  cinemato­                corespondent     rang  de  ambasade  subliniază,  prin   laţiile  romino  austriece  şi  a  dccla-   d.ntre  cele  doua  târî  suit  departe
                                                                                                                                                                                                                    de  <i  li  epuizate  şi  că  prin  eforturi
                              A u r c i .
                   Stânciilesen
                                                                                                                                                                                  lal  că  împărtăşeşte  pe  deplin  apre­
                                                                                                                                                tr?  alţi  laciorl.  voinţa  sinceră  a  ce
                   Mtincilti  Ion.   Uugnar   clin  comuna  Teiuş  a  rulat  timp   graf  sătesc  cu  prilejul  proiectă­                       lor  două   (ări   dc  a  dezvolta,  mai   cierea   ambasadorului  că  ridicarea   comune  se  va  reuşi  să  sc  v a lo ri­
                                                                                                                                                                                                                    fice  aceste  posibilităţi  in  lolosul  |>0*
                   Gheorglic.   Hang  lo-   ele  4  zile  filmul  romînesc  „Lu-   rii  unui  singur  lilm.   Au  term inai  însăm îniatul      mult  ca  in  trecut,  relaţiile  lor  şi  de   misiunilor  diplomatice   la   rang  de   poarelor  noastre,  contribuind  In  ace­
          K        sil.   D&nciu  Teodor,   peni  29".  El  a  lost  vizionat  clc   De  remarcat  că  pe  marginea                             a  slriuge  legăturile  in  loale  dome   ambasade  subliniază  —  printre  alţi   laşi  limp  la  o  mai  bună  înţelegere
                   Branea  Aron  ş.a., care                                celor  relatate  în  film,  a  fost   Colectiviştii  din  Streisingcorgiu,   niile.                    la rlo ii   —  voinţa   sinceră  a   celor   internaţională.
                                         4.649   spectatori,  oameni   ai                                    oraşul  regional  Hunedoara,  au  ter­  Dr.  Paul  W elzlcr  a  subliniat  că   două  lări  de  a  dezvolta,  m jj  mu 11
                   au  depăşit  planul  cu                                 organizat  cu  elevii  şcolii  me­                                   tn  cursul  ultimelor  15  luni,  proble                              Cxpriinind  sentimentele  d?  stimă
           1       2— 12  la  sulă.      muncii  din  localitate.  Numărul   dii  din  localitate  un  concurs   minat  ieri  îiisăminţalul  cerealelor   mele  financiare  rămase  in  suspensie   ca  in  trecut,  lelaţiile  lor  şi  dc  a   şi  prietenie  pc  care  poporul  romin
                                                                                                                                                                                  stringe  legăturile  in  toate  domeniile.
                                                                                                             păioase  planificate  pentru  această
                       S.  RADULESCU     celor  cc  au  vizionat  filmul  este   gen  „Cine  ştie  ciştigă"  după  cc   toamnă.  Astfel,  ci  au  Insăminlnt   între  rele  două  ţări  au  fost  rezol   LI  a  remarcat  că  această  voinţă   le  nulreşle  fală  de  harnicul  şi  talen­
                                                                                                                                                                                                                                           mulţumind
                                                                                                                                                                                                                          popor  austriac  şi
                         corespondent    cel  mai  mare  înregistrat  pină  în  prealabil  directoarea  şcolii,   150  heclare  cu  griu,  30  hectare  cu   vale  în  mod  lericd.  In  vederea  creş­  comună   s a   manifestai  cu   prilejul   tului  încheiere   jienlni   bunele   urări,
                                                                                                                                                                                                                    in
           #                                                                                                 secară  pentru  boabe  şi  7  heclaic   terii  schimburilor  in  sectorul  ag ri­  in lîln irh   dinlre   conducătorii   celor   preşedintele   Consiliului   de   Slal  a
                                                                            tov.  Dorica   Rancca,  a  vorbit   cu  secară  furajeră.  In  ceea  ce  p ri­  col.  a  fost  incheial  un  acord  vele   două  state  şi  de  care,  jiersoual,  îşi
                        M e d a l i o n          l i t e r a r              despre  trecutul  de  luptă  al  cla­  veşte  insăminţalul  orzului,  trebuie   ruiar.  Am intind  că  r?cenl  doi  mi-   aminteşte  cu  jilăccre.  rugai   pc  ambasador   să   transmită
                                                                                                              amintit  că  membrii  acestei  unităţi   nişlri  austrieci,  printre  alte  perso­  Acea  iu lîln iie   a  lost  urmată  de   poporului  austriac  urări  de  pace  si
                                                                                 muncitoare
                                                                            sei
                                                                                             condusă
                                                                                                       dc
          S         gionala  a  organizat  la  Şcou-   m icilor  c il d o ri  despre  viata   partidul  comuniştilor.  şi-au  depăşit   sarcina   jilanificală   nalităţi  an  vizitai  Rominia.  unde  an   vizitele  unor  membri  ai  guvernului   publicii  Austria,  cclc  mai  bune  urări
                                                                                                                                                                                                                                    preşcdintelir
                                                                                                                                                                                                                                                 Re­
                                                                                                                                                                                                                                iar
                      Dc  curind,
                                 biblioteca  re­
                                                                                                                                                                                                                    prosperitate,
                                                şi  opera  cunoscutului  şi  iu­
                                                                                                                                                găsit  generoasa  ospitalitate  proprio
                                                                                                              Insâmîiilînd  23  heclare  in  loc  dc
                                                                                                                                                                                  romi ii  şi  austriac,  de  schimburile,  in
           r        la  rle  A  am  din   V iile   noi,   b itu lu i  nosttu  poveştilor  Ion   corespondent  20  hectare  cil  prevedea  planul  poporului   romîn.   el  şi-a   exprimat   continuă  creştere,  dc  ingineri,  spe­  (I?  sănătate  şi  fericire.  Totodată,  l-a
                                                                                              V.  TElUŞANU
                                                                                                                                                                                                                    asigurat  pe  ambasadorul
                                                                                                                                                                                                                                             Austriei
                    (naşul  Deva,
                                 un
                                      m edalion
                                                Creangă,  şi  au  c itit  din  po­
                                                                                                                                                bucuria  in  legătură  cu  vizita  apro­
                                                                                                                        TRAI AN  GEORGCSCU
                                                                                                                                                                                  cialişti,  oameni  de  cultură,  ziarişti.
                                                                                                                                                                                                                    că  in  activitatea  sa  se  vn  bucura
                                                                                                                                                piată  in  Austria  a  ministrului  afa­
                    lile ra r  „ Ion  Creangă
                                           Cu
                                                vestii dc  sale.
                    accs/  p rile j,  tovarăşele  Bea-   M edalionul  lite ra r  a  ş tir-                                  corespondent        cerilor  ex tenie  romîn.         Iiinşli.                          in  continuare  de  sprijinul  C onsiliu­
                    Iricc  Grămadă   şi  Eculerina   nit  un  viu   interes   printre                                                            „Această   stringere   a   legăturilor   Preşedintele  Consiliului  de  Si al  a   lui  de  Stat  şi  al  guvernului  Repu­
           i        Nun,  bibliotecare,  au  vorbit  şcolari.                     Acţiuni  de  Înfrumuseţare  fn  Valea  Jiului                 ambasadorul  —  corespunde  bine  cu   arătat  că  guvernul  romîn  acordă  l»   blicii  Populare  Romine. Consiliului   de
                                                                                                                                                intre  două  popoare  —  a  remarcai
                                                                                                                                                                                                      acestor
                                                                                                                                                                                  deosebită
                                                                                                                                                                                           importantă
                                                                                                                                                                                                              con
                                                                                                                                                                                                                           preşedintele
                                                                                                                                                                                                                      Intre
                                                                              Peste  tot  in   regiu­  pesle  330.000  dc  cc   Jiu lui,  spre  exemplu,   înţelepciunea  şî  chibzuinţă  pe  care   laclc  pentru  că  ele  contribuie  la  o   Stat  al  Republicii  Populare  Romino
                      Produse  din  carne  pentru  sezonul  rece            nea  noastră  sc  Inlre-   tăteni   Ei  au  picsta i   de  la  incepulul  uce<-   o  arătaţi  in  conducerea  destinelor   mai  bună  cunoaştere  şi  mleleger?,   si  ambasadorul  dr.  Paul  Welzlcr  a
           I I                                                              prind  d ilc rilc   acţiuni   mai   m ult   de  doua   tui  on  şi  pină  in  pre-   Inimoasei  dv.  ţări.  • a  găsirea  unor  noi  căi  pentru  d.-/   avui  loc  apoi  o  convorbire  care  a
                       Zilele  trecute,  colccti  viii  Fabricii  do  conserve  şi  mezeluri   de   inlrum uscfarc   a   m ilioane  de  orc   dc   '/.cnl  s-au   amenajai   Conlaclole.  alit  oficiale  cit  şi  par   voi tarea  relaţiilor  noastre.  decurs  înlr-o  atmosferă  cordială
                    din  oraşul  Deva  a  început  să  prepare  produse  din  carne  pen­  oraşelor   şt  aşez Ori­  muncă  voluntara,  va­  prin  participarea  ce­  liculare.  pc  care  le  ain  pulul  avea   Este  grăitor  In  această  privinţă  că   La  solemnitate  şi  la  convorbire  an
                                                                                                  loarea
                                                                                                                                                                                                                                             secretâ­
            t        tru  sezonul  rece.  Printre  acestea  sc  numără  singcretelc  tip   lo r  m uncitoreşti.  N u­  xea d ul c  lu cră rilo r   e-   tăţenilor   zone  vc n i   cu  co m p a trio ţi  dv.,  de  cind   am   faţă  de  1955,  volumul  schim burilor   asistat   Grigore  Goamânu,  ministrului
                                                                                                                                                                                                                                              George
                                                                                                                                                           reprezint  tara  mea  In
                                                                                                                                                                                                                    nd  Consiliului  de  Slal  şi
                                                                                                                                                onoarea  să
                                                                                                                                                                                  comerciale  romino  austriece  a  eres
                                                                                                                        pc  o  snpralatâ  de  8
                                                                            mai  In  acest  un,  spre
                     „Semcnic*4,  tobă  de  casă  cu  singe  şi  caltaboş  tip  „Muscel".
                                                                                                           tid  ic in d u se
                                                                                                                                                                                                                    Macov?scu,  ud junei  al
                                                                                                                                                patria  dv.,  Îmi  confirmă  mereu  con­
                                                                                                                                                                                  cui,  fn
                                                                                                                                                                                         lî)(>2.  de  peste  trei  ori  şi
                      Ca  urinare  a  organizării  temeinice  a  muncii  şi  a  bunel  apro­
         w           vizionări  cu  materie  primă,  aici  se  reuşeşte  ca  zilnic  să  sc   exemplu,   la  eseme-   la  circa   ă  m ilioane   ha.,  s-an  plantat  0 000   vingerea  că  iu i  există  chestiuni  cari»   .cxîslă  loale  prcm i/ele  ca  In  .mul   a( aceri lor  externe
                                                                                                                        pomi  ornam entali  şi
                                                                            ncu  acţiuni
                                                                                         organ/-
                                                                                                  lei.
                                                                                                                                                să  nu  poală  fi  rezolvate
                                                                                                                                                                          inlr-un
                                                                                                                             reparat
                                                                                                                        s a u
                                                                                                                                      -10.000
                                                                                                                                                                                                                                                 în ­
                                                                                                                                                                                                                      Ambasadorul  austriac  a  fosl
                     realizeze  înlre  1.000— 1.500  kg  de  asemenea  produse.  za/e   au   participai  In  lo calită ţile  V;/»i  m p.  stră?i.  spirit  de  bună  credinţă  şi  bun  simt.   In  curs  să  alingă  un  volum  de  o   soţit  de  dr.  J-ranz  Irbinrjcr  şi  Hein-
                                                                                                                                                                                  proape  patru  ori  mai  mare  deci!  ce!
                                                                                                                                                prin  bunăvoinţă  şi  prin  înţelegerea   din  1955                 ricli  W inler,  membri  a:  ambasadei.
                                                                                                                                                lu crurilor  simple,  omeneşti-.    Kclcvind  că  rezultatele  obţinută                  (Agerpres)
          T
           i
          R
           î
   1   2   3   4   5   6