Page 10 - 1963-11
P. 10
Pag. 2 Nr. 2733
Drumul soci
M O 71 A SI C
4 4 4 4 4 4 4 4 4 4 4 4 4 4 4 4 4 4 4 4 4 + 4 4 4 f 4
PorCretol Valentinei Tereşkova din 12.000
de m ărgele
B v a V asii ie v na mei (cinci cosmo Pe cască stă scris cu
G hig hineşvili d i n naut. V alentina T e lilc re roşii: „U.R S S.".
T b ilis i a executat reşkova. P ortretul pure pictat
Eroina Cosm osului
0 a p a t e a s t a r e a m a t e r ie i Oamenii de şti din 12.000 dc m ăr este reprezentată pe cii trăsături dc pc*
inţă din Azerbaid gele dc d ilc rilc cu un lond lum inos in ncl îndrăzneţe in
jan, colaboratori lo ri un p o rh c l ai p ri costum de scnlandru. culori bogate.
Fizica clasică riemonslrează că nu există Hotlt 1 rci slări îundamen-
ai Institutului de 4
£ (ale ale înălerici: solidă, lichidă si gazoasă. Or, lăsind la o parte slările Maşină de calculat dc buzunar
fizică al Academ i
. Instabile, cum osie plasma din dom eniul alomului, fizicienii au recuno-
ei de Ştiinţe diu 4*
ţ scul o a palra (ormâ sub rare sc prezintă materia: „Lamele subţiri", Student ii din trei mentele maşinci de inte dc a li ataşate, 4*
R.S.S. Azerbaidjan
ţ Accslce» sini straiuri monocelulare care apar in anumite Îm prejurări la institute dc in vă lă - calculai in aşa (el transversal prin scur
lucrează la rezol m int superior din
suprafaţa diferitelor corpuri, asemă năloarc cu pelicula dc oxid care aco in cit .sd corespundă te. fire metalice, in
varea unor proble S.U.A. vor lo losi (n schemei respective scopul asocierii in
peră melalul lăsat in atmosferă oxidantă. 4
me care au o mare cu ritu l o maşină de Soln(ia apare pc o fo rm a ţiilo r in o rd i ♦
Gios numai de rţlcva milionim i de milimetru, acest strat care nu este ♦-
importanţă pcnlru calculat analogică scală numerică. I!c- nea dorită. 4-
nfri solid, nici lichid şi nici ga/os, iu i poale Ji văzut Ia microscopii! pentru a rezolva c- (/lajut eslc simplu, C im l sc vq trece la
economia naţio
a electronic. In plus, p| iu i este nici un iform : el cuprinde nişle „nuclee", un cu a tiilc (litcrcntinle. liecare clement cu
nală. producţia in serie,
" Ici dr asperităţii minuscule care se reproduc ca şi organismele vii. Studentul îşi pune prinzi nd fişe stan
A r ii Ivuliev, can p rcfu l areslei maşini
Noul fenomen este denumii „n uclear" si va fi utilizat pentru a cx- ecuaţia, In realitate dard, caic perm it ca
didat in ştiinţe teh de calculat va li ♦
1 pilea anumite reacţii biologice a că lo r origina a rămas pîna acum nc- o schemă sim p lifica acestea să he legate ♦
nice, şi laborantul tă, şi dispune ele unele de altele, îna destul dc modest.
* cunoscută.
Zakir Kuliev lu
crează la generato Flutari crescuţi în incubator
rul termoelectric
vr.st-
Entom ologul
mai multe poduri care transformă c- (icrman llu b e ri Rcur aripă o mi nu seu hi tu ri Retir nu a p ri
placă dc alum iniu, şi
m it inapol deciI 20
nergia solară in c-
a crescut in incuba o etichetă tu adresa U nul i lost prins la
Deşi curios, nu Veneţia, aşezata Bacdekcrul. Numai serviciul de ar* ncrgic electrică. tor 60.000 dc flu tu ri cercetătorului, I n
pe lagune eslc oraşul cu rele mai hilcelură şi sistematizare al oraşului şi le-a dat apoi d ru greutate totală tic o distantă de 80 km
mulle poduri din lume. Prioritatea o poate preciza că Io sfirşitul anului m ul să zboare. Fie 3 mg, de locul unde i s-a
deţine Amsterdamul, iinporlani cen- 1002 au existat nu mai puţin de 704 care Hulure avea pc Din 60 000 dc Un dai ilrum ul.
Ini industrial şi portuar al Olandei. de poduri in Amsterdam, adică cu a- Specie de m am ifere dispărută, redescoperită
Arterele de comunicaţie din Am ster proape 300 mai multe ca la Veneţia. Rolul curenţilor eledrobioiogici în plante
dam sini in egala măsură străzile Numărul lor creşte insă la A m ster Maî b.nc dc 150 de. tnlîm plălor echipajul e s li mult mai mare.
si canalele. Vechiul conlrn al oraşului dam cu aproximativ 50 dc noi poduri anî s-a considerat unei baleniere sovie Pielea lui esle de cu
In laboratorul de clectrofiziologie al Mijloacele dc recepţie a acestor in obişnuit duc la distrugerea proloplai*
este Înconjurat in semicerc din ce pe an. deoarece oraşul se extinde, că „boul de mare" tice a descoperit re loare întunecată, c.-i
Academiei dc Agricultura „Timiriazev*4 formaţii sau, mai simplu spus, a aces mei celulelor şi la moartea organismu
tn ce mai larg de nu mai puţin de iar regiunea învecinată este si ea (Uranoscopus sraber]. cent in apropiere il« pul nu prea mare. cu
dm Moscova se cercetează aşa-numi- tor diferite excitaţii sint probabil adă lui.
50 de canale (Gralchrn) care la rin- străbătută de canale în toate direc Cercetarea caracteristicilor biocuren specie d-? mamifere capul Nav.arin (Kani- buza despicată. Aces
tn ..nervi44 ai plantelor. postite în părţile organismului caic coalka) un grup rh:
rlul lor sint fiinţe. ca de nişte raze ţiile. Nu dc multă vreme s-a constatat ră cresc ccl mai activ şi anume la vîr- ţ i nr permite înţelegerea „lim b ii" elce- ♦ descrisă do Sicilor şase exemplare din te vieţuitoare mari
de cerc dc niIo canale incit se poate Întreţinerea acestor canale costă fi în celulele plantelor există „elemente furilc rădăcinilor sau în vîrfurilc tui- tiicc a plantelor. Să presupunem ci ♦ iu secolul nl X V III- această spec:e Boul ne nu au gil. lu ng i
♦
ajunge pe apă in apropierea oricărui lmai peste 10 milioane guldeni, fără nervoase- . Oamenii dc şti iută nu mai pinclor. Ca conduclă a semnalelor, ca ele primesc fură întrerupere lumină De * leo, a dispărut cu de marc seamănă mea lor almgc fi-H
pun acum la îndoială existenta unei nervi, servesc vasele în caic sc mişca seori noi nu ştim dacă aceasta este bine
punct al oraşului. Dacă insă un bar a mai vorbi de salariul paznicilor, ca sau rău pentru ele Descifrarea impul ♦ desăvii şire. Cu toiul cu morsa şi foca, dar melci.
asemănări între structura naturală a soluţiile materiilor organice. *•
cagiu este întrebat cile poduri are re Ia nevoie pcnlru a puica trece un plantelor şi aceea a fiinţelor. Ele au Plantele îşi ,.amintesc'4 dc condiţiile surilor biofizice nc va da un răspuns la ► * O peşteră lungă de peste 18 km.
oraşul, el nu poale da un riopims vas fluvial mai marc, deschid podu o orgnir/.inrc identică a respiraţiei, uii anterioare şî „îşi dau scama" de a l ede mai diverse probleme. ♦
aparat de transmitere a creditaţii, ternarea anotimpurilor. Dacă ele n-ar Deocamdată experienţele efectuat: *• Un grup de speo- perit recent o peşlc- întinsă peşteră din
exact, după cum nu-1 poale da nici rile mai mici. sub conducerea profesorului Ivan C a ♦
structură similară în afara celulelor şi fi avut aceste capacităţi, orice deviere, logi cehi şi sovietici, râ care înaintează lume In curînd aici
aceleaşi principii de conducere. cil dc mică ar fi ea a lumii înconjn- nar prezintă o valoare teoretică. care In anul I9HI an In adincimc p ? o lun
j £ io a re dc Ia normă ar însemna pentru Ec viitor ele vor avea însă un im va fi amenajai i i:i
Ca punct de plecare pentru cerce ele picirea portant rol în practică. Ne putem ima început studierea peş gime de IH km. 7H3 muzeu subteran-rc-
DIN ISTO î *IA ROŢII plantelor au servit experienţele cu cr- Chiar dacă toamna este caldă, copa gina, dc pildă, construcţia unui dispo terilor din au regiune;» iu. Se crede că a- zorvatie naturală.
tări active ale „sistemului nervos" a;
Ternopoi,
desco
ceasla ar fi cea mai
bicidclc. folosite în combaterea buruie cii îşi leapădă, dc pildă, frunzişul, pre- zitiv care să dirijeze dc la o centrală
oc dispecerat creşterea plantelor în se
nilor. Biologii au ajuns în cele din gătindu-sc ca de obicei pentru o iarnă M etodă originală de vînare a focilor
apropiată. Ei anticipează realitatea da re. Pc un ecran special sc va putea
urmă la concluzia că anumite soiuri *
Două in ve n ţii sint considerate asupra apariţiei ro tii In istoria dc plante reacţionează diferit la ex torită sistemului semnalizator caic a- observa dacă plantele sint suficient a- Un (pup dc ihho- vin să sc adăposteas insula transformată 4
ca descoperiri rh cic in is to rii o- om enirii nu este valabilă. a la ţiile chimice. In felul acesta s-a mmţă „centralelor dc conducere" ton crovizionale cu apă, substanţe nutri lorp sovietici din că sini înconjurate In tr-n adevărată cap 4*
4
m enirii, c/c tocind posibilă in de V llim e le cercetări stabilesc a- ajuns să se pună problema caic sint te variaţiile dc climă abia percepti tive. lumină, căldură ctc. Ka/uhslan uii propus de un (fihlu prin ca cană
cursul vrem u rilo r in llo ru c n c iv ili- pan[ia ro (ii pe la anul -J.000 i e n. organele prin care planta primeşte, f o bile. Drept răspuns începe un lanţ com Semnalele clcctrobiologiec ale plan o metodă interesan re trece un curent V in ă tn rii sovietici
/a lic i si progresului : in\ entaren In Asia Mică. Carele inia fişate loseşte şi reacţionează la informaţii. plicat dc reacţii biochimice care per telor vor conecta şi deconecta instala tă pcnlru vinurcu to electric slab. N cuvind au trecut deja la a-
lo culu i şi o ro tii. pe moi in in tu l 777 descoperit in mit organismului să sc pregătească ţiile dc ploaie şi dc lumină. Cu alte cilo r in M arca Cas- posibilitatea sd se plicarca noii metode,
Pcrsiu fn 1020 sini ptC 'ă/.ute cu S-a recurs la următoarea cxpcriei- din timp în vederea schimbărilor care cuvinte, planlelc îşi vor putea aranja
Totuşi, din aceste două desen* ţă : pc o parte a unei plante de pildă, .singure, fără ajutorul omului, regimul p i(â : m icile insule întoarcă in mate, a- o h ţinind rc/u ita te
p e riri rea de n dona a lost în \ă - ro|i, iar acest mor m ini dulcută pe rădăcina ci, s-a picurat un sli«n> vor avea loc Bineînţeles că aici n.j unde u tcslc animale nim alclc răm in pc neaşteptat dc bune.
lu ilă in cel mai mare mister, căci dm epoca menfionată mai sus. dintr-o materie excitantă In organismul Cile vorba dc schimbări puternice şi adecvat dc alimentaţie, precum şi du
dacă „idccu lo cu lu i" este pretu Primele rofi nu au lost la b il- ci s-au produs imediat curenţi biolo brusec dc temperatură caic în mo.l rata zilei şi a nopţii. Procedeu ingenios penfru a obţine de lucru 4 4
tindeni prezentă Io natură (iu l- calc p o triv it tcim icii am intite a gici caic au fost înregistraţi dc osca-
ger. scin le i şi incendii spontane „secţiu nii dc copac', ele au lost 1( grafe. Celulelor plantelor la fel ca Fiind in căutare dc anei fanfare Si b u ţa i-a fost satisfăcu
in păduri c / c j nim ic din natură rcali/.nlc dc lupt prin usnmbln- şi celulelor fiinţelor Ic sint specifice o Trei lămpi care ar putea lumina slujbă expertul de buitul a 20 de lo v i tă, el a e x p lic it :
nu imtea si/gcrr/ im ului ideen rea a trei piese dc lemn de la r activitate electrică. un oraş modern publicitate Slieldon turi de Iun care au „A m imprimat sune
rotii. 1 ma ovală sau chpsoidă. p o trivite Colectivul laboratorului a continuat •SiIk h intrat înlr-o zguduit ([cărnurile bi tele fanfarei şi lo v i
In iţia l s -i presupus că accnsla nslIci in cit să formeze un disc. Un lămpi este de 15X 106 cd $i puterea tn biroul unei mari roului. DireVtdrul ge turile de tun p j o
n provenit din tr-o ..secţiune do cerc (poale dc cupru, ja ln ic ii experienţele şi a provocat excitaţii ar Tehnicienii sovietici au experimentat agenţii din Boston. neral a ieşit din b i bandă dc magneto
buluc dc lemn" adaptată vehi- acest metal apare in M csopola- tificiale cu ajutorul electricităţii- A- recent o nouă lampă de foarte mare lor poate fi sporită pină la 500 şi Si-.i pus servieta pe roul său să vadă fon Am procedat
n d c/n r şi cute şi-or li tăcut apa mm pe la anul -100(1 îe .n ) în ceasta prezintă anumite avantaje : in putere (300 k\V) formala dînlr-un tub chiar 1000 kW. masa secretarei Sef.» re se intimplă. i ir as'Jcfl pentru a infrin-
tensitatea fluentului ponte fi măsura
riţia prin anii 21 HO-1.180 înaintea conjor a toata susfinind piesele ei, Se apreciază că trei sau patru lămpi şi şi-a spus nume Shcldon SiIk i a pu ge indiferenta secr-'-
erei noastre in Fgipl. Dr cum in- tim p cc osia este străbătută tă cu precizie, iar puterea, frecvenţa lung do sticlă umplut cu plasma de dc acest ti]) plasate la o mare înăl tut spune personal că tarelor o m închid
s-ar ti pulul ob(inc această sec de un o lilic iu p iin care sc in şl alţi indici ai curentului pot fi d i xenon în care circulă curentul. Inten ţime ar fi suficient pcnlru a lumina le. In acelaşi timp doreşte să obţină un uşa In nas celor ca
ţiune Iară a iu Io n ii Herăstrăului troduce un dispo zitiv care m enţi rijaţi. sitatea luminoasă a unei astfel de perfect un mare oraş modern. au răsunat simplele post. După cc do rin re caii IA dc lu cru- .
de fier, in plină eră a bronzu- ne roata la tocul ei. Ca răspuns la excitaţii, in ţesut se
lu i (2 000 — 1 800}? Din Asia. muta a lice u l, o da pioduc impulsuri dc curent continuu Z ? m b e I u I c o I o r a ! 4
4
Nu dc inull, specialist ii in teh tă cu d ilc n le lc cu ce riţi istoiicc, cerc slut transformate cu ajutorul unur 4
nica Incom n/ici şi m ijlo u ce to r' (Ic in Egipt, în Grecia f i in iestul Lu aparate în curent alternativ. Aşadar, S i f l i P R O V E R B D E Z M J N Ţ a T O firm ă din A nglia spune in prospectul de, cărăm iziu „auriu 4
4
vc- recurge, în continuarea experienţei a lansai p& piafă o firm ei datorită nod pentru oameni foa r
transport de-a lungul an ilo r au m ii Vechi. 4
demonstrat in urma cercetării sis In cc priveşte „secţiunea dc la un electrocardiograf. El înregislrci- Proprietarul unui magazin de por In magazin. In cele trei ore pc care postă le drnti cu P 'jslc la spălatul te litri", a ig m liu , 4
4
xă oscilaţiile, iar pc birlic apare o curbă c a lită ţi (lcosel)ite. Ba d in ţilo r, dim ineaţa gall)Cn, pnilncnhu. 4
tematice a m ă rtu riilo r sc.risc, pic copac", aceasta a apărut p rintre ţelanuri din S.U.A., dorind să v e ri le-a petrecut in magazin, elefantul este olerih) in tu to ri „(p i perlat pentru 4
tate sau sculptate dm a n tich i uneltele dc muncă abia cu 3.000 cu colturi şi pauze egale. Aceasta nu a spart nimic. In schimb, persoa londonezii fşi pot a- 4
tate. că ipoteza de pină acum de ani mai H u n i. curbă este un semn că planta. întocmai fice justeţea expresiei „sc mişcă ca nele adunate în magazin pcnlru a diferite, „num ai in sitiura pentru n zi doamnele din înalta 4
ca o fiinţă, poate înregistra informa elefantul lntr-0 prăvălie de porţela nuanţe estetice pcn întreagă un „zim bet societate" ctc. A zin>- 4
ţii asupra lumii înconjurătoare. privi acest original spectacol, ou spart lru d in ii", care au f m roz pastelat". F ir hi colorat este o 4 4
nuri", a împrumutat dc la o grădină obiecte in valoare dc peste 100 dc dtirafa dc o zi. fie ma mcn(ionută o/c- nouă ciudăţenie a 4
Descoperirea zoologică un elefant pc care l-a adus dolari... acum înainte, sc rd şi nuanţe dc ver modei londoneze. 4
4
4
4-4-♦ + + + + + ♦♦ ♦ ♦ * ♦ ♦ + 4 4 4 4- 4 4 4 4-4 r ♦♦ <
unor valoroase tablouri
Erupţiile vulcanului Irazu Scafandrii necunoscuţi
La Muzeul dc artă din orăşelul Ser-
puhovo de lingă Moscova, ou fost
descoperite două lucrări ale cunoscu Erupţiile vulcanului Irazu din Costa corapcjmal, linotipurile ziarului „La In general, fiinţele care trăiesc in riorul 11 tapisează cu o inatase hi
apă îşi iau oxigenul necesar v ir ili drofugă. de producţie proprie, iar ae
tului pictor danez Ebcrgard Keil, ele Rica, care au începui încă în luna N jc io n " continuă să lic lipicioase
vul marelui Rembrand, care o trăit marlic. nu devenii o cdlamilalc na chiar din apă. eliminind anhidrid/r car rul eslc introdus tn hule, prin trans
Pcrspei livcle încetării anotimpului
tn secolul XVIT. ţională. In locul unor erupţii spora bonică. rezultat al arderilor ce ap lor porturi periodice.
ploios rn decembrie deprima popu in organismul lor. Este aşa minut.i la rv e i? colcoplcrclor Donacia >1
dice şi dc mica amploare, cum sc în-
Acest picior nu $i a semnal nicio
lîmpia in trecui, de data accasla în laţia. Daca erupţiile nu contenesc, respiraţie acvatica. Exista insă şi v ic 1 loemionia, deşi nu au broncliii tră
dată lucrările şi a fost foarte greu
treaga regiune înconjurătoare precum planlalofil se Icni ca rccotla dc cafea iu doare care. deşi trăiesc sub apă, iesc lotuşi nmnai sub apă. Ele îşi iau
să ss identifice operele Iui. De data respiră aerul atmosferic. por[ia de aer dm tulp in rle unor plan
şi capitala Sun Jose au fost acope \ .i if compromisă ; 25 la sută diu
ăceastr* 6-a reuşit să se descopere rite cu un slral gros de cenuşa vulca Arlevărali scafandri, accslc vieţui te acvatice care sint străbătute do
plantaţiile de cafea ale ţarii sini si
autorul Celor două lucrări urmărin- nică. Irazu continuă să erupă dc toare (Inc cu sine rezerve du aer. uti canale umplute cu aer. In acest scop.
du-se documentele vechi şi prin com 30-10 ori pc 7.i, şi geologii nu cons tuate in zona afectată dc erupţiile lizând în arest scop cele inai inge larvele folosesc o veritabilă pompă
tată nici un somn de incclarc o acti vulcanului Irazu. Locuitorii din San nioase p'O'cdp'?. Aslfol, Argyronelul
parare cu tablourile care se păstrea cu care osie prevăzută extremil-dea
vităţii sale. Circa 15.O90 dc persoane Jose so tem că cenuşa va astupa con ca şi I lydrocampa — păianjeni de
ză In colecţii particulare in Italia, corpului lor. V îrfiil ascuţit al pom
au fost evacuate diu „zona moarlă" ductele şi sistemul de canalizare. apă — îşi lac locuinţa din două Iraq-
Cel© mal m ari galerii de artă din din jim il vulcanului. Aproape 2.000 incnte de frunză acvatică tipile. Inte pei pătrunde tn tulpină pină la cănnlul
lume nu posedă exemplare din ope dc aer pc care larva II aspiră în can
de vile au losl ucise şi circa 100.003
rele marelui pictor. acri dc pămînl arabil a devenit jnuti- titate suficientă pentru un anumit
lizabil din cauza cenuşii. 990am enii — timp.
In cadrul unui concurs o r
In cursul verii ploile au spălat ce I.a toate insectele de apă. provizia
Şcoală prin corespondenţă ganizat dc o conslăluire ag ri de aer din trahee esle apăraia de nă
colă in Franla, brutarul Picr- nuşa dind o nouă viaţă planldţdlor in cajn!Cmc ştiretm dc />c ucu\'Ct i p /l casei a i umbrela bănicii. Visau să
re Venlcnat a prezentat o p li dc cafea şi au ridicat în lru cilva mora H sc mânie in văzduh asemeni linşărilor: fără vuitor, en an/n dc jiin in . fre ş - vala lichidului ambiant piintr-un inel
Id uriaşa provincie centrala a Ca apropiată şcoală şi nu au nici un m ij £3 lat, visai din a t/iil/m e s-n conctelizal intr-n realizare tehnică reală Săvh- dc chitinâ hidrofugă care împiedică
nadei. Ontario, sule dc copii urmează loc de transport la dispoziţie. învă ne cu următoarele dimensiuni : lul coslaricanilor. Dar chiar şi în ano ^ pud u săritură indră:ncn(ă din avion. Iratele cel mai mare, City M areehi
lungimea — 3,20 m. lăţimea — apa să pătrundă in capilarul Iraheiaii.
cursurile şcolare elementare prin ţătorii care examinează temele tri timpul ploios erupţia vulcanului creea a dovedit că „ari/sile" la i ftcnnil om ului să (tlnnczc in văzduh. Dar. jn'nhu
poştă. Esle vorba rle copii ai căror pă mise dc şcolarii prin coiespondcnlă 40 cm. grosimea — 20 cm. greu ză probleme. Cenuşa lină irilă mucoa ■ a st a fin ii accslc ,.a>i/n“ . curajul nu n a u tic ; cs/c necesară o tehnică fnccisă ./
tatea — 3G kg. Coptul acestei U zborului. 1‘lanurcu na rcufCn inlnldeu'i nu. Coutinuind încercările riscante. G.zn
rinţi lucrează ca păzilori la faruri sau alirmă că aceştia fao progrese. sele şi medicii sini asediaţi dc bolnavii
pe Icrmele îndepărtate din nordul plini uriaşe a durai două orc M aurlin n căzut Iu li iunie IHhl: nu sc deschisese fiarafnta de ic z o ta .
In limpid iernii elevii îşi pot primi dc nas şi qît. Deşi sint curăţ.de dc ..Arifnlv" nu fnst firclnatr dc jrutele lui tuni mic. U n unt. Uemrd Mu>-
neospitalicr al Canadei. La Toronto sc lecţiile şi temele numai dacă cineva şi jumătate. B a fin }i-u dat drumul de Hi m i dc la înălţimea de -/Ofta de metri. ../Uca.Ua Glasul furnicilor
allă cartierul principal al şcolii prin le aduce in sănii Irascde clini sau pe două ori pc zi cu furtunuri cu ocr fj c,(c o încercui e unică, vrednică dc un hui hai" — sfn/rica el ca inimi rie.
corespondentă dependenta dc minis Un om de şliinta american a d«'<-
skiuri Cop'ii familiei Savard, care lo U c n u t, (iC nnd it ncsmntU sfatul iru lclu t in cc /trivcffc studierea nnnu-
(ionstt a tehnicii (datini. LI a fost isfiii.it dc oferta televiziunii vcsl-gcrma-
terul in slnicliu nii publice. Costul „stu cuiesc la Red Lakc, la 1.300 de mile ■ tte p u executat un „număr demonstra P v". copcrif. că furnicile se înleleg in
diului prin poştă" esle suportat de Pe urmele caravanelor sării tre ele şi prin sunete. Asltel. mi om
nord dc Toronlo. primesc mai multe B . . Axt “ul. 2,1 ? L‘,(ciC (--tmlrnclul închei al. Grraid a făcui ceea cc nu trebuii
autorilăliie .şcolare, dar este rezer lecţii deodnlă deoarece nu se şlic In Sahnm sarea se transportă dc m i că cineva este bogat, sc spunea că s„ facă. L I n încercui să continue fd t toca inccfuHă defectuos. In cădere ver- cu auz fin poate distinge aceste su
nete pe care furnicile le cinit Irccîn-
vai numai acelor cievi care locuiesc niciodată cîiul le va parveni curierul lenii pe spinarea cămilelor dc Ia zăcă- „mănîncă sare" — atil dc scumpă era w t."iiioasă, el a dcclmtfal fana fata dc rezervă doar la înălţimea dc MO ma du-şî picioarele, lovind cu falca line
M tn ' M u nenorocire, (mrafula, n-a f an cf ionul...
la o (kslanlă toarte nuire dc cea mai poştal următor. ininlelo rle sare in regiunile lipsite de sarea ca fiind accesibilă numai ce g (,crunt, cm încă viu ciml au a fu m fa el oamenii. Printre ci fi-a ra a - le obiecte sau folosind un fel rle
acest aliment, M ultă vreme sarea a lor bogaţi. născut solia, lălăi si mama. Aftoi ocini lui na fasl învăluiţi de u ceafa infa-
coiiî-litiiil m stim nenlul de schimb, mo „v io ri" ca ale lăcustelor Deşi iuv-
Centrul dc extracţie a sării a fost n ncculă Cineva a încercai ca rcsfuia(iu firufirie să-i. insufle viată în fncfg. Dar
neda cea mai uzitată şi la un moment din timpuri străvechi şi esle şi aslăzî g „ ornut-fmsărcD cum îl numeau frafii săi, era deja mort.,. trum cnlcle producătoare de sunet
Arbori de vîrsiă matusalemică dat era chiar schimbată cu aur in Toghaza. unde sarea se găseşte sub p sficetncol organizat dc televiziunea vcst-gcnnanu a luat sfii fi1., sint identice la toate furnicile, su-
greutate egală. Călătorul portughez nisip. în straturi pielrificntc. Partea rnuhcul s-a îm/irăjlinf. nclcle produse diferă. Cercelălom I
Copaci bă lrijii „ma- dc 4,500 dc ani trăie timele secole, insă. Eraucis Alvarez sena in secolul X V I aceasta a pustiului Sa bara eslc atil de respectiv a constatat că „glasul"
Insalcmi ai arborilor şte pe insula Teneriffa copacii străvechi au că între Marca Roşie şi Congo cea bogală in sare, Incit lipsind alte ma
sc (păsesc pc ţoale nviud o inăliim c dc căzut pradă ficrăslra- mai folosită monedă este sarea, caro masculilor şi al femelelor sini dife
eonii ncnlelo. Primul 24 de metri şi o cir- iejor. Numai in T ur devine cu alit mai valoroasă cu cit teriale dc construcţie, casele slut clă rite de glasul furnicilor fără sex.
copac in vîrsiă de conferinlă a trunchiu cia şî Iugoslavia se depărtarea de locul de cxlraclic este dite djn cărămizi dc sare şi acoperite
60(Xi dc ani a fost lui de 15 mclri. mai înlîlncsc rareori mai mare. In Etiopia pentru a sublinia cu pici de cămilă.
descoperii de Alexan Un alt „Malusalem" platani în vîrstâ de
der von Humbolrlţ a- al arborilor a cărui 2.000 de ani. L'n ast Continentul Australian
cnm 150 de ani. Co virslă este apreciată fel de uriaş Irccut
pacul — un chiparos la numai 4.000 de ani, pun gater poale da Producţia de diamante a se mişca
rle mlaştină — consi este un arbore dc pli 90.000 m p. de che
derat rîndva „sfint" ne din Senegal restea. In anul 1951, Uniunea Sovietica a ridică la 5— 6.000.000 carate anual. Diiuindu-sc fie metode Magnetice mo
mai trăieşte şi anim Printre aceşti „de lise. care oii prins produs 950.000 dc carate de diamante Esle deci firesc să se pună un accent derne. cercetătorii australieni h'uing,
in cim itirul Santa M a cani de vîrsiă". „senio rădăcini încă pe tim naturaie, in cea inai mare parle din serios pe producerea de diamanlc Uohcrtson fi St alt, dc Iu universitate.t
fia del Tule din Oa- rul" european — 'fisa pul rin d mărşăluiau din Canberra, nu stabilit eu în u ltim ii
xa. a (M cxiro ) si are — In virstă de 3.000 legiunile romane, se păminîurile fltamdnlilerc ale lakuţiei. sinletire. Institutul penlru materiale 0 sulă m ii mutic de ani Continent ul
n înălţime rle 50 me de ani dm riin îliru l mai găsesc mimai îp F v lrn c lu de diamante naturale creşte sintetice de marc duritate din Kiev A m lra lia n s-a deplasat cu ’t.iOO hat.
tri. rom ana m o ( ir- de la Yorkshiro (A n A lp ii acoperi|i ciiulva din an in an, cu loolc condiţiile c li producea şi pină acum însemnMe can La încefiuful aicsk'i perioade, susţin
cdn'ărinlă d r \ aCi glia) apar'' ra nn d- dc păduri întregi, dar materice grele ale regiunii. Producţia tităţi rie diamanlc sintetice, iar în ul cercetători). Australia era situa i
rtieiri. iar diametrul rlevărăi „prîslra". care an fost doborîte aceasla este insă departe de a satis tima vreme au Iost conslruîle aile apruafie exod fie pulul magnetic. I ;J
trunchiului de 11 me f ă această virslă a- .în inasâ" ppntm a uzine, a căror produrţie acoperă ne atunci sc pare că continentul se ,.mtf-
tri jung 5n Europa, după produce arcuri dc face necesităţile economiei naţionale, cesităţile economiei naţionale rle dia ca‘‘ in permanentă cu n viteză de
Un fr^te „inai tînăr" părere,-» boiangiilor, luptă, şj apoi pentru diamantele sint loîosile mai ales la mante — cea mai dură dintre pietrele circa cm. anual. Deplasarea conti
al acesluia in virstă numai stejarii. In u l export. sapele de foraj in roci dure) care se nentului w* face dinspre Oceanul A t
preţioase.
Oamcnii-pasărâ,‘ Guy f i Gerărd M arcelitt.
lantic spre OccunuL Păci fit,